Sunteți pe pagina 1din 5

Procesele inflamatorii ale stomacului

Gastrita
Prezinta etiologie variata ; poate evolua acut sau cronic
Gastrita acuta
Etiopatogenie: produsa de substante iritante precum
alimentele fierbinti sau intens condimentate, alcool,
medicamente
- fumatul, substantele chimice cu actiune
coroziva sau caustica sau alimentele contaminate cu
exotoxina stafilococica
In functie de cauza avem forme de gastrita acuta variate :
1.Gastrita catarala congestia mucoasei, secretia
abundenta de mucus si suc gastric, descuamari epiteliale
<=> se vindeca in 1-2 zile
2. Gastrita eroziva in care datorita unei descuamari
epiteliale mai pronuntate apar ulceratii superficiale limitate la
mucoasa sau eroziuni
- apare dupa administrarea in doze mari
si repetate de medicamente (ex. Aspirina) s-a demonstrat
experimental ca 3 tablete determina dupa 5-10 minute o
descuamare intensa a mucoasei gastrice; aceste leziuni
produc mici hemoragii care de obicei raman oculte
3.Gastrita hemoragica se produce in cadrul extensiunii
leziunilor cu hemoragie evident manifestata prin varsaturi cu
continut sanghinolent
- este forma grava de gastrita acuta
cu caracter hemoragic ce apare si in urma consumului de
alimente contaminate cu stafilococi, exotoxina lor avand
efect necrozant
4.Gastrita fibrinoasa < > proces inflamator acut in care
mucoasa gastrica este acoperita cu depozite de fibrina.
5.Gastrita ulceroasa / ulcero-membranoasa caracterizata
prin:
- necroze profunde ale peretelui gastric pana in
submucoasa sau musculara

- prin eliminarea materialului necrotic raman ulceratii


profunde acoperite de false membrane
- ca si in cazul esofagului, astfel de ulceratii se vindeca cu
formarea in exces a t.conjunctiv, ducand la aparitia de
stricturi
6. Gastrita coroziva - o forma particulara ce apare ca
urmare a ingestiei de substante acide sau alcaline caustice
intensitatea max. a leziunilor se
constata la nivelul orificiului cardia sau pilor ;
- substantele caustice acide au ca
efect coagularea proteinelor tisulare
- substantele alcaline caustice
provoaca o ramolire a tesuturilor transformandu-le intr-o
masa gelatinoasa => necroza de colicvatie
- in jurul zonelor necrozate se
constitue o reactie inflamatorie;
- in cazurile de supravietuire raman
leziuni cu caracterul unei ulceratii cu tesut de granulatie in
jur
- cicatrizarea este lenta, perforatia
fiind posibila si in aceasta faza
- vindecarea prin cicatrizare cu
caracter retractil duce la formarea de stricturi mai ales la
nivelul orificial unde localizarea este mai frecventa

Gastrita cronica
Reprezinta, de obicei, cronicizarea formelor acute / pot
evolua cronic de la inceput datorita anumitor conditii
tisulare, fara existenta unei agresiuni la nivelul mucoasei
( de natura infectioasa, iritant etc.)
Apar la subiectii cu insuficienta cardiovasculara sau la cei
cu ciroza, cand, datorita unei circulatii sanguine deficitare,
tesuturile respective prezinta un metabolism incetinit si o
aparare scazuta fata de noxe in general; sunt insotite de
tulburari secretorii si motorii
In fazele timpurii, infiltratul duce la ingrosarea mucoasei cu
cresterea secretiei acido-peptice si mucusului, realizand
2

tabloul unei gastrite hipertrofice o forma particulara de


proces hipertrofic cronic< => Gastrita hipertrofica
Menetrier sau Hipertrofia gigantica a pliurilor gastrice in
care hipertrofia mucoasei este atat de pronuntata incat
preteaza la confuzie radiologica sau gastroscopica cu
cancerul, mai ales ca uneori leziunile intereseaza anumite
portiuni
Examenul histologic evidentiaza o hiperplazie glandulara
fara atipii microscopice la care se asociaza o hiperplazie
conjunctiva si infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
Urmare a secretiei crescute => ulcer cronic uneori
Procesul moderat de hipertrofie evolueaza cu timpul spre
atrofia mucoasei, cu constituirea unei gastrite atrofice
<=> mai ales la persoanele in varsta
Peretele stomacului apare subtiat, pliurile mucoasei apar
sterse, secretie diminuata fapt ce duce la tulburari in
resorbtia Fe si a altor principii alimentare => aparitia unei
anemii hipo/hipercrome
Aceste forme de gastrita atrofica numita si simpla, intalnita
la persoanele in varsta, trebuie diferentiata de gastritele
cronice de la tineri , care este asociata de obicei cu
anemie pernicioasa
Pentru natura autoimuna a procesului pledeaza existenta
de autoanticorpi fata de celulele parietale din glandele
fundice precum, si a altor boli cu procese autoimune in
cadrul unei diateze autoimune care de multe ori are un
caracter familial
Importanta gastritelor cronice consta in legatura lor cu
cancerul proliferarea tumorala intalnindu-se frecvent in
formele atrofice de gastrita precum si rolul predispozant al
gastritelor in aparitia ulcerului cronic
Tumorile gastrice

Tumori benigne
Polipul-cea mai frecventa, este denumita si polip adenomatos
sau simplu adenom , datorita structurii sale glandulare
- se prezinta ca o excrescenta pediculata sau sesila (cu
baza larga de implantare), 5-10 cm diametru; de obicei unici,
rar multipli ( =polipoza), putandu-se inflama sau necroza =>
3

hemoragii, (necesitand interventie chirurgicala), sau se pot


maligniza in 20% dintre cazuri ( mai ales cei multipli)
Tumori maligne
Carcinomul - este caracteristic pentru tumorile maligne
- incidenta crescuta la sexul masculin rap
B/F=2:1 , mai frecvent dupa 40 de ani;
- factorul favorizant alimentatia:- consumul de
alimente afumate din care s-au izolat hidrocarburi cu rol
carcinogen; conservanti alimentari pe baza de nitriti care dau
nastere in organism la nitrozamine- substante cancerigene;
consumul de alimente fierbinti, alcool
-mai frecvent la subiectii cu alte afectiuni polipii
gastrici, gastrita atrofica simpla sau asociata cu anemie
pernicioasa
-Anat-Pat 50% prezinta localizare in regiunea
pilorica si antrala tumora putand apare si in apropierea cardiei
; la nivelul fundului gastric apare in formele de gastrita atrofica
asociata cu anemie pernicioasa
Macroscopic :
1. Forma vegetanta cu aspect conopidiform, consistenta dura,
culoare albicioasa, sangeranda, proemina in cavitatea gastrica,
uneori de dimensiuni mici , alteori ocupa complet lumenul;
exista si forme cu aspect vilos/polipos pledand pentru
malignizarea unui polip; uneori apar necroze caz in care este
descrisa ca ulcero-vegetanta; in unele situatii are aspect
gelatinos datorita unui proces de distrofie mucoasa
2. Forma ulcerata ulceratii mari peste 4 cm pana la 15-20
cm cu forma neregulata, fundul hemoragic, margini
anfractuoase, asemenea unui crater de vulcan, in cancerele
mari ulceratia seamana cu o farfurie
3. Forma infiltrativa are 2 aspecte :
a. forma superficiala interesand mucoasa si submucoasa
care devin netede, rigide, aderente de planurile
profunde
b. forma difuza proliferarea tumorala intereseaza toate
straturile peretelui gastric, 2-3 cm grosime, rigid si cu
consistenta crescuta asemanatoare talpii de ghete.
Aceasta modificare intereseaza cea mai mare parte din
stomac- leziunea apare pe sectiune alb-slaninos
4

- de multe ori infiltratia se opreste la


nivelul
pilorului
- duritatea leziunii justifica numele de
linita
plastica
MO pt cele ulcerative si vegetante specific este
adenocarcinomul = Acc (cu punct de plecare epiteliul
glandular);
- grade de diferentiere variata: bine sau moderat
diferenitiat, uneori cu aspect papilifer si forme nediferenitiate /
anaplazice, in care structura glandulara, se recunoaste greu sau
deloc
De multe ori celulele neoplazice sufera proces de distrofie
mucoasa, mucusul acumulandu-se in citoplasma, impingand
nucleul la periferie <-> celula in inel cu pecete ; cand distrofia
mucoasa este pronuntata apar lacuri de mucus in care plutesc
celule neoplazice.
Formele macroscopice infiltrative prezinta aspect
microscpic nediferentiat - sub forma de cordoane de celule
separate printr-o mare cantitate de tesut fibros, fapt ce explica
consistenta dura a leziunii. In ultimul timp s-a insistat asupra
posibilitatii depistarii precoce a unui proces malign, respectiv
stadiul intraepitelial (fara depasirea membranei bazale) sau a
unui stadiu intramucos (fara depasirea muscularei mucoasei) =
carcinom in situ ( CIS )
In ambele cazuri operitia K, este urmata de vindecare.
Complicatii: hemoragii, stenoze pilorice, perforatii si cel mai
frecvent metastazarea, initial in ganglionii micii si marii
curburi , apoi afectarea ggl. hilului hepatic sau retroperitoneali
cam in 10% din cazuri; ggl. supraclavicular stang = semnul
Wirchow- Troisier.