1.

Cuprinsul cererii de chemare n judecat

Cererea de chemare n judecat va cuprinde:
a) numele i prenumele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoane
juridice, denumirea i sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde i codul
numeric personal sau, dup caz, codul unic de nregistrare ori codul de
identificare fiscal, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de
nscriere n registrul persoanelor juridice i contul bancar ale reclamantului,
precum i ale prtului, dac prile posed ori li s-au atribuit aceste elemente de
identificare potrivit legii, n msura n care acestea sunt cunoscute de reclamant.
b) numele, prenumele i calitatea celui care reprezint partea n proces, iar n
cazul reprezentrii prin avocat, numele, prenumele acestuia i sediul profesional.
Dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile n mod corespunztor.
Dovada calitii de reprezentant, n forma prevzut la art. 151, se va altura
cererii;
c) obiectul cererii i valoarea lui, dup preuirea reclamantului, atunci cnd
acesta este evaluabil n bani, precum i modul de calcul prin care s-a ajuns la
determinarea acestei valori, cu indicarea nscrisurilor corespunztoare
d) artarea motivelor de fapt i de drept pe care se ntemeiaz cererea;
e) artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere. Cnd dovada se
face prin nscrisuri, se vor aplica, n mod corespunztor, dispoziiile art.
150. Cnd reclamantul dorete s i dovedeasc cererea sau vreunul dintre
capetele acesteia prin interogatoriul prtului, va cere nfiarea n persoan a
acestuia, dac prtul este o persoan fizic. n cazurile n care legea prevede
c prtul va rspunde n scris la interogatoriu, acesta va fi ataat cererii de
chemare n judecat. Cnd se va cere dovada cu martori, se vor arta numele,
prenumele i adresa martorilor, dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind
aplicabile n mod corespunztor;
f) semntura.
Nulitatea cererii de chemare n judecat,
(1) Completul cruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verific, de ndat, dac
cererea de chemare n judecat ndeplinete cerinele prevzute la art. 194-197.

(2) Cnd cererea nu ndeplinete aceste cerine, reclamantului i se vor comunica

n scris lipsurile, cu meniunea c, n termen de cel mult 10 zile de la primirea
comunicrii, trebuie s fac completrile sau modificrile dispuse, sub sanciunea
anulrii cererii.

(3) Dac obligaiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt

ndeplinite n termenul prevzut la alin. (2), prin ncheiere, dat n camera de
consiliu, se dispune anularea cererii.
(4) mpotriva ncheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de
reexaminare, solicitnd motivat s se revin asupra msurii anulrii.
(5) Cererea de reexaminare se face n termen de 15 zile de la data comunicrii
ncheierii.
(6) Cererea se soluioneaz prin ncheiere definitiv dat n camera de consiliu,
cu citarea reclamantului, de ctre un alt complet al instanei respective,
desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra msurii anulrii
dac aceasta a fost dispus eronat sau dac neregularit-ile au fost nlturate n
termenul acordat
(7) n caz de admitere, cauza se retrimite completului iniial nvestit.

2. Procedura regularizarii cererii de chemare in judecata

Procedura regularizrii, ca etap administrativ cu reguli proprii, care precede
judecata, privete verificarea unor condiii strict formale, iar nu
ndeplinirea/nendeplinirea unor cerine ce nu pot fi analizate dect n
procedura contencioas spre exemplu, lipsa procedurii prealabile, excepii,
admisibilitate probe, depunerea unor nscrisuri anume etc. n opinie
majoritar, doctrina i practica au statuat c procedura verificrii i
regularizrii cererii de chemare n judecat prevzut de art. 200 NCPC se va
aplica oricror cereri introductive de instan, independent de faptul
existenei unei reglementri speciale. Desigur, exist i excepii de la aceast
regul, precum situaia normelor speciale care derog expres de la
aplicabilitatea procedurii n discuie sau atunci cnd o procedur special este
incompatibil cu efectuarea acesteia.

3. ntmpinarea si cererea reconventionala

ntmpinarea
ntmpinarea este actul procedural prin intermediul caruia
prtul raspunde la pretentiile formulate de reclamant, aratnd
totodata si apararile sale. Ea face parte, alaturi de cererea de chemare
n judecata si actiunea reconventionala, din categoria actelor
procedurale ce se ntocmesc n faza scrisa pregatitoare a procesului
civil.
Fiind un act procedural important legea i stabileste n mod expres
si continutul. Potrivit art. 114 C. proc. Civ. ntmpinarea trebuie sa
cuprinda urmatoarele mentiuni:
a) Exceptiile de procedura pe care prtul le ridica fata de
pretentiile reclamantului. Prin ntmpinare prtul poate invoca o mare
diversitate de exceptii, ncepnd de la cele de ordin strict procedural,
cum sunt lipsa semnaturii de pe cererea de chemare n judecata,
necompetenta instantei sesizate, netimbrarea cererii de chemare n
judecata, pna la exceptiile de fond, cum sunt prescriptia drept
16516s1817q ului la actiune sau puterea lucrului judecat.
b) Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de
chemare n judecata. ntmpinarea are un caracter defensiv si implica
cu necesitate raspunsul prtului la fiecare capat de cerere formulat de
catre reclamant. Legea a voit prin instituirea acestei cerinte sa
realizeze o mai buna aparare a prtului si o sistematizare a
sustinerilor facute de catre el n cuprinsul ntmpinarii. De asemenea
constatam ca legea se refera la necesitatea ca raspunsul prtului sa
vizeze att elementele de fapt ct si cele de drept invocate prin actul
de sesizare.
c) Dovezile cu care prtul se apara mpotriva fiecarui capat de
cerere. Indicarea dovezilor este utila pentru ca si reclamantul sa
cunoasca n mod adecvat mijloacele probatorii de care prtul ntelege
sa se serveasca n proces. Aratarea dovezilor se impune mai cu seama
n acele mprejurari n care prtul nu se limiteaza la o aparare pur
defensiva, concretizata ntr-o negare pura si simpla a pretentiilor
adversarului sau.
d) Semnatura. Semnatura constituie si n acest caz o formalitate
esentiala, fapt pentru care lipsa ei conduce la nulitatea ntmpinarii.

Depunerea ntmpinarii este deosebit de utila, ntruct face posibila

cunoasterea reciproca a pozitiei partilor nca din faza pregatitoare a
judecatii. Or, n atare conditii se creeaza, n general, premisele unei
judecatii optime si rapide, ceea ce corespunde att interesului partilor,
ct si interesului general de consolidare a prestigiului justitiei ntr-o
societate democratica. Sunt ratiunile pentru care, prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 138/2000, art. 118 alin. (1) C. proc. Civ. A fost
modificat n sensul ca: ntmpinarea este obligatorie, afara de cazurile
n care legea prevede n mod expres altfel.
Cererea reconventionala

In considerarea dispozitiilor legale invocate putem defini cererea

reconventionala ca actul procedural prin intermediul caruia prtul
urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant.
Cererea reconventionala se nfatiseaza ca o facultate procesuala
pentru prt, acesta avnd dreptul de a alege ntre valorificarea
pretentiilor sale pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata.
Valorificarea pretentiilor prtului prin intermediul cererii
reconventionale ofera nsa o serie de avantaje, care nu pot fi ignorate,
printre care mentionam: asigura solutionarea a doua litigii ntr-un
singur cadru procesual; determina realizarea unei economii de timp si
cheltuieli; ofera conditii pentru o mai buna judecata, judecatorii fiind
pusi n situatia de a cunoaste n toata complexitatea lor raporturile
juridice dintre parti; constituie o garantie mpotriva insolvabilitatii
reclamantului;
evita
posibilitatea
pronuntarii
unor
hotarri
judecatoresti definitive.
Cererea reconventionala prezinta totusi dezavantajul ca poate
conduce la ntrzierea judecatii si la solutionarea ei de catre o instanta
care nu ar fi competenta din punct de vedere teritorial.
Din punct de vedere al naturii sale juridice cererea
reconventionala are o fizionomie proprie determinata att de
caracterul sau de actiune civila, ct si de conditiile particulare de
exercitare. Ea nu trebuie confundata, n primul rnd, cu apararea pe
care prtul si-o face prin ntmpinare sau oral n fata instantei de
judecata.
n afara conditiilor generale evocate, art. 119 alin. (1) C. Proc. Civ. Mai
impune o conditie, anume ca actiunea reconventionala sa aiba
legatura cu cererea reclamantului

Cererea reconventionala este admisibila, astfel cum precizeaza expres

art. 119 alin. (1) C. Proc. Civ., numai daca este n legatura cu cererea
principala. Aceasta conditie decurge n mod necesar din caracterul
incident al cererii reconventionale. Existenta unei asemenea legaturi
urmeaza sa fie dedusa de catre instanta de judecata din chiar scopul
urmarit de prt prin cererea reconventionala.
Cererea reconventionala se redacteaza, n mod obisnuit, ntr-un
nscris separat, procedeu care este recomandabil. Ea poate fi inserata
nsa si n cuprinsul ntmpinarii, situatie n care din cuprinsul acestui
act procedural trebuie sa rezulte cu claritate elementele esentiale ale
actiunii reconventionale.
Potrivit art. 120 alin. (1) C. proc. Civ. Cererea reconventionala se
judeca o data cu cererea principala.

4. Termen n cunotin
Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar i a luat termenul n
cunotin, precum i partea care a fost prezent la un termen de judecat,
personal sau printr-un reprezentant legal ori convenional, chiar nemputernicit
cu dreptul de a cunoate termenul, nu va fi citat n tot cursul judecrii la acea
instan, considerndu-se c ea cunoate termenele de judecat ulterioare.
Aceste dispoziii i sunt aplicabile i prii creia, personal ori prin reprezentant
legal sau convenional ori prin funcionarul sau persoana nsrcinat cu
primirea corespondenei, i s-a nmnat citaia pentru un termen de judecat,
considerndu-se c, n acest caz, ea cunoate i termenele de judecat ulterioare
aceluia pentru care citaia i-a fost nmnat.
Scopul i coninutul cercetrii procesului
(1) n etapa de cercetare a procesului se ndeplinesc, n condiiile legii, acte de
procedur la cererea prilor ori din oficiu, pentru pregtirea dezbaterii n fond
a procesului, dac este cazul.
(2) n vederea realizrii scopului prevzut la alin. (1), instana:
1. va rezolva excepiile ce se invoc ori pe care le poate ridica din oficiu;
2. va examina cererile de intervenie formulate de pri sau de tere persoane, n
condiiile legii;
3. va examina fiecare pretenie i aprare n parte, pe baza cererii de chemare n
judecat, a ntmpinrii, a rspunsului la ntmpinare i a explicaiilor prilor,
dac este cazul;
4. va constata care dintre pretenii sunt recunoscute i care sunt contestate;

5. la cerere, va dispune, n condiiile legii, msuri asigurtorii, msuri pentru

asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaii de fapt, n cazul n care
aceste msuri nu au fost luate, n tot sau n parte, potrivit art. 203;
6. va lua act de renunarea reclamantului, de achiesarea prtului sau de
tranzacia prilor;
7. va ncuviina probele solicitate de pri, pe care le gsete concludente,
precum i pe cele pe care, din oficiu, le consider necesare pentru judecarea
procesului i le va administra n condiiile legii;
8. va decide n legtur cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen
de judecat la care prile sunt legal citate;
9. va dispune ca prile s prezinte dovada efecturii verificrilor n registrele
de eviden ori publicitate prevzute de Codul civil sau de legi speciale;
10. va ndeplini orice alt act de procedur necesar soluionrii cauzei, inclusiv
verificri n registrele prevzute de legi speciale.

5. Exceptiile procesuale - notiune, clasificare, procedura de solutionare

1. Excepiile procesuale, sunt mijloace de aprare prin care partea
interesat, procurorul sau instana din oficiu, invoc, n condiiile prescrise
de lege i fr a pune n discuie fondul preteniei dedus judecii
neregulariti procedurale privind dreptul material la aciune, urmrind
ntrzierea sau mpiedicarea temporar sau perpetu a judecii n fond.
Sunt reglementate n Cartea a II-a, Cap. III, Seciunea II din codul de
procedur civil.
. Excepii ce vizeaz nclcarea normelor de competen
a instanei (excepia de necompeten)
Explicaii : Necompetena unei instane poate fi invocat n cursul judecii ( n prim
instan sau n cile de atac) prin excepie. Dac s-a pronunat o hotrre, mijlocul va
fi apelul, respectiv recursul (cci acestea nu sunt cereri noi (art. 294 alin. 1).
mpotriva unei hotrri irevocabile necompetena poate fi invocat pe calea
contestaiei n anulare de drept comun.
Rezolvare: Rezolvarea excepiei de necompeten este comun, indiferent de
caracterul ei. Ea se soluioneaz naintea altor eventuale excepii procesuale.
Excepii ce vizeaz nclcarea normelor de organizare judectoreasc

1. Excepia de greit compunere sau constituire a instanei

Explicaii : Greita compunere a instanei privete judecarea cauzei de un

numr mai mic sau mai mare de judectori, prin nclcarea disp. art.17 din Legea
92/92, republicat (cauzele se judec n prim instan de un judector, n apel de 2
judectori, cu posibilitatea formrii unui complet de divergen, iar n recurs de 3
judectori) ale art. 6 din O G. 179/1999 8 n completul de soluionare a conflictelor de
munc i litigiilor de munc n prim instan, alturi de judector stau doi asisteni
judiciari dintre care unul reprezint asociaiile patronale, iar cellalt sindicatele), ale
art. 17 din Legea 56/1993 republicat (completele de judecat de la curtea Suprem
de Justiie se constituie cu 3 judectori din aceeai secie sau dac acest lucru nu se
poate realiza, cu judectori de la celelalte secii numii de preedintele Curii Supreme
de justiie), ale art. 18 (completul de 9 judectori de la curtea Suprem de justiie) sau
de art. 20 (cnd Curtea Suprem de Justiie judec n Secii Unite iau parte din
numrul membrilor n funcie) din aceeai lege.
Soluii : Dac excepia de greit compunere se admite, se va lua act prin ncheiere
iar preedintele instanei va transfera dosarul la un complet constituit legal. Pentru
greita constituire, se va amna la un termen pentru care se vor lua msurile necesare.
Dac excepia se invoc ca un motiv de apel sau recurs, care este admis, hotrrea va
fi desfiinat, respectiv casat n vederea rejudecrii.
n caz c excepia este netemeinic, se va respinge prin ncheiere i se va continua
judecata.

2. Excepia de incompatibilitate
Explicaii : Incompatibilitatea privete situaia n care un judector nu poate participa
la judecata unei cauze. Cazurile de incompatibilitate sunt expres prevzute de lege, n
art. 24 c.pr.civ. i sunt n numr de dou .
Soluii : Dac se invoc pe cale de excepie care este admis prin ncheiere,
judectorii vizai se vor retrage din completul de judecat. Respingerea se
face tot prin ncheiere, atacabil cu apel sau recurs (dup caz) odat cu fondul.
1. Excepia de recuzare

Explicaii: Judectorul, procurorul , grefierul sau magistratul-asistent, este obligat

potrivit art. 25 i 36 c.pr.civ. s fac declaraie de abinere n cazul n care exist
vreun motiv de recuzare. Cazurile de recuzare sunt expres prevzute de lege n art. 27
c.pr.civ. .
Soluionare: Cererea de recuzare se soluioneaz de un complet de judecat din
care nu poate face parte judectorul recuzabil ,dac datorit abinerii sau recuzrii

nu se poate forma completul, sau dac sunt recuzai toi judectorii unei instane,
se judec de ctre instana superioar
2. Excepia de strmutare
Explicaii : Strmutarea este o form de prorogare judectoreasc de
competen ( cci intervine n temeiul unei hotrri judectoreti) menit s
asigure obiectivitatea i prestigiul instanei.
Soluionare : Cererea de strmutare se judec n camera de consiliu (art. 40
c.pr.civ.) Cererea nu atrage suspendarea judecii, msur care ns poate fi
dispus de preedintele instanei competente, cnd solicit dosarul pricinii,
fr citarea prilor.
Strmutarea se soluioneaz prin hotrre (care este o sentin ) ce nu se
motiveaz i care nu poate fi atacat cu apel sau recurs ( ci doar prin calea
contestaiei n anulare de drept comun i a revizuirii).
3. Excepia de delegare a instanei
Explicaii: Potrivit art. 23 c.pr.civ. dac instana competent este mpiedicat un
timp ndelungat s funcioneze din cauza unor mprejurri excepionale (este
vorba de calamiti naturale, stare de carantin, stare de rzboi, etc.) se poate
apela la instituia delegrii instanei. Este tot un caz de prorogare judiciar de
competen.
Soluionare : Curtea Suprem de Justiie, dac se constat existena acelor
mprejurri excepionale, va admite cererea, va desemna o instan egal n grad
cu cea mpiedicat s funcioneze.
Pn n prezent n practic nu a fost cazul s se recurg la aceast instituie.
Excepiile privind nclcarea normelor de procedur propriu-zise.
A. Excepii care vizeaz activitatea de judecat
1. Excepia de litispenden (art. 163).
Excplicaii : Potrivit art. 163 alin. 1 c.pr.civ., nimeni nu poate fi chemat n
judecat pentru aceeai cauz, acelai obiect i aceeai parte, naintea mai multor
instane. Regula consacr principiul non bis in idem.
Soluionare: Dac este nefondat, excepia se respinge prin ncheiere
interlocutorie ce va putea fi atacat cu apel sau cu recurs numai odat cu fondul
2. Excepia de conexitate (art. 164).

Explicaii : Conform art. 164 alin. 1, prile vor putea cere ntrunirea mai multor
pricini ce se afl naintea aceleiai instane sau instane deosebite, de acelai grad,
n care sunt aceleai pri sau chiar mpreun cu alte pri i al crui obiect i
cauz au ntre dnsele o strns legtur.
Spre deosebire de litispenden, aici este suficient, ca aceeai parte s figureze n
toate pricinile i ca ntre aceste pricini s fie o strns legtur de obiect sau
cauz.
Soluionare: ntruct normele care reglementeaz conexitatea au o natur
dispozitiv, judectorul are libertatea s aprecieze dac este cazul s conexeze
pricinile, putnd respinge excepia, prin ncheiere, chiar n situaia n care sunt
ntrunite cerinele conexitii, dac crede c aceasta este n interesul bunei
administrri a justiiei.
Excepii ce vizeaz actele de procedur n care se materializeaz activitatea
procesual
1. Excepia de nulitate (art. 105-108)

Explicaii : Prin act de procedur nelegem orice act( neles att de operaiune
juridic ct i ca nscris) fcut pentru declanarea procesului; n cursul i n cadrul
procesului civil de ctre pri, instana judectoreasc, ceilali participani la
proces, legat de activitatea procesual a acestora. Sunt astfel de acte : cererea de
chemare n judecat i de exercitare a cilor de atac, citaiile, comunicarea actelor
de procedur, actele scrise care constat comunicarea, depoziiile martorilor,
rapoartele de expertiz, ncheierile, hotrrile, somaiile, etc. .
Soluionare : n funcie de natura nulitii, instana va rezolva problema prii
care poate invoca nulitatea, temeiul n care a fost invocat, precum i
posibilitatea sau imposibilitatea invocrii ei.
Dac gsete excepia nejustificat, instana o va respinge prin ncheiere, care
este interlocutorie i premergtoare.
2. Excepia de decdere
Decderea este o sanciune procedural care const n pierderea dreptului privitor
la declararea unei ci de atac sau la ndeplinirea unui alt act de atac de procedur
ce nu a fost exercitat n termenul prevzut de lege (art. 103 alin. 2 ).
Soluionare : Excepia se soluioneaz prin ncheiere sau hotrre.
2. Excepia de perimare
Explicaii :Perimarea este sanciunea procesual pentru nerespectarea termenului
stabilit de lege, constnd n stingerea procesului n faza n care se gsete
(aciune, cale de atac, executare silit), avnd la baz i prezumia de desistare a
prii de la cererea fcut, dedus din lipsa de struin ndelungat n judecat. Se
va considera c cererea nici nu a fost introdus.

Soluionare :Indiferent c este vorba de cerere sau de excepie, trebuie s aib loc
o dezbatere contradictorie.
Dac cererea sau excepia de perimare se respinge, instana va pronuna o
ncheiere prin care va constata c perimarea nu a operat, fie pentru c nu exist
culpa prii, fie pentru c termenul de perimare este sau a fost suspendat ori
ntrerupt. ncheierea va putea fi atacat numai odat cu fondul.
3. Excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant (art. 161)
Explicaii :Conf. art. 67 alin. 1 c.pr.civ., prile pot s-i exercite drepturile
procedurale nu numai personal ci i prin mandatar ( nu avem aici n vedere
cazurile de reprezentare judiciar legal care vor fi examinate la excepia lipsei
capacitii procesuale).
Soluionare: Dac reprezentantul prii persoan fizic sau persoan juridic
nu face dovada calitii sale, instana va acorda facultativ ( n funcie de
mprejurrile de fapt ale pricinii) un termen pentru mplinirea acestor lipsuri, iar
dac n acest termen ele nu se mplinesc, va anula cererea (art. 161 c.pr.civ.).
EXCEPIILE DE FOND

Seciunea I. Excepiile privind condiiile de exerciiu ale aciunii civile

Aciunea civil reprezint ansamblul mijloacelor procedurale, prin care n cadrul
procesului civil, se asigur protecia dreptului subiectiv civil, ori a unor interese
civile ocrotite de lege.
1. Excepia de prematuritate a dreptului/interesului
Prin drept subiectiv civil nelegem posibilitatea recunoscut de legea civil
subiectului activ de a avea o anumit conduit n raport cu dreptul su, de a
pretinde o conduit corespunztoare de la subiectul pasiv i de a apela la fora
coercitiv a statului n caz de nevoie.
Explicaii :Dreptul subiectiv civil/interesul legitim trebuie s fie recunoscut i
ocrotit de lege, s fie exercitat cu bun credin i n limitele sale externe
(materiale i juridice) i interne (potrivit cu scopul economic i social), s fie
actual (numai pentru aciunile n realizare, nu i cele n constatare).
Soluionare : Dup punerea n discuia prilor, excepia se soluioneaz potrivit
regulilor generale. Dac se admite, cererea va fi respins ca prematur, fr a se
mai intra n cercetarea fondului. Desigur, reclamantul va putea reitera cererea sa
n momentul n care s-a mplinit termenul sau condiia.
2. Excepia lipsei de interes
Explicaii : Prin interes nelegem practic folosul material sau moral pe care-l
urmrete cel ce pornete aciunea sau svrete un act procedural.

Interesul trebuie s fie legitim ( n legtur cu pretenia formulat), personal i

direct (folosul practic trebuie s-l vizeze pe cel care recurge la forma
procedural), nscut i actual (partea s-ar expune la un prejudiciu dac nu ar
recurge n acel moment la aciune).
Soluionare : Dac interesul nu este nscut i actual, cererea se respinge ca
prematur, existnd posibilitatea reiterrii ei n momentul n care interesul va fi
nscut i actual
3. Excepia lipsei capacitii procesuale
Explicaii : Capacitatea procesual reprezint aplicarea pe plan procesual a
capacitii civile
Soluionare :
- a. Dac excepia se admite, cererea se va respinge, ca i n cazul lipsei
dreptului subiectiv, ca fiind introdus de/mpotriva unei persoane fr
capacitate de folosin;
- b. n cazul cellalt, actul este anulabil, astfel nct lipsa de capacitate
poate fi mplinit n instan pn la termenul acordat facultativ n
acest scop (pentru introducerea n cauz a mputerniciilor) cnd
reprezentantul sau ocrotitorul legal va ratifica actul, total sau parial
(art. 161 alin. 1 i art. 43 alin. 2 ) Dac lipsurile nu se mplinesc n
termenul acordat, cererea se va anula prin hotrre(art. 161 alin. 2 ).
- Excepia lipsei calitii procesuale
Explicaii : ndreptirea de a figura ntr-un proces ca reclamant sau prt se
numete calitate procesual. Au aceast calitate titularului dreptului n raportul
juridic dedus judecii (calitate procesual activ ), respectiv cel obligat n
acelai raport ( calitate procesual pasiv ) dar i procurorul 8art. 45 c.pr.civ.),
autoritatea tutelar (art. 44 alin. 1, 109, 143, 151 c.fam.), terii intervenieni
(art. 49-64 c. pr.civ.) .
Soluionare : Dac excepia este nentemeiat ea se va respinge prin
ncheiere, atacabil numai odat cu fondul. Dac excepia este admis,
instana va da o hotrre prin care va respinge aciunea ca fiind introdus
de/mpotriva unei persoane lipsite de calitate. Cnd ntr-o aciune real se
invoc lipsa calitii procesuale active, iar instana dup ce a unit excepia cu
fondul, constat c dreptul exist dar, reclamantul nu este titularul dreptului
real, nu va respinge aciunea ca nefondat, ci ca fiind introdus de o persoan
fr calitate. Dac procesul a fost pornit de o persoan fr calitate, procesul
va putea fi redeschis de persoana care justific aceast calitate.
.

Excepia puterii de lucru judecat

Explicaii : Cel mai important efect al unei hotrri judectoreti este puterea
(autoritatea ) de lucru judecat care se bazeaz pe adevrul stabilit de instan
(res iudicata pro verite habetur) i care este menit s evite contrazicerile
ntre dou hotrri judectoreti.
Soluionare : Excepia se poate respinge prin ncheiere sau se admite prin
hotrre (instana respinge aciunea pentru autoritate de lucru judecat) dup
ce a fost pus n discuia prilor.
Pentru a exista putere de lucru judecat, este necesar s fie examinat i rezolvat
primul litigiu n fond, s fi existat o judecat contradictorie, cu caracter
contencios. Deci nu vor avea aceast putere capetele de cerere nerezolvate,
hotrrile de anulare sau respingere fr intrare n fond.
EXCEPIA DE NECONSTITUIONALITATE

Excplicaii : Potrivit art. 144 din Constituie, Curtea Constituional are

urmtoarele atribuii:
Se pronun asupra constituionalitii legilor, nainte de promulgarea
acestora, la sesizarea Preedintelui Romniei, a unuia dintre preedinii
celor dou Camere ale Guvernului, a curii Supreme de justiie, a unui
numr de cel puin 50 de deputai sau 25 senatori (controlul 2 priori),
precum i din oficiu, asupra iniiativelor de revizuire a Constituiei;

6 Probele. Sarcina probei, obiectul probei, propunerea probelor si

rolul instantei

7. Dezbaterea in fond a procesului, deliberarea si pronuntarea

hotararii.
Aceasta etapa a dezbaterii in fond a procesului succede etapa cercetarii procesului ,
care, potrivit art. 244 C.proc.civ., se finalizeaza prin hotararea prin care judecatorul
declara incheiata cercetarea procesului si fixeaza termen pentru dezbatera fondului
in sedinta publica. Aceasta etapa care precede etapa deliberarii si pronuntarii
hotararii, este cea in care au loc debzaterile contradictiorii asupra fondului dreptului.
Potrivit art. 244 alin.2 C.proc.civ., pentru dezbaterea fondului, judecatorul pune in vederea
partilor sa redacteze note privind sustinerile lor si sa le depuna la dosar cu cel putin 5 zile
inainte de termenul stabilit pentru dezbaterea fondului in sedinta publica, fara a aduce
atingere dreptului acestora de a formula concluzii orale. Partile pot fi de acord ca dezbaterea
fondului sa aiba loc in camera de consiliu, in aceeasi zi sau la un alt termen.
Cererea de judecata in lipsa presupune ca partea care a formulat-o a fost de acord si ca
dezbaterea fondului sa aiba loc in camera de consiliu, in afara de cazul in care partea a
solicitat expres ca aceasta sa aiba loc in sedinta publica.
Conform art. 389 C.proc.civ., dezbaterile procesului poarta asupra imprejurarilor de fapt si
temeiurilor de drept, invocate de parti in cererile lor sau, dupa caz, ridicate de catre instanta
din oficiu.
Inainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei, instanta, din oficiu sau la solicitarea
partilor, pune in discutia acestora cererile, exceptiile procesuale si apararile care nu au fost
solutionate in cursul cercetarii procesului, precum si cele care, potrivit legii, pot fi invocate in
orice stare a procesului.
Instanta poate proceda la completarea sau refacerea unor probe, in cazul in care, din
dezbateri, rezulta necesitatea acestei masuri. Conditia pentru incuviintarea administrarii
unor probe este aceea ca necesitatea completarii sau refacerii sa rezulte din dezbateri.
Daca partile declara ca nu mai au cereri de formulat si nu mai sunt alte incidente de
solutionat, presedintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dand cuvantul partilor,
pentru ca fiecare sa isi sustina cererile si apararile formulate in proces.
Dezbaterile incepute vor fi continuatte la acelasi termen pana la inchiderea lor, cu exceptia
cazului in care, pentru motive temeinice, sunt lasate in continuare pentru o alta zi, chiar in
afara orelor fixate pentru judecarea pricinilor.

Cand considera ca au fost lamurite toate imprejurarile de fapt si temeiurile de drept ale
cauzei, presedintele inchide dezbaterile. In cazul in care considera ca este necesar, instanta
poate cere partilor, la inchiderea dezbaterilor, sa depuna completari la notele intocmite
potrivit art. 244. Partile pot depune aceste completari si in cazul in care acestea nu au fost
cerute de instanta.
Dupa inchierea dezbaterilor, partile nu mai pot depune niciun inscris la dosarul cauzei, sub
sanctiunea de a nu fi luat in seama.

8. Suspendarea procesului - tipuri de suspendare, enumerarea cazurilor

de suspendare si scurte explicatii cu privire la acestea
Art. 411: Suspendarea voluntara
(1) Judecatorul va suspenda judecata:
1. cand amandoua partile o cer;
2. cand niciuna dintre parti, legal citate, nu se infatiseaza la strigarea cauzei. Cu
toate acestea, cauza se judeca daca reclamantul sau paratul a cerut in scris
judecarea in lipsa.
(2) Cererea de judecata in lipsa produce efecte numai la instanta in fata careia a
fost formulata.
Art. 412: Suspendarea de drept
(1) Judecarea cauzelor se suspenda de drept:
1. prin decesul uneia dintre parti, pana la introducerea in cauza a mostenitorilor,
in afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in
judecata a acestora;
2. prin interdictia judecatoreasca sau punerea sub curatela a unei parti, pana la
numirea tutorelui sau curatorului;
3. prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre parti, survenit
cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii, pana la numirea unui nou
reprezentant sau mandatar;
4. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului, pana la numirea unui nou tutore
sau curator;
5. cand persoana juridica este dizolvata, pana la desemnarea lichidatorului;
6. prin deschiderea procedurii insolventei, in temeiul unei hotarari judecatoresti
definitive, daca debitorul trebuie reprezentat, pana la numirea administratorului
ori lichidatorului judiciar;
7. in cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei hotarari
preliminare adresata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, potrivit prevederilor
tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana;
8. in alte cazuri prevazute de lege.
(2) Cu toate acestea, faptele prevazute la alin. (1) nu impiedica pronuntarea
hotararii, daca ele au survenit dupa inchiderea dezbaterilor.
Art. 413: Suspendarea facultativa
(1) Instanta poate suspenda judecata:
1. cand dezlegarea cauzei depinde, in tot sau in parte, de existenta ori

inexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;

2. cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire
hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea, daca legea nu prevede altfel;
3. in alte cazuri prevazute de lege.
(2) Suspendarea va dura pana cand hotararea pronuntata in cauza care a
provocat suspendarea a devenit definitiva.
(3) Cu toate acestea, instanta poate reveni motivat asupra suspendarii, daca se
constata ca partea care a cerut-o nu are un comportament diligent in cadrul
procesului care a determinat suspendarea, tergiversand solutionarea acestuia,
ori daca urmarirea penala care a determinat suspendarea dureaza mai mult de
un an de la data la care a intervenit suspendarea, fara a se dispune o solutie in
acea cauza.
Art. 414: Hotararea de suspendare
(1) Asupra suspendarii judecarii procesului instanta se va pronunta prin
incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat, la instanta ierarhic
superioara. Cand suspendarea a fost dispusa de Inalta Curte de Casatie si
Justitie, hotararea este definitiva.
(2) Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii
procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si
impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a
procesului.
Art. 415: Reluarea judecarii procesului
Judecata cauzei suspendate se reia:
1. prin cererea de redeschidere facuta de una dintre parti, cand suspendarea s-a
dispus prin invoirea partilor sau din cauza lipsei lor;
2. prin cererea de redeschidere a procesului, facuta cu aratarea mostenitorilor,
tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului
mandatar ori, dupa caz, a partii interesate, a lichidatorului, a administratorului
judiciar ori a lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute la art. 412 alin. (1) pct. 13. in cazurile prevazute la art. 412 alin. (1) pct. 7, dupa pronuntarea hotararii de
catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene;
4. prin alte modalitati prevazute de lege

9. Hotararile judecatoresti - denumirea hotararilor si continutul

hotararilor

Art. 425
Coninutul hotrrii
(1) Hotrrea va cuprinde:

a) partea introductiv, n care se vor face meniunile prevzute la art. 233 alin.
(1) i (2). Cnd dezbaterile au fost consemnate ntr-o ncheiere de edin,
partea introductiv a hotrrii va cuprinde numai denumirea instanei, numrul
dosarului, data, numele, prenumele i calitatea membrilor completului de
judecat, numele i prenumele grefierului, numele i prenumele procurorului,
dac a participat la judecat, precum i meniunea c celelalte date sunt artate
n ncheiere;
b) considerentele, n care se vor arta obiectul cererii i susinerile pe scurt ale
prilor, expunerea situaiei de fapt reinut de instan pe baza probelor
administrate, motivele de fapt i de drept pe care se ntemeiaz soluia,
artndu-se att motivele pentru care s-au admis, ct i cele pentru care s-au
nlturat cererile prilor;
c) dispozitivul, n care se vor arta numele, prenumele, codul numeric personal
i domiciliul sau reedina prilor ori, dup caz, denumirea, sediul, codul unic
de nregistrare sau codul de identificare fiscal, numrul de nmatriculare
n registrul comerului ori de nscriere n registrul persoanelor juridice i contul
bancar, soluia dat tuturor cererilor deduse judecii i cuantumul cheltuielilor
de judecat acordate.
(2) Dac hotrrea s-a dat n folosul mai multor reclamani sau mpotriva mai
multor pri, se va arta ceea ce se cuvine fiecrui reclamant i la ce este
obligat fiecare prt ori, cnd este cazul, dac drepturile i obligaiile prilor
sunt solidare sau indivizibile.
(3) n partea final a dispozitivului se vor arta dac hotrrea este executorie,
este supus unei ci de atac ori este definitiv, data pronunrii ei, meniunea c
s-a pronunat n edin public sau ntr-o alt modalitate prevzut de lege,
precum i semnturile membrilor completului de judecat. Cnd hotrrea este
supus apelului sau recursului se va arta i instana la care se depune cererea
pentru exercitarea cii de atac.
Denumirea hotrrilor
(1) Hotrrea prin care cauza este soluionat de prima instan sau prin care
aceasta se deznvestete fr a soluiona cauza se numete sentin.
(2) Hotrrea prin care judectoria soluioneaz cile de atac mpotriva
hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale
altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege, se numete
sentin.
(3) Hotrrea prin care instana se pronun asupra apelului, recursului i
recursului n interesul legii, precum i hotrrea pronunat ca urmare a anulrii
n apel a hotrrii primei instane i reinerii cauzei spre judecare ori ca urmare
a rejudecrii cauzei n fond dup casarea cu reinere n recurs se numesc
decizie.

(4) Hotrrea prin care instana se pronun asupra contestaiei n anulare sau
asupra revizuirii se numete, dup caz, sentin sau decizie.
(5) Toate celelalte hotrri date de instan se numesc ncheieri, dac legea nu
prevede altfel.

Efectele hotararilor judecatoresti

efectele hotrrii judectoreti, consecine juridice care, potrivit legii,
izvorsc din hotrrea judectoreasc. Hotrrea judectoreasc produce
urmtoarele efecte: a) deznvestete instana de proces; pronunarea hotrrii
marcheaz momentul final al rolului ndeplinit de instan de-a lungul
desfurrii procesului civil, judectorii nemaiputnd reveni asupra soluiei
date; b) sub aspectul forei probante, hotrrea este asimilat cu nscrisul
autentic; c) drepturile
constatate i recunoscute prin hotrre primesc putere executorie n limitele n
care realizarea lor este posibil prin procedura executrii silite; d) ntrerupe
prescripia dreptului la aciune: odat cu pronunarea hotrrii orice prescripie
referitoare la aciune este nlocuit printr-o nou prescripie de 3 ani, avnd ca
obiect dreptul de a cere executarea silit; e) n principiu, se prezum c dreptul
recunoscut prin hotrre a preexistat acesteia, ea nefcnd altceva dect s-l
constate (efect declarativ); n cazul aciunilor n constituire sau transformare de
drepturi, drepturile create prin hotrre devin viabile numai dup rmnerea
definitiv a acesteia (situaia este caracteristic n general aciunilor de stare
civil); f) dobndete autoritate de lucru judecat; n privina hotrrilor supuse
recursului, acest efect este provizoriu.

10. Cheltuielile de judecata

Acordarea cheltuielilor de judecat
(1) Partea care pierde procesul va fi obligat, la cererea prii care a ctigat, s
i plteasc acesteia cheltuieli de judecat.
(2) Cnd cererea a fost admis numai n parte, judectorii vor stabili msura n
care fiecare dintre pri poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecat. Dac
este cazul, judectorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecat.
11. Caile de atac - enumerare; Legalitatea caii de atac ; Subiectele cailor
de atac si ordinea exercitarii cailor de atac

Legalitatea caii de atac

(1) Hotararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de
lege, in conditiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de mentiunile din
dispozitivul ei.
(2) Mentiunea inexacta din cuprinsul hotararii cu privire la calea de atac deschisa
contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac
prevazuta de lege.
(3) Daca instanta respinge ca inadmisibila calea de atac neprevazuta de lege,
exercitata de partea interesata in considerarea mentiunii inexacte din cuprinsul
hotararii cu privire la calea de atac, hotararea pronuntata de instanta de control
judiciar va fi comunicata, din oficiu, tuturor partilor care au luat parte la judecata
in care s-a pronuntat hotararea atacata. De la data comunicarii incepe sa curga,
daca este cazul, termenul pentru exercitarea caii de atac prevazute de lege.
(4) Atunci cand instanta dispune recalificarea caii de atac, de la data pronuntarii
incheierii, pentru partile prezente, sau de la data comunicarii incheierii, pentru
partile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, dupa caz,
motivarea caii de atac prevazute de lege.
Art. 458: Subiectele cailor de atac
Caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces care justifica un
interes, in afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept il au si alte organe sau
persoane.
Ordinea exercitarii cailor de atac
(1) Caile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atat timp cat este deschisa
calea de atac a apelului.
(2) In cazul hotararilor susceptibile de apel, daca acesta nu a fost exercitat,
recursul este inadmisibil. Cu toate acestea, o hotarare susceptibila de apel si de
recurs poate fi atacata, inauntrul termenului de apel, direct cu recurs, la instanta
care ar fi fost competenta sa judece recursul impotriva hotararii date in apel,
daca partile consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaratie verbala, data
in fata instantei a carei hotarare se ataca si consemnata intr-un proces-verbal. In
acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru incalcarea sau aplicarea
gresita a normelor de drept material.
(3) Caile extraordinare de atac pot fi exercitate si concomitent, in conditiile legii.
Recursul se judeca cu prioritate.

Apelul. Obiectul apelului principal, termenul de apel, depunerea cererii

de apel.
Termenul de apel
(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotrrii, dac legea
nu dispune altfel.
(2) Termenul de apel prevzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotrrii,
chiar atunci cnd aceasta a fost fcut odat cu ncheierea de ncuviinare a
executrii silite.

(3) Dac o parte face apel nainte de comunicarea hotrrii, aceasta se socotete
comunicat la data depunerii cererii de apel.
(4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunarea hotrrii, n afar
de cazurile n care procurorul a participat la judecarea cauzei, cnd termenul de
apel curge de la comunicarea hotrrii.
(5) Termenul de apel suspend executarea hotrrii de prim instan, cu
excepia cazurilor anume prevzute de lege. n aceleai condiii, executarea se
suspend dac apelul a fost exercitat n termen.

Apelul principal. Obiectul

(1) Hotrrile pronunate n prim instan pot fi atacate cu apel, dac legea nu
prevede n mod expres altfel.
(2) Sunt supuse apelului i hotrrile date n ultim instan dac, potrivit legii,
instana nu putea s judece dect n prim instan.
(3) Hotrrile date n ultim instan rmn neapelabile, chiar dac n hotrre
s-a artat c au fost pronunate n prim instan.
(4) mpotriva ncheierilor premergtoare nu se poate face apel dect odat cu
fondul, afar de cazul cnd legea dispune altfel.
Depunerea cererii de apel
(1) Apelul i, cnd este cazul, motivele de apel se depun la instana a crei
hotrre se atac, sub sanciunea nulitii.
(2) Dispoziiile art. 195 sunt aplicabile n mod corespunztor.
(3) n cazul n care cererea de apel nu ndeplinete condiiile prevzute de lege,
preedintele instanei sau persoana desemnat de acesta care primete cererea
de apel va stabili lipsurile i i va cere apelantului s completeze sau s
modifice cererea de ndat, dac este prezent i este posibil, ori n scris, dac
apelul a fost trimis prin pot, fax, pot electronic sau curier. Completarea
sau modificarea cererii se va face nuntrul termenului de apel. Dac
preedintele sau persoana desemnat de acesta apreciaz c intervalul rmas
pn la expirarea termenului de apel nu este suficient, va acorda un termen
scurt, de cel mult 5 zile de la expirarea termenului de apel, n care s se depun
completarea sau modificarea cererii.
(4) Dispoziiile alin. (3) se aplic n mod corespunztor i n cazul n care
motivele de apel se depun separat de cerere.
(5) Dup primirea cererii de apel, respectiv a motivelor de apel, preedintele
instanei care a pronunat hotrrea atacat va dispune comunicarea lor
intimatului, mpreun cu copiile certificate de pe nscrisurile alturate i care nu
au fost nfiate la prima instan, punndu-i-se n vedere obligaia de a depune
la dosar ntmpinare n termen de cel mult 15 zile de la data comunicrii.

(6) Instana la care s-a depus ntmpinarea o comunic de ndat apelantului,

punndu-i-se n vedere obligaia de a depune la dosar rspunsul la ntmpinare
n termen de cel mult 10 zile de la data comunicrii. Intimatul va lua cunotin
de rspunsul la ntmpinare din dosarul cauzei.
(7) Preedintele sau persoana desemnat de acesta, dup mplinirea termenului
de apel pentru toate prile, precum i a termenelor prevzute la alin. (5) i (6),
va nainta instanei de apel dosarul, mpreun cu apelurile fcute, ntmpinarea,
rspunsul la ntmpinare i dovezile de comunicare a acestor acte, potrivit alin.
(5) i (6).
(8) Dac s-au formulat att apel, ct i cereri potrivit art. 442-444, dosarul nu
va fi trimis instanei de apel dect dup mplinirea termenului de apel privind
hotrrile date asupra acestor din urm cereri. Dispoziiile alin. (5)-(7) se aplic
n mod corespunztor.
Obiectul i scopul recursului. Instana competent

(1) Hotrrile date n apel, cele date, potrivit legii, fr drept de apel, precum i
alte hotrri n cazurile expres prevzute de lege sunt supuse recursului.
(2) Nu sunt supuse recursului hotrrile pronunate n cererile prevzute la art.
94 pct. 1 lit. a)-i), n cele privind navigaia civil i activitatea n porturi,
conflictele de munc i de asigurri sociale, n materie de expropriere, n
cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum i n
alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 500.000 lei inclusiv. De
asemenea, nu sunt supuse recursului hotrrile date de instanele de apel n
cazurile n care legea prevede c hotrrile de prim instan sunt supuse numai
apelului.
(3) Recursul urmrete s supun naltei Curi de Casaie i Justiie examinarea,
n condiiile legii, a conformitii hotrrii atacate cu regulile de drept
aplicabile.
(4) n cazurile anume prevzute de lege, recursul se soluioneaz de ctre
instana ierarhic superioar celei care a pronunat hotrrea atacat. Dispoziiile
alin. (3) se aplic n mod corespunztor.

Termenul de recurs; motivarea recursului si motivele de casare

Termenul de recurs

(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotrrii, dac

legea nu dispune altfel. Dispoziiile art. 468 alin. (2)-(4), precum i cele ale art.
469 se aplic n mod corespunztor.
(2) Dac intimatul nu a invocat prin ntmpinare sau din dosar nu reiese c
recursul a fost depus peste termen, el se va socoti n termen.

Motivarea recursului
(1) Recursul se va motiva prin nsi cererea de recurs, n afar de cazurile
prevzute la art. 470 alin. (5), aplicabile i n recurs.
(2) n cazurile n care Ministerul Public a participat n proces, se va depune o
copie de pe motivele de casare pentru procuror.

Motivele de casare
(1) Casarea unor hotrri se poate cere numai pentru urmtoarele motive de
nelegalitate:
1. cnd instana nu a fost alctuit potrivit dispoziiilor legale;
2. dac hotrrea a fost pronunat de alt judector dect cel care a luat parte la
dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecat dect cel
stabilit aleatoriu pentru soluionarea cauzei ori a crui compunere a fost
schimbat, cu nclcarea legii;
3. cnd hotrrea a fost dat cu nclcarea competenei de ordine public a altei
instane, invocat n condiiile legii;
4. cnd instana a depit atribuiile puterii judectoreti;
5. cnd, prin hotrrea dat, instana a nclcat regulile de procedur a cror
nerespectare atrage sanciunea nulitii;
6. cnd hotrrea nu cuprinde motivele pe care se ntemeiaz sau cnd cuprinde
motive contradictorii ori numai motive strine de natura cauzei;
7. cnd s-a nclcat autoritatea de lucru judecat;
8. cnd hotrrea a fost dat cu nclcarea sau aplicarea greit a normelor de
drept material.
(2) Motivele prevzute la alin. (1) nu pot fi primite dect dac ele nu au putut fi
invocate pe calea apelului sau n cursul judecrii apelului ori, dei au fost

invocate n termen, au fost respinse sau instana a omis s se pronune asupra

lor.

Contestatia in anulare
Contestatia in anulare a fost definita ca fiind o cale extraordinara de atac, de
retractare, prin care se cere insasi instantei ce a pronuntat hotararea atacata,
in cazurile si conditiile prevazute de lege, sa isi desfiinteze propria hotarare si
sa procedeze la o noua judecata
Obiectul contestatiei in anulare poate fi delimitat prin coroborarea
textelor art. 503 si al art. 634, alin. (1) NCPC. Potrivit art. 503, alin. (1) NCPC
pot fi atacate cu contestatie in anulare hotararile definitive (contestatie in
anulare obisnuita). Pe cale de exceptie, alin. (3) al aceluiasi articol instituie
posibilitatea uzitarii caii de atac si impotriva hotararilor instantelor de apel
care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs (contestatie in anulare speciala).
S-a argumentat largirea sferei hotararilor ce fac obiectul contestatiei in
anulare prin repozitionarea acestei cai de atac (apelul) in sistemul nostru
procedural, respectiv prin aceea ca intr-un numar important de materii ea
devine ultima cale de atac de reformare[6].
caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces, care justifica un
interes, in afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept il au si alte organe
sau persoane.
Indiferent de forma sa (obisnuita ori speciala), contestatia poate fi exercitata
exclusiv de catre persoanele care au participat la judecata sau de succesorii lor
procesuali ori de catre procuror, in temeiul si conditiile art. 92 NCPC[8].
In ceea ce priveste justificarea unui interes, doctrina este unanima ca aceasta
conditioneaza accesul la calea de atac. De pilda, contestatorului i se va
respinge contestatia ca lipsita de interes in ipoteza in care solutia atacata ii era
favorabila
Contestatia in anulare obisnuita poate viza orice hotarare definitiva,
neavand importanta instanta care a pronuntat-o si nici daca a condus sau nu
la rezolvarea fondului cauzei[11] , unicul motiv pentru exercitarea acesteia
reclamand indeplinirea cumulativa a doua conditii, respectiv:
titularul acesteia (contestatorul) sa nu fi fost legal citat pentru termenul la
care a avut loc judecata si

 partea sa nici nu fi fost prezenta la respectivul termen (pentru ca altminteri

s-ar fi acoperit lipsa de procedura).
Contestatia in anulare speciala se exercita, potrivit art. 503, alin. (2)
exclusiv (cu exceptiile prevazute la alin. 3 al art. 503) impotriva hotararilor
definitive ale instantelor de recurs, pentru urmatoarele motive:
1) hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta
absoluta sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi
se invocase exceptia corespunzatoare, instanta a omis sa se pronunte asupra
acesteia;
2) dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale;
3) instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis sa
cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent in termen;
4) instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unuia dintre recursurile
declarate in cauza.

Revizuirea
1) Revizuirea unei hotrri pronunate asupra fondului sau care evoc fondul
poate fi cerut dac:
1. s-a pronunat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunat
asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult dect s-a cerut;
2. obiectul pricinii nu se afl n fiin;
3. un judector, martor sau expert, care a luat parte la judecat, a fost
condamnat definitiv pentru o infraciune privitoare la pricin sau dac hotrrea
s-a dat n temeiul unui nscris declarat fals n cursul ori n urma judecii, cnd
aceste mprejurri au influenat soluia pronunat n cauz. n cazul n care
constatarea infraciunii nu se mai poate face printr-o hotrre penal, instana
de revizuire se va pronuna mai nti, pe cale incidental, asupra existenei sau
inexistenei infraciunii invocate. n acest ultim caz, la judecarea cererii va fi
citat i cel nvinuit de svrirea infraciunii;
4. un judector a fost sancionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funciei
cu rea-credin sau grav neglijen, dac aceste mprejurri au influenat
soluia pronunat n cauz;
5. dup darea hotrrii, s-au descoperit nscrisuri doveditoare, reinute de partea
potrivnic sau care nu au putut fi nfiate dintr-o mprejurare mai presus de
voina prilor;
6. s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotrrea unei instane pe care s-a
ntemeiat hotrrea a crei revizuire se cere;

7. statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii i cei pui sub
interdicie judectoreasc ori cei pui sub curatel nu au fost aprai deloc sau
au fost aprai cu viclenie de cei nsrcinai s i apere;
8. exist hotrri definitive potrivnice, date de instane de acelai grad sau de
grade diferite, care ncalc autoritatea de lucru judecat a primei hotrri;
9. partea a fost mpiedicat s se nfieze la judecat i s ntiineze instana
despre aceasta, dintr-o mprejurare mai presus de voina sa;
10. Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a drepturilor
sau libertilor fundamentale datorat unei hotrri judectoreti, iar
consecinele grave ale acestei nclcri continu s se produc;
11. dup ce hotrrea a devenit definitiv, Curtea Constituional s-a pronunat
asupra excepiei invocate n acea cauz, declarnd neconstituional prevederea
care a fcut obiectul acelei excepii.
(2) Pentru motivele de revizuire prevzute la alin. (1) pct. 3, dar numai n
ipoteza judectorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii i hotrrile care
nu evoc fondul.

Recursul in interesul legii

Recursul n interesul legii se judec de un complet format din preedintele sau,
n lipsa acestuia, unul dintre vicepreedinii naltei Curi de Casaie i Justiie,
preedinii de secii din cadrul acesteia, precum i 20 de judectori, din care 14
judectori din secia/seciile n a crei/cror competen intr problema de drept
care a fost soluionat diferit de instanele judectoreti i cte 2 judectori din
cadrul celorlalte secii. Preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie, respectiv
unul dintre vicepreedinii acesteia este preedinte al completului.
(2) n cazul n care problema de drept prezint interes pentru dou sau mai
multe secii, preedintele sau, dup caz, unul dintre vicepreedinii naltei Curi
de Casaie i Justiie va stabili numrul judectorilor din seciile interesate care
vor intra n compunerea completului prevzut la alin. (1), celelalte secii
urmnd a fi reprezentate potrivit dispoziiilor aceluiai alineat.
(3) Atunci cnd problema de drept nu intr n competena niciunei secii a
naltei Curi de Casaie i Justiie, preedintele sau, dup caz, unul dintre
vicepreedinii naltei Curi de Casaie i Justiie va desemna cte 5 judectori
din cadrul fiecrei secii. Pentru ntocmirea raportului, preedintele completului
va desemna cte un judector din cadrul fiecrei secii.
(4) Dup sesizarea naltei Curi de Casaie i Justiie, preedintele sau, dup
caz, unul dintre vicepreedinii acesteia va lua msurile necesare pentru
desemnarea aleatorie a judectorilor din cadrul seciei n a crei competen
intr problema de drept care a fost soluionat diferit de instanele judectoreti,

precum i a judectorilor din celelalte secii ce intr n alctuirea completului

prevzut la alin. (1).
(5) Dup alctuirea completului potrivit alin. (4), preedintele acestuia va
desemna dintre membrii completului 3 judectori pentru a ntocmi un raport
asupra recursului n interesul legii. Raportorii nu sunt incompatibili.
(6) n vederea ntocmirii raportului, preedintele completului va putea solicita
unor specialiti recunoscui opinia scris asupra problemelor de drept
soluionate diferit.
(7) Raportul va cuprinde soluiile diferite date problemei de drept i
argumentele pe care se fundamenteaz, jurisprudena relevant a Curii
Constituionale, a Curii Europene a Drepturilor Omului sau a Curii de Justiie
a Uniunii Europene, dac este cazul, doctrina n materie, precum i opinia
specialitilor consultai. Totodat, judectorii raportori vor ntocmi i vor
motiva proiectul soluiei ce se propune a fi dat recursului n interesul legii.
(8) edina completului se convoac de preedintele acestuia, cu cel puin 20 de
zile nainte de desfurarea acesteia. Odat cu convocarea, fiecare judector va
primi o copie a raportului i a soluiei propuse.
(9) La edin particip toi judectorii completului. Dac exist motive
obiective, acetia vor fi nlocuii cu respectarea regulilor prevzute la alin. (4).
(10) Recursul n interesul legii se susine n faa completului, dup caz, de
procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie
sau de procurorul desemnat de acesta, de judectorul desemnat de Colegiul de
conducere al naltei Curi de Casaie i Justiie, respectiv al Curii de apel ori de
Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia.
(11) Recursul n interesul legii se judec n cel mult 3 luni de la data sesizrii
instanei, iar soluia se adopt cu cel puin dou treimi din numrul
judectorilor completului. Nu se admit abineri de la vot

Contestatia privind tergiversarea procesului.

Subiectele contestatiei si motivele ei
(1) Oricare dintre parti, precum si procurorul care participa la judecata pot face
contestatie prin care, invocand incalcarea dreptului la solutionarea procesului
intr-un termen optim si previzibil, sa solicite luarea masurilor legale pentru ca
aceasta situatie sa fie inlaturata.
(2) Contestatia mentionata la alin. (1) se poate face in urmatoarele cazuri:
1. cand legea stabileste un termen de finalizare a unei proceduri, de pronuntare
ori de motivare a unei hotarari, insa acest termen s-a implinit fara rezultat;
2. cand instanta a stabilit un termen in care un participant la proces trebuia sa

indeplineasca un act de procedura, iar acest termen s-a implinit, insa instanta nu
a luat, fata de cel care nu si-a indeplinit obligatia, masurile prevazute de lege;
3. cand o persoana ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligata
sa comunice instantei, intr-un anumit termen, un inscris sau date ori alte
informatii rezultate din evidentele ei si care erau necesare solutionarii procesului,
iar acest termen s-a implinit, insa instanta nu a luat, fata de cel care nu si-a
indeplinit obligatia, masurile prevazute de lege;
4. cand instanta si-a nesocotit obligatia de a solutiona cauza intr-un termen optim
si previzibil prin neluarea masurilor stabilite de lege sau prin neindeplinirea din
oficiu, atunci cand legea o impune, a unui act de procedura necesar solutionarii
cauzei, desi timpul scurs de la ultimul sau act de procedura ar fi fost suficient
pentru luarea masurii sau indeplinirea actului.
Art. 523: Retragerea contestatiei
Contestatia poate fi retrasa oricand pana la solutionarea ei. Odata retrasa,
contestatia nu poate fi reiterata.
Art. 524: Forma contestatiei. Procedura inaintea instantei care judeca
procesul
(1) Contestatia se formuleaza in scris si se depune la instanta investita cu
solutionarea procesului in legatura cu care se invoca tergiversarea judecatii.
Contestatia se poate face si verbal in sedinta, caz in care va fi consemnata,
impreuna cu motivele aratate de parte, in incheierea de sedinta.
(2) Contestatia nu suspenda solutionarea cauzei.
(3) Contestatia se solutioneaza de catre completul investit cu judecarea cauzei
de indata sau in termen de cel mult 5 zile, fara citarea partilor.
(4) Cand apreciaza contestatia ca fiind intemeiata, completul de judecata
pronunta o incheiere nesupusa niciunei cai de atac, prin care ia de indata
masurile necesare inlaturarii situatiei care a provocat tergiversarea judecatii. In
acest caz, contestatorului ii va fi comunicata, pentru informare, o copie a
incheierii.
(5) Cand apreciaza contestatia ca neintemeiata, completul de judecata o va
respinge prin incheiere. Impotriva acestei incheieri contestatorul poate face
plangere in termen de 3 zile de la comunicare. Plangerea se depune la instanta
care a pronuntat incheierea, care o va inainta de indata pentru solutionare,
impreuna cu o copie certificata de pe dosarul cauzei, instantei ierarhic
superioare. Cand procesul se judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie,
plangerea se solutioneaza de un alt complet al aceleiasi sectii. Formularea
plangerii nu suspenda judecata.
(6) Incheierile prevazute la alin. (4) si (5) se motiveaza in termen de 5 zile de la
pronuntare.
Art. 525: Procedura de solutionare a plangerii
(1) Instanta va solutiona plangerea in termen de 10 zile de la primirea dosarului,
in complet format din 3 judecatori. Judecata se face fara citarea partilor, printr-o

hotarare care nu este supusa niciunei cai de atac, ce trebuie motivata in termen
de 5 zile de la pronuntare.
(2) Daca instanta gaseste plangerea intemeiata, va dispune ca instanta care
judeca procesul sa indeplineasca actul de procedura sau sa ia masurile legale
necesare, aratand care sunt acestea si stabilind, cand este cazul, un termen
pentru indeplinirea lor.
(3) In toate cazurile, instanta care solutioneaza plangerea nu va putea da
indrumari si nici nu va putea oferi dezlegari asupra unor probleme de fapt sau de
drept care sa anticipeze modul de solutionare a pricinii ori care sa aduca atingere
libertatii judecatorului cauzei de a hotari, conform legii, cu privire la solutia ce
trebuie data procesului.
Art. 526: Sanctionarea contestatorului de rea-credinta
(1) Atunci cand contestatia sau plangerea a fost facuta cu rea-credinta, autorul
acesteia poate fi obligat la plata unei amenzi judiciare de la 500 lei la 2.000 lei,
precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru repararea
prejudiciului cauzat prin introducerea contestatiei sau plangerii.
(2) Reaua-credinta rezulta din caracterul vadit nefondat al contestatiei ori al
plangerii, precum si din orice alte imprejurari care indreptatesc constatarea ca
exercitarea acesteia s-a facut in alt scop decat acela pentru care legea o
recunoaste.

. Procedura necontencioasa.
Definirea si obiectul procedurii necontencioase:
Procedura necontencioasa (voluntara, gratioasa)reprezinta acea
procedura sub imperiul careia instanta de judecata este abilitata cu
solutionarea unor cereri pentru a caror dezlegare nu este necesara stabilirea
unui drept potrivnic fata de o alta persoana[1].
Particularitatea retinuta procedurii necontencioase o reprezinta
tocmai inexistenta contrarietatii de interese(caracterul unilateral), altfel spus,
cererea nu este indreptata impotriva unui adversar cu potential interes ina se
opune la admiterea acesteia[2].

S-a aratat ca, in jurisdictia gratioasa, instanta exercita mai degraba un

control, o veritabila tutela judecatoreasca asupra cererilor cu care este
sesizata[3].
Potrivit art. 527 NCPC, constituie obiectul procedurii
necontencioase acele cereri pentru solutionarea carora este necesara
interventia instantei, fara insa a se urmari stabilirea unui drept potrivnic fata
de o alta persoana, precum sunt:
a) cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti sau
b) la luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare.
Cu titlu de exemplu, s-a retinut se inscriu in sfera obiectului procedurii
gratioase cererile privind:
incuviintarea adoptiei;
plangerile impotriva incheierilor de carte funciara;
incuviintarea executarii silite;
incuviintarea data creditorului spre a valorifica (prin vanzare) bunurile
mobile ipotecate;
autorizarea creditorului de a executa, pe cheltuiala debitorului obligatia de a
face, prevazuta intr-un titlu executoriu;
cererea de incuviintare privind aducerea unui garant;
incuviintarea identificarii bunurilor urmaribile si a efectuarii actelor de
executare la domiciliul ori sediul unei alte persoane decat al debitorului;
inregistrarea a unui partid politic ori privind modificarea statutului sau
programului acestuia;
inscrierea sindicatului in registrul special;
modificarea organelor de conducere ale asociatiei de proprietari[4];
autorizarea instantei de tutela privind gratificarea descendentilor celui pus
sub interdictie;
numirea curatorului special de catre instanta care solutioneaza un proces,
atunci cand persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor
civile nu are reprezentant legal;

 desemnarea de catre instanta de tutela a unui curator special, in scopul

ingrijirii si reprezentarii a celui a carei interdictie a fost ceruta, precum si
pentru administrarea bunurilor pana la solutionarea cererii de punere sub
interdictie judecatoreasca;
autorizarea convocarii adunarii generale de catre instanta de la sediul
societatii, in ipoteza in care consiliul de administratie ori directoratul nu o
convoaca;
prelungirea termenului in care se face lichidarea, ca efect al dizolvarii
societatii[5].
In obiectul aceleiasi proceduri se inscrie si ipoteza in care legea abiliteaza
presedintele instantei cu privire la luarea unor masuri cu caracter
necontencios, in conditiile art. 537 NCPC.
Competenta privind solutionarea cererilor necontencioase:
In ceea ce priveste instanta competenta sa solutioneze cererile mentionate la
art. 527, codul de procedura civila instituie 3 reguli:
1) intru aplicarea principiului accesorium sequitur principale, cererile
necontencioase care sunt in legatura cu o cauza aflata pe rol ori cu una deja
solutionata de o instanta sau cele care au ca obiect eliberarea unor inscrisuri,
titluri sau valori aflate in depozitul unei instante se vor indrepta catre
respectiva instanta (art. 528, alin. 1 NCPC);
2) pentru cererile care nu se inscriu in oranduirea de la pct. anterior, stabilirea
instantei competente (material si teritorial) si solutionarea eventualelor
incidente privind competenta se realizeaza potrivit dispozitiilor art. 94-137
NCPC, aplicabile procedurilor contencioase (art. 528, alin. 2 NCPC);
3) in fine, in ipoteza in care competenta teritoriala nu poate fi determinata
potrivit reglementarii art.528, alin.2, cererile sunt indreptate catre acele
instante la care petentul isi are dupa caz, domiciliul, resedinta, sediul ori
reprezentanta. Atunci cand nici una dintre acestea nu se gaseste pe teritoriul
Romaniei, prin aplicarea regulilor de competenta materiala, cererile se

adreseaza, dupa caz, Judecatoriei Sectorului 1 sau Tribunalului Bucuresti (art.

528, alin. 3 NCPC).
Art. 529, alin. 1 NCPC statueaza obligatia instantei, de a-si verifica din oficiu
competenta (atat materiala, cat si teritoriala), chiar daca este de ordine
privata, putand solicita partii lamuririle necesare. Aceasta orinduire a fost
explicata prin chiar particularitatea procedurii gratioase, si anume aceea ca, in
lipsa unei parti adverse (parat), nu are cine sa invoce o eventuala situatie
(exceptie) de necompetenta[6].
In ipoteza in care instanta se declara necompetenta, aceasta trimite dosarul
instantei competente (art. 529, alin. 2 NCPC).
S-a argumentat ca transmiterea dosarului catre instanta competenta nu poate
fi asigurata decat prin sentinta, avand in vedere, pe de-o parte, ca numai
solutionarea favorabila a cererii necontencioase se face prin incheiere (in
conditiile art. 533 NCPC) si, pe de alta parte, dezinvestirea instantei pentru
necompetenta nu echivaleaza cu o incuviintare (solutionare favorabila) a
cererii[7].
Conditii privind continutul cererii:
Aceasta va cuprinde numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz,
denumirea si sediul persoanei care o formuleaza, obiectul, motivarea acesteia
si semnatura. In functie de particularitatile cererii, aceasta va contine si datele
de identificare ale persoanelor pe care autorul le indica pentru a fi chemate
inaintea instantei. Cererea este insotita de inscrisurile pe care se sprijina (art.
530, alin. 1 si 2 NCPC).
Instanta investita cu solutionarea cererii gratioase verifica indeplinirea
conditiei privind lipsa caracterului contencios. Daca cererea, prin insusi
cuprinsul ori prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin,
prezinta caracter contencios, instanta o va respinge (art. 531 NCPC).

Procedura de solutionare (art. 532 NCPC):

Cererea se judeca in camera de consiliu. Citarea petentului si a persoanelor
indicate in cerere se face numai in ipoteza in care legea o impune. In caz
contrar, instanta de judecata este suverana in a aprecia cu privire la si a
dispune judecarea cu citare.
Instanta poate dispune, chiar din oficiu, orice masuri utile cauzei. Aceasta are
dreptul sa asculte orice persoana care poate aduce lamuriri cu privire la cauza
sau pe aceea ale carei interese ar putea fi afectate de hotarare.
S-a aratat ca masurile dispuse de instanta trebuie sa fie utile solutionarii
cererii in cadrul procesual in care aceasta a fost formulata, respectiv sa nu
conduca la stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana si, implicit, la
transformarea cererii dintr-una necontencioasa intr-una contencioasa[8].
In ceea ce priveste regulile aplicabile procedurii, art. 536, alin. 1 NCPC
stabileste ca regulile inscrise in Cartea a III-a a NCPC se completeaza cu cele
ce diriguiesc procedura contencioasa, sub conditia ca acestea din urma sa fie
compatibile cu natura necontencioasa a cererii. In fine, este reglementat ca
acele materii necontencioase, pentru care legea stabileste o procedura
speciala, raman supuse respectivelor dispozitii, care urmeaza a se completa cu
cele ale Cartii a III-a.
Solutionarea cererii se face prin incheiere, prin luarea in considerare a
tuturor imprejurarilor de fapt si de drept ale cauzei, chiar daca acestea nu au
fost invocate in cerere ori pe parcursul procedurii (art. 533 NCPC).
Dispozitia art. 533 NCPC, care acorda magistratului puteri sporite fata de
procedura contencioasa, credem ca se explica prin aceea ca, in materie
necontencioasa decizia judecatorului se sprijina mai putin pe considerente
juridice si mai mult pe cele de stricta oportunitate, el statuand sine causae

cognitone, justificat prin aceea ca este investit cu efectuarea unor acte de

natura administrativa[9].
Incheierea prin care este incuviintata cererea este executorie (art. 534, alin. 1
NCPC).
Aceasta incheiere este susceptibila de a fi atacata numai cu apel. Prin exceptie,
incheierea pronuntata de un complet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este
definitiva.
Momentul de la care se calculeaza termenul de apel difera: de la pronuntare
pentru cei care au fost prezenti la ultima sedinta de judecata si de la
comunicare pentru cei care au lipsit.
Nefiind expres reglementat pentru procedura gratioasa, se deduce ca
termenul de apel este cel de 30 de zile, astfel cum este reglementat de art. 468
NCPC.
Orice persoana interesata poate exercita calea de atac a apelului, chiar daca nu
ar fi fost citata la solutionarea cererii. In acest caz, termenul de apel curge de
la data cand persoana a luat la cunostinta de incheiere, dar nu mai tarziu de
un an de la data pronuntarii (art. 534, alin. 4 NCPC).
Notiunea de persoanele interesate cuprinde pe toti aceia ale caror drepturi
ori interese ar fi incalcate prin efectul incheierii de incuviintare. S-a retinut ca
termenul de 1 an reprezinta un termen obiectiv, pentru ca marcheaza data ce
mai inaintata, de la care curge termenul de apel. Nefiind stabilit pentru
declararea apelului, acest termen nu este susceptibil nici de intrerupere,
suspendare ori repunere in termen[10].
Apelul se judeca in camera de consiliu.
Efectele Hotararii:

Incheierile pronuntate in procedura necontencioasa nu au autoritatea lucrului

judecat (art. 535 NCPC). Explicatia este ca incheierile astfel pronuntate au
caracter constitutiv, argumentat prin aceea ca dau nastere unor situatii
juridice noi[11].
S-a retinut, de pilda, ca incheierile de trimitere in posesie nu constituie un
titlu opozabil cu putere de lucru judecat, deoarece aceste incheieri sunt date in
cadrul procedurii contencioase si, ca atare, sunt lipsite de puterea lucrului
judecat (Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 252/ 09.02.1956, C.D. 1956,
vol.2, p.280)[12].
Este orainduit ca procedura necontencioasa isi gaseste aplicare si in situatia in
care legea abiliteaza presedintele instantei cu privire la luarea unor masuri cu
caracter necontencios (art. 537 NCPC). In aceste imprejurari, presedintele are
obligatia de a pronunta incheierea in cel mult 5 zile de la primirea cererii.
Respectiva incheiere este atacabila cu apel (cu exceptia celor date de
presedintii sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie), NCPC distingand intre
urmatoarele ipoteze (in ce priveste competenta judecarii apelului):
apelul formulat impotriva hotararii date de presedintele de judecatorie se
judeca de catre tribunal;
apelul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau al curtii de
apel se judeca de un complet al instantei respective.
Dispozitii Speciale:
1) Eliberarea de copii de pe hotarari si de pe alte inscrisuri (art.
538):
Grefa instantei elibereaza, la cerere, copii ale incheierii de sedinta, ale
hotararii sau ale dispozitivului ori ale celorlalte inscrisuri aflate la dosar.
Copiile incheierilor de sedinta, ale hotararii ori ale dispozitivului se vor putea
elibera numai ulterior semnarii de catre toti judecatorii. In cazul nerespectarii

acestei cerinte, grefierii sunt pasibili de atragerea raspunderii penale pentru

savarsirea infractiunii de fals.
In situatia in care dezbaterile nu s-au desfasurat in sedinta publica, alte
persoane decat partile nu pot dobandi copii ale incheierilor, expertizelor,
declaratiilor de martori ori ale altor inscrisuri decat cu incuviintarea
presedintelui. Acestei proceduri ii sunt aplicabile exigentele art. 537 NCPC
(privitoare la procedura, termen de solutionare, cale de atac).
2) Incheieri privind eliberarea unor bunuri (art. 539 NCPC):
Cererea privind eliberarea sumelor de bani sau alte valori ori titluri,
consemnate, precum si a oricaror altor bunuri, pastrate la instanta ori aflate in
depozitul altuia, dupa caz, in legatura cu un proces, se introduce, de catre
persoana indreptatita, la instanta care a dispus aceasta masura.
S-a retinut ca hotararea pe baza careia s-a cerut eliberarea bunului reprezinta
acea hotarare, prin care s-a dispus consemnarea, pastrarea sau depozitarea iar
nu hotararea prin care s-a solutionat procesul in cadrul caruia s-a dispus
vreuna din amintitele masuri[13].
Cererea de eliberare a bunurilor este solutionata prin incheiere executorie,
data in camera de consiliu. Instanta este suverana in a decide daca citeaza ori
nu partile. Incheierea va face mentiune cu privire la identitatea persoanei
obligate la eliberarea bunurilor si la persona indreptatita sa i se restituie.
Incheierea referita este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea pe baza
careia s-a cerut eliberarea bunului.
3) Procedura inventarierii bunurilor minorului (art. 540 NCPC):
In scopul inventarierii bunurilor minorului pus sub tutela, instanta de tutela
desemneaza de indata un delegat si dispune citarea tutorelui, a membrilor
consiliului de familie dar si a minorului care a implinit varsta de 14 ani.

Art. 140, alin. (1) NCC reglementeaza si un termen-limita in auntrul caruia

trebuie intocmit inventarul, respectiv de 10 zile, calculate de la data numirii
tutorelui de catre instanta de tutela.
Textul legal stabileste elemente obligatorii, ce trebuiesc cuprinse in fisa de
inventar:
Date de identificare ale bunurilor mobile si imobile, descrierea sumara a
acestora, inclusiv mentiuni privind starea acelor bunuri si valoarea lor
estimata;
Indicarea inscrisurilor existente, privitoare la bunuri;
Mentiuni privind creantele, datoriile sau alte pretentii, declarate de tutore
sau de membrii consiliului de familie.
Avand in vedere dispozitiile art. 141 NCC (privind limitarea sferei actelor ce
pot fi facute de catre tutore in lipsa inventarului) dar si prin coroborarea cu
dispozitiile art. 534, alin. (1), rezulta ca exercitarea tutelei cu drepturi depline
se va putea asigura numai dupa incuviintarea actului de inventar de catre
instanta de tutela, prin incheiere executorie[14].

. Arbitrajul. Notiune, obiect, organizarea arbitrajului

Notiune
(1) Arbitrajul este o jurisdictie alternativa avand caracter privat.
(2) In administrarea acestei jurisdictii, partile litigante si tribunalul arbitral
competent pot stabili reguli de procedura derogatorii de la dreptul comun,
cu conditia ca regulile respective sa nu fie contrare ordinii publice si
dispozitiilor imperative ale legii.

Obiectul arbitrajului
(1) Persoanele care au capacitate deplin de exerciiu pot conveni s
soluioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, n afar de acelea care
privesc starea civil, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesoral, relaiile
de familie, precum i drepturile asupra crora prile nu pot s dispun.

(2) Statul i autoritile publice au facultatea de a ncheia convenii arbitrale

numai dac sunt autorizate prin lege sau prin convenii internaionale la care
Romnia este parte.
(3) Persoanele juridice de drept public care au n obiectul lor de activitate i
activiti economice au facultatea de a ncheia convenii arbitrale, n afar de
cazul n care legea ori actul lor de nfiinare sau de organizare prevede altfel.
1) Arbitrajul se organizeaz i se desfoar potrivit conveniei arbitrale,
ncheiat conform dispoziiilor titlului II din prezenta carte.
(2) Sub rezerva respectrii ordinii publice i a bunelor moravuri, precum i a
dispoziiilor imperative ale legii, prile pot stabili prin convenia arbitral sau
prin act scris ncheiat ulterior, cel mai trziu odat cu constituirea tribunalului
arbitral, fie direct, fie prin referire la o anumit reglementare avnd ca obiect
arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea
i nlocuirea arbitrilor, termenul i locul arbitrajului, normele de procedur pe
care tribunalul arbitral trebuie s le urmeze n judecarea litigiului, inclusiv
eventuale proceduri prealabile de soluionare a litigiului, repartizarea ntre pri
a cheltuielilor arbitrale i, n general, orice alte norme privind buna desfurare
a arbitrajului.
(3) n lipsa regulilor prevzute la alin. (2), tribunalul arbitral va putea stabili
procedura de urmat aa cum va socoti mai potrivit.
(4) Dac nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica
dispoziiile ce urmeaz

Notiunea, scopul si obiectul executarii silite.

definitie:
(proc. civ.) - reprezinta o procedura reglementata de lege prin care se
asigura, cu ajutorul fortei de constrangere a statului, realizarea
drepturilor creditorului in cazul neindeplinirii de buna voie a obligatiilor
corelative in sarcina debitorului.

Hotararile judecatoresti executorii si hotararile judecatoresti definitive

Hotrrile executorii
Sunt hotrri executorii:
1. hotrrile date n apel, dac prin lege nu se prevede altfel;
2. hotrrile date n prim instan, fr drept de apel, ori cele n legtur cu
care prile au convenit s exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2).

Hotrrile definitive
(1) Sunt hotrri definitive:
1. hotrrile care nu sunt supuse apelului i nici recursului;
2. hotrrile date n prim instan, fr drept de apel, neatacate cu recurs;

3. hotrrile date n prim instan, care nu au fost atacate cu apel;

4. hotrrile date n apel, fr drept de recurs, precum i cele neatacate cu
recurs;
5. hotrrile date n recurs, chiar dac prin acestea s-a soluionat fondul pricinii;
6. orice alte hotrri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
(2) Hotrrile prevzute la alin. (1) devin definitive la data expirrii termenului
de exercitare a apelului ori recursului sau, dup caz, la data pronunrii.

Titlul executoriu - notiune si enumerarea tipurilor de titluri executorii

(1) Executarea silit se poate efectua numai n temeiul unui titlu executoriu.
(2) Constituie titluri executorii hotrrile executorii, hotrrile definitive, precum
i orice alte hotrri sau nscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse n executare.

Dreptul de a porni executarea silit aparine creditorului, care, ns, nu

poate proceda n acest sens dect cu respectarea unor cerine i reguli
strict determinate de legiuitor. n prezent, n afara hotrrilor
judectoreti exist o gam foarte larg de titluri executorii
reglementate prin legi speciale, aceast diversitate fiind determinat n
principal de necesitatea valorificrii diferitelor categorii de creane.
Principalul titlu executoriu este reprezentat de hotrrea judectoreasc pronunat n procesele civile, comerciale, de contencios administrativ, n materie de creaie intelectual i de proprietate industrial, n materie de expropriere, n procesele penale i care vizeaz i
asupra unor pretenii civile (despgubiri, cheltuieli de judecat). n
privina hotrrilor judectoreti strine, condiiile de recunoatere i
executare sunt reglementate de Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat, care reprezint
cadrul general, iar, ca urmare a aderrii Romniei la Uniunea
European, pe plan intern i produce efecte i legislaia comunitar
secundar n materie reprezentat de Regulamentul CE nr. 44/2001
privind competena judiciar, recunoaterea i executarea hotrrilor
n materie civil i comercial, de Regulamentul nr. 805/2004 privind
crearea unui titlu executoriu european pentru creanele necontestate,
deRegulamentul CE nr. 2201/2003 privind competena, recunoaterea
i executarea hotrrilor judectoreti n materie matrimonial i n
materia rspunderii printeti si de Regulamentul CE nr. 4/2009 privind
competenta, legea aplicabila, recunoasterea si executarea hotararilor
si cooperarea in materie de obligatii de intretinere.

n categoria altor titluri executorii n afara hotrrilor judectoreti,

menionm:
titlurile executorii privind creanele fiscale, actele autentificate de
notarul public, contractul de credit, inclusiv contractul de garanie
real sau personal ncheiate de o instituie de credit, actele de
sancionare n materia contraveniilor, cambia, cecul i biletul la ordin,
contractul de leasing, ncheierea/hotrrea de expedient privind
nelegerea prilor asupra plii n materia somaiei de plat sau a
combaterii ntrzierii executrii obligaiilor de plat rezultate din
contracte comerciale, ordonana de plat devenit irevocabil, titlul
executoriu potrivit Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru,
hotrrile Curii Europene a Drepturilor Omului, contractul de garanie
real mobiliar, decizia sau, dup caz, dispoziia de aprobare a
restituirii n natur a imobilului, contractul de asisten juridic,
contractele de credit i garaniile reale i personale, constituite n
scopul garantrii creditelor acordate de instituiile financiare
nebancare, hotrrea Consiliului de mediere de aplicare a sanciunii
amenzii disciplinare, facturile de energie electric, titlurile executorii
emise de Comisia European sau de Consiliul Uniunii Europene etc.

Participantii la executarea silita. Enumerare si scurta precizare a rolului

si obligatiilor
Participantii la executarea silita
I. Partile
Executarea silita, ca parte a procesului civil, este o activitate
complexa la care iau parte, ca subiecti procesuali, partile - creditorul
urmaritor si debitorul urmarit, instanta, organele de executare,
Ministerul Public si alte persoane.
Un rol auxiliar in faza de urmarire silita il au organele
administratiei publice locale si organele de politie, care pot fi
chemate sa sprijine actiunile organului de executare.
In faza executarii silite partile se numesc creditorul urmaritor titularul titlului executoriu, care urmareste sa-si realizeze dreptul
recunoscut prin acest titlu si debitorul urmarit - cel tinut de
indeplinirea titlului executoriu.
In principiu, nimeni nu poate urmari pe cineva decat pentru un
drept ce ii apartine, dupa cum nimeni nu poate fi urmarit decat
pentru datoria sa personala.
Exista insa si unele exceptii. Astfel, executarea silita poate fi
ceruta, in afara de titularul titlului executoriu, de succesorii
universali, cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului; de
creditorii creditorului, in temeiul art. 974 C. civ.: de procuror, de
instanta de judecata din oficiu, in unele situatii de exceptie.
In afara debitorului propriu-zis, mai pot fi urmariti:

a) garantii - tinuti sa raspunda pentru debitor potrivit dreptului

comun;
b) mostenitorii. In cazul lor trebuie facuta urmatoarea distinctie:
-mostenitorii universali sau cu titlu universal, care au acceptat
succesiunea pur si simplu, raspund cu intreaga lor avere
-mostenitorii universali sau cu titlu universal, care au acceptat
succesiunea sub beneficiul unui inventar, raspund numai in
limita bunurilor succesoare (potrivit art. 713 C. civ.)
-mostenitorii cu titlu particular nu pot fi urmariti decat asupra
bunului succesoral si numai daca obligatia este legata de
aceasta.
Executarea silita poate fi continuata asupra mostenitorilor,
inceputa fiind asupra defunctului, dupa cum poate fi pornita direct
asupra mostenitorilor.
In ce priveste coparticiparea, spre deosebire de faza de
judecata in care exista coparticipare activa, pasiva sau mixta, in faza
executarii silite nu exista decat coparticiparea activa - mai multi
creditori urmaresc acelasi debitor.
Ca expresie a caracterului unipatrimonial al executarii silite, in
cazul pluralitatii de debitori ce decurge din acelasi titlu executoriu,
urmarirea se face separat pentru fiecare debitor. Astfel, in cazul
urmaririi unui bun determinat, acesta nu priveste decat o singura
persoana - detinatorul bunului, iar in cazul in care executarea are ca
obiect alte valori patrimoniale, pentru fiecare patrimoniu pe latura sa
activa sau fiecare valoare patrimoniala in parte, trebuie indeplinite in
mod separat formele de executare cerute de lege.
Drepturile si obligatiile partilor
Partile au anumite drepturi si obligatii comune, dar au si
drepturi si obligatii specifice.
a) Drepturi si obligatii comune
In privinta drepturilor, atat creditorul cat si debitorul:
- au posibilitatea de a participa personal sau prin reprezentant la
toate actele de executare;
- in acest scop partile trebuie instiintate de pornirea executarii
silite si de etapele pe care aceasta le parcurge;
- pot formula cereri pentru apararea drepturilor lor;
- pot exercita caile de atac prevazute de lege;
- au dreptul sa cunoasca toate actele dosarului care le priveste;
- au dreptul ca declaratiile lor sa fie consemnate in actele
incheiate de organele de executare;
- daca nu inteleg sau nu vorbesc limba romana sau apartin
nationalitatilor conlocuitoare, pot recurge la serviciile unui
interpret;

- au dreptul de a tranzactiona cu privire la modul de executare si

la obiectul ei.
In categoria obligatiilor comune se incadreaza obligatia partilor
de a-si exercita drepturile cu buna credinta si potrivit scopului in
vederea caruia acestea au fost recunoscute.
Exercitarea abuziva a drepturilor procedurale atrage - potrivit
art. 723 C. proc. civ.. - raspunderea pentru pagubele pricinuite si, in
masura in care este prevazuta de lege, plata unor amenzi in
cuantumul stabilit de lege.
b) Drepturi si obligatii specifice
}i in faza executarii silite isi gaseste aplicare principiul
disponibilitatii, in masura in care este vorba de drepturi de care
titularul lor poate dispune.
Facand aplicarea acestui principiu, creditorul are dreptul sa
renunte la executarea inceputa sau sa astepte cu pornirea ei in
limitele prescriptiei dreptului de a cere executarea silita. Creditorul si
debitorul se pot intelege pe cale de tranzactie.
Potrivit art. 3714 C. proc. civ. creditorul si debitorul pot conveni,
in tot cursul executarii silite ca aceasta sa se efectueze numai
asupra veniturilor banesti ale debitorului.
De asemenea, ei pot stabili ca vanzarea bunurilor supuse
urmaririi sa se faca, total sau numai in parte, prin buna invoiala.
Exista situatii in care posibilitatea creditorului de a acorda
unele inlesniri debitorului este expres prevazuta de lege. Astfel, la
cererea temeinic justificata a debitorilor, creditoii bugetari pot
acorda:
a) amanari si esalonari la plata impozitelor, taxelor si a altor
obligatii bugetare;
b) scutiri sau reduceri de impozite si taxe, in conditiile legii;
c) amanari, esalonari, scutiri sau reduceri de majorari de
intarziere.
O alta consecinta a principiului disponibilitatii procesuale este
posibilitatea creditorului de a alege, in cazul executarii silite
indirecte, forma concreta de executare. Exista, insa, situatii in care
acest drept de a alege al creditorului este ingradit, legea prescriindui acestuia procedura de executare.

. Amanarea, suspendarea si restrangerea executarii silite. Notiune si

scurte explicatii privind fiecare institutie
Amnarea executrii
(1) n afara altor cazuri prevzute de lege, executorul judectoresc nu poate
amna executarea dect dac procedura de citare sau de ntocmire a anunurilor
i publicaiilor de vnzare nu a fost ndeplinit sau dac, la termenul stabilit,

executarea nu poate fi efectuat datorit nendeplinirii de ctre creditor a

obligaiilor prevzute la art. 646 alin. (1).
(2) n cazurile prevzute la alin. (1), amnarea se dispune de executorul
judectoresc prin ncheiere
Suspendarea executrii
(1) Executarea silit se suspend n cazurile n care aceasta este prevzut de
lege ori a fost dispus de instan.
(2) Executarea se suspend i la cererea creditorului urmritor de
ctre executorul judectoresc.
(3) Pe perioada suspendrii executrii, actele de executare efectuate anterior,
msurile de executare dispuse de instana de executare sau de executor, inclusiv
cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor i conturilor bancare, rmn n
fiin, n afar de cazul n care prin lege sau prin hotrre judectoreasc se
dispune altfel.
(4) Actele de executare efectuate n ziua soluionrii cererii avnd ca obiect
suspendarea, fie i provizorie, a executrii silite sunt desfiinate de drept prin
efectul admiterii cererii de suspendare i a contestaiei la executare.
(5) Dup ncetarea suspendrii, executorul, la cererea prii interesate, va
dispune continuarea executrii, n msura n care actele de executare sau
executarea silit nsi nu au fost desfiinate de instana de judecat ori acestea
nu au ncetat prin efectul legii.
Restrngerea executrii
(1) Cnd creditorul urmrete n acelai timp mai multe bunuri mobile sau
imobile a cror valoare este vdit excesiv n raport cu creana ce urmeaz a fi
satisfcut, instana de executare, la cererea debitorului i dup citarea
creditorului, poate s restrng executarea la anumite bunuri.
(2) Dac cererea este admis, instana va suspenda executarea celorlalte bunuri.
(3) Executarea suspendat nu va putea fi reluat dect dup rmnerea
definitiv a proiectului de distribuire a sumelor rezultate din executarea
efectuat.

Prescpriptia dreptului de a obtine executarea silita - termenul de

prescriptie, efectele implinirii termenului de prescriptie si suspendarea
prescriptiei.
prescripia dreptului de a cere executarea silit, mijloc de stingere a
dreptului creditorului de a pune n executare, pe cale silit, titlul su executoriu,
care presupune neglijarea exercitrii acestui drept timp mai ndelungat.

P.d.c.e.s. ncepe s curg de la data naterii acestui drept; ea nu este o

continuare a prescripiei dreptului material la aciune, ci o prescripie nou, de
sine stttoare, ce privete n exclusivitate posibilitatea de a cere executarea
silit a unui titlu ce oblig la a da, a face sau a nu face, corespunztor obiectului
obligaiei. Din momentul mplinirii acestei prescripii, organul competent nu
mai poate elibera titlul executoriu, iar dac eliberarea titlului s-a fcut anterior,
nu mai poate proceda la punerea lui n executare pe cale silit. Aceast
prescripie nu mpiedic ns, n principiu, executarea voluntar a obligaiei de
ctre debitor. Aplicarea prescripiei se face din oficiu, nefiind necesar o
cerere special a prii interesate. Prin mplinirea termenului de prescripie
orice titlu executoriu i pierde puterea executorie. Dreptul de a cere executarea
silit se prescrie n termen de 3 ani, dac legea nu prevede altfel; acesta este
termenul general, care, n lipsa unei prevederi contrare exprese, se aplic att n
cazul executrii silite a titlurilor executorii referitoare la drepturi de crean i
drepturi reale mobiliare, ct i n cazul executrii unor obligaii nepatrimoniale;
n cazul titlurilor emise n materia aciunilor reale imobiliare, termenul de
prescripie este de 10 ani. Termenul de prescripie ncepe s curg de la data
cnd se nate dreptul de a cere executarea silit; n cazul hotrrilor care prevd
termenul de executare, termenul de prescripie ncepe s curg de la expirarea
termenului stabilit pentru executare; pentru hotrrile care nu stabilesc un astfel
de termen, dreptul de a cere executarea silit se nate din momentul cnd ele
devin executorii; astfel, hotrrile de prim instan, date cu execuie
vremelnic, devin executorii din momentul pronunrii lor; hotrrile
nesusceptibile de apel, hotrrile date n prim instan, care au fost atacate cu
apel, dac judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins ori anulat,
precum i hotrrile date n apel prin care s-a rezolvat fondul pricinii sunt
executorii din momentul n care au fost pronunate, cu excepia celor care nu au
fost atacate cu apel sau au fost atacate cu apel peste termen i apelul a fost
respins ca tardiv, care devin executorii la expirarea termenului de apel; a
fortiori, hotrrile care au rmas definitive i au devenit irevocabile sunt
executorii, precum hotrrile date n prim instan, fr drept de apel,
nerecurate, hotrrile date n prim instan care nu au fost atacate cu apel,
hotrrile date n apel, nerecurate; dac hotrrile susceptibile de recurs au fost
atacate cu aceast cale de atac i s-a obinut suspendarea executrii, recursul
fiind ns respins, momentul n care hotrrile devin executorii este acela al
pronunrii hotrrii de respingere; dac instana de recurs admite recursul i
modific hotrrea sau o caseaz i rejudec cauza n fond, pronun o decizie
care este irevocabil, n acest caz, hotrrea instanei de recurs
fiind executorie din momentul pronunrii ei. Momentul n care se sfrete
termenul de prescripie se determin potrivit regulilor de calcul al termenelor
procedurale prevzute de art. .101 C. proc. civ.; astfel, termenele pe zile se

calculeaz pe zile libere, neintrnd n socoteal nici ziua cnd a nceput s

curg, nici ziua cnd s-a sfrit termenul; termenele pe ani, luni sau sptmni
se sfresc n ziua anului, lunii sau sptmnii corespunztoare zilei de plecare;
termenul care, ncepnd la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfrete ntr-o lun care
nu are o asemenea zi, se va socoti mplinit n ziua cea din urm a lunii;
termenul care se sfrete ntr-o zi de srbtoare legal sau cnd serviciul
este suspendat, se va prelungi pn la sfritul primei zile de lucru urmtoare.
Legea reglementeaz suspendarea i ntreruperea cursului prescripiei.
Suspendarea const n oprirea temporar a curgerii termenului de prescripie pe
timpul ct dureaz cauza suspendrii i intervine n cazurile n care inaciunea
titularului dreptului la aciune nu i poate fi imputat, ea fiind datorat unor
cauze de ordin material, juridic sau moral, care l-au mpiedicat s-i exercite
dreptul; potrivit legii, cursul prescripiei se suspend: a) n cazurile stabilite de
lege pentru suspendarea termenului de prescripie a dreptului material la
aciune (art. 13-15 din Decretul nr. 167/1958); b) pe timpul ct suspendarea
executrii silite este prevzut de lege ori a fost stabilit de instan sau de alt
organ juris-dicional competent; c) atta timp ct debitorul i sustrage
veniturile i bunurile de la urmrire; d) n alte cazuri prevzute de lege. Dup
ncetarea suspendrii, prescripia i reia cursul, socotindu-se i timpul scurs
nainte de suspendare. Prescripia nu se suspend pe timpul ct executarea silit
este suspendat la cererea creditorului urmritor. ntreruperea prescripiei se
face de ctre creditor sau n interesul su, prin acte care, de cele mai multe ori,
exprim voina creditorului de a-i realiza dreptul. Potrivit legii, cursul
prescripiei se ntrerupe: a) pe data ndeplinirii de ctre debitor, nainte de
nceperea executrii silite sau n cursul acesteia, a unui act voluntar de
executare a obligaiei prevzute n titlul executoriu ori a recunoaterii, n orice
alt mod, a datoriei; b) pe data depunerii cererii de executare, nsoit de titlul
executoriu, chiar dac a fost adresat unui organ de executare necompetent; c)
pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, n cazul nfiinrii popririi
din oficiu de ctre instana de fond; d) pe data ndeplinirii n cursul executrii
silite a unui act de executare; e) pe data depunerii cererii de reluare a executrii,
nuntrul termenului de prescripie a dreptului de a cere executarea silit; f) n
alte cazuri prevzute de lege. Dup ntrerupere, ncepe s curg un nou termen
de prescripie. Prescripia nu este ntrerupt dac cererea de executare a fost
respins, anulat sau dac s-a perimat ori dac cel care a fcut-o a renunat la
ea. Legea reglementeaz i instituia repunerii n termenul de prescripie.
Astfel, dup mplinirea termenului de prescripie creditorul poate cere
repunerea n acest termen, numai dac a fost mpiedicat s cear executarea
datorit unor motive temeinice. Cererea de repunere n termen se introduce la
instana de executare competent, n termen de 15 zile de la ncetarea

mpiedicrii; admiterea cererii de repunere n termenul de prescripie are ca

efect considerarea prescripiei ca nemplinit.

Prescriptia dreptului de a obtine executarea silita - termenul de

prescriptie, intreruperea prescriptiei si repunerea in termen de
prescriptie
ntreruperea prescripiei
(1) Cursul prescripiei se ntrerupe:
1. pe data ndeplinirii de ctre debitor, nainte de nceperea executrii silite sau
n cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaiei prevzute n
titlul executoriu ori a recunoaterii, n orice alt mod, a datoriei;
2. pe data depunerii cererii de executare, nsoit de titlul executoriu, chiar dac
a fost adresat unui organ de executare necompetent;
3. pe data depunerii cererii de intervenie n cadrul urmririi silite pornite de ali
creditori;
4. pe data ndeplinirii n cursul executrii silite a unui act de executare;
5. pe data depunerii cererii de reluare a executrii;
6. n alte cazuri prevzute de lege.
(2) Dup ntrerupere, ncepe s curg un nou termen de prescripie.
(3) Prescripia nu este ntrerupt dac executarea silit a fost respins, anulat
sau dac s-a perimat ori dac cel care a fcut-o a renunat la ea.
Repunerea n termenul de prescripie
(1) Dup mplinirea termenului de prescripie, creditorul poate cere repunerea
n acest termen numai dac a fost mpiedicat s cear executarea datorit unor
motive temeinice.
(2) Cererea de repunere n termen se introduce la instana
de executare competent, n termen de 15 zile de la ncetarea mpiedicrii.
Judecata cererii se face cu citarea prilor, prin hotrre supus numai apelului,
potrivit dreptului comun.
(3) Dac cererea de repunere n termen a fost admis, creditorul poate formula
cerere de executare silit n termen de 30 de zile de la data rmnerii definitive
a hotrrii.

Contestatia la executare - obiectul contestatiei si conditii de

admisibilitate
Obiectul contestaiei

(1) mpotriva executrii silite, a ncheierilor date de executorul judectoresc,

precum i mpotriva oricrui act de executare se poate face contestaie de ctre
cei interesai sau vtmai prin executare. De asemenea, se poate face
contestaie la executare i n cazul n care executorul judectoresc refuz s
efectueze o executare silit sau s ndeplineasc un act de executare silit n
condiiile legii.
(2) Dac nu s-a utilizat procedura prevzut la art. 443, se poate face
contestaie i n cazul n care sunt necesare lmuriri cu privire la nelesul,
ntinderea sau aplicarea titlului executoriu.
(3) De asemenea, dup nceperea executrii silite, cei interesai sau vtmai
pot cere, pe calea contestaiei la executare, i anularea ncheierii prin care s-a
admis cererea de ncuviinare a executrii silite, dac a fost dat fr
ndeplinirea condiiilor legale.
(4) mprirea bunurilor proprietate comun pe cote-pri sau n devlmie
poate fi hotrt, la cererea prii interesate, i n cadrul judecrii contestaiei la
executare.
Condiii de admisibilitate
(1) Dac executarea silit se face n temeiul unei hotrri judectoreti sau
arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestaie motive de fapt sau
de drept pe care le-ar fi putut opune n cursul judecii n prim instan sau
ntr-o cale de atac ce i-a fost deschis.
(2) n cazul n care executarea silit se face n temeiul unui alt titlu executoriu
dect o hotrre judectoreasc, se pot invoca n contestaia la executare i
motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins n titlul
executoriu, numai dac legea nu prevede n legtur cu acel titlu executoriu o
cale procesual specific pentru desfiinarea lui.
(3) Nu se poate face o nou contestaie de ctre aceeai parte pentru motive
care au existat la data primei contestaii. Cu toate acestea, contestatorul i
poate modifica cererea iniial adugnd motive noi de contestaie dac, n
privina acestora din urm, este respectat termenul de exercitare a contestaiei la
executare.
(4) Creditorii neurmritori au dreptul de a interveni n executarea efectuat de
ali creditori, pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obinute
din urmrirea silit a bunurilor debitorului.
(5) n cazul procedurii urmririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predrii
silite a bunului imobil sau mobil, contestaia la executare poate fi introdus i
de o ter persoan, ns numai dac aceasta pretinde un drept de proprietate ori
un alt drept real cu privire la bunul respectiv.

Intoarcerea executarii silite

(1) n cazul n care instana judectoreasc a desfiinat titlul executoriu sau
nsi executarea silit, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeai
hotrre, i asupra restabilirii situaiei anterioare executrii. n cazul n care
bunul supus executrii silite este un bun imobil, instana va dispune asupra
efecturii operaiunilor de carte funciar necesare, fr ns a se aduce atingere
drepturilor definitiv dobndite de terii de bun-credin, potrivit regulilor de
carte funciar.
(2) Dac instana care a desfiinat hotrrea executat a dispus rejudecarea n
fond a procesului i nu a luat msura restabilirii situaiei anterioare executrii,
aceast msur se va putea dispune de instana care rejudec fondul.
(3) Dac nu s-a dispus restabilirea situaiei anterioare executrii n condiiile
alin. (1) i (2), cel ndreptit o va putea cere, pe cale separat, instanei de
executare. Judecata se va face de urgen i cu precdere, hotrrea fiind supus
numai apelului.
Cazuri speciale
Dac titlul executoriu emis de un alt organ dect o instan judectoreasc a
fost desfiinat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instanelor
judectoreti, iar modalitatea restabilirii situaiei anterioare executrii nu este
prevzut de lege ori, dei este prevzut, nu s-a luat aceast msur, ea se va
putea obine pe calea unei cereri introduse la instana prevzut la art. 723 alin.
(3).

.
Procedura divortului
Art. 915: Instanta competenta
(1) Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se
afla cea din urma locuinta comuna a sotilor. Daca sotii nu au avut locuinta
comuna sau daca niciunul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia
judecatoriei in care se afla cea din urma locuinta comuna, judecatoria
competenta este aceea in circumscriptia careia isi are locuinta paratul, iar cand
paratul nu are locuinta in tara si instantele romane sunt competente international,
este competenta judecatoria in circumscriptia careia isi are locuinta reclamantul.
(2) Daca nici reclamantul si nici paratul nu au locuinta in tara, partile pot conveni
sa introduca cererea de divort la orice judecatorie din Romania. In lipsa unui
asemenea acord, cererea de divort este de competenta Judecatoriei Sectorului 5
al municipiului Bucuresti.

Art. 916: Cererea de divort

(1) Cererea de divort va cuprinde, pe langa cele prevazute de lege pentru
cererea de chemare in judecata, numele copiilor minori ai celor 2 soti ori adoptati
de acestia.
(2) Daca nu sunt copii minori, se va mentiona in cerere aceasta imprejurare.
(3) La cerere se vor alatura o copie a certificatului de casatorie si, dupa caz, cate
o copie a certificatelor de nastere ale copiilor minori.
(4) La cerere se poate alatura, dupa caz, intelegerea sotilor rezultata din mediere
cu privire la desfacerea casatoriei si, dupa caz, la rezolvarea aspectelor accesorii
divortului.
Art. 917: Cererea reconventionala
(1) Sotul parat poate sa faca si el cerere de divort, cel mai tarziu pana la primul
termen de judecata la care a fost citat in mod legal, pentru faptele petrecute
inainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data paratul va
putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea
reclamantului.
(2) Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu
cererea reclamantului.
(3) In cazul in care motivele divortului s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor
asupra fondului la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in
apel, cererea paratului va putea fi facuta direct la instanta investita cu judecarea
apelului.
(4) Neintroducerea cererii in termenele aratate la alin. (1) si (3) atrage decaderea
sotului parat din dreptul de a cere divortul pentru acele motive. Daca cererea
reclamantului a fost respinsa, sotul parat poate cere divortul pentru motive ivite
ulterior.
Art. 918: Calitatea procesuala activa
(1) Desfacerea casatoriei prin divort poate fi ceruta numai de soti.
(2) Cu toate acestea, sotul pus sub interdictie judecatoreasca poate cere divortul
prin reprezentant legal sau personal in cazul in care face dovada ca are
capacitatea de discernamant neafectata.
Art. 919: Cereri accesorii si incidentale
(1) La cerere, instanta de divort se pronunta si cu privire la:
a) exercitarea autoritatii parintesti, contributia parintilor la cheltuielile de crestere
si educare a copiilor, locuinta copilului si dreptul parintelui de a avea legaturi
personale cu acesta;
b) numele sotilor dupa divort;
c) locuinta familiei;
d) despagubirea pretinsa pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca
urmare a desfacerii casatoriei;
e) obligatia de intretinere sau prestatia compensatorie intre fostii soti;
f) incetarea regimului matrimonial si, dupa caz, lichidarea comunitatii de bunuri si

partajul acestora.
(2) Cand sotii au copii minori, nascuti inaintea sau in timpul casatoriei ori
adoptati, instanta se va pronunta asupra exercitarii autoritatii parintesti, precum si
asupra contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, chiar
daca acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divort.
(3) De asemenea, instanta se va pronunta din oficiu si asupra numelui pe care il
vor purta sotii dupa divort, potrivit prevederilor Codului civil.
Art. 920: Masuri vremelnice
Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri
provizorii cu privire la stabilirea locuintei copiilor minori, la obligatia de intretinere,
la incasarea alocatiei de stat pentru copii si la folosirea locuintei familiei.
Art. 921: Prezenta personala a partilor
(1) In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai
daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat
de o boala grava, este pus sub interdictie judecatoreasca, are resedinta in
strainatate sau se afla intr-o alta asemenea situatie, care il impiedica sa se
prezinte personal; in astfel de cazuri, cel in cauza se va putea infatisa prin
avocat, mandatar sau, dupa caz, prin tutore ori curator.
(2) Instanta va incerca la fiecare infatisare impacarea sotilor.
(3) In toate cazurile, instanta este obligata sa il asculte pe copilul minor, potrivit
prevederilor Codului civil.
Art. 922: Absenta reclamantului
Daca la termenul de judecata, in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat
si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.
Art. 923: Citarea paratului
Daca procedura de citare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare, iar acesta
nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va
dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are locuinta la locul indicat in
cerere si, daca va constata ca nu locuieste acolo, va dispune citarea lui la
locuinta sa efectiva, precum si, daca este cazul, la locul sau de munca.
Art. 924: Renuntarea la judecata
Reclamantul poate renunta la judecata in tot cursul judecatii, chiar daca paratul
se impotriveste. Renuntarea reclamantului nu are niciun efect asupra cererii de
divort facute de parat.
Art. 925: Impacarea sotilor
(1) Sotii se pot impaca in tot cursul judecatii, chiar daca nu au fost platite taxele
de timbru. In acest caz, instanta va lua act de impacare si va dispune, prin
hotarare definitiva, inchiderea dosarului, precum si restituirea taxelor de timbru,
daca au fost achitate.
(2) Oricare dintre soti va putea formula o cerere noua pentru fapte petrecute

dupa impacare si, in acest caz, se va putea folosi si de faptele vechi.

Art. 926: Decesul unuia dintre soti
(1) Daca in timpul procesului de divort unul dintre soti decedeaza, instanta va lua
act de incetarea casatoriei si va dispune, prin hotarare definitiva, inchiderea
dosarului.
(2) Cu toate acestea, cand cererea de divort se intemeiaza pe culpa paratului si
reclamantul decedeaza in cursul procesului, lasand mostenitori, acestia vor
putea continua actiunea, pe care instanta o va admite numai daca va constata
culpa exclusiva a sotului parat. In caz contrar, dispozitiile alin. (1) raman
aplicabile.
(3) Pentru introducerea in cauza a mostenitorilor sotului reclamant, instanta va
face aplicarea art. 412 alin. (1) pct. 1.
(4) In cazul in care actiunea este continuata de mostenitorii sotului reclamant,
potrivit alin. (2) , casatoria se socoteste desfacuta la data introducerii cererii de
divort.
Art. 927: Nemotivarea hotararii
Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti
solicita instantei aceasta.
Art. 928: Cai de atac. Publicitatea hotararii
(1) Apelul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi
respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul.
(2) Apelul paratului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul.
(3) Daca unul dintre soti s-a recasatorit, hotararea definitiva prin care s-a
desfacut casatoria nu este supusa contestatiei in anulare si revizuirii in ce
priveste divortul.
(4) Instanta la care hotararea de divort a ramas definitiva o va trimite, din oficiu,
serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor unde a fost incheiata
casatoria, Registrului national al regimurilor matrimoniale, prevazut de Codul
civil, si, daca unul dintre soti a fost profesionist, registrului comertului.
CAPITOLUL II:
Divortul remediu
SECTIUNEA 1:
Divortul prin acordul sotilor
Art. 929: Domeniu de aplicare
Dispozitiile prezentei sectiuni nu se aplica cazurilor in care sotii au optat pentru
divortul pe cale administrativa sau notariala, in conditiile Codului civil.
Art. 930: Depunerea cererii
(1) In cazul in care cererea de divort se intemeiaza, in conditiile prevazute de
Codul civil, pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti sau de catre un

mandatar comun, cu procura speciala autentica. Daca mandatarul este avocat, el

va certifica semnatura sotilor, potrivit legii.
(2) Atunci cand este cazul, in cererea de divort sotii vor stabili si modalitatile in
care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.
(3) Primind cererea formulata in conditiile alin. (1) , instanta va verifica existenta
consimtamantului sotilor, dupa care va fixa termen pentru solutionarea cererii in
camera de consiliu.
Art. 931: Solutionarea cererii
(1) La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea
casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va pronunta divortul, fara a
face mentiune despre culpa sotilor. Prin aceeasi hotarare, instanta va lua act de
invoiala sotilor cu privire la cererile accesorii, in conditiile legii.
(2) Daca sotii nu se invoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va administra
probele prevazute de lege pentru solutionarea acestora si, la cererea partilor, va
pronunta o hotarare cu privire la divort, potrivit alin. (1) , solutionand totodata si
cererile privind exercitarea autoritatii parintesti, contributia parintilor la cheltuielile
de crestere si educare a copiilor si numele sotilor dupa divort.
(3) Daca va fi cazul, cu privire la celelalte cereri accesorii instanta va continua
judecata, pronuntand o hotarare supusa cailor de atac prevazute de lege.
(4) Hotararea pronuntata in conditiile alin. (1) este definitiva, iar hotararea
pronuntata potrivit alin. (2) este definitiva numai in ceea ce priveste divortul, daca
legea nu prevede altfel.
Art. 932: Cererea acceptata de parat
(1) Cand cererea de divort este intemeiata pe culpa sotului parat, iar acesta
recunoaste faptele care au dus la destramarea vietii conjugale, instanta, daca
reclamantul este de acord, va pronunta divortul fara a cerceta temeinicia
motivelor de divort si fara a face mentiune despre culpa pentru desfacerea
casatoriei.
(2) Dispozitiile art. 931 alin. (2) -(4) se aplica in mod corespunzator.
(3) Daca reclamantul nu este de acord cu pronuntarea divortului in conditiile alin.
(1) , cererea va fi solutionata potrivit art. 934.
SECTIUNEA 2:
Divortul din motive de sanatate
Art. 933: Conditii
Cand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti face
imposibila continuarea casatoriei, instanta va administra probe privind existenta
bolii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul, potrivit Codului civil,
fara a face mentiune despre culpa pentru desfacerea casatoriei.
CAPITOLUL III:
Divortul din culpa sotilor

Art. 934: Culpa in destramarea casatoriei

(1) Instanta va pronunta divortul din culpa sotului parat atunci cand, din cauza
unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav
vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.
(2) Instanta poate sa pronunte divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cand
numai unul dintre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese ca
amandoi sunt vinovati de destramarea casatoriei.
(3) Daca paratul nu a formulat cerere reconventionala, iar din dovezile
administrate rezulta ca numai reclamantul este culpabil de destramarea
casatoriei, cererea acestuia va fi respinsa ca neintemeiata, cu exceptia cazului in
care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 935 privind pronuntarea divortului
din culpa exclusiva a reclamantului.
Art. 935: Divortul pentru separarea in fapt indelungata
(1) Cand sotii sunt separati in fapt de cel putin 2 ani, oricare dintre ei va putea
cere divortul, asumandu-si responsabilitatea pentru esecul casatoriei. In acest
caz, instanta va verifica existenta si durata despartirii in fapt si va pronunta
divortul din culpa exclusiva a reclamantului.
(2) Daca sotul parat se declara de acord cu divortul, se vor aplica in mod
corespunzator dispozitiile art. 931.

Sechestrul asigurator
Noiune
Sechestrul asigurtor const n indisponibilizarea bunurilor mobile sau/i imobile
urmribile ale debitorului aflate n posesia acestuia sau a unui ter n scopul
valorificrii lor n momentul n care creditorul unei sume de bani va obine un
titlu executoriu.

Condiii de nfiinare
(1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a crui crean este constatat n
scris i este exigibil, poate solicita nfiinarea unui sechestru asigurtor asupra
bunurilor mobile i imobile ale debitorului, dac dovedete c a intentat cerere
de chemare n judecat. El poate fi obligat la plata unei cauiuni n cuantumul
fixat de ctre instan.
(2) Acelai drept l are i creditorul a crui crean nu este constatat n scris,
dac dovedete c a intentat aciune i depune, odat cu cererea de sechestru, o
cauiune de jumtate din valoarea reclamat.
(3) Instana poate ncuviina sechestrul asigurtor chiar i atunci cnd creana
nu este exigibil, n cazurile n care debitorul a micorat prin fapta sa

asigurrile date creditorului sau nu a dat asigurrile promise ori atunci cnd este
pericol ca debitorul s se sustrag de la urmrire sau s i ascund ori s i
risipeasc averea. n aceste cazuri, creditorul trebuie s dovedeasc ndeplinirea
celorlalte condiii prevzute la alin. (1) i s depun o cauiune, al crei
cuantum va fi fixat de ctre instan.
Procedura de soluionare
(1) Cererea de sechestru asigurtor se adreseaz instanei care este competent
s judece procesul n prima instan. Creditorul nu este dator s individualizeze
bunurile asupra crora solicit s se nfiineze sechestrul.
(2) Instana va decide de urgen n camera de consiliu, fr citarea prilor,
prin ncheiere executorie, stabilind suma pn la care se ncuviineaz
sechestrul, fixnd totodat, dac este cazul, cuantumul cauiunii i termenul
nuntrul cruia urmeaz s fie depus aceasta.
(3) ncheierea prin care se soluioneaz cererea de sechestru se comunic
creditorului de ndat de ctre instan, iar debitorului de
ctre executorul judectoresc, odat cu luarea msurii. ncheierea este supus
numai apelului, n termen de 5 zile de la comunicare, la instana ierarhic
superioar. Apelul se judec de urgen i cu precdere, cu citarea n termen
scurt a prilor.
(4) Dispoziiile art. 998 alin. (4) se aplic att la soluionarea cererii, ct i la
judecarea apelulu

Sechestrul judiciar
Condiii de nfiinare
(1) Ori de cte ori exist un proces asupra proprietii sau altui drept real
principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinei sau
administrrii unui bun proprietate comun, instana de judecat va putea s
ncuviineze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului,
dac aceast msur este necesar pentru conservarea dreptului respectiv.
(2) Se va putea, de asemenea, ncuviina sechestrul judiciar, chiar fr a exista
proces:
a) asupra unui bun pe care debitorul l ofer pentru liberarea sa;
b) asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice s se
team c va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul su actual;
c) asupra unor bunuri mobile care alctuiesc garania creditorului, cnd acesta
nvedereaz insolvabilitatea debitorului su ori cnd are motive temeinice de

bnuial c debitorul se va sustrage de la eventuala urmrire silit ori s se

team de sustrageri sau deteriorri.
(3) n cazul prevzut la alin. (2), partea care a obinut instituirea sechestrului
judiciar este obligat s introduc aciunea la instana competent, s iniieze
demersurile pentru constituirea tribunalului arbitral sau s solicite punerea
n executare a titlului executoriu, ntr-un termen de cel mult 20 de zile de la
data ncuviinrii msurii asigurtorii.
(4) Nerespectarea dispoziiilor alin. (3) atrage desfiinarea de drept a
sechestrului judiciar. Aceasta se constat prin ncheiere definitiv dat fr
citarea prilor.
Instana competent
Cererea pentru nfiinarea sechestrului judiciar se va adresa instanei nvestite cu
judecarea aciunii principale n cazul prevzut la art. 972 alin. (1), respectiv
instanei n circumscripia creia se afl bunul n cazurile prevzute la art. 972
alin. (2).

1) Cererea de sechestru judiciar se judec de urgen, cu citarea prilor.

(2) n caz de admitere, instana va putea s l oblige pe reclamant la darea unei
cauiuni, dispoziiile art. 955 aplicndu-se n mod corespunztor.
(3) n cazul bunurilor imobile se va proceda i la nscrierea n cartea funciar
potrivit art. 954 alin. (3).
(4) ncheierea este supus numai apelului, n termen de 5 zile de la pronunare,
la instana ierarhic superioar. Dispoziiile art. 953 alin. (4) i cele ale art. 958
se aplic n mod corespunztor
Administratorul-sechestru
(1) Paza bunului sechestrat va fi ncredinat persoanei desemnate de pri de
comun acord, iar n caz de nenelegere, unei persoane desemnate de instan,
care va putea fi chiar deintorul bunului. n acest
scop, executorul judectoresc, sesizat de partea interesat, se va deplasa la locul
siturii bunului ce urmeaz a fi pus sub sechestru i l va da n primire, pe baz
de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal
va fi naintat i instanei care a ncuviinat msura.
Administratorul provizoriu

n cazuri urgente, instana va putea numi, prin ncheiere definitiv dat fr

citarea prilor, un administrator provizoriu pn la soluionarea cererii de
sechestru judiciar.

Procedura ordonantei presedintiale

Admisibilitatea ordonantei presedintiale - conditii:
- in favoarea reclamantului sa existe o aparenta de drept;
- sa existe necesitatea luarii unor masuri provizorii pentru :
a) pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere;
b) prevenirea unor pagube iminente ce nu s-ar putea repara altfel;
c) inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu ocazia unei executari.
(1) Instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va
putea sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar
pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara,
precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
(2) Ordonanta este provizorie si executorie. Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune
privind durata sa si nu s-au modificat imprejurarile de fapt avute in vedere, masurile dispuse
vor produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului.
(3) La cererea reclamantului, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie
sau fara trecerea unui termen.
(4) Ordonanta va putea fi data chiar si atunci cand este in curs judecata asupra fondului.
(5) Pe cale de ordonanta presedintiala nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul in fond
si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fap
Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte in
prima instanta asupra fondului dreptului.
Procedura de solutionare
(1) In vederea judecarii cererii, partile vor fi citate conform normelor privind citarea in
procesele urgente, iar paratului i se va comunica o copie de pe cerere si de pe actele care o
insotesc. Intampinarea nu este obligatorie.

(2) Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor. In caz de urgenta deosebita, ordonanta
va putea fi data chiar in aceeasi zi, instanta pronuntandu-se asupra masurii solicitate pe
baza cererii si actelor depuse, fara concluziile partilor.
(3) Judecata se face de urgenta si cu precadere, nefiind admisibile probe a caror
administrare necesita un timp indelungat. Dispozitiile privind cercetarea procesului nu sunt
aplicabile.
(4) Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face in
cel mult 48 de ore de la pronuntare.
Calea de atac
(1) Daca prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanta este supusa numai apelului in
termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca
s-a dat fara citarea lor.
(2) Instanta de apel poate suspenda executarea pana la judecarea apelului, dar numai cu
plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta.
(3) Apelul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Dispozitiile art. 999 alin.
(4) sunt aplicabile.
(4) In toate cazurile in care competenta de prima instanta apartine curtii de apel, calea de
atac este recursul, dispozitiile alin. (1)-(3) aplicandu-se in mod corespunzator.
(5) Impotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestatie la executare.

Transformarea cererii
La solicitarea reclamantului, pana la inchiderea dezbaterilor la prima instanta,
cererea de ordonanta presedintiala va putea fi transformata intr-o cerere de drept
comun, situatie in care paratul va fi incunostintat si citat in mod expres cu
aceasta mentiune.
Autoritatea de lucru judecat
(1) Ordonanta presedintiala are autoritate de lucru judecat fata de o alta cerere
de ordonanta presedintiala, numai daca nu s-au modificat imprejurarile de fapt
care au justificat-o.
(2) Ordonanta presedintiala nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii
privind fondul dreptului.

(3) Hotararea data asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat
asupra unei cereri ulterioare de ordonanta presedintiala.

Procedura ordonantei de plata

Constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract
civil, inclusiv din cele incheiate intre un profesionist si o autoritate contractanta,
constata printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui
inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege.
Sunt exceptate de la aceasta procedura speciala creantele inscrise la masa
credala in cadrul unei proceduri de insolventa.
Desi se urmareste judecarea in regim de urgenta si recuperarea creantelor de
creditor cat mai grabnic, apreciem ca noul cod de procedura civila in
fapt franeaza acest proces prin introducerea obligativitatii procedurii prealabile a
somatiei care trebuie sa fie comunicata debitorului, aspect ce denota un
formalism excesiv, in opinia noastra. Astfel, creditorul ii va comunica debitorului
somatia, prin intermediul executorului judecatoresc sau prin scrisoare
recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, prin care ii va pune in
vedere sa plateasca suma datorata in termen de 15 zile de la primirea acesteia.
Instanta competenta sa solutioneze cererea de emitere a Ordonantei de plata
este instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta.
Cuprinsul cererii de emitere a ordonantei de plata este reglementat de Art.
1.016. - (1) si va cuprinde urmatoarele elemente:

numele si prenumele, precum si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si

sediul creditorului;
numele si prenumele, codul numeric personal, daca este cunoscut, si
domiciliul debitorului persoana fizica, iar in cazul debitorului persoana
juridica, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, daca sunt cunoscute,
codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de
inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor
juridice si contul bancar;

suma ce reprezinta obiectul creantei, temeiul de fapt si de drept al

obligatiei de plata, perioada la care se refera acestea, termenul la care
trebuia facuta plata si orice element necesar pentru determinarea datoriei;
suma ce reprezinta dobanzile aferente sau alte despagubiri ce se cuvin
creditorului, potrivit legii. Daca partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru
plata cu intarziere, se va aplica rata dobanzii de referinta stabilita de
Banca Nationala a Romaniei. Rata de referinta in vigoare in prima zi
calendaristica a semestrului se aplica pe intregul semestru. Creditorul
poate sa pretinda daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile
facute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutarii la timp a
obligatiilor de catre debitor.
semnatura creditorului.

La aceasta cerere se anexeaza inscrisurile ce atesta cuantumul sumei datorate

si orice alte inscrisuri doveditoare ale acesteia in numarul de exemplare necesar
pentru fiecare parte aflata in litigiu si desigur pentru instanta. Dovada comunicarii
somatiei prevazute la art. 1.014 alin. (1) se va atasa cererii sub sanctiunea
respingerii acesteia ca inadmisibila.
Debitorul este obligat sa conteste creanta asa dupa cum se mentioneaza la art.
1020 NCPC. Daca debitorul contesta creanta, instanta verifica daca contestatia
este intemeiata, in baza inscrisurilor aflate la dosar si a explicatiilor si lamuririlor
partilor.
Daca apararile de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe
decat cele inscrisurile, iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, in procedura de
drept comun, instanta va respinge cererea creditorului privind ordonanta de plata
prin incheiere (debitorul va putea fi chemat din nou in judecata dar potrivit
dreptului comun).
In cazul in care apararea debitorului este intemeiata, instanta va respinge
cererea creditorului prin incheiere. In cazul in care debitorul nu contesta
creanta, este obligatorie emiterea ordonantei de plata.
Daca instanta, ca urmare a verificarii cererii pe baza inscrisurilor depuse,
precum si a declaratiilor partilor, constata ca pretentiile creditorului sunt
intemeiate, va emite o ordonanta de plata, in care se precizeaza suma si
termenul de plata.
Daca instanta, examinand probele cauzei, constata ca numai o parte dintre
pretentiile creditorului sunt intemeiate, va emite ordonanta de plata numai pentru
aceasta parte, stabilind si termenul de plata. In acest caz, creditorul poate
formula cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun pentru a obtine
obligarea debitorului la plata restului datoriei.

Termenul de plata prevazut pentru plata creantelor nu va fi mai mic de 10 zile si

nici nu va depasi 30 de zile de la data comunicarii ordonantei. Judecatorul
nu va putea stabili alt termen de plata, decat daca partile se inteleg in acest
sens.
Ordonanta de plata este executorie, chiar daca este atacata cu cerere in
anulare, si are autoritate de lucru judecat provizorie pana la solutionarea cererii
in anulare.
Ordonanta de plata devine definitiva ca urmare a neintroducerii sau respingerii
cererii in anulare, acesta reprezentand un aspect pozitiv pentru creditor fata de
procedura introducerii cererii de chemare in judecata potrivit dreptului comun in
care hotararea nu mai este executorie dupa etapa judecarii pe fond a cauzei
(indiferent daca ne referim la profesionisti ori neprofesionisti).
O noutate adusa de NCPC privind procedura ordonantei de plata consta in faptul
ca sunt definite si autoritatile contractante ce pot fi parte in aceasta procedura
speciala, astfel ca prin autoritate contractanta se intelege:

orice autoritate publica a statului roman sau a unui stat membru al Uniunii
Europene, care actioneaza la nivel central, regional sau local;
orice organism de drept public, altul decat cele prevazute la lit. a), cu
personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de
interes general, fara scop lucrativ, si care se afla in cel putin una dintre
urmatoarele situatii:
este finantat, in majoritate, de catre o autoritate contractanta, astfel
cum este definita la lit. a);
se afla in subordinea sau este supus controlului unei autoritati
contractante, astfel cum este definita la lit. a);
in componenta consiliului de administratie ori, dupa caz, a consiliului
de supraveghere si directoratului, mai mult de jumatate din numarul
membrilor sunt numiti de catre o autoritate contractanta, astfel cum
este definita la lit. a);
orice asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre
cele prevazute la lit. a) sau b).

O alta noutate rezida in faptul ca pe citatia pentru debitor se va preciza ca

este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 3 zile inaintea termenului
de judecata, facandu-se mentiune ca, in cazul nedepunerii intampinarii, instanta,
fata de imprejurarile cauzei, poate considera aceasta ca o recunoastere a
pretentiilor creditorului, dar Intampinarea nu se comunica reclamantului, care va
lua cunostinta de cuprinsul acesteia de la dosarul cauzei.
Apreciem ca necomunicarea Intampinarii reclamantului creditor este de natura sa
puna in dificultate creditorul care va trebui sa isi formuleze apararea pe loc si sa
aduca contra-argumente celor sustinute de debitor prin Intampinare care pot fi

atat aparari pe fond de care nu are cunostinta, cat si exceptii care ar trebui
analizate mai temeinic.
Durata procedurii - In cazul in care debitorul nu contesta creanta prin
intampinare, ordonanta de plata va fi emisa in termen de cel mult 45 de zile de la
introducerea cererii.
Atentie! Nu intra in calculul termenului de 45 zile perioada necesara pentru
comunicarea actelor de procedura si intarzierea cauzata de creditor, inclusiv ca
urmare a modificarii sau completarii cererii.
Cererea in anulare - Debitorul poate formula cerere in anulare in termen de 10
zile de la data inmanarii sau comunicarii, impotriva ordonantei de plata.
Noutatea adusa de NCPC in privinta formularii Cererii in anulare consta in faptul
ca aceasta poate fi introdusa si de creditor impotriva incheierilor prevazute la art.
1.020 alin. (1) si (2), precum si impotriva ordonantei de plata prevazute la art.
1.021 alin. (2), in termenul de 10 zile de la comunicare ( In reglementarile
anterioare cu privire la somatia de plata sau ordonanta de plata, nu exista
aceasta posibilitate ca si creditorul sa promoveze cerere in anulare).
Cererea in anulare nu suspenda executarea. Suspendarea va putea fi insa
incuviintata, la cererea debitorului, numai cu dare de cautiune, al carei cuantum
va fi fixat de instanta. Daca instanta investita admite, in tot sau in parte, cererea
in anulare, aceasta va anula ordonanta, in tot sau, dupa caz, in parte,
pronuntand o hotarare definitiva
Hotararea prin care a fost respinsa cererea in anulare este definitiva.
Titlul executoriu - Ordonanta de plata este executorie, chiar daca este atacata
cu cerere in anulare si are autoritate de lucru judecat provizorie pana la
solutionarea cererii in anulare.
Ordonanta de plata devine definitiva ca urmare a neintroducerii sau respingerii
cererii in anulare.
Mentionam ca, odata cu data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila,
referirile din cuprinsul actelor normative la o hotarare judecatoreasca "definitiva si
irevocabila" sau, dupa caz, "irevocabila", se vor intelege ca fiind facute la
hotararea judecatoreasca "definitiva".
De asemenea, ori de cate ori printr-un act normativ se prevede investirea cu
formula executorie a unei hotarari judecatoresti ori a altui inscris, acestea vor fi
puse in executare, fara a fi necesara investirea cu formula
executorie. Constatam, astfel, caprin NCPC a fost eliminata procedura
investirii cu formula executorie, drept pentru care exista numai procedura
incuviintarii executarii silite.

In reglementarile anterioare, potrivit OUG 119/2007 ordonanta de plata era

considerata titlu executoriu pe cand somatia de plata trebuia investita cu formula
executorie ori prin NCPC aceste diferente de tratament pentru trecerea la faza
executarii silite sunt inlaturate, existand o procedura unica pentru toate hotararile
pronuntate de instante.
Impotriva executarii silite a ordonantei de plata partea interesata poate face
contestatie la executare, potrivit dreptului comun. In cadrul contestatiei nu se pot
invoca decat neregularitati privind procedura de executare, precum si cauze de
stingere a obligatiei ivite ulterior ramanerii definitive a ordonantei de plata.

Procedura cu privire la cererile de valoare redusa

Procedura cu privire la cererile cu valoare redus reprezint una dintre

noutile legislative introduse prin NCPC n contextul modernizrii
procedurilor speciale n scopul clarificrii rapide i eficiente a situaiilor
litigioase

(1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redus este scris i se desfoar

n ntregul ei n camera de consiliu.
(2) Instana poate dispune nfiarea prilor, dac apreciaz acest fapt ca fiind
necesar sau la solicitarea uneia dintre pri. Instana poate s refuze o astfel de
solicitare n cazul n care consider c, innd cont de mprejurrile cauzei, nu
sunt necesare dezbateri orale. Refuzul se motiveaz n scris i nu poate fi atacat
separat.
(3) Dup primirea formularului de cerere completat corect, instana va trimite
de ndat prtului formularul de rspuns, nsoit de o copie a formularului de
cerere i de copii de pe nscrisurile depuse de reclamant.
(4) n termen de 30 de zile de la comunicarea actelor prevzute la alin. (3),
prtul va depune sau trimite formularul de rspuns completat corespunztor,
precum i copii de pe nscrisurile de care nelege s se foloseasc. Prtul
poate s rspund prin orice alt mijloc adecvat, fr utilizarea formularului de
rspuns.
(5) Instana va comunica de ndat reclamantului copii de pe rspunsul
prtului, cererea reconvenional, dac este cazul, precum i de pe nscrisurile
depuse de prt.
(6) Dac prtul a formulat cerere reconvenional, reclamantul, n termen de
30 de zile de la comunicarea acesteia, va depune sau va trimite formularul de
rspuns completat corespunztor ori va rspunde prin orice alt mijloc.

(7) Cererea reconvenional care nu poate fi soluionat n cadrul prezentei

proceduri ntruct nu sunt ndeplinite cerinele prevzute la art. 1.025 va fi
disjuns i judecat potrivit dreptului comun.
(8) Instana poate solicita prilor s furnizeze mai multe informaii n termenul
pe care l va stabili n acest scop, care nu poate depi 30 de zile de la primirea
rspunsului prtului sau, dup caz, al reclamantului.
(9) Instana poate ncuviina i alte probe n afara nscrisurilor depuse de pri.
Nu vor fi ns ncuviinate acele probe a cror administrare necesit cheltuieli
disproporionate fa de valoarea cererii de chemare n judecat sau a cererii
reconvenionale.
(10) n cazul n care instana a fixat un termen pentru nfiarea prilor,
acestea trebuie citate.
(11) Ori de cte ori instana stabilete un termen n vederea ndeplinirii unui act
de procedur, va ntiina partea interesat de consecinele nerespectrii
acestuia.
Soluionarea cererii
(1) Instana va pronuna i redacta hotrrea n termen de 30 de zile de la
primirea tuturor informaiilor necesare sau, dup caz, de la dezbaterea oral.
(2) n cazul n care nu se primete niciun rspuns de la partea interesat n
termenul stabilit la art. 1.029 alin. (4), (6) sau (8), instana se va pronuna cu
privire la cererea principal sau la cererea reconvenional n raport cu actele
aflate la dosar.
(3) Hotrrea primei instane este executorie de drep