Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
290
Masurari electronice
Fig. 7.1
iar forta Laplace ce actioneaza asupra unui conductor (n cazul figurii 7.1)
este:
Fcond = B I l ,
291
Expresia cuplului activ ce actioneaza asupra unei spire a bobinei M asp este:
M asp = 2 Fcond
d
,
2
sau:
=
k
I = SI I ,
D
k
reprezinta sensibilitatea de curent a dispozitivului magnetoelectric
D
(n diviziuni pe amper).
Daca U m este tensiunea masurata, iar Re rezistenta echivalenta (a bobinei
dispozitivului magnetoelectric si a rezistentelor nseriate cu acesta) rezulta:
unde: S I =
I=
Um D
= .
Re
k
Um
D
= Re = Cu se numeste constanta de tensiu ne a voltmetrului
k
si se exprima n V / div. , iar inversul acestuia :
Raportul:
k 1
=
= Su
U m D Re
292
Masurari electronice
Fig. 7.2
293
Fig. 7.4
294
Masurari electronice
de unde:
Rad = RV (n 1).
Fig. 7.5
295
Fig. 7.6
Fig. 7.7
296
Masurari electronice
Fig. 7.8
Fig. 7.9
297
UN
,
R
sau:
Ux =
r
U N .
R
Rezistentele r si R sunt
cunoscute (pot fi rezistoare de
precizie decadice), iar sursa de
tensiune de referinta U N este un
etalon de tensiune (v. cap. 1). n
figura 7.11 este prezentata schema
unui voltmetru electronic de curent
continuu cu compensare.
Fig. 7.10
Fig. 7.11
298
Masurari electronice
Fig. 7.12
299
M a care tinde sa roteasca sistemul mobil. Expresia cuplului activ M a se poate stabili
pornind de la expresia energiei electromagnetice nmagazinate n cmpul magnetic
al celor doua bobine:
Wem =
1
1
1
L1I12 + L2I 22 + L12I1I 2 ,
2
2
2
unde: L1 si L2 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, iar L12 = L21 este
inductivitatea mutuala.
Aplicnd teorema fortelor generalizate se obtine:
Ma =
dWem
dL
= I1I 2 12 ,
d
d
(7.1)
1
dL
I1 I 2 12 .
D
d
(7.2)
si
=
k
I1 I 2 .
D
300
Masurari electronice
Um
(unde Um este tensiunea de masurat, iar Re rezistenta
Re
echivalenta a bobinei si rezistoarelor aditionale), atunci:
Daca I1 = I 2 =
k U m2
D Re2
dWe 1 dC 2
=
U .
d 2 d
301
Fig. 7.13
Ma
1 dC 2
=
U = k U 2 .
D 2 D d
La masurarea tensiunilor de
valori mici (sub 30 V), pentru
marirea cuplului activ se executa
constructii multicelulare (figura 7.14,
cu aceeasi semnificatie a notatiilor
ca n figura 7.13) ce au drept scop
marirea capacitatii echivalente a sistemului.
Datorita formei de sector de
dC
cerc a armaturii mobile, raportul
d
Fig. 7.14
este constant, iar scara dispozitivelor
electrostatice este patratica.
Voltmetrele electrostatice au consum propriu redus, iar functionarea lor nu
este influentata de temperatura si cmpurile magnetice exterioare. Influenta
cmpurilor electrice se elimina prin ecranarea electrostatica a dispozitivului
302
Masurari electronice
n
(ordine numerice/secunda),
td
303
Fig. 7.15
304
Masurari electronice
Fig. 7.16
305
Deoarece acum Uref < Ux , comparatorul nu va furniza nici un impuls, astfel nct
B3 ramne n starea n care se gaseste, adica va mentine cei 4 V la iesire. La pasul
urmator, acestora li se vor adauga cei 2 V proveniti de la comanda unitatii binare
urmatoare a CN/A de catre impulsul de tact urmator. n aceasta situatie Uref = 4 + 2 =
= 6 V < Ux, deci comparatorul nu va furniza nici de aceasta data un impuls la iesire.
n aceste conditii, prin poarta P3 nu se va transmite nimic, iar bistabilul B5 si
va pastra starea (n registrul de deplasare, unitatea binara a ajuns n B6 ). Un nou
impuls de tact aplicat la intrare va bascula bistabilul B7 , astfel ca tensiunii de la
iesirea convertorului i se va adauga o tensiune de 1 V. Tensiunea de referinta
devine Uref = 7 V > Ux , iar comparatorul va furniza un nou impuls. Pentru ca
unitatea binara din registru este n B8 , impulsul comparatorului se va transmite prin
poarta P4 la bistabilul B7 pe care l readuce n starea 0, anulnd astfel ultima
treapta de tensiune (de 1 V). La tactul urmator basculeaza B9 , ce determina aparitia
unei tensiuni la iesire de 0,5 V care nsumata cu tensiunile mentinute pna acum
conduce la valoarea finala a tensiunii de referinta de 6,5 V, care este valoarea cea
mai apropiata de valoarea tensiunii de masurat de 6,8 V. Aceasta valoare (6,5 V) va
apare pe dispozitivul de afisare al aparatului. Eroarea de masurare este de 0,3 V. O
aproximare mai buna s-ar fi obtinut prin cresterea numarului de unitati binare ale
CN/A. Secventele variatiei n timp a tensiunii de referinta data de CN/A sunt
prezentate n figura 7.17.
Fig. 7.17
306
Masurari electronice
Fig. 7.18
Fig. 7.19
307
Fig. 7.20
308
Masurari electronice
Fig. 7.21
t x t0 U x
=
= kUx .
T
kT
309
1
U t
U t1 =
U xd t = x 1 .
RC 0
RC
Fig. 7.23
Cnd tensiunea de la iesirea integratorului depaseste potentialul masei, comparatorul comanda deschiderea circuitului poarta P, astfel ca impulsurile generate
de oscilatorul etalon vor trece catre numarator si vor fi numarate n intervalul de
timp t1 . Timpul t1 a fost stabilit astfel nct n acest interval de timp, toate celulele
numaratorului sa ajunga la valoarea 1:
t1 =
Nmax
= N maxT0 ,
f0
310
Masurari electronice
Fig. 7.24
1
RC
tx 1
(U ref )dt =
Uref t x
RC
U ref N
RCf0
U ref NT0
RC
adica :
Ux Nmax T0 = Uref N T0 ,
Ux = (N/Nmax )Uref .
n relatia de mai sus se constata ca tensiunea de masurat Ux este direct
proportionala cu tensiunea de referinta (Uref), iar valoarea maxima a tensiunii de
masurat este egala cu tensiunea sursei de referinta (pentru N = Nmax ).
311
Fig. 7.25
312
Masurari electronice
U2 = +
U x dt
U
= + x t = U ref (U 2 + U ref = 0).
RC
RC
0
U '2 = +
U x dt
U T
=+ x .
RC
RC
0
Dar circuitul integrator este adus la 0 ori de cte ori tensiunea la iesirea
acestuia are valoarea U2 = Uref , deci numarul de impulsuri N va fi :
N=
U '2
U '2
T
=
=
U x = KU x .
U 2 U ref RCU ref
313
Fig. 7.26
Prin asocierea celor doua tipuri de conversii se realizeaza o crestere considerabila a preciziei (de 0,3 % n prima etapa, la 0,002 % n etapa a II-a), nsotita de o
buna rejectie a zgomotelor.
Un alt tip de voltmetru numeric cu conversii combinate l reprezinta
voltmetrul cu interpolare -integrare . Acest voltmetru, a carui schema bloc este
prezentata n figura 7.27, combina principiul conversiei tensiune frecventa cu
principiul conversiei tensiune timp (integrarii cu dubla poarta).
Fig. 7.27
314
Masurari electronice
completnd primele 4 ranguri ale acestuia. n acest interval de timp T (de regula
T = 20 ms) condensatorul C al integratorului se ncarca pna la o anumita
valoare.
Cnd comutatoarele k 1 si k 2 trec pe pozitia 2, ncepe conversia dubla
poanta. La intrarea integratorului se aplica o tensiune de referinta Uref2 de semn
contrar lui Ux , ceea ce determina descarcarea condensatorului C pna la
valoarea 0. n tot acest interval de timp, prin poarta P2 trec impulsurile de
frecventa stabila ale oscilatorului O2 care completeaza ultimele doua ranguri
ale numaratorului reversibil. La anularea semnalului de la iesirea integratorului, blocul logic si de comanda determina nchiderea portii P2 si masurarea
este finalizata.
Acest voltmetru reuneste avantajul voltmetrului cu integrare cu dubla panta
(viteza de masurare ridicata), cu avantajul voltmetrului cu conversie tensiunefrecventa (buna rejectie a zgomotului).
1 2
U ef =
u (t )dt ,
T0
U ef =
1
U
2
U max
sin 2 (t + ) dt = max ;
2 0
2
deci:
U ef =
U max
= 0,707 U max .
2
315
1
=
nT
nT
nT
1
u (t ) dt =
U maxsin (t + ) dt
nT 0
0
1
2
U maxsin (t + ) d t = U max = 0,636 U max .
0
2p
0,707 Umax
= 1,11 .
0,636 U max
316
Masurari electronice
Fortele de respin gere dintre cele doua piese vor determina cuplul activ M a
care va pune n miscare axul sistemului mobil si odata cu acesta acul indicator 5 si
paleta 6 a dispozitivului de amortizare pneumatic 7.
Daca L este inductivitatea bobinei si i este valoarea instantanee a curentului
alternativ cu perioada T, i = i(t + kT), care o strabate, energia cmpului magnetic al
bobinei (Wem) va fi:
1
Wem = L i 2 .
2
M a med =
1
1 dL 1
1 dL
M ainstdt =
i (t + k T ) dt = I 2
,
T 0
2 d T 0
2 d
(7.3)
317
masurare este cuprins ntre 15 si 600 V, iar consumul propriu (destul de ridicat)
variaza ntre 3 si 20 VA. Pentru masurarea tensiunilor alternative mai mari de 600 V
se utilizeaza voltmetre cu domeniul de masurare 100 V conectate n secundarul
unor transformatoare de tensiune.
Principalele surse de erori ale voltmetrelor electromagnetice sunt:
variatiile de temperatura;
existenta unor cmpuri magnetice;
fenomenul de histerezis magnetic si curentii turbionari;
frecventa si forma de unda a semnalelor.
n principiu, voltmetrele electromagnetice pot fi utilizate si n c.c. unde sunt
nsa preferate aparate magnetoelectrice caracterizate prin precizii mai ridicate si
consumuri proprii reduse.
Voltmetrele electrodinamice . Constructia, functionarea si performantele au
fost studiate ntr-un paragraf anterior (v. 7.1.2 si fig. 7.12). Ele se utilizeaza si
pentru masurarea tensiunilor alternative de frecvente 40-60 Hz, cu precizarea ca, n
acest caz, deplasarea sistemului mobil se realizeaza sub actiunea valorii medii a
cuplului activ M a med data de relatia:
T
1
dL 1
M a med
M ainstd t = 12
i1i2 dt ,
T 0
d T 0
d L12
este valoarea instantanee a cuplului activ; i1 ,i2 valorile
d
instantanee ale curentilor prin cele doua bobine; T perioada de variatie a cuplului
activ instantaneu; L12 inductivitatea mutuala a celor doua bobine.
Daca I1 si I2 sunt valorile efective ale celor doi curenti (presupusi sinusoidali
si de aceeasi frecventa), iar este unghiul de defazaj dintre cei doi curenti, pentru
cuplul activ mediu se va obtine expresia :
n care: M a inst = i1 i2
dL12
.
d
1
dL
dL
I1I2 cos (I 1 , I 2 ) 12 = kI1I 2cos (I 1, I 2 ) 12
D
d
d
318
Masurari electronice
Fig. 7. 29
319
Fig. 7. 30
Fig. 7. 31
320
Masurari electronice
Fig. 7. 32
Unul din cele doua termistoare este ncalzit de curentul alternativ i x dat
de tensiunea de masurat u x, iar celalalt de un curent continuu Ic dat de tensiunea Uc
de la iesirea unui amplificator de c.c. alimentat cu tensiunea U de dezechilibru a
puntii.
La echilibrul puntii, tensiunea Uc masurata de voltmetrul V este proportionala cu valoarea efectiva Ux a tensiunii de masurat.
Voltmetre cu detectoare patratice cu diode . Aceste voltmetre utilizeaza, n
scopul masurarii valorii efective a tensiunii, elemente de detectie cu caracteristica
de transfer patratica (Xe = k Xi 2 ) si instrumente de masurat magnetoelectrice a caror
scara este etalonata astfel nct indicatia sa reprezinte radacina patrata a tensiunii
aplicate.
Ca elemente de detectie pot fi utilizate diodele semiconductoare ale caror
caracteristici I = f(U) prezinta, n cadranul 1 neliniaritati de ordinul doi (I = kU2 ).
Schema unui detector patratic cu diode este prezentata n figura 7.33.
Tensiunile de polarizare ale dispozitivelor semiconductoare (T1 , D1 si D2 )
si elementele pasive ale circuitului (R1 , R2 , R4 si R5 ) sunt astfel alese nct pentru
U1 = 0 (U1 tensiunea de masurat), dioda D2 este blocata, iar prin tranzistorul T1 si
dioda D1 trece un curent de valoare redusa. La cresterea tensiunii U1 va creste si
tensiunea aplicata diodei D1 astfel ca prin grupul serie R1 , T1 , D1 , R2 va circula un
curent I proportional cu patratul tensiunii U1 (ntre punctele 1 si 2 ale caracteristicii
de transfer din figura 7.33.). Tensiunea de iesire U2 (masurata cu un voltmetru
magnetoelectric) este proportionala cu curentul I, deci patratul tensiunii U1 :
U2 = k1 I = k1k2 U1 2 .
Cnd tensiunea la bornele diodei D1 depaseste o anumita valoare (corespunzatoare punctului 2 de pe caracteristica prezentata n figura 7.33), aceasta se
blocheaza si intra n functiune dioda D2 care va functiona pe portiunea initiala a
caracteristicii sale.
321
Fig. 7. 33
Fig. 7. 34
322
Masurari electronice
M a med
unde: kf =
2
=
T
2 I sin tdt =
2F 0 I 2 F 0I F 0 I 1
=
=
= F 0 I med
T ? 2 ,22 2 k f 2
I med T
0
I
I
I med = 0
= 0
= k1U .
D
D 2 ,22 D 2k f
0
I
I
I med = 0
= 0
= k 2U .
D
D 1,11 D k f
Fig. 7. 35
323
Fig. 7.36
324
Masurari electronice
Fig. 7.37
U vv
2 2
Fig. 7.38
325
U max U med
Ui
= R
+
= k U + k 2U med .
R 1 max
Ri
Rk
k
1
2
U ef reziduu
U ef
semnal
2
k
k =2
U k2
k =1
u(t + kT) =
U
k =1
maxk
sin (kt + k ) .
326
Masurari electronice
1
T
1
T
2
ef semnal
n
U
k =1
k =1 j =1
u (t + k T )d t =
2
max
k sin (k t + k ) d t =
2
max k
sin
(k t + k )d t
k =1
1
T
max k
sin (k t + k ) U
max j sin
( j t + )d t .
j
Deoarece valoarea celui de-al doilea termen din suma de mai sus este nula,
valoarea efectiva a semnalului va fi:
Uef semnal =
1
T
u (t )dt = U
2
k
2
efk
k =1
O alta sursa de eroare (ntlnita nsa doar la voltmetrele care masoara Uvv) se
datoreaza nesimetriei semnalelor.
2. Viteza de masurare si timpul de raspuns. Viteza de masurare este calitatea
aparatului de a urmari variatiile n timp ale marimii masurate. Ea este determinata
de timpul de raspuns care reprezinta intervalul de timp scurs din momentul aplicarii
semnalului la intrarea voltmetrului pna n momentul stabilizarii indicatiei. Acesta
are valori mai reduse (0,5-1 s) la voltmetrele de valori medii si de vrf si mai
ridicate (pna la 2-3 s) la voltmetrele cu termoelemente.
3. Gama de frecventa. Reprezinta domeniul frecventelor tensiunilor masurate
cu un anumit tip de aparat n limitele unei precizii impuse. La voltmetrele cu
amplificator de c.a. aceasta este determinata n principal de banda de frecventa
a amplificatorului. Voltmetrele de valori efective si medii sunt n general prevazute
cu amplificatoare de banda larga care permit masurarea tensiunilor cu frecvente
cuprinse ntre ctiva Hz si 10 MHz. Voltmetrele de valori maxime la care
detectia precede amplificarea pot masura tensiuni cu frecvente de ordinul sutelor
de MHz.
4. Influenta zgomotelor. n multe situatii practice, masurarea semnalelor se
realizeaza n prezenta zgomotului. Exista doua surse de zgomot: zgomotul intern
determinat de circuitele din interiorul aparatului, care este proportional cu largimea
de banda a amplificatorului si zgomotul extern care nsoteste semnalul util.
Ambele tipur i de zgomot au o influenta negativa asupra calitatii masurarii
(v. cap. 11).
327
Fig. 7.39
Fig. 7.40
Daca nu se urmareste si pastrarea formei semnalului, se utilizeaza esantionarea incoerenta la care esantioanele se iau la intervale aleatoare de timp (fig. 7.41,a).
Numarul de esantioane trebuie sa fie suficient de mare astfel nct informatia
328
Masurari electronice
referitoare la valoarea de vrf, medie si efectiva, sa fie corecta. n fig. 7.41,b este
prezentata schema bloc a unui voltmetru cu esantionare incoerenta la care obtinerea
de intervale de esantionare se realizeaza prin comanda modularii n frecventa a semnalului de esantionare de baza cu ajutorul unui semnal triunghiular de joasa frecventa.
Fig. 7.41
329
doua resorturi spirale care se opun miscarii de rotatie. n cazul masurarii unor
curenti de valori foarte mici cresterea sensibilitatii se realizeaza prin:
asigurarea suspensiei pe benzi tensionate sau fire de torsiune;
utilizarea unor magneti permanenti de inductie mare si a unor bobine cu
numar mai mare de spire;
utilizarea unui dispozitiv optic pentru citirea deviatiilor .
Datorita sensibilitatii ridicate, consumului propriu redus, clasei de precizie
bune, ampermetrele magnetoelectrice se utilizeaza cu precadere ca aparate de
laborator. Ele se construiesc pentru domenii cuprinse ntre 0,1 si 100 A cu
sunturi interioare si pna la 10 kA cu sunturi exterioare .
Daca Ra este rezistenta bobinei mobile a ampermetrului magnetoelectric,
Ia domeniul de masura al acestuia, I curentul ce se masoara, de n ori mai mare
dect Ia (I = nIa ), rezistenta Rs a suntului simplu se calculeaza cu relatia :
RS =
Ra
.
n 1
Schema electrica a suntului este prezentata n figura 7.42,a, iar a unui sunt
multiplu, n figura 7.42,b.
Fig. 7.42
de unde :
Ik =
(R1 + R2 + ... + Rn ) + Ra + RT
R1 + R2 + ... + Rk
I a , k = 1, 2, 3,, n .
330
Masurari electronice
Fig. 7.43
331
Fig. 7.44
332
Masurari electronice
Fig. 7.45
333
Fig. 7.46
334
Masurari electronice
cuplu format din doi electrozi cu proprietati termoelectrice ct mai diferite ,atunci
cnd capetele ,,calde'' (sudate) ale acestuia sunt ncalzite la o anumita temperatura.
Astfel, daca T este temperatura capetelor sudate, T0 temperatura capetelor reci,
tensiunea termoelectromotoare ET , masurata cu ajutorul unui dispozitiv magnetoelectric, este data de o relatie de forma:
ET = k (T T0 ) .
Fig. 7.47
335
sau
U H = kI .
336
Masurari electronice
Fig. 7.49
7.4. MULTIMETRE
Multimetrele sunt aparate de masura versatile si economice capabile sa
masoare mai multe marimi: tensiuni alternative si continue, curenti continui si
alternativi si uneori capacitati, frecvente , perioade si alte marimi. Ele reunesc
n aceeasi carcasa dispozitivul de masura, sunturile, rezistentele aditionale si
comutatoarele necesare alegerii marimii de masurat si a domeniului de masurare si
pot fi de doua tipuri: analogice si digitale.
337
Fig. 7.50
338
Masurari electronice
Fig. 7.51