Lucrarea16

Circuit de redresare dubla-alternanta cu punte de

diode redresoare si cu filtru capaciv
Scopul lucrarii: Evaluarea formelor de semnal la un circuit cu punte de redresare si cu
celula de filtraj.
Desfasurea lucrarii: Se va observa cu ajutorul osciloscopului forma tensiunii pe
rezistenta de sarcina. Explicati forma tensiunii de iesire . Comentati valoarea tensiunii continue
de la iesire. De cine depinde nivelul acestei tensiuni? Dar marimea componentei variabile in
timp (ondulatia nivelului tensiunii continue). Care este diferenta fata de circuitul de la lucrarea
15?

OBSERVATII
Diferenta intre cele 2 lucrari este ca, in timp ce la lucrarea 15 s-au folosit 2 diode in
dubla alternanta, aici s-a folosit o punte redresoare cu diode. (Transformatorul cu priza
mediana din lucrarea 15 poate prezenta un inconvenient.In acest caz se recurge la redresorul in
punte)
Nivelul tensiunii de iesire depinde de capacitatea condensatorului polarizat.
Nivelul ondulatiei depinde de rezistenta (cu cresterea rezistentei scade ondulatia).
Avantajul este ca curentii din infasurarea primara si secundara a transformatoului sunt
sinusoidali,ceea ce permite ca la aceeasi putere de iesire sa se utilizeze un transformator mai
mic decat reductorul de dubla alternanta.

Lucrarea 17
Tensiunea la borne si tensiunea in gol in
punctele A si B ale unei surse de tensiune
Scopul lucrarii: Se va utiliza multimetrul pentru masurarea tensiunii la iesirea sursei in gol
si in sarcina .
Desfasurarea lucrarii: Cum influenteaza rezistenta interna r comportarea
sursei functie de marimea curentului de sarcina

Masurare practica
U gol 12V
U AB 11.88V

OBSERVATII
Diferenta intre cele 2 tensiuni masurate se datoreaza caderii de tensiune pe rezistenta r.
Cu cat o sursa are o rezistenta interna mai mica cu atat tensiunea la borne e mai apropiata de
tensiunea teoretica.
U gol E g 12V

U AB E g

R
10
12
11.88V
Rr
10.1

UR scade cand I creste ,cu cat r este mai mare

Lucrarea 18
Tiristorul in circuit de curent continuu
Scopul lucrarii: Evaluarea comportarii tiristorului ca dioda comandata.
Desfasurarea lucrarii: Se vor masura curentii prin circuit pentru cele doua situatii ale
comutatorului S1. Se recomanda schimbarea pozitiei comutatorului S1 cu circuitul decuplat de
la tensiune. Care sunt valorile masurate ale celor doi curenti. Cum ar putea fi caracterizata
calitatea de intrerupator a unui tiristor? Comentati aparitia unui curent cand tiristorul este
blocat.

Masurari practice
I ON 9.9064 A
I OFF 14.21A

I ON
697142.857
I OFF

OBSERVATII
Tiristorul poate fi
folosit cu succes ca un intrerupator ideal, dar imprecis. Deschiderea tiristorului se numeste
amorsare.Orice dioda prezinta un curent rezidual, chiar atunci cand cand este in polarizare
inversa.
Daca se aplica o tensiune contiunua intre anod si catod , tiristorul ramane blocat ,
indiferent de sensul acesteia.Marind tensiunea aplicata , atat in polarizare directa(anod +), cat
si in polarizare invarsa (catod +) , tirisorul ramane blocat pana la o anumita valoare la care se
strpunge , curentul prin el crescand brusc.
Valoare tensiunii anodice la care tiristorul se strapunge in polarizare directa se numeste
tensiune de strapungerein direct sau tensiune de intoarcere.
Aplicand un impuls pe poarta atunci cand tiristorul este polarizat direct , deschiderea lui
are loc la o valore mai mica a tensiunii anodice.Acest fenomen este reprezentat direct printr-o
deplasare a caracteristicii I-U spre stanga.
Lucrarea 19

Oscilator cu tranzistor
Scopul lucrarii: Evaluarea functionarii unui oscilator echipat cu un tranzistor.
Desfasurarea lucrarii: Se va observa forma, amplitudinea si frecventa oscilatiei
furnizata de oscilator pe osciloscop.Comentati influenta valorilor elementelor din circuit asupra
parametrilor oscilatiei: amplitudine,frecventa).

OBSERVATII
Amplitudinea semnalelor este de aprox. 800mV, iar frecventa de aprox. 117 Khz
(T=8.6x10-6 s).
Bobina L3 are o influenta atat asupra amplitudinii cat si asupra frecventei, cu cresterea
industantei avem o scderea a freventei, cat si a amplitudinii curentului.
Grupurile LC din circuit au influenta asupra frecventei.

Lucrarea 20
Amplificator selectiv cu tranzistoare
Scopul lucrarii: Studiul comportarii unui amplificator selectiv ( acordat) in raport cu
frecventa.
Desfasurarea lucrarii: Se va urmari evolutia amplitudinii semnalului de la iesire functie
de frecventa semnalului de la intrare. Modificarea frecventei se va face intre 1000 - 4000 Hz. Sa
se determine frecventa pentru care amplificarea este maxima ( Au max). Care este valoarea
amplificarii maxime? Cat este banda semnalelor de trecere definita ca diferenta intre cele doua
frecvente pentru care amplificarea scade la 0,7 din Au max. Ce domenii de aplicatii sugerati
pentru astfel de amplificatoare.

OBSERVATII:
La 2.11 kHz se obtine amplitudinea maxima de 1.384 V.
0.7 A U max 1.384 0.7 0.9688V
A 20 lg

UO
1384
20 lg
62dB
UI
1

1
10 5

2500 Hz 2.5Hz
2RC 6.8 2 10 4 10 8
Banda de frecventa este: 1.907kHz2.379kHz.
f0