DIDACTICA MAGNA

J. A. COMENIUS
scris n 1632, este opera cea mai important a marelui pedagog ceh, care l-a impus peste veacuri.
dovedete preocuparea lui Comenius de a asigura introducerea ordinii n ntreaga activitate didactic
printr-un sistem de instruire cu un randament mult superior celui existent pn atunci.
Esenta Didacticii const n propunerile de reformare a nvt mntului colar, care trebuie s se
bazeze pe activitt ile elevului, acestea trebuind s fie organizate astfel, nct s-i foloseasc n
viat , nvt area s fie plcut, rapid, s dezvolte intelectul, mna i inima. Comenius pune la baza
metodelor si principiilor de educat i e regula de aur a nvt torilor: ntregul proces de nvt a re s se
adreseze tuturor simt urilor. El aduce n acest sens trei argumente:
Cunoasterea trebuie s nceapa de la simturi (pentru ca nimic din ceea ce nu se gaseste n
simturi nu este bun) abia mai trziu, dupa ce acel lucru a fost aratat, se poate vorbi
despre ea pentru a o face mai bine cunoscut.
Adevrul si sigurant a cunoaterii depind de marturia simturilor, pentru c lucrurile sunt
percepute nainte de toate de simturi, abia mai apoi pot fi integrate, prin intermediul
simturilor, n minte Daca vrem sa asiguram elevilor cunoasterea adevarata a lucrurilor,
trebuie sa ne straduim sa i nvt m pornind de la experient e i simt uri.
Avnd n vedere ca simturile sunt cele mai bune ajutoare ale memoriei, se va ajunge (dac
toate vor fi percepute nti prin simturi) ca toate cunostintele acumulate sa fie stiute pentru
un timp ndelungat (p. 187-188).
Dup cum arat i subtitlul lucrrii Arta universal de a nvt a pe tot i, toate pune bazele unei noi
orientri n domeniul educat iei i nvt mntului, stabilind o legtur ntre teoria, scopul i
metodele educat iei.
Scopul educat iei i a nvt mntului, fondat pe concept ia filozofic a lui Comenius
pansofia (nt elepciune universal), este cunoaterea acelor lucruri care sunt vitale omului, a ceea ce
l mbogt este i perfect ioneaz din punct de vedere fizic, intelectual, emot ional, moral, religios,
social, teoretic i practic. n baza acestei idei, pedagogul ceh reliefeaz trei laturi ale educat iei
intelectual, moral i religioas, iar buna dezvoltare fizic este considerat drept condit i e a
integritt ii fiint ei umane.
Necesitatea ca tot is nvet e este argumentat astfel:
colile trebuie s serveasca nu doar tinerilor bogat i i nobili, ci tuturor tinerilor, nobili si nenobili,
bogat i i saraci, de ambele sexe. i asta pentru c:
toti oamenii care se nasc pe pamnt au unul si acelasi tel, sa fie oameni, deci fiinte inteligente,
stapni ai fiintelor vii si oglinda a lui Dumnezeu. Tuturor trebuie sa le fie educata capacitatea de
cunoastere, obiceiurile, credinta
nu putem sti pe cine si pentru ce l-a ales Dumnzeu si la ce vrea sa-l foloseasca Sa facem asadar
ceea ce face soarele de pe cer, care straluceste asupra ntregului pamnt, luminndu-l, ncalzindu-l
pentru ca sa traiasca, sa creasca, sa nfloreasca si sa rodeasca tot ceea ce poate sa traiasca, sa
creasca, sa nfloreasca si sa rodeasca
n livada ne place sa avem copaci care rodesc mai devreme sau mai trziu; toate aceste roade
sunt bune, nici unul nu este de aruncat. De ce sa nu acceptam n scoli minti mai agere sau mai
ncete?
nu exista nici un argument pentru ca sexul femeiesc sa fie exclus de la nvatarea limbilor si de la
ntelepciune. Sunt la fel oameni, oglinda lui Dumnezeu ca si barbatii, vor primi mila lui Dumnezeu
si vor avea parte de regatul care va veni, au si ele capacitatea sa guste ntelepciunea, ba uneori au o
mai mare sensibilitate
Teoria asupra coninutului nvmntului era cuprins n cerina toi s nvee toate. Comenius
avea n vedere necesitatea asigurrii unui cerc larg de cunotine din care s se selecteze ceea ce este
principial, esenial i folositor. Prin aceast precizare se fcea un pas important spre delimitarea
obiectului de nvmnt de tiin. n coal preciza Comenius se vor nva numai bazele,
1

ceea ce este principal mai ales acele cunotine care pot fi folosite n via. Autentic reprezentant
al epocii sale, pedagogul ceh acord - n comparaie cu predecesorii si o mai mare nsemntate
disciplinelor realiste.
Aceasta pentru c, pe de o parte, ele erau folositoare pentru via, iar, pe de alt parte argumenta el
aa cerea ordinea naturii nti lucrurile i apoi cuvintele.
Meritul lui Comenius const nu numai n faptul c s-a orientat spre un coninut legat n mai
mare msur de cerinele vieii, ci i pentru c a introdus o anumit ordine n prezentarea acestuia n
faa elevilor : treptat, gradat, concentric. n opinia sa, coala nu trebuia s pun accentul pe erudiie
ci s deschid elevului mintea pentru priceperea i nelegerea lucrurilor. n concepia sa, intuiia era
regula de aur a cunoaterii.
Trebuie subliniat i contribuia deosebit a lui Comenius n privina metodei didactice. Dei
recunotea c aptitudinile elevilor sunt diferite, Comenius credea c ntreg tineretul poate fi educat
i instruit dup aceeai metod pentru c toi trebuie s fie condui spre acelai scop cultur,
virtute, pietate i pentru c toi au aceeai natur.
n Didactica magna Comenius distinge o metod pentru tiine, una pentru arte i alta pentru limbi.
Metodele pentru predarea celor trei categorii de discipline erau : intuiia i exerciiul . Intuiia era
cerut mai ales pentru tiine. Exerciiul mai ales de arte. Intuiia impreun cu exerciiul pentru
nvarea limbilor.
n Didactica si-a facut cunoscute si opiniile cu privire la organizarea colilor. Analiznd
structura sistemului de nvt mnt propus de Comenius, putem lesne constata asemnarea acestuia
cu sistemele educat ionale actuale, fapt ce ne determin s concluzio-nm c sistemul comenian a
servit drept prototip pentru crearea sistemului colar din perioada modern i contemporan. El a
prezentat structura vietii scolare a omului sub forma a patru cicluri de cte sase ani, perioade
considerate ca fiind foarte importante pentru educatia omului. Primii sase ani trebuiau petrecuti n
preajma mamei, urmtorii sase ani n scoala primara, al treilea ciclu de sase ani la scoala latineasca,
iar ultimii sase ani ntr-o academie sau n strainatate.
nainte de a merge la scoala, copiii trebuie sa cunoasca limba materna, s tie s se comporte
cuviincios, s comunice cu ceilalt i , s-i respecte pe cei mai n vrsta, sa-si nsuseasca un
comportament civilizat, sa stie sa se roage, sa cunoasca bazele religiei etc. Toate acestea erau
sarcina asa-numitei scoli materne, care trebuie s se gseasca n fiecare cas, adica este sarcina
parintilor i educatorilor copiilor de vrsta precolar.
n coala primar, care trebuia sa se gseasca obligatoriu n fiecare sat, trg sau ora, trebuia sa se
pun accent mai ales pe limba ceh (matern), pe matematica, muzica, istorie si dezvoltarea moral
a copilului.
O coala latineasc (gimnaziul) trebuia sa se gseasca n fiecare oras mai mare, iar aici trebuia sa se
puna accent pe predarea limbilor latina, greaca si ebraica, dar trebuiau sa se predea si cele sapte arte
liberale, fizica, geografia, istoria, etica crestina. Academii trebuiau sa se gaseasca n fiecare tara;
comenius considera ca n aceasta etapa a educatiei trebuiesc incluse calatorii n strainatate, n timpul
crora omul i nsusete limbi strine (de exemplu germana sau franceza) i cunoate personalitt i
de renume din t ara respectiva (p. 163-166).
n ntreaga lucrare Didactica se fac numeroase comparatii ntre educat ie i natur. Pornind de la
natur, Comenius exprim care sunt principiile, cerint ele care stau la baza predrii i nvt rii n
aa fel nct efectul s fie sigur. Arta c aa cum procedeaza natura, asemeni unui mestesugar, la fel
trebuind s faca i educatorul, nvt torul. Aceasta este ideea care corespunde cel mai bine
conceptiei lui Comenius cu privire la caracterul unitar al lumii, n care toate se desfasoara pornind
de la niste legi universale, ceea ce si face ca lumea s fie una universal