PLANUL LUCRARII

I.

PARTEA STIINTIFICA
Capitolul 1 - Drogurile, consideratii generale
Capitolul 2 Motive care conduc la consumul de droguri
Capitolul 3 - Tipuri de droguri compozitie, efecte
3.1 Inhalante
3.2 Opiacee
3.2.1 Heroina
3.2.2 Morfina
3.2.3 Fortralul
3.2.4 Codeina
3.3 Cannabis, Marijuana, Hasis
3.4 Halucinogene
3.4.1 Mescalina
3.4.2 Psilocibina si psilocina
3.4.3 Dimetiltriptamina
3.4.4 L.S.D
3.4.5 X.T.T.(Extasy)
3.4.6 Phenciclidina
3.4.7 Ketamina
3.5 Stimulente
3.5.1 Cocaina
3.5.2 Crack-ul
3.5.3 Amfetaminele
3.5.4 Ice
3.6 Tranchilizante
3.6.1 Barbiturice
3.6.2 Diazepam
Capitolul 4 Drogul o problema sociala

II.
III.

ACTIUNI DE PREVENIRE A CONSUMULUI DE DROGURI

IN SCOALA NOASTRA
CONCLUZIE

REALIZATORI:

PROFESOR INDRUMATOR: CEAUSU MARIA

Drogul n sens farmacologic este o substant utilizat sau nu n medicin,

a crei folosire abuziv poate crea dependent fizic si psihic sau tulburri
grave ale activittii mintale, ale perceptiei si ale comportamementului. n sensul
dat de ctre conventiile internationale, prin drog ntelegem substantele supuse
controlului prin Conventia Unic asupra stupefiantelor din 1961 si substantele
psihotrope al cror control este prevzut de Conventia din 1971. Conventiile si
protocoalele aplicabile drogurile au dat substantelor psihotrope un sens
particular, diferentiindu-le de stupefiante.
n acest modul nu vom face referire la alcool, tutun si cofein, societatea
privindu-le ca fiind diferite de celelalte droguri. Acest curs se refer n special la
folosirea drogurilor ilegale. Abuzul acestora poate duce la afectarea fizic si
psihic, iar prin actiunile celor care le folosesc, afecteaz si comunitatea.
Organizatia Mondial a Snttii (OMS) defineste abuzul de droguri ca
fiind orice utilizare excesiv, continu ori sporadic, incompatibil sau n relatie
cu practica medical, a unui drog.
Consumul poate fi:
exceptional, n scopul de a ncerca odat sau
de mai multe ori un drog, fr a continua
ns;
ocazional, sub form intermitent, fr a
ajunge la dependent;
episodic, ntr-o circumstant determinat;
sistematic, caracterizndu-se prin
dependent.
n toxicomanie, nclinatia de a consuma
droguri conduce la o stare de subordonare, de cele mai multe ori tiranic, a unui
individ fat de un drog, care i conditioneaz comportamentul, existenta, relatiile
familiale si sociale.
OMS defineste dependenta ca fiind starea fizic sau psihic ce rezult din
interactiunea unui organism cu o substant, caracterizat prin modificri de
comportament si alte reactii, nsotite ntotdeauna de nevoia de a lua substanta n
mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si pentru a evita
suferintele.
Toate drogurile adictive au dou lucruri n comun: ele produc initial un
efect de plcere (high) urmat de un recul al unor efecte neplcute. Acest lucru
se ntmpl ca efect al supresiei productiei normale al unor substante chimice n
creier, care n mod normal produc efectul de plcere. Dup suprimare, creierul
intr ntr-o stare de depresie. El necesit din punct de vedere fizic mai mult drog
ca s ajung la normal si s se simt bine din nou. Acest ciclu de
plcere/tensiune duce la o pierdere fizic a conrolului asupra utilizrii drogului.

Exist variate necesittti ale corpului cum ar fi: foame, sete, sex,
prietenie. Cnd aceste nevoi sunt satisfcute, sau cnd durerea dispare, un
semnal este trimis la celulele creierului, care fabric o substant chimic drept
semnal de recompens . Aceast substant chimic ajunge si stimuleaz centrul
recompensrii (zona plcerii), ducnd la o senzatie de plcere, de high.
Majoritatea drogurilor care duc la dependent
sunt capabile s produce efecte de bine, mimnd un
mesager (o substant) secretat n mod normal de creier care n mod obisnuit produce o senzatie de bine. Un
exemplu sint narcoticele care mimeaz endorfinele
(analgezic natural). Acest lucru scurtcircuiteaz
mecanismele de supravietuire, pentru c celulele
centrului de recompensare din creier nu pot face
diferent ntre un drog si o substant natural. Rezultatul este dependenta.
Prima asociere cu consumul unui drog adictiv este depozitat n memoria
subconstientului. Subconstientul nvat prin asociere imediat c utilizarea unui
drog adictiv duce imediat la plcere. Subconstientul rememoreaz high-ul
initial si te forteaz s doresti aceast stare. n mod obisnuit o persoan care
utilizeaz droguri adictive, nu ajunge la o stare intens de high dac este la
prima doz. Consumatorul ncepe s utilizeze tot mai mult drog si se strduieste
intens s ajung la starea de vrf de placere. Starea de dependent este nsotit
de tolerant.
Toleranta const n disparitia treptat a efectelor unei substante ce este
administrat repetat, pe o anumit perioad de timp, nct pentru a obtine acelasi
efect se impune cresterea progresiv a dozei. Se caracterizeaz prin
reversibilitate (dup un timp de la ntreruperea consumului se restabileste
sensibilitatea initial), specificitate (toleranta nu este o proprietate general
pentru toate substantele, ci numai pentru unele dintre acestea) si selectivitate
(toleranta nu se instaleaz pentru toate efectele pe care
le exercit o substant asupra unui organism). De
mentionat c obisnuinta nu creaz ns o imunitate
total si nelimitat n timp la organismul care s-a
obisnuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este
instalarea unei intoxicatii cronice, cu consecinte grave
asupra strii de sntate.

Motive care duc la consumul de droguri :

curiozitatea
Nu nseamn c devenii dependent doar pentru
c ai ncercat, dar nu continua utilizarea
sistematic duce la dependent, iar n cazul
drogurilor puternice, prima doz poate fi fatal
(heroin, cocain, LSD, Extasy, amfetamine,
fenciclidin)

teribilismul
Consumul de droguri poate fi vzut ca excitant
si provoctori. Unii sunt tentati s nfrunte riscurile implicate, departe de a
fi mpiedicati de vorbe precum pericol. Poti s iesi n evident si n mod
pozitiv, fr s consumi droguri! Caut alternative!
Presiunea
grupului
Este important s stii s spui NU asta dovedeste c ai o personalitate
puternic. ncearc s fii tu nsuti, chiar dac cei din jurul tu au alt
opinie
probleme (n familie, scoal, cu prietenii)
Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente
(divortul printilor, abuz sau neglijent din partea printilor sau a scolii).
Trebuie nteles s folosirea drogurilor rezolv doar aparent si temporar
problema, ea continund s existe si s se agraveze.
neintegrarea n colectivitate si societate
Consumul de droguri poate fi un rspuns la singurtate, la probleme
privind integrarea n colectivitate sau dispretul fat de sine. Este important
s v ajutati unii pe altii, s treceti peste probleme fr s recurgeti la
droguri

Tot ce produce fum sau se afl sub form de vapori

ce pot fi inhalati si produce stare de high se numesc
inhalanti.
Sunt multe tipuri de inhalanti, incluznd oxizi de
azot, azotati de amil, butil, diluanti, solventi, sprayuri
cu vopsea, hidrocarburi precum gazolina, lipici, fumul
multor chimicale de uz casnic (fixativ, corector de masin de scris, aceton
etc.) ce pot fi inhalate pentru a produce starea de high.
Efectul inhalantelor depinde de tipul de inhalant. Motivul pentru care sunt
consumate este detasarea de realitate , indiferent, abolirea senzatiilor neplcute
de foame, frig etc..
Alte efecte imediate ale inhalantilor includ stare de vom, strnut, tuse,
hemoragii nazale, oboseal, pierderea coordonrii, pierderea apetitului.Solventii
si aerosolii scad frecventa btilor inimii si a respiratiei si duc la tulburri de
gndire. Azotatii de amil si butil duc la cresterea pulsului, dureri de cap si

eliminri involuntare de urin si fecale.

Efectele consumului de lung durat sunt: pierderea n greutate, dereglri
ale echilibrului electrolitilor, oboseal muscular, hepatit sau hemoragii
cerebrale. Inhalarea repetat a vaporilor concentrati pot duce la distrugeri
ireversibile ale creierului, sistemului nervos si plmnilor precum si a cilor
respiratorii.
Inhalarea profund a vaporilor ori folosirea unor cantitti mari pe o perioad
scurt de timp poate duce la dezorientare, comportament violent, pierderea
cunostintei ori moartea. Concentratii mari de inhalanti pot cauza sufocare,
nlocuind oxigenul din plmni sau deprimnd sistemul nervos central pn n
punctul n care respiratia se opreste.
La noi in tar, cel mai frecvent utilizat inhalant este Aurolacul.

Opiaceele reduc durerea si n doze mari induc

somnul. Din aceast categorie fac parte opiul, morfina,
codeina si heroina care este un narcotic derivat din
morfin. Petidina si metadona sunt droguri sintetice care
actioneaz asemntor morfinei.
Opiul se extrage din capsula macului opiaceu
Papaver somniferum. Consumul de opiu este cunoscut n Asia de mii de ani, dar
fumatul de opiu a aprut n China numai dup ce a fost introdus tutunul.
Morfina a fost izolat din opiu la nceputul secolului al XIX-lea si a fost
denumit dup zeul grec al somnului - Morpheus.
Narcoticele si n mod special morfina s-au dovedit a fi foarte folositoare
pentru efectele lor analgezice si anestezice. Oricum, un efect major negativ este
acela c ele produc o dependent fizic intens. Acest lucru duce la dorinta de a
utiliza drogul permanent. Au fost fcute cercetri pentru descoperirea unui
anestezic mai sigur, care nu duce la dependent si ca urmare au fost descoperite
metadona si petidina. La nceput s-a crezut c aceste droguri nu vor duce la
dependent fizic. Din pcate, nu a iesit asa, si aceste droguri si aceste droguri
duc si ele la dependent.
Datorit efectului mai puternic, heroina este narcoticul strzii si este
folosit n mod ilegal. Oricare dintre narcotice pot fi folosite n loc de heroin,
dac aceasta a fost consumat n doze mici. Exist o diferent considerabil ntre
puterea diferitelor narcotice, dar ele toate produc efecte similare, dac doza este
ajustat.
Cea mai pretioas proprietate a narcoticelor este abilitatea lor de a lua
durerea. Ele nu opresc practic durerea, dar altereaz reactia persoanei la durere,
n asa fel nct nu o deranjeaz asa de mult. Cteva dintre narcotice sunt folosite
n doze mici pentru combaterea diareii si a tusei. n unele state metadona este
folosit n tratamentul dependentei de narcotice. Atractia spre narcotice este dat
de abilitatea lor de a da senzatie de bine.

Doze mici pot induce entuziasm, fericire, multumire, pace sufleteasc.

Doze mari produc stare de visare plcut si somn. n plus, apare senzatie
de somnolent, ameteal, incapacitate de concentrare, apatie si letargie.
Rspunsul fizic include ncetinirea ritmului respirator, constrictia pupilelor,
nclzirea tegumenteor, intensificarea transpiratiei, constipatie grav si cteodat
vom.
O supradoz poate duce la soc, com si moarte.
Toleranta si dependenta.
Folosirea regulat a narcoticelor duce rapid la dependent psihic si
dezvolt tolerant si dependent fizic. Pe msur ce se instaleaz toleranta,
senzatia de high dispare. Consumatorul are nevoie de drog pentru a se simti
normal si pentru a evita starea de ru datorat
sevrajului. Aceasta duce la o nevoie incontrolabil n a
continua s foloseasc drogul. Simptomele de sevraj n
mod obisnuit se dezvolt n 6-12 de la ultima doz
administrat. Totusi, la narcotice cum ar fi metadona,
simptomele pot s nu apar cteva zile. Aceastea pot fi:
agitatie, tremurturi, respiratie accelerat si superficial,
cscat, crampe, vom si diaree, rinoree, lcrimare, dureri musculare, tremor si
frisoane. n cazurile mai severe pot s apar halucinatii terifiante.
Efecte pe termen lung.
Narcoticele prin ele nsele cauzeaz n mod direct putine mbolnviri.
Independent de alte probleme ce apar datorit constipatiei permanente si
reducerea performantelor sexuale, totusi, n cele mai multe cazuri n care s-au
folosit droguri ilegale, au aprut probleme mult mai serioase. Odat ce o
persoan este dependent de narcotice, e n stare s fac orice ca s-si obtin
doza de drog. Costurile narcoticelor ilegale sunt foarte mari si dependentii
deseori recurg la crim pentru a-si continua consumul. Consumatorii obisnuiti
sunt astfel implicati ntr-un stil de viat care nseamn conditii neigienice,
alimentatie proast, srac si conditii de locuit precare si asistent medicale
inadecvat. Folosirea mostrelor de strad, care n mod obisnuit sunt
contaminate si a seringilor nesterile precum si folosirea n comun a seringilor
sunt alte probleme cRora consumatorii trebuie s le fac fat. Deseori s-au
raportat la acesti consumatori boli precum SIDA. hepatita, tetanosul, boli ale
inimii si plmnilor, vene sclerozate, infectii locale ale
pielii, ulcere si abcese. Alte efecte grave, cum ar fi
moartea pot rezulta prin injectarea unor materiale
insolubile cum ar fi talcul si creta, care se gsesc

deseori n heroina ilicit.

Heroina
Cel mai periculos si care duce la dependenta cea mai puternic dintre
narcotice este heroina.
Heroina a fost descoperit n 1874 , este produs printr-o alterare chimic
a morfinei si este de 2-3 ori mai puternic dect morfina.
Constituie n multe tri o problem major, nu numai pentru faptul c
duce extrem de rapid la dependent si este foarte periculos, dar mpreun cu
cocaina si metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale precum
spargeri, jafuri, furturi, prostitutie, pentru a-si ntretine obiceiul.
Este o pudr a crei culoare variaz ntre maro nchis si alb. Cea mai
popular form este cea nchis la culoare, care este vndut n pachete mici de
celofan sau folii sau n bilute din acelasi material.
Cea mai folosit cale de administrare a heroinei este cea injectat. Pudra poate fi
inhalat sau fumat.

Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ :

ace hipodermice,
bile mici de bumbac pentru filtrare,
ap si linguri,
capace de sticl folosite pentru lichefierea
heroinei.
Accesoriile folosite pentru inhalarea sau fumatul
heroinei includ :
lame de ras,
paie si pipe.

Starea de high dureaz n mod obisnuit 4-6 ore, iar n unele cazuri
euforia primei doze nu mai este niciodat atins ulterior. Sub influenta heroinei
pupilele sunt contractate, pleoapele sunt czute, apare depresie, apatie, descreste
activitatea fizic si apare o stare de ru.
Un consumator frecvent poate s motie sau aparent s doarm si deseori si
scarpin sau atinge fata si nasul.Constipatia sever
rebel la tratament este un simptom obisnuit
( autopsia a descoperit 11 kg de materii fecale in
intestinele unei persoane dependente ). Doze mai
mari de heroin pot induce somn, vom si respiratie
superficial.
O supradoz poate cauza o respiratie
superficial si ncetinit, tegumente umede, convulsii,
com sau moarte.
n plus, o ntreag familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroin
sintetic. Cea mai reprezentativ dintre acestea este fentanyl-citratul, numit si
Alb de China, care este de cteva ori mai puternic dect heroina si a cauzat
multe victime printre dependenti, fiind folosit n acelasi mod ca si heroina.
Morfina
Denumit n jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este utilizat n
medicin cel mai adesea n fazele terminale ale cancerului, pentru capacitatea ei
de a suprima durerea.
Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului
de tuse ( n cazul asocierii cu alcool se poate produce asfixia cu propriile
vomismente ),rcirea tegumentelor, hipotonie muscular, contractia pupilelor si
vedere ncetosat.
O doz mare duce la scderea tensiunii, scderea ratei respiratorii cu
evolutie spre soc, com, deces.
Utilizarea repetat duce la dependent fizic si psihic; dezintoxicarea
duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase, crampe musculare si
abdominale, vom, diaree, febr, hipertensiune arteriala.
Exist riscul colapsului cardiovascular n cursul
sevrajului.
Fortralul
Analgezic opioid; injectat, 30-60 mg au actiune
analgezic similar cu 10 mg morfin, iar oral, 50 mg sunt echianalgezice cu 60
mg codein; efectul se mentine 3-5 ore. Are actiune sedativ marcat, deprim
respiratia (dar mai putin dect morfina).
Poate cauza relativ frecvent great, vom, ameteli, sedare, euforie,
cefalee, sudoratie; rareori anorexie, constipatie sau diaree, tinitus, tulburri de
vedere, slbiciune, cosmaruri, insomnie, iritabilitate, halucinatii, hipotensiune,
tahicardie, deprimare respiratorie, eruptii cutanate alergice.
Determina rapid toleranta, putindu-se ajunge pina la 40 de fiole pe zi sau chiar

mai mult.Cei care folosesc acest drog afirma ca dupa injectare simt un gust de
menta si o senzatie dde raceala in abdomen care cu timpul se transforma in
senzatie de greata.
Codeina este utilizat n medicin ca antitusiv, analgezic si antidiareic.
n jargon este denumit T-threes, scolarul, sirop.
n doze mici, pe termen scurt, d o usoar senzatie de euforie, ameteal, plutire,
gur uscat, constipatie, retentie urinar, great. Dozele mari determin
mncrimi acute, piele iritat, ameteal, sedare, confuzie, great, vom; efectele
pot merge pn la deprimarea sever a respiratiei si stop respirator.
Perioada de depistare dup utilizarea de codein este apreciat la cca. unadou zile. Utilizarea frecvent ca antitusiv creste riscul de dependent.

Marijuana considerat ca si drog de trecere, mpreun cu hasisul si uleiul de

hasis sunt diferite forme ale canabisului o plant cu frunze verzi, nalt, ce
creste n zonele nsorite ale globului.
Substanta responsabil pentru efectele psihoactive - starea de high, este
delta-9-tetrahidrocanabinolul (THC). Cantitatea de
THC ce se afl n marijuana, hasis sau uleiul de hasis
determin puterea drogului.
Este un drog care deprim centrii nervosi.
Marijuana este cel mai popular drog printre tineri, dup
alcool.
Este format din frunzele, florile, tulpinile si
semintele plantei cannabis, care este uscat si mruntit. Marijuana poate fi
gsit si n Sinsemilla (din spaniol Sin semilla fr seminte) - vrful
inflorescent al plantei feminine nepolenizate a cannabisului.
Uzual i se mai spune iarb, buruian, pot, Gandj. Marijuana este n mod
obisnuit vndut si depozitat n pungi de plastici, folii de aluminiu si tigri mici
rulate.
Marijuana de obicei se fumeaz n tigri fcute mn numite joints care
degaj un miros ptrunztor cnd este fumat. Cnd marijuana este partial
fumat, este adesea tinut cu o clem de rufe sau penset. De asemenea frunzele
pot fi fumate n pipe mici de lemn sau n pipe de ap, numite bongs. n final,
marijuana poate fi introdus n alimente, gtit si ingerat.
Accesoriile asociate consumului de marijuana includ :
- pipe, bongs-uri,
- foite de tigar,
- pungi plastic, cleme de rufe,
- cutii decorative (concepute s ascund si s
depoziteze marijuana),
- picturi pentru ochi, spray-uri de gur, folosite ca s

acopere eventualele dovezi ale consumului de marijuana.

Cnd cannabisul este fumat, THC este absorbit rapid n circulatia
sanguin prin peretii alveolelor pulmonare. De aici este transportat la creier,
moment n care se simte efectul de high. Acest lucru se poate produce n
cteva minute si poate dura pn la 3-5 ore.
O alt caracteristic important a THC este faptul c se depoziteaz n organism.
THC nu este usor solubil n ap, dar se dizolv usor n grsimi. Astfel, din
curentul sanguin, este absorbit rapid n tesuturile adipoase, spre deosebire de
alcool, care fiind solubil n ap, este rapid excretat din organism, n 1-2 ore.
Odat depozitat n tesutul adipos, THC este eliberat lent napoi n fluxul
sanguin. De exemplu, eliminarea unei singure doze de THC poate dura pn la o
lun.
Efectele variaz de la o persoan la alta, depinznd de:
cantitatea si concentratia n THC a canabisului consumat
calea de administrare
greutatea persoanei, starea ei de sntate, dispozitia si experienta privind
consumul acestui drog
asocierea cu alte droguri, consumul n grup sau individual

n doze mici, marijuana poate duce la:

absenta inhibitiilor,
scderea capacittii de concentrare,
cresterea frecventei cardiace,
injectarea ochilor,
calmare, stare de visare si relaxare,
cresterea apetitului,
tendinta de a vorbi si a rde mai mult dect n
mod obisnuit,
pierderea capacittii de coordonare,
concentrarea atentiei spre un singur lucru, ignornd totul n jur.
- un joint cauzeaz o stare de betie asemntoare cu cea rezultat n
urma consumului a 6 doze de bere.
Doze mai mari pot cauza:
detasarea de realitate,
schimbtoare fluctuatii rapide ale strii afective: de la sentiment de
ncntare la anxietate sau panic,
imagini nseltoare,
pierderea identittii,
fantezii, halucinatii sau imagini distorsionate.
Efectele pe termen lung constau n afectarea:
memoriei de scurt durat,
gndirii logice,

abilitattilor de miscare,
capacittii de a efectua sarcini complexe ca de exemplu sofatul, mnuirea
diverselor aparate.

Aceste simptome dispar n mod normal cnd trece efectul

drogului.
Efecte pe termen lung:
cresterea riscului de aparitie a bronsitei
cancer pulmonar (tendinta de a retine fumul adnc n
plmni, mai mult dect un fumtor obisnuit poate fi
mai duntoare la utilizatorii sistematici de cannabis)
schimbarea motivatiei
pierderea energiei si a interesului pentru alte activitti
scderea puterii de concentrare, a memoriei si capacittii de nvtare
aceste efecte pot dura cteva luni dup ce s-a renuntat la consumul de
cannabis, ele fiind reversibile
interferenta cu producerea de hormoni sexuali scade apetitul sexual,
cantitatea de sperm si ciclul menstrual devine neregulat
perturbri psihice pot apare episoade scurte de comportamente
psihotice, uneori n forme grave
Cannabisul a fost folosit n medicin mai multe secole, recent n
tratamentul strii de great a pacientilor bolnavi de cancer care fac
chimioterapie, la pacientii cu glaucom, cnd cannabisul reduce presiunea
intraocular si ca stimulent al apetitului la pacientii bolnavi de SIDA si n
epilepsie.
Cannabisul este periculos cnd este combinat cu alte droguri, cum este alcoolul.
Efectele cannabisului sunt intensificate deseori ntr-un mod imprevizibil n
aceste combinatii. Desi de cele mai multe ori consumatorii de cannabis trec la
consumul altor droguri, aceasta nu este o regul.
Consumul frecvent al unor doze mari de cannabis poate produce o
tolerant moderat. Toleranta nseamn c o persoan are nevoie de doze mai
mari de drog pentru a ajunge la aceleasi efecte pe care le avea folosind cantitti
mai mici. Consumatorii de cannabis pot avea o diversitate de probleme de
sntate, sociale, legale, financiare si de comunicare cu ceilalti, devenind
dependenti de cannabis, ceea ce poate duce la fenomene de sevraj moderate,
care constau de obicei n simptome asemntoare gripei.
Numai un procent redus din utilizatori devine dependent de cannabis, dar
cei care nu sunt dependenti, pot deveni n timp.
Putini din cei care consum n mod ocazional pot s-si deterioreze n mod serios
sntatea.

Cannabisul si sarcina.
Multe dintre droguri afecteaz ftul nenscut, de aceea este recomandat s
nu se foloseasc droguri n timpul sarcinii. Este cunoscut faptul c THC trece
prin placent si ajunge la ft. Exist dovezi c exist corelatie ntre consumul de
cannabis la femeia gravid si greutatea sczut la nastere a ftului. De asemenea,
s-a dovedit c THC are efecte teratogene asupra ftului (modificri celulare ce
duc la malformatii congenitale).
Hasisul este un extract de marijuana, sub form de substant rsinoas, care
variaz la culoare de la galben la maro-nchis si negru, sau sub form de ulei de
hasis, care este un ulei vscos.
Pentru c hasisul contine o concentratie mai mare de THC dect
marijuana, hasisul si uleiul de hasis sunt mult mai
puternice si sunt vndute si folosite n cantitti
mai mici.
Hasisul este mpachetat cel mai adesea n
folii de aluminiu, iar uleiul de hasis este stocat n
sticlute mici. La fel ca si marijuana, att hasisul
ct si uleiul de hasis sunt fumate n pipe, dar ele
pot fi deasemenea amestecate cu tutun, n tigri
sau pipe. Astfel, ustensilele folosite n consumul
de hsis si ulei de hasis sunt aceleasi si pentru marijuana: pipe, foite de tigar,
pipe speciale, cleme de rufe, pipe de ap.
Hasisul si uleiul de hasis degaj un miros ptrunztor atunci cnd sunt
fumate.
Efectele hasisului si uleiului de hasis sunt aceleasi cu ale marijuanei, dar
ele pot fi mai intense datorit concentratiei mai mari de THC.

Halucinogenele sunt printre cele mai vechi droguri, utilizate pentru

abilitatea lor de a modifica perceptia si dispozitia. De secole, multe dintre
halucinogenele naturale, extrase din plante si ciuperci au fost folosite n scopuri
medicale, sociale si religioase. Mai recent, au fost produse halucinogene
sintetice, unele dintre ele fiind mai puternice dect
cele naturale.
Mecanismele fiziologice, biochimice,
farmacologice privind activitatea halucinogen nu
sunt nc bine cunoscute. Chiar si numele acestei

clase nu este cel mai potrivit, de vreme ce halucinogenele nu ntotdeauna produc

halucinatii.
Totusi, consumate n doze netoxice, aceste substante produc modificri ale
perceptiei, gndirii si dispozitiei.
Efectele fiziologice sunt: cresterea frecventei cardiace, a tensiunii arteriale
si dilatarea pupilelor. Efectele senzoriale variaz cu doza, contextul n care sunt
consumate si dispozitia, determinnd distorsiunea perceptiei. Efectele psihice
includ tulburri ale gndirii asociate cu modificri ale
perceperii timpului si spatiului. Timpul pare s stea n loc
si formele si culorile pot s se schimbe si s primesc noi
semnificatii. Aceast experient poate fi plcut sau
extrem de nfricostoare. Efectele halucinogenelor sunt
imprevizibile de fiecare dat cnd sunt folosite.
Sptmni sau chiar luni dup consumul
halucinogenelor, consumatorul poate experimenta flashback-uri amintiri
fragmentare din experienta trit sub influenta drogului, n absenta acestuia.
Aparitia acestor flashback-uri este inprevizibil, dar apare mai des n situatii
stresante si mai frecvent la tineri. Odat cu trecerea timpului, aceste episoade se
rresc si devin mai putin intense.
Cel mai frecvent pericol la care se expun consumatorii de halucinogene este
judecata alterat, care deseori duce la luarea unor decizii pripite si accidente.
Mescalina este o substant halucinogen continuta de Peyote - un cactus mic,
fr spini, Lophophora williamsii. Din cele mai vechi timpuri, ea a fost folosit
de ctre bstinasii din nordul Mexicului si sud-vestul Statelor Unite, n
ritualurile traditionale religioase.
Vrful cactusului coroana contine niste excrescente sub form de disc,
care sunt tiate si uscate. Acesti butoni sunt n general mestecati sau
scufundati n ap pentru a produce un lichid toxic. Doza halucinogen pentru
mescalin este de 0,3 0,5 grame (echivalent la 5 grame de peyot uscat) si
dureaz aproximativ 12 ore. n timp ce peyota produce efecte halucinogene
vizuale puternice, cu relevant pentru ritualurile religioase ale bstinasilor,
spectrul ntreg al acestor efecte a servit ca un model artificial al bolilor mentale.
Mescalina poate fi extras din peyote sau poate fi produs sintetic.
Psilocybina si Psilocyna - sunt substante chimice obtinute din anumite ciuperci
ce se gsesc n Mexic si America Central. La fel ca si
peyota, aceste ciuperci au fost folosite de secole n ritualuri.
Ciupercile uscate contin n jur de 0.2-0.4% psilocibin si
doar urme de psilocin. Doza halucinogen pentru ambele
substante este ntre 4-8 miligrame, echivalentul a 2 grame de
ciuperci, efectele durnd aproximativ 6 ore. Att psilocibina
ct si psilocina pot fi produse pe cale sintetic.
Dimetiltriptamina (DMT) - are o istorie veche n ceea ce foloseste folosirea ei

n ntreaga lume, ea putnd fi gsit n diferite plante si seminte si poate fi

deasemenea produs sintetic. Este ineficient cnd este consumat pe cale oral,
pn nu este combinat cu un al drog, care inhib metabolizarea acesteia. n
general, este prizat, fumat sau injectat Doza halucinogen la om este de 50100 miligrame si dureaz ntr 45 - 60 minute. Deoarece efectele dureaz numai
n jur de o or, aceast experient a fost denumit cltoria omului de afaceri "businessman's trip." Alte halucinogene au structuri si proprietti similare cu ale
DMT-ului.
LSD Dietilamida acidului lisergic este unul dintre cele mai puternice si mai
bine studiate halucinogene.
A fost sintetizat n 1938 de Dr.Albert Hoffman,
dar efectele sale halucinogene nu au fost cunoscute
pn n 1943, cnd Hoffman a consumat accidental
LSD. S-a descoperit ulterior c o doz mic, de numai
25 mg (echivalentul a cteva cristale de sare) a fost
capabil s produc halucinatii puternice.
Datorit structurii sale, similare cu o substant prezent n creier si
datorit efectelor similare cu anumite psihoze, LSD a fost folosit n cercetarea
bolilor mentale. n timp utilizarea ilicit a sczut, comparativ cu popularitatea
initial din anii 60. Doza medie este ntre 20-80 mg , efectele de high durnd
ntre 10-12 ore. LSD n mod obisnuit este vndut impregnat n hrtii absorbante
(sugativ cu acid), tablete (microdoze) sau ptrtele subtiri de gelatin
(geamuri).
Efectele fizice includ: dilatarea pupilelor, scderea temperaturii corpului,
great, piele de gin, cresterea glicemiei si a ritmului cardiac. n prima or
dup ingestie, consumatorul poate experimenta modificri vizuale si modificri
extreme n dispozitie.
n faza halucinatorie, el are modificri n perceptia spatiului si a timpului,
nsotite de perceptia distorsionat a mrimii si formei obiectelor, a miscrilor,
culorilor, sunetelor, atingerii si abilitatea consumatorului de a percepe obiecte
prin intermediul simturilor. El poate descrie c aude culori si vede sunete.
Abilitatea de a judeca rational si de a vedea pericolul
este tulburat, fcnd consumatorul susceptibil la acte
de autoagresiune. De asemenea, el poate agresa alte
persoane prin faptul c doreste s conduc masina sau
prin mnuirea unor aparate.
Dup o cltorie cu LSD, consumatorul poate
s sufere de o anxietate si depresie acut pentru o perioad variabil de timp. De
asemenea, consumatorul poate experimenta o cltorie neplcut, rezultnd
panic, anxietate, pierderea controlului, confuzie si stri psihotice.
Au fost raportate flashback-uri la zile, luni sau chiar ani dup ce a fost
luat ultima doz.
Consumatorii aflati sub influenta LSD trebuie supravegheati ndeaproape.

DOM, DOB, MDA, MDMA si 2C-B sunt variante sintetice de mescalin si

amfetamine, sintetizate pentru producerea senzatiei de bine.
4-metil-2,5-dimetoxiamfetamina (DOM) a fost introdus pe piata
drogurilor din San Francisco n deceniul 6 a acestui secol, poreclit STP, o
abreviere pentru (Serenity fericire, Tranquillity liniste si Peace pace).
Doze ntre 1-3 miligrame au produs n mod obisnuit alterri ale perceptiei si ale
dispozitiei, n timp ce doze mai mari pot produce halucinatii puternice, care
dureaz ntre 8-10 ore.
Alte droguri ilicite analoage sunt DOB (4-bromo-2,5dimetoxiamfetamina), MDA (3,4metilendioxiamfetamin), MDMA (3,4metilendioximetamfetamin - cunoscut si sub numele de
XTC). Aceste droguri difer de la unul la altul n ceea ce
priveste puterea, viteza de instalare a efectelor, durata
actiunii si capacitatea lor de schimbare a dispozitiei, cu
sau fr producerea de halucinatii. Aceste droguri sunt
folosite de obicei la petreceri rave. Aceste droguri sunt consumate deobicei pe
cale oral, cteodat prizate si foarte rar injectate. Deorece drogurile sunt
produse n laboratoare clandestine, sunt rareori pure si cantitatea de drog din
capsul sau tablet variaz mult.
XTC
MDMA (3,4-metilendioximetamfetamin), numit si Adam, Ecstasy sau XTC este un drog sintetic, psihoactiv, halucinogen si cu proprietti asemntoare
amfetaminelor. Structura sa chimic, este asemntoare cu cea a MDA si a
metamfetaminelor, despre care se cunoaste c deterioreaz creierul.
XTC este un asa-numit designer drug (drog proiectat), care reprezint o
amenintare serioas asupra snttii, putnd duce la deces.
Opiniile despre ecstasy sunt asemntoare cu cele despre LSD, aprute ntre
1950-1960, care s-au dovedit ulterior nefondate. n
conformitate cu acestea, XTC creste ncrederea
reciproc si doboar barierele ntre iubiti si membrii ai
familiei.
De obicei se administreaza oral in doza initiala de
80mg pina la 160mg;efectele apar dupa 30 de minute,
ating maximul dupa o ora (o ora si jumatate), se mentin
4-6 ore dupa care diminua lasind loc efectelor secundare dupa cca. 6-7 ore.
Inhalat sau fumat, efectele apar si dispar mult mai repede.
Multe din probleme asociate consumului de XTC sunt si cele ntlnite n
consumul de amfetamine si cocain.
Ele sunt:

- probleme psihice, incluznd confuzie, depresie, tulburri ale somnului,

anxietate sever, nevoia irezistibil de a consuma drogul si paranoia, n timpul
consumului sau cteodat la sptmni dup consumul de XTC
- simptomele fizice sunt: tensiuni musculare, sfrmarea involuntar a dintilor,
vedere ncetosat, gura uscata, miscri rapide ale ochilor, stare de lesin, frisoane
si transpiratii
- cresterea frecventei btilor inimii si a tensiunii arteriale reprezint un risc
deosebit pentru cei care au afectiuni circulatorii sau cardiace
- Unele cercetri arat c XTC cauzeaz, la fel ca si metamfetaminele,
deteriorarea creierului
- XTC la fel ca si metamfetaminele, distruge neuronii productori de serotonin,
neurotransmittor ce joac un rol direct n reglarea agresivittii, dispozitiei,
activittii sexuale, somnului si sensibilittii la durere. Din acest motiv, MDA si
XTC sunt asociate cu trirea unor experiente sexuale, relaxare si sociabilitate
deosebite.
- XTC produce degenerarea a 50% din neuronii care contin
neurotransmittorul dopamin. Aceasta duce n final la tulburri ale
coordonrii motricittii, asemntoare cu cele ntlnite n boala Parkinson.
Aceste simptome ce debuteaz cu tremor se pot agrava, ducnd n final la
paralizie.
Phenciclidina (PCP) n 1950 phenciclidinele au fost
folosite ca anestezice, dar datorit efectelor secundare
precum confuzie si delir, utilizarea de uz uman a fost
ntrerupt. A devenit comercializat ca si anestezic de uz
veterinar sub numele de Sernylan. Astzi, toat
productia de phenciclidine de pe piata neagr este
produs n laboratoare clandestine.
Phenciclidinele, cunoscute n mod obisnuit sub denumirea de PCP sau sub
denumirile de praf de ngeri, superiarb , buruiana ucigas , combustibil de
rachet , lichid de mblsmare nume ce reflect efectele bizare ale acestui
drog. n forma sa pur este o pulbere cristalin solubil rapid n ap.
Totusi, cele mai multe din phenciclidine contin un numr mare de impuritti
datorit manufacturrii, ceea ce determin n final culoare, ce variaz ntre
culoarea bronzului si maro si consistenta ce variaz ntre pudr si mas elastic.
Desi vndut ca tablete si capsule, la fel de mult ca si pudr si form
lichid, este deobicei aplicat pe frunze de ptrunjel, oregano, ment sau
marijuana si fumat.
Efectele drogului variaz la fel ca si forma de prezentare.
O cantitate moderat de PCP deseori determin ca utilizatorul s se simt
detasat, distant, nstrinat de mediul nconjurtor. Vorbire nclcit, amorteal,
pierderea coordonrii pot acompania aceast stare de putere si invulnerabilitate.
O privire n gol, miscri rapide si involuntare ale ochilor sunt cele mai usor
observabile efecte.
Pot de asemenea apare halucinatii auditive, distorsionri ale imaginilor, tulburri

grave de dispozitie si amnezie. La unii consumatori, PCP poate cauza anxietate

sau paranoia, ostilitate violent sau n unele cazuri psihoze care nu se pot
distinge de schizofrenie.
Consumul de PCP este asociat unui numr mare de riscuri si se consider a fi
unul din cele mai periculoase droguri.
PCP a fost initial introdus ca drog de strad n anii 60 si a cstigat rapid
reputatia ca drog ce poate cauza reactii negative si care nu merit riscul. Multe
persoane, dup ce au consumat odat, nu l vor mai folosi n mod constient a
doua oar. Totusi, unii consum PCP n mod constant pentru efectele de putere,
invulnerabilitate si efectele ametitoare asupra creierului,
care deseori au rezultat suprarea, furia si disparitia
amintirilor neplcute. Studii recente indic faptul c PCP
poate induce comportament criminal.
Consumat n doze moderate, efectele fizice ale PCP
includ o usoar crestere a frecventei respiratorii, o mai
pronuntat crestere a tensiunii arteriale si a pulsului.
Respiratia devine superficial si poate apare o transpiratie puternic si
mbujorare. Poate apare o amorteal generalizat a extremittilor si incoordonare
muscular.
Efectele psihice includ modificri distincte ale perceptiei schemei corporale,
similare cu cele asociate intoxicatiei cu alcool.
Utilizarea de PCP n adolescent poate interfera cu productia hormonilor
de care depinde cresterea si dezvoltarea organismului si de asemenea poate
interfera cu procesele de nvtare.
La doze mari, cade tensiunea arterial, frecventa pulsului si a respiratiei. Acest
lucru poate fi nsotit de great, vrsturi, vedere
ncetosat, miscri sus-jos ale globilor oculari,
pierderea echilibrului, ameteli. Efectele psihice la doze
mari includ halucinatii.
PCP poate cauza efecte ce mimeaz simptomele de
debut ale shizofreniei, cum ar fi deziluzii, agitatie si
senzatia de rceal afectiv. Deseori vorbirea este
confuz si greoaie.
Consumatorii de PCP de lung durat au semnalat
pierderi de memorie, dificultti de vorbire, depresie si scdere n greutate. De
asemenea s-au observat pierderea coordonrii motricittii fine si a memoriei de
scurt durat. Au fost observate si tulburri ale afectivittii, PCP avnd efect
sedativ si interactionnd cu alti depresanti ai centrilor nervosi, cum ar fi
alcoolul, benzodiazepide, consumul acestora n asociere putnd duce la com si
o supradoz accidental.
Ketamina denumit si special K, ket, valium pentru pisici, a fost conceput ca
anestezic de uz animal si veterinar.
n doze mici afecteaz atentia si memoria, genereaz sensibilitate crescut
la atingere si sunete, great, stri de vis. Poate creste pulsul, produce amortirea

extremittilor.
Dozele mari provoac delir si halucinatii, amnezie, afecteaz functiile
motorii si duce la stop cardiorespirator. Poate provoca o experient de moarte
clinic.
Asocierea cu alcool,sedative ( Fenobarbital, Ciclobarbital ) sau tranchilizante
( Diazepam ) duce la aparitia de efecte imprevizibile si creste riscul unei
supradoze.

Tinerii folosesc droguri stimulente pentru a se

simti mai puternici, mai plini de energie si mai decisi.
Ca si alte droguri, cteva dintre drogurile stimulente sunt
prescrise n mod curent de ctre medici pentru unele
motive cum ar fi: tratamentul obezittii, cresterea
capacittii la efort si narcolepsie.
Exemple de droguri stimulente sunt: amfetamine, metamfetamine, ritaline si
preludine. Tot din aceast categorie face parte si cocaina sau crack-ul, care este
o form de cocain. De asemenea, drog stimulent este si ice, un cristal
translucid, o form de metamfetamin care se fumeaz.
Dac un tnr foloseste droguri stimulente, la nceput poate simti euforie,
rs nestpnit, hiperactivitate, pupile dilatate si lipsa apetitului.
Alte simptome ce pot s apar sunt: iritabilitate, anxietate, team si insomnie.
Cocaina sau crack-ul produce starea de high pentru o perioad mai mic de
timp dect alte droguri stimulente. Totusi, ca si n cazul tuturor drogurilor,
aceast stare depinde de puterea drogului si de intervalul de administrare.
doze mari de droguri stimulente pot cauza sfrmarea dintilor, pierderea
n greutate, senzatie de atingere, de furnicturi la nivelul fetei si paranoia.
o supradoz poate da ameteli, tremor, agitatie, panic, ostilitate, crampe
abdominale, dureri la nivelul pieptului si palpitatii.
o doz extrem poate cauza stop cardiac, accidente vasculare cerebrale,
infarct miocardic si moarte.
dac administrarea este discontinu si de lung durat ,pot s apar
fenomene de sevraj : depresie profund, apatie, oboseal, perioade lungi
de somn, dezorientare, anxietate, deteriorarea perceptiei.
Cele mai folosite dintre drogurile stimulente sunt: cocaina, crack-ul si
metamfetamina.
Cocaina este o substant natural ce este extras din frunzele unei plante
originare din America de Sud, numit Erythroxylon
Coca sau arborele de coca. Dati fiind diferitii factori
de mediu, continutul n cocain al frunzelor de coca
difer de la 0.1-0.8%. Planta de coca care creste la

altitudini nalte contine o concentratie mai mare de alcaloid al cocainei dect cea
care creste la altitudini mai joase. n regiunile productoare de coca din America
de Sud, frunzele de coca sunt mestecate de ctre populatia indigen, dar poate fi
rulat n tigarete si fumat sau sub form de infuzie si folosit si consumat ca
ceai.
Pentru vnzarea ilegal a cocainei, frunzele de coca sunt aduse la ferme,
unde sunt uscate. Dup uscare, ele sunt puse ntr-o groap, se adaug substante
chimice (kerosen) si se ncepe procesul de extragere a alcaloidului cocain.
Farmacologic, cocaina are dou proprietti proeminente:
1. are un puternic efect anestezic si vasoconstrictor, asemntor ca actiune
novocainei,
2. este un drog puternic stimulent, asemntor adrenalinei.
Cocaina este folosit n America de Sud de
mai mult de 3000 de ani, iar n Statele Unite din
secolul al XIX-lea n forme variate cum ar fi: frunze
de coca, past de coca, pudr de cocain, cocain
baz (ex.crack).
Forma final a cocainei induce modul n care
poate fi administrat si, ca si consecint, intensitatea si durata efectele fizice si
psihice. De exemplu, pentru a fi eficient, cocaina pudr poate fi injectat,
prizat sau ingerat, n timp ce crack-ul poate fi numai fumat. De aceea, n timp
ce consumatorii de cocain pot s-si administreze drogul ntr-o varietate de
moduri, consumatorii de crack se limiteaz numai la a-l fuma.
Cocaina este o pulbere alb, denumit de asemenea si zpad. Cel mai
frecvent este distribuit n folii de aluminiu, pachete de plastic sau hrtie sau
sticlute mici. Cocaina este deobicei pisat ntr-o pulbere fin, cu o lam de ras,
pe o oglind sau alte suprafete tari, aranjat ntr-o linie, apoi rapid inhalat sau
prizat prin nas, cu un pai scurt sau o hrtie rulat. Poate fi de asemenea
injectat intravenos.

Accesoriile folosite la inhalarea cocainei

includ : oglinzi, lame, paie, hrtii rulate, iar cele
asociate cu administrarea injectabilp includ seringi,
ace, curele, bandaje, linguri, tuburi chirurgicale
folosite ca si garou.
Uneori, substante precum praful de copt si manitolul sunt folosite pentru a
nmulti cocaina, pentru diluarea drogului si cresterea cantittii puse n
vnzare.
Starea de high la o doz tipic inhalat de cocain dureaz aproximatic
20 de minute. n aceast perioad de timp consumatorul este foarte energic,
ncreztor n sine si stimulat, sau apar alte semne precum dilatarea pupilelor,

rinoree si lipsa apetitului. Aceast senzatie de high este urmat de o depresie

profund si o dorint intens pentru o nou doz, oboseal psihic, stare de
neliniste si iritabilitate.
O supradoz poate cauza agitatie extrem, stop respirator, stop cardiac sau
moarte.

Crack-ul
Crack-ul este o cocain baz, derivat din pudra de cocain. Spre
deosebire de procesul de obtinere al cocainei, cel de obtinere al crack-ului din
cocaina pudr nu implic folosirea unor solventi inflamabili. Cocaina pudr este
simplu dizolvat ntr-o solutia de bicarbonat de
sodiu si ap. Aceast solutie este fiart si se separ o
substant solid din mixtura care fierbe. Aceasta
este filtrat si uscat, apoi este sfrmat sau tiat
n
bucti mai mici, cntrind ntre 1/10 - 1/2 grame.
Un gram de cocain pudr poate fi convertit n
aproximativ 0,89 grame de crack. Se apreciaz c
crack-ul contine ntre 75-95% cocain pur. Cocaina baz (incluznd pasta de
coca si crack-ul) este n mod obisnuit fumat n pipe de sticl care au una sau
mai multe site fine pe care se aseaz drogul.
Consumatorul nclzeste marginea bolului (de obicei cu o brichet), iar
cldura determin vaporizarea cocainei.Consumatorul inhaleaz fumul produs
prin pip. n mod alternativ, crack-ul se poate presra n tigri si fuma. Fumatul
cocainei combin eficienta administrrii intravenoase cu modul relativ usor
reprezentat de ingestie sau prizare.
Facilitat de o suprafata mare a plmnilor, cocaina administrat prin inhalare
este absorbit aproape imediat n curentul sanguin, durnd doar 19 secunde s
ajung la creier.Oricum, doar 30 pn la 60% din doza aflat la dispozitie este
absorbit datorit inhalrii incomplete a fumului ncrcat cu cocain si a
variatiilor de temperatur.
Fumtorii de cocain ating maximul efectelor fizice aproximativ la 2
minute dup inhalare. n ceea ce priveste efectele psihice, maximul este atins la
aproximativ 1 minut dup inhalare. Similar cu administrarea intravenoas,
efectele fizice si psihice obtinute prin inhalarea cocainei dureaz aproximativ 30
de minute dup atingerea efectului maxim.
Crack-ul devine repede o problem major peste tot n lume deoarece nu
este att de scump ca si alte forme de cocain.Apare sub form de bulgri mici,
de culoare ntre alb si maroniu si este vndut n sticlute mici. Se consum prin
pipe de sticl si produce pocnituri cnd este fumat.
Accesoriile folosite n consumul de crack sunt
pipe de sticl (pipe de ap), pipe artizanale si sticlute
mici folosite pentru depozitarea drogului. Crack-ul este
absorbit n circulatia sanguin prin plmni n cteva

secunde. Dac un tnr foloseste drogul, devine euforic, extrem de nelinistit si

plin de energie. Alte simptome sunt: dilatarea pupilelor, lipsa apetitului,
cresterea frecventei cardiace si respiratorii si cresterea temperaturii corpului.
Senzatia de high dureaz cteva minute, urmat de o depresie intens numit
prbusire si dorinta penru o nou doz. Aceast sever dependent asociat cu
consumul de crack apare nu numai datorit euforiei si senzatiei de high, dar si
dorintei de evadare din depresia ce urmeaz dup acestea.
Utilizarea ndelungat a crack-ului poate cauza iritabilitate extrem,
paranoia, convulsii sau moarte.
Amfetaminele
Amfetamine, dextroamfetamine si metamfetamine sunt denumiri
colective, care se refer toate la amfetamine.
Propriettile lor chimice si modul de actiune sunt similare, n asa fel nct chiar
consumatorii experimentati au dificultti n a le deosebi.
Amfetaminele au aprut pe piat n 1930 sub denumirea de Benzedrine ca
medicament inhalant pentru tratamentul congestiei nazale. Din 1937
amfetaminele au fost prescrise sub form de tablete si au fost folosite la
tratamentul tulburrilor de somn si tulburrile de comportament, numite
Disfunctie Minimal a Creierului, azi denumite Tulburri de atentie si
Hiperactivitate.
n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial,
amfetaminele au fost larg folosite de ctre soldati: att
dextroamfetaminele (Dexedrine) ct si metamfetaminele
(Methedrine) au devenit usor accesibile. Pe msur ce s-a
rspndit utilizarea amfetaminelor, au aprut si
consecintele abuzului. Amfetaminele au devenit un
panaceu universal si pentru soferii de curs lung, care le
consumau ca s nu adoarm la volan, n curele de slbire,
de ctre sportivi pentru a creste performantele si pentru tratamentul unor
depresii minore. Consumul amfetaminelor administrate intravenos s-a rspndit
ca o subcultur, cunoscut ca si speed freaks (monstii vitezei). Pe msur ce a
crescut experienta, a devenit evident c pericolul abuzului depseste efectul
terapeutic al utilizrii acestora.
Ice (speed)
Ice-ul este forma cristalizat a unei metamfetamine, care se consum sub
form fumat. Este numit si sticl sau cristal si provoac dependent
puternic.
Sub aspect fizic seamn cu zahrul sau sarea brut si este vndut n
pachete de celofan. Este fumat prin folosirea bong-ului, cnd drogul este
nclzit pn se transform ntr-un gaz, care este inhalat de consumator.
Consumul de Ice duce la un high mai intens si mai prelungit, iar
efectele negative se instaleaz mult mai rapid dect la alte forme de
metamfetamine. Dac o persoan foloseste Ice, poate experimenta o stare de

alert crescut, euforie, pierderea apetitului, dilatarea pupilelor, cresterea

frecventei cardiace si a temperaturii corpului.
Utilizarea de scurt sau lung durat poate duce la stri de deziluzii si
psihoze toxice asemntoare cu psihoza paranoid.
Utilizarea ndelungat poate duce la vedere ncetosat, ameteal, pierderea
coordonrii, colaps si psihoze toxice. De asemenea poate duce la afectarea altor
organe, n particular plmnii, ficatul si rinichii. Dac este oprit consumul de
Ice, poate s apar o stare de depresie acut si oboseal.
Supradoza poate duce la cresterea tensiunii arteriale, a temperaturii, atac
de cord, accident vascular cerebral si moarte. Efectul drogului poate dura ntre
2-14 ore, depinznd de doz.
Folosirea Ice-ului devine tot mai popular, deoarece elimin folosirea
acelor si reduce riscul contaminrii cu HIV. De asemenea, deoarece producerea
Ice-ului nu este costisitoare, si pentru reteaua de distributie este un drog
profitabil.

Tranchilizantele sunt prescrise deseori de ctre medici ca tratament n

anxietate, stri tensionale, insomnie, convolsii si iritabilitate. Tranchilizantele
sunt insa folosite mai ales pentru efectele lor relaxante.
Sunt obtinute prin prescriptii legale de la farmacii, sau de pe piata neagr.
Droguri care sunt incluse n aceast clasificare sunt Cloralhidratul, Diazepam,
Nitrozepam, Clordiazepoxid, Lorazepam, Oxazepam,
Temazepam.
Dac un adolescent foloseste n mod abuziv
tranchilizante, pot s apar, ntr-o stare de intoxicatie
asemntoare cu intoxicatia alcoolic, o judecat neclar,
stare de ebrietate, vorbire neclar si pierderea coordonrii
motrice, respiratie rapid sau nceat, superficial, cu
tegumente reci si umede.
La fel ca si n cazul narcoticelor, apare necesitatea cresterii dozei
depresivelor, pentru a ajunge la aceeasi stare de high (toleranta). Dac
adolescentul nu stie c tranchilizantele dau dependent, el poate s creasc doza
n mod periculos, ajungnd la un nivel toxic, pentru a obtine aceleasi efecte.
Amestecul tranchilizantelor cu alcool este foarte periculos pentru c se poate
ajunge la supradoz si moarte. Fenomenul de sevraj la tranchilizante poate fi
extrem.
Dup 24 de ore fr drog, pot apare simptome precum anxietatea si agitatia.
Depinznd de drog, sevrajul va dura ntre 2 si 8 zile, cauznd pierderea
apetitului, great, vom, crampe abdominale, cresterea frecventei cardiace si
transpiratii excesive.
Alte simptome severe sunt delirul, convulsiile si uneori moartea.

Barbiturice
Barbituricele au fost n trecut unele din cele mai folosite droguri ce
deprime centrii nervosi. Au fost unele din cele mai rspndite medicamente
prescrise pentru inducerea relaxrii si a somnului. Ele pot fi obtinute n mod
legale, fiind prescrise de ctre medic, sau de pe
piata neagr.
Cele mai folosite barbiturice sunt
Amobarbital, Ciclobarbital, Fenobarbital,
Tiopental, Seconal, Amital, sub form de tablete
si capsule de diferite culori.
Efectele fizice ale barbituricelor seamn cu
intoxicatii alcoolice, vorbire greoaie si dezorientare. O supradoz poate duce la
dilatarea pupilelor, respiratie superficial, tegumente umede, slbire, puls
accelerat, com si moarte.
Diazepam (valium, librium)
Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor cu efect anxiolitic,
anticonvulsiv, hipnotic si sedativ.
Dozele mici e diazepam combat anxietatea si insomnia, iar consumatorul simte
nevoia de conversatie si intimitate. Ameteala si coordonarea dificil pot persista
si a doua zi.
n doze mari produce somnolent, confuzie, lips de coordonare, com.
Supradoza provoac rareori moartea, dar riscul sporeste prin asociere cu alcool
sau alte deprimante ale sistemului nervos.
Utilizarea cronic d dependent fizic si psihic. Dezintoxicarea este mai
usoar dect cea pentru barbiturice sau alcool; in mod obisnuit pot aprea
anxietate si insomnie dar pot surveni si episoade
convulsive sau halucinatorii.

26 IUNIE
ZIUA MONDIALA A LUPTEI IMPOTRIVA
CONSUMULUI DE DROGURI

SONDAJE. MRTURII. SFATURI

COPILUL TAU SE DROGHEAZA ?

Daca suspectezi ca se drogheaza nu ignora semnele. Iata cateva lucruri pe care
trebuie sa le urmaresti daca crezi ca copilul tau bea sau consuma droguri:
- Note mici la scoala sau scaderea performantelor scolare;
- Izolare, inchidere in sine, depresie sau
oboseala;
- Influenta excesiva a anturajului sau
schimbarea prietenilor;
- Ostilitate si lipsa de cooperare;
- Deteriorarea relatiilor cu familia;
- Pierderea interesului pentru aspectul exterior
sau pentru igiena;
- Pierderea ineresului pentru sport si pentru preocuparile obisnuite;
- Schimbarea regimului de somn si a obiceiurilor alimentare;
- Prezenta drogului asupra tanarului sau in lucrurile sale;
- Semne fizice ca: inrosirea ochilor, rinoree, raceli frecente, scadere rapida in
greutate;
UNUL DINTRE CELE MAI BUNE LUCRURI PE CARE LE POT FACE
PARINTII PENTRU BINELE COPIILOR LOR ESTE SA CINEZE IN
FIECARE SEARA IMPREUNA
Dintre adolescentii care cineaza de 6-7 ori pe saptamana cu parintii, 93% spun
ca nu au fumat nici o tigara in ultima luna.

Acest procentaj este mai scazut la cei care cineaza mai putin frecvent impreuna
cu familiile lor.
Acelasi lucru se intampla cu cei care consuma alcool sau fumeaza.
CONSUMUL DE DROGURI CRESTE CU TIMPUL CA FRECVENTA SI
CANTITATE
"Luam cocaina o data pe saptamana. Cu timpul am inceput sa iau din ce in ce
mai mult . Dupa 6 luni cumparam mereu. Am inceput sa fumez, sa fumez tot
timpul. Pentru ca sa am banii necesari m-am angajat. Cand nu-mi mai ajungeau
banii pe care ii castigam, am inceput sa vand tot ce aveam. Trebuia sa fac asta ca
sa-mi asigur doza. Drogul devenise totul pentru mine, Primul lucru la care ma
gandeam cand deschideam ochii, era sa ma droghez si cum sa fac rost de bani
pentru asta."
"Devii dependent fara sa-ti dai seama. Drogul devine mai tare ca tine."
ADOLESCENTII AU TENDINTA SA FOLOSESCA MAI MULTE FELURI
DE DROGURI
" Un prieten avea bere, altul tigari, altul cocaina, altul marijuana. Asta am facut.
Asta faceau si prietenii mei. Era "cool", intelegi? Ne simteam ca o familie. Era
grozav. Acum familia s-a micsorat. Murim."
ADOLESCENTII SUBESTIMEAZA
PUTEREA DROGULUI
"Copiii ii vad pe prietenii lor fumand marijuana
fara ca un timp sa se intample ceea ce au auzit de
la parinti sau de la TV. Acesti copii incep sa
creada ca pot fuma marijuana si sa renunte cand
vor, fara sa li se intample ceva.
Cam asa gandesc si adultii cand incep sa fumeze. Vad ca prietenii lor fumeaza,
fara sa apara consecinte imediate ale fumatului. Ei minimalizeaza riscul si nu tin
cont de avertismentele imprimate pe pachetul de tigari.
Ideea ca nu li se poate intampla nimic, atunci cand fumeaza sau se drogheaza se
fixeaza si consolideaza in mintea lor. Ei cred ca acele consecinte grave se
intampla doar altora. Nu dupa mult timp se afla insisi in situatia de consuma din
ce in ce mai mult drog cu consecintele respective"
"L-am batut pe tatal meu si am fugit de acasa. Am furat si am vandut droguri
unor copii. Mi-am dus familia la neznadejde si disperare. N-am crezut niciodata
ca pot ajunge sa fac asa ceva."

"Am vazut niste tipi intr-un gang drogandu-se. M-am gandit ca n-am cum sa
ajung nicodata ca ei. Sase luni mai tarziu am ajuns in aceeasi situatie. Nu-mi
pasa."
"Drogurile nu fac discriminari intre albi sau negri, bogati sau saraci, buni sau
rai. rogurile ii distrug si ii folosesc pe toti la fel."
DEPENDENTA ESTE OBSESIVA SI COMPULSIVA
" Drogurile sunt la fel de importante ca si respiratia sau
mersul la baie. Asta te face sa ai setimente de vinovatie
fata de tine si de familie. Asta o fi sentimentul de vointa
si putere pe care l-am avut initial? Acum nu mai am nici
un fel de putere, iar singura vointa este sa ma droghez
tot timpul."
"A lua droguri este ca si a manca. Poti rezista doar
cateva ore. Apoi vine timpul cand simti nevoia sa o faci
din nou."
"Consumul de droguri este compulsiv. Continui sa iei tot timpul, cat se poate de
des. Nu conteaza care sunt consecintele sau cat de mizerabila devine viata. Esti
preocuat doar sa-ti iei drogul. Drogul este singurul motiv pentru care mai vrei sa
traiesti."
ADOLESCENTII CARE SE DROGHEAZA CAPATA UN FALS SENS AL
REALITATII
"A nu fi prins contribuie la inceput la dezvoltarea unei false realitati. Copilul se
simte mai desavarsit ca parintii si isi percepe parintii ca fiind ignoranti. Acesta
este un motiv in plus pentru care acesti copii nu-si mai asculta parintii."
"Marijuana induce in eroare pentru ca oamenii cred ca-si pot controla consumul.
Astfel ii pacaleste sa mai incerce si alte droguri."
CONSUMUL DE DROGURI DUCE LA CRESTEREA
COMPORTAMENTELOR AGRSIVE
"Consumul de droguri este un risc, caci drogul iti va spune ce sa faci si cum sa
traiesti. Se intampla asa pentru ca vrei sa-l ai tot timpul si ai nevoie sa faci tot
felul de lucruri nebunesti ca sa-l obtii. Dupa ce se intampla asta, altcineva iti va
spune ce sa faci si cum sa traiesti. Ma refer la institutii ca inchisoarea sau
spitalul."
"Drogurile ma innebunesc. Voiam sa fiu respectat si am batut oameni, i-am lasat
pe jos, plini de sange. ce lucruri ingrozitoare am facut!"

TINERI CARE AU DEVENIT DEPENDENTI SUNT INDIFERENTI LA

CONSECINTELE DEPENDENTEI DE DROGURI
"Cel mai placut sentiment era sa am ierburile in buzunar. Nimic altceva nu mai
conta."
"Inchisoarea si moartea te asteapta. Nu m-am gandit la asta in trecut. Cand eram
drogat, ma gandeam doar la urmatoarea priza. Nu dadeam atentie la nimic
altceva."
ADOLESCENTII MOR EMOTIONAL MAI REPEDE DECAT ADULTII
"Dezvoltarea emotionala inceteaza. Adolescentii nu
mai deprind abilitatile necesare sa se poate descurca
cu problemele de zi cu zi. Rezultatul este un
adolescent care se poarta ca in scoala primara.
Imagineaza-ti un licean cu comportamentul unui
elev de clasa a cincea. Asta se intampla cand se
drogheaza."
"Moartea emotionala este indicata de o lipsa totala
de interes fata de propria persoana, dar si o lipsa de
respect fata de drepturile celorlalti. Persoanei nu-i
mai pasa de nimeni si de nimic. Devine o scoica plina de ura si de dorinta de
drog."
TOLERANTA CRESTE ODATA CU TIMPUL
Cresterea tolerantei este atunci cand cineva are nevoie de mai mult drog ca sa se
simta in aceeasi stare ca la inceput. Trupul devine folosit de drog.
IMENSA PUTERE A PARINTILOR
Parintii au o mare putere asupra starii de bine a copiilor lor. Din pacate multi
dintre parinti nu-si dau seama de aceasta putere si nu o folosesc. Studii dupa
studii au aratat ca implicarea parintilor determina o schimbare importanta in
viata copiilor lor. Parintii isi pot influenta copii daca se apropie de ei devreme si
daca continua sa le transmita valori puternice si mesaje pozitive adolescentilor
lor. Resemnarea parintilor fata de consumul de droguri reflecta de obicei faptul
ca ei insisi sunt consumatori de droguri.
Copii ne spun ca parintii pot fi singura si cea mai mare influenta in decizia lor de
a nu fuma, de a nu consuma alcool si droguri.
Puterea ta ca parinte este determinata de timpul petrecut impreuna si de
consistenta mesajelor pe care le trimiti.

CATEVA SUGESTII CARE SA TE AJUTE SA CONSTRUIESTI RELATII

ARMONIOASE CU COPIII TAI
- creaza relatii excelente cu copilul tau;
- participa activ la viata copilului tau;
- ajuta-l permanent la lectii;
- incurajeaza-ti adolescentul sa ceara sfaturi in deciziile importante;
- cinati frecvent impreuna cu copiii, in familie;
- mereti regulat la biserica si faceti ca religia sa faca parte din viata tanarului;
- lauda-l si ia masuri atunci cand merita;
- afla ce face dupa scoala;
- afla unde se duce in weekend.

ACTIUNI DE PREVENIRE A CONSUMULUI DE DROGURI IN

SCOALA NOASTRA

1. Actiuni desfasurate cu ocazia Zilei mondiale a luptei impotriva

consumului de droguri (29 iunie)
1.1 Sondaj in randul parintilor:Cunoasteti semnele care
indica faptul ca un copil se drogheaza?
1.2 Sfaturi pentru parinti, prezentate sub forma unor afise
sugestive realizate de elevi
Teme: Cina zilnica impreuna cu copilul dumneavoastra,
procent micsorat de fumatori sau consumatori de alcool.
Comunicarea intre generatii induce indiferenta
fata de droguri.

2. Actiuni pentru constientizarea

elevilor in legatura cu efectele
nocive ale drogurilor.
2.1
materialului
Drogurile-Tentatiile

Prezentarea
informativ
ce

te

pandesc la orice pas la orele de

dirigentie ale diferitelor clase.
2.2 Dezbatere in cadrul actiunilor educative organizate de
doamna profesoara Ceausu Maria cu tema Drogul moartea alba.
2.3 De la teribilism la dependenta prezentarea
marturiilor unor consumatori de droguri(articole din diferite
publicatii si de pe Internet, filme educative, muzica tematica).

3. Moartea emotionala a adolescentilor etse primul pas

spre moartea societatii masa rotunda, cu invitati: un medic, un
psiholog, primarul orasului.
4. Actiuni permanente: completarea panoului NU
drogurilor ! cu diferite materiale publicitare(afise, chestionare,
brosuri, articole).

CONCLUZIE

Tratamentul toxicomaniilor este ndelungat i grevat de eecuri ; el se

adreseaz organismului ca fiin biologic i omului ca fiin superioar i
social ; reinseria este foarte dificil.
n Romnia problema drogurilor este de o amploare mai sczut dect n
alte ri ale lumii, dar n cretere, ceeae ce se datoreaz deschiderii spre Europa,
ara noastr fiind considerat o punte de legtur ntre pieele mondiale ale
lumii.
n paralel cu dezvoltarea rutelor de tranzitare a drogurilor, n Romnia a
nceput s se consolideze i o pia a drogurilor, acestea ncepnd s se vnd la
nivelul dozelor n locuinele dealeri-lor, n discoteci, baruri, coli i pe strad. Sa observat c n mediile universitare se consum mai mult opiaceele, cocaina i
droguri sintetice, n mediul liceal consumatorii
prefer cu precdere cannabisul. Pe de alt parte,
categoria de vrst predispus la consumul de droguri
este ntre 16 i 28 de ani. n foarte multe cazuri se
sare direct de la droguri uoare (cannabis i
marijuana) la heroin i asta datorit preurilor
promoionale practicate de dealeri sau chiar datorit
ofertelor gratuite. Un alt fapt ngrijortor este apariia n Romnia a unor
cantiti din ce n ce mai mari de droguri sintetice, sub forma comprimatelor de
amfetamin, LSD i ecstasy a cror provenien este Europa Occidental.
Drogul reprezint o problem social, genernd srcie, hoie, prostituie,
antaj, corupie, crim, terorism.

Decizia de a consuma sau nu droguri i aparine fiecruia, ns nainte de a

lua prima doz individul trebuie s fie contient de riscurile la care se supune pe
termen lung.