ROLUL NATURII IN ELIMINAREA STRESULUI

Autori:AMZA ELENA GABRIELA, CONTIU CARMEN ILEANA

gabriela.ella@yahoo.com
Coordonator: Asist. dr. ing. Valentin Grecu
Prof. dr. ing. Lucian Ionel Cioca
Universitatea Lucian BlagaSibiu, Facultatea de Inginerie, specializarea:Inginerie economica in domeniul
mecanic;
Universitatea Lucian BlagaSibiu, Facultatea de Inginerie, specializarea:Inginerie economica in domeniul
mecanic;
Universitatea Lucian BlagaSibiu, Departamentul de Inginerie Industriala si Management.

Rezumat
Stresul este numit si boala secolului XXI. Viata cotidiana agitata ne duce deseori la grade ridicate
de stres, astfel suntem mult mai predispusi la diferite boli. Natura a creat un loc de protectie ca sa
salveze populatia ,ce trebuie folosit mereu si pe termen lung. Din nefericire suntem tot mai
agitati,mai ocupati, 24h pe zi ,365 de zile. Natura reprezinta spatiul in care omul poate sa scape de
toate aceste griji, unde se poate relaxa si uita de probleme. In concluzie STOP
STRESSING.START LIVING. Lucrarea prezinta o cercetare bibliografica care arata importanta
legaturii cu natura si rolul timpului petrecut in aer liber in vederea eliminarii sau reducerii stresului.
1.Introducere
Stresul este numit si boala secolului XXI.Viata cotidiana agitata ne duce deseori la grade ridicate de
stres, astfel suntem mult mai predispusi la diferite boli.Natura a creat un loc de protectie ca sa salveze
populatia ,ce trebuie folosit mereu si pe termen lung.Din nefericire suntem tot mai agitati,mai ocupati, 24h
pe zi ,365 de zile.Natura reprezinta spatiul in care omul poate sa scape de toate aceste griji,unde se poate
relaxa si uita de probleme.
Cu stresul se confrunta toti adultii, chiar si copiii aflati in fata situatiilor noi: intrarea la gradinita sau
scoala, mutarea, lucrarile de control, teama de mustrare la o trasnaie mai mare etc. Si adultii au numeroase
motive de stres, poate chiar zilnice, legate de job, viata personala, familie, cariera, examente, boli asociate
etc.
Stresul reprezint sindromul de adaptare pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor
mediului; ansamblu care cuprinde ncordare, tensiune, constrngere, for , solicitare, tensiune. Stresul poate
fi definit atat din perspectiva cauzei cat si din cea a efectului. In fizica, stresul este acea forta capabila sa
produca deformari temporare sau permanente asupra unui corp. In biologie, stresul este definit ca orice poate
produce schimbari intr-un organism, cauzeaza dereglari sau reglari ale proceselor legate de acel organism.
Stresul este raspunsul organismelor vii la solicitarea de orice natura (Selye, 1974, p.123).

2.Descrierea cercetarii
Cercetarea este realizata din surse secundare si anume cercetari bibilografice si isi propune sa
identifice caracteristicile stresului,situatiile generatoare de stres,comportamente ale strseului,efecte ale
stresului,stresul in metodologie....si sa evidentieze si importanta stresului in stransa legatura cu natura.

3.Consideratii teoretice
3.1.Caracteristicile stresului
Orice tip de stres apare pe fondul adaptrii permanente a organismului la mediu cnd se poate
produce un dezechilibru marcant ntre solicitrile mediului i posibilit ile de rspuns reale ale individului.
Adaptarea presupune pstrarea integritii organismului care este n permanen amenin at de agen ii
stresori de toate tipurile. n plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul
apare n momentul cnd acest echilibru al adaptrii se perturb.

Figura nr.1 Caracteristicile stresului (adaptat dupa http://www.signs-ofstress.com)

3.2.Situaii generatoare de stres psihic:
existena unor circumstane neobinuite pentru individ care l surprind pe acesta nepregtit pentru a
le face fa.
angajarea individului ntr-o aciune sau relaie exagerat.
particularitile contextului social.
lipsa condiiilor interne.
modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului.
subsolicitare / suprasolicitare.
situaiile conflictuale existente n familie, profesie sau la nivel intelectual.
criza de timp.
izolarea.
apariia unui obstacol fizic sau psihic n calea unui scop care duce la frustrare.
situaii perturbatoare cauzate de ageni fizici (zgomote, vibra ii, fluctua ii de temperatur).
Exist dou forme speciale de stres (Selye,anul 1950): distress i eustress. Distress-ul implic toate tipurile
de stres enumerate (stresul obinuit). Eustress-ul este starea de stres special care este validat prin anumite
reacii endocrine specifice. Se difereniaz de distres prin:
natura agenilor stresori (eustress stimuli plcu i ai ambian ei, tririle plcute ale individului).
consecinele aciunii agenilor stresori care de cele mai multe ori sunt plcute.
n plus fa de distress, eustress-ul implic i stres fizic.
Un anumit nivel de stres si ingrijorare e normal si chiar sanatos pentru copii, spun expertii.
Stresul la cote alarmante are impact negativ asupra copilului si, mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa fie
recunoscut si infruntat. Chiar si copiii foarte mici pot resimti stresul la nivel emotional, comportamental sau
fizic.

3.3. Comportamente care pot indica faptul ca un copil are probleme cu stresul:

devine brusc mult mai agresiv

are crize de plans neobisnuite, aparent fara motiv
incepe deodata sa faca pipi in pat, desi n-a mai avut nevoie de pampers de mult timp
isi schimba rutina de mancare si de somn (nu mai mananca bine, incepe sa faca mofturi, refuza
anumite alimente care pana acum ii placeau, nu mai suporta intunericul la culcare, vrea sa doarma cu
lumina aprinsa, refuza sa se culce, se trezeste noapte in mod repetat si fara motiv, are cosmaruri, etc.)
incepe sa faca dese crize de isterie si furie
incepe sa manifeste un comportament anxios, agitat, nelinistit, pare mereu cu nervii intinsi, sperios
are mereu dureri de stomac, de cap sau se plange mereu ca-l doare cate ceva sau are un disconfort
fizic
incepe sa aiba probleme la scoala sau la gradi
incepe sa manifeste anxietatea separarii, adica sa refuze sa se mai desparta de un parinte sau ambii,
sa nu mai vrea la scoala sau la gradinita.

3.4.Efecte asupra snti

In urma unei statistici din 2009 a reiesit ca multi adulti au probleme din cauza stresului si nu stiu cum sa
mai scape de aceasta problema.
47% au raspuns ca se trezesc noaptea
45% au raspuns ca sunt iritati sau furiosi
43% au probleme cu oboseala
40% au spus- lipsa de interes, energia sau motivaia
34% au raport ca au dureri de cap
34% sentiment de tristete sau deprimat
32% au sentimentul ca i cum ar putea plng
27% au spus ca au probleme cu stomacul sau cu indigestia
Nu doar adultii sunt stresati ci si copiii.In urma acestui studiu a rezultat ca adolescentii cu varsta cuprinsa
intre 13-17 ani si gemeni cu varsta intre 8 -12 au problemele lor iar acestea le cauzeaza probleme.
Stresul la copii (i deconectare cu parintii)
45% dintre adolescenti (cu vrsta 13-17), au spus c au fost mai ngrijorat n 2009. Cu toate acestea,
numai 28% din prini crezut ca stres la copii lor a crescut.
26% din gemeni (cu vrstele 8-12) au spus c au fost mai ngrijorat n 2009. Cu toate acestea, numai
17% din prini crezut c problemele copiii lor in ceea ce priveste stresul a crescut.
30% din copii au raportat ca fiind ngrijorati de situaia financiar a familiei. Cu toate acestea, doar
18% din prini crezut c finanele lor au fost o cauza de stres pentru copiii lor.
Posibilele efecte ale stresului n copii
30% din tweens i 42% din adolescenti spun c ei a lua durerile de cap. Cu toate acestea, doar 13%
din prini chestionati sunt contieni de problema copiilor.
39% din tweens i 49% din adolescenti au raspuns ca au dificultate in a dormi. Cu toate acestea, doar
13% din prini raportat a fi contieni ca copii au probleme cu somnul.
25% din tweens si 39% dintre adolescenti au afirmat ca mananca prea mult sau prea putin de cand au
probleme cu stresul. Cu toate acestea, doar 8% dintre parinti au raportat ca sunt contieni de aceast
problem.

4.Studiu de caz
4.1 Metodologie
Studiul de caz a fost realizat in cadrul Scolii Generale Regina Maria Sibiu. A fost organizat de
profesorii de Educatie tehnologica unde au participat elevi din clasele V-VIII. Acestia au lucrat in echipe si
trebuiau sa realizeze o lucrare cu tema GANDIREA POZITIVA.

Elevii au asociat Gandirea pozitiva cu timpul petrecut in natura, cu un oras plin de verdeata, cu multe
parcuri in care ne putem relaxa si juca. Prin munca lor au vrut sa le aminteasca oamenilor de natura,spatiul
verde si de distractie.Totul a inceput ca o joaca,pentru a se elibera de programul de zi cu zi de la scoala si s-a
concretizat intr-un proiect de a lupta pentru spatiul verde si importanta timpului petrecut aici. Cele mai bune
lucrari au fost puse in holul scolii,in acest mod fiecare persoana care intra sa le poata vedea.
Au vrut sa traga un semnal de alarma atat pentru adulti- in ceea ce priveste timpul petrecut in natura
pentru rezolvarea problemelor legate de stres,cat si pentru adolescentii care din cauza calculatorului si a
problemelor corespunzatoare varstei uita sa se mai joace in aer liber.
4.2 Prezentarea rezultatelor

Figura nr.2

Figura nr.3

Figura nr.4

Figura nr.5

5.Concluzi
In mod intuitiv, multi oameni inteleg rolul naturii in sanatate. Fie ca e vorba de plimbare pe malul
plajei, de inotat in mare sau de cutreierat muntii, interactiunea cu natura are un rol pozitiv asupra oamenilor.
Sunetele, mirosurile si privelistele naturale par sa contribuie puternic la reducerea gradului de stres.
Cercetarile mai arata ca petrecerea timpului in natura poate descreste simtamintele de depresie, de tensiune,
de violenta, dar si creste stima de sine si abilitatea de a rezolva problemele.
In urma studiului am observat ca:
Copiii sunt constienti de importanta petrecerii timpului in natura
Se implica in promovarea acestui lucru
Elevii au gasit ca solutii de combaterea stresului

6.Bibliografie
[1]. http://sfatulparintilor.ro/scolari/comportament-si-dezvoltare-scolari/cum-detectezi-stresul-lacopii/#ixzz2Q5acKfhy
[2]. http://ro.wikipedia.org/wiki/Stres
[3]. http://www.almeea.com/sa-scapam-de-jungla-urbana-natura-reduce-semnificativ-stresul-si-starileagresive/
[4]. http://www.signs-of-stress.com

[5]. http://www.ourstressfullives.com/stress-statistics.html
[6]. http://www.youtube.com/watch?v=D6UR0il5lDY
[7]. http://www.youtube.com/watch?v=Pd95hu724nM
[8]. Scoala GeneralaRegina MariaSibiu
[9]. Selye, H. (1974) Stiinta si viata, Bucuresti, Editura Politica
[10]. Cristea, Dumitru (2000) Tratat de psihologie sociala, Editura Pro Transilvania