Universitatea Babe-Bolyai Cluj Napoca

Facultatea de tiina i Ingineria Mediului

Specializarea: Gestiunea i Protecia
Mediului

GESTIUNEA RESURSELOR DE APA

STATIE DE EPURARE A APELOR UZATE

Pentru un oras

ndrumtor:
Prof. dr. Calin BACIU

Student:
Encica Ioana - Diana

Cuprins

1. Introducere
2. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale
3. Fise tehnice ale utilajelor dimensionate
4. Concluzii
5. Bibliografie

1. Introducere
Apele uzate municipale reprezinta amestecul dintre apele uzate menajere si apele uzate
industriale. Apele uzate menajere sunt apele uzate din gospodarii care au fost utilizate pentru
pregatirea alimentelor, pentru spalarea hainelor, pentru igiena personala, etc.
Procesul de epurare const n ndeprtarea din apele uzate a substanelor poluante, n scopul
proteciei calitii apelor i a mediului nconjurtor. Epurarea apelor uzate se efectueaz n
construcii i instalaii grupate ntr-o anumit succesiune tehnologic n cadrul unei staii de epurare.
Mrimea staiei de epurare va depinde de cantitatea i calitatea apelor uzate ale receptorului, de
condiiile tehnice de calitate, care trebuie s le ndeplineasc amestecul dintre apa uzat i a
receptorului n aval de punctul de deversare a apelor uzate, astfel nct folosinele din aval s nu fie
afectate. O caracteristic a staiilor de epurare o reprezint materia prim care este apa uzat a
crei puritate este destul de ridicat. Randamentul impus la eliminarea poluanilor din ap (gradul de
epurare) este adesea la ordinul a 80% i chiar peste 95%.
In vederea elaborarii proiectului tehnologic al unei statii de epurare a apelor uzate municipale avem
nevoie de urmatoarele date de proiectare:
Debite de calcul:
Qzi,med= 0,280 m3/s
Qzi,max= 0.365 m3/s
Qorar,min= 0,255 m3/s
Qorar,max= 0,370 m3/s
Compozitia apelor uzate care sunt introduse in statia de epurare:
Solide in suspensie: CiSS= 250mg/l
Substante organice: CBO5= 300mg/l
CCOCr= 420mg/l
Azot total: CiN= 11.0 mg/l
Temperatura apei uzate: 200C

pH-ul =7
Constanta de consum a oxigenului din apele uzate : K1=0,1 zi -1
Analizele de laborator al receptorului natural in care se dezvolta apele uzate epurate:
Oxigen dizolvat: COr= 6 mg/l (concentratia oxigenului dizolvat din receptor)
Substante organice: CBO5= 20 mg/l
CCOCr= 50 mg/l
Solide in suspensie: CSS= 50 mg/l
Azot total: CN= 2,5 mg/l
Temperatura medie a apei este de 100C
Constanta de oxigenare a apei: K2=0,2 zi -1
Standardele sau normativele care reglementeaza valorile principalilor indicatori de calitate
pentru emisari sau pentru recirculare sunt: Normativul din 28/02/2002- privind stabilirea limitelor de
incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali,
NTPA-001/2005 si Normativul NTPA-002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele
de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare. Valorile limita de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si urbane evacuate in receptori naturali, se aplica tuturor categoriilor de
efluenti proveniti sau nu din statiile de epurare.
Cea mai importanta etapa in proiectarea unei statii de epurare a apelor uzate o reprezinta
selectia proceselor si operatiilor unitare in vederea alcatuirii procesului tehnologic de epurare a
apelor uzate. In procesul de selectie aspectul cel mai important il reprezinta evaluarea diverselor
operatii si procese unitare precum si interactiunile dintre acestea. Cei mai importanti factori care
intervin in evaluarea si selectia operatiilor si proceselor unitare sunt: debitul de ape uzate, variatiile
de debit si compozitie ale apelor uzate, caracteristicile apei uzate, poluanti care inhiba sau care se
mentin neschimbati in timpul epurarii apelor uzate, conditiile climaterice, conditiile de reactoe si
alegerea reactorului, performantele realizate, reziduuri rezultate, prelucrarea namolurilor rezultate
din procesul de epurare, factorii de mediu, necesarul de substante chimice, necesarul de energie si
alte resurse, performantele procesului de epurare, complexitatea procesului, s.a.

2. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale

Procedeele de epurare mecanic asigur reinerea prin procese fizice a substanelor poluante
sedimentabile din apele uzate folosind n acest scop construcii i instalaii a cror alctuire difer
dup dimensiunea particulelor sau suspensiilor reinute. Pentru reinerea corpurilor sau suspensiilor
mari se folosesc grtare i site. Pentru separarea prin flotare gravitaional a grsimilor si a
emulsiilor care plutesc n masa apei uzate se folosesc separatoare de grsimi, iar sedimentarea sau
decantarea materialelor solide n suspensie separabile are loc n deznisipatoare, decantoare i fose
septice.
Procesul de epurare mecano-biologic se bazeaz pe aciunea comun a proceselor mecanice,
chimice i biologice i pot avea loc n condiii naturale (cmpuri de irigare i de infiltrare, iazuri
biologice, lagune aerate) sau n condiii artificiale prin filtrare biologic (filtre biologice, filtre
biologice scufundate, filtre turn, aerofiltre) sau n bazine de aerare cu nmol activ de mic sau de
mare ncrcare, cu aerare normal sau prelungit.
Alegerea variantei optime din punct de vedere tehnologic se poate realiza prin doua
modalitati: pe baza experientei anterioare existente pentru statii de epurare cu aceeasi capacitate,care
utilizeaza procese combinate(de epurare conventionala si avansata similare) sau pe baza evaluarii
tuturor factorilor ce contribuie la selectia operatiilor si proceselor unitare care alcatuiesc schema
tehnologica de epurare. Evaluarea din punct de vedere tehnic a solutiilor propuse vizeaza in primul
rand analiza eficientelor de epurare pentru diferitele variante tehnologice propuse pentru epurarea
apelor uzate. Considerand o serie de valori medii ale eficientei de eliminare a poluantilor(exprimata
prin gradul de epurare) pentru diferite operatii si procese unitare se pot determina caracteristicile
efuentului pentru diferite solutii tehnologice propuse. Considerand caracteristicile influentului,
diferitele variante tehnologice de epurare propuse si gradele medii de epurare selectate pe baza unui
tabel, se realizeaza o ierarhizare a alternativelor din punct de vedere tehnic.
Pentru fiecare utilaj avem eficienta constructiilor de epurare, exprimata in %. Cu ajutorul
acestor grade de epurare standard, calculam concentratia la iesire care reprezinta si intrarea in
urmatoarea treapta.
Conform definiiei, gradul de epurare se calculeaz cu relaia:
Ci Cf
GE
100
[%] ,
Ci
n care:

Ci reprezint valoarea concentraiei iniiale a indicatorului fizic, chimic din apele uzate, pentru
care se determin gradul de epurare, (mg/L) ;
Cf - reprezint valoarea concentraiei finale a aceluiai indicator dup epurarea apei uzate, (mg/L);
Determinarea capacitatii statiei de epurare precum si eficienta sa sunt calculate functie de
valorile gradului de epurare necesar pentru principalii indicatori de calitate ai apelor uzate. Prin grad
de epurare se intelege procentul de reducere ca urmare a epurarii a unei parti din compusii poluanti
de natura fizica, chimica si biologica din apele uzate astfel incat procentele ramase sa satisfaca
cerintele legislative impuse apei uzate epurate avand in vedere amestecarea acesteia cu apa
emisarului considerat. n funcie de valoarea obinut a gradului de epurare determinat se compar
cu datele care exprim eficiena construciilor i staiilor de epurare stabilindu-se n final mrimea
staiei de epurare din punct de vedere a metodelor i procedeelor de epurare ce trebuiesc adoptate.
In urma elaborarii calculelor concentratiilor intermediare, pentru fiecare treapta de epurare in
cazul fiecarei variante propuse,cu ajutorul relatiei: Cf =

(100)
100

mg/l, am constatat c cea mai

buna epurare a apelor uzate municipale este reprezentata de catre urmatoarea varianta tehnologica:
a.u.

DZ

G/S

SG

DP

In care: a.u. apa uzata

G/S gratare/site
DZ deznisipator
SG separator grasimi
DP decantor primar
BNA bazin cu namor activ
DS decantor secundar
a.e. apa epurata
Datele obtinute sunt centralizate in tabelul urmator:
Varianta

Indicatori
Materii

Varianta

Conditii

optima

NTPA 001

solide

n 11,88

suspensie, mg/L

mg/L

CBO5, mg/L

23,95

35

25

mg/L
CCOCr, mg/L

55,90

125

mg/L
Azot total, mg/L

1,46
mg/L

10

BNA

a.e.DS

Aceasta varianta corespunde conform NTPA 001 datorita concentratiilor ce au fost calculate,
de aici rezultand faptul ca varianta este viabila din punct de vedere ecologic. Pe langa faptul ca
varianta corespunde din punct de vedere ecologic, este si o metoda economica deoarece aceasta are
un cost de intretinere mai scazut iar procesele si utilajele un sunt atat de pretentioase.
Apa uzata bruta intrata in statia de epurare, trece prin gratare si site, unde are loc retinerea
corpurilor si a suspensiilor de dimensiuni mari. Ulterior, se realizeaza separarea materiilor solide in
suspensie si a solidelor cu dimensiuni mai mari (nisip, pietris) prin sedimentare in deznisipator.In
separatorul de grasimi prin procesul de flotatie sunt eliminate grasimile si uleiurile.
In decantorul primar se realizeaza sedimentarea primara, a carei scop este reducerea
continutului de materii in suspensie si partial a materiei organice. La partea inferioara a decantorului
primar, se depoziteaza namolul rezultat din sedimentare. Acesta este colectat si trimis la bazinul de
fermentare, dupa care are loc deshidratarea acestuia.
In bazinul cu namol activ, apa uzata continand compusi organici biodegradabili dizolvati sau
dispersii coloidale, este pusa in contact cu cultura bacteriana mixta de microorganisme, care
consuma impuritatile biodegradabile.
In decantorul secundar, se afla namolul in exces, care este trimis catre bazinul de frementare.
In final, din decantorul secundar este evacuata apa epurata.

3. Fise tehnice ale utilajelor dimensionate

In urma elaborarii calculelor de dimensionare a fiecarui utilaj din cadrul variantei optime am
sintetizat rezultatele obtinute in fise tehnice pentru fiecare utilaj dupa cum urmeaza:
1.Fia tehnic a grtarului
Denumire utilaj: Grtar
Domeniul de utilizare: Gratarele sunt folosite pentru a reine corpurile plutitoare i suspensiile mari
din apele uzate (crengi i alte buci din material plastic, de lemn i diferite corpuri aduse prin
plutire, etc.), pentru a proteja mecanismele i utilajele din staia de epurare i pentru a reduce
pericolul de colmatare al canalelor de legtur dintre obiectele staiei de epurare
Descriere: Grtarele se confecioneaz sub forma unor panouri metalice, plate sau curbe, n
interiorul creia se sudeaz bare de oel paralele prin care sunt trecute apele uzate. n funcie de
distana dintre aceste bare, se deosebesc grtare rare i grtare dese.

Funcionare: Gratarele au rolul de a retine corpurile de dimensiuni mari (gratarele rare) si suspensii
de dimensiuni mari (gratare dese). Gratarele pot fi cu curatire manuala sau mecanica.
Dimensiuni:
Laimea barelor: s=10 mm;
Coeficientul de form a barelor: =1,83;
Distana dintre bare: b=20 mm;
0

Unghiul de nclinare: =75 ;

Numrul de bare: n= 80
2. Fia tehnic a deznisipatorului
Denumire utilaj: Deznisipator
Domeniul de utilizare: Deznisipatorul are rolul de a elimina pietriul i alte materii solide cu
dimensiuni 0,2 mm., care au densitatea mult mai mare dect a apei sau a componenilor organici
din apele uzate
Descriere: Deznisipatoarele se prezinta sub forma unor bazine din beton armat unde sunt retinute
suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza, independent unele de altele,
cu o viteza constanta. Localizarea deznisipatoarelor se face de obicei dup grtare i site i naintea
decantoarelor primare.
Funcionare: Deznisipatorul are rolul de retinere a suspensiilor granulare care sedimenteaza.
Exploatarea i ntreinerea deznisipatorului const n curirea bazinului i evacuarea nmolului cu
utilaje speciale. n funcie de modul de curire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu
curire manual, desnisipatoare cu curire mecanic i hidraulic.
Dimensiuni:
Aria orizontal: A0 = 48,25 m2;
Aria transversal: Atr = 4,93 m2;
Lungimea: L=11,25;
Limea: B=4,28 m;
nlimea: H=0.76 ;
Numrul de compartimente: n=3.
3. Fia tehnic a decantorului primar
Denumire utilaj: Decantor primar.

Domeniul de utilizare: Sunt bazine deschise n care se separ substanele insolubile mai mici de 0,2
mm. care se prezint sub form de particule floculente, precum i substane uoare care plutesc la
suprafaa apei.
Descriere: decantorul primar prevede trei compartimente cu dispozitive de separare, un canal de
ocolire, camere de repartiie aezate n fata decantorului, dotate cu stvilare i orificii cu ajutorul
crora se regleaz debitul i nivelurile de ap n fiecare compartiment. n scopul mririi eficienei de
reducere a suspensiilor n decantorul primar, n afar de creterea duratei de decantare se mai
folosesc urmtoarele soluii tehnologice:
-adugarea unor substane n suspensie care sedimenteaz uor,
-aerarea preliminar a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor, separatorul de grsimi
care funcioneaz prin flotare contribuie la preaerarea apelor;
Eficiena decantrii primare asupra reducerii materiilor organice exprimat n CBO5 , este de 2025%.
Funcionare: Accesul i evacuarea apei se face ct mai uniform pentru o functionare cat mai buna a
ascetuia.
Dimensiuni:
Aria transversala a decantorului: 36,5 m2
Aria orizontala a decantorului: 876,14 m2
Lungimea: L=72 m;
Limea: B=12,16 ;
nlimea: H=2,99 m;
Numrul de compartimente: n=3
4. Fia tehnic a bazinului cu nmol activ
Denumire utilaj: Bazin cu nmol activ
Domeniul de utilizare: Bazinul cu nmol activ are un rol principal n eliminarea materiilor organice
biodegradabile coninute n apele uzate cu ajutorul organismelor ce intra n alctuirea nmolului
activat.
Descriere:
Epurarea biologic cu nmol activ a apelor uzate n bazinele de aerare este procedeul cel mai utilizat
n staiile de epurare ale marilor centre urbane. Aceasta extindere a procedeului este justificat de
urmtoarele avantaje, n comparaie cu filtrele biologice: realizarea unei eficene de epurare mai
ridicate, att iarna ct i vara, sunt lipsite de mirosul neplcut i de prezena mutelor, suprafeele

specifice sunt mai reduse, permite o mai uoar adaptare a procesului tehnologic din staia de
epurare la modificri de durat ale caracteristicilor apelor uzate.
Funcionare: In bazinul cu nmol activ au loc procesele metabolice ale microorganismelor ce intra n
alctuirea nmolului activat avnd un consum mare de energie.
Dimensiuni:
Volumul bazinului de aerare:2974,541m3
Lungimea: L=57.5 m;
Limea: B=5.75 m;
nlimea: H=4.6 m;
Numrul de compartimente: n=2.
5.Fia tehnic a decantorului secundar.
Denumire utilaj: Decantor secundar.
Domeniul de utilizare: Decantorul secundar reine membrana biologic evacuat odat cu efluentul
din bazinul de nmol activ.
Descriere: Din punct de vedere constructiv, decantoarele secundare utilizate sunt de de obicei de tip
longitudinal i radial, echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea nmolului.
Funcionare: Decantorul este echipat cu dispozitive adecvate pentru colectarea i evacuarea
nmolului n mod continuu sau intermitent.
Dimensiuni:
Diametrul: D = 50;
nlimea: H = 4,8 m;
2

Suprafaa util a decantorului: Au=1875 m ;

Volumul decantorului: V= 8928 m3
Suprafata utila a decantorului: 882 m2;
Volumul de namol:99,50 m3/zi ;
Retinerea solidelor in decantorul secundar:6,6 *10-5 kg/s;
Incarcarea superficiala cu materii solide:122,341 kg/zim2
Numrul de decantoare: n=1;

4. Concluzii

Epurarea constitue unul din aspectele polurii apei. Stabilirea comportarii multiplelor
substane care polueaz apele de suprafa, precum i efectelor asupra organismelor vii fac
obiectivul epurrii apelor. Staiile de epurare se realizeaz cu costuri de investigaii mari i cu
cheltuieli de exploatare ridicate, care, numai parial pot fi recuperate. Se impun studii tehnicoeconomice aprofundate n vederea gsirii soluiilor care s contribuie la reducerea diferitelor costuri.
n acest scop se are n vedere aplicarea unor msuri preliminare de prevenire a polurii apelor,
respectiv uurarea epurrii apelor uzate. n concluzie epurarea mecano biologic este varianta
optim pentru epurarea apei uzate municipale att din punct de vedere ecologic ct i economic.

5. Bibliografie

M. Dima Epurarea apelor uzate urbane, Editura Junimea, Iai, 1998;

Tudose R. Z., Stancu A., Vitan F., Horoba D., Petrescu S., Ibnescu I., Popovici L. Bcoanu
A., Moise A., Crstea S.Fenomene de transfer i utilaje n industria chimic, Ed. Rotaprint,
Iai, 1990;

Macoveanu M, Teodosiu C., Duca Gh. Epurarea avansat a apelor uzate coninnd compui
organici nebiodegradabili, Ed. Gh. Asachi, Iai, 1997;

C.Teodosiu Tehnologii i Biotehnologii de Epurare a apelor uzate, Iai, 2010-2011;

C.Zaharia Epurarea chimic a apelor uzate, Iai, 2006.