PNEUMOLOGIE-1

BRONSITA

Definitie-bronsita reprezinta inflamatia cailor aeriene ce duc aerul la plamani

(bronhiile terminale). Inflamatia la acest nivel produce edem (cresterea
volumului) si se produce mucus (sputa). Edemul si sputa favorizeaza tusea si
astfel respiratia devine dificila.
Sunt doua tipuri de bronsita:
-bronsita acuta-care se instaleaza rapid si se vindeca in 2-3 saptamani; apare
la persoanele fara alte boli; majoritatea persoanelor care fac bronsita acuta
nu necesita tratament. Bronsita acuta afecteaza atat adultii cat si copii.
-bronsita cronica-cu recurente frecvente, cu manifestari de lunga durata;
apare de obicei la persoanele fumatoare. Tuse productiva (cu sputa) timp de
3 luni pentru cel putin 2 ani la rand sugereaza bronsita cronica. Bronsita
cronica este o forma de boala pulmonara obstructiva.

Etiopatogenie- bronsita acuta este cauzata de cele mai multe ori de un virus.
Apare frecvent in perioadele de iarna, de obicei dupa un episod de raceala sau gripa
produsa de unul din virusurile: coronavirus, adenovirus sau rhinovirus. Virusul
respirator sincitial poate determina bronsita acuta in special la persoanele in varsta
(peste 65 de ani). In 10% din cazuri bronsita acuta este determinata de bacterii.
Bronsita acuta poate fi de asemenea cauzata de expunerea la fum, chimicale, aer
poluat, substante ce irita mucoasa respiratorie sau de aspirarea (inhalarea
involuntara) de alimente, voma sau mucus.

Transmitere-bronsita acuta se raspandeste prin picaturi de saliva infectate sau mucus cu

incarcatura virala, eliminate prin stranut sau tuse, care ajung in aer si vor fi inhalate sau ajung pe
obiecte. O persoana se poate infecta prin inhalarea de particule virale, bacteriene sau prin
atingerea unui obiect infectat si apoi atingerea nasului, ochilor sau gurii.

PMEUMOLOGIE-2
Simptome
Simptomele de bronsita acuta apar de obicei la 3-4 zile dupa o infectie de tract respirator
superior, de exemplu gripa sau raceala.
Simptomele sunt:
-tusea, poate fi principalul simptom: tusea seaca (uscata, fara sputa) apare in primele zile, iar mai
apoi devine productiva (elimina sputa); sputa poate fi de culoare galbena, verde sau poate fi
transparenta; in unele cazuri pot aparea striuri de (mici fire de sange in sputa)
-febra moderata, de obicei in jur de 38C (febra inalta poate indica o pneumonie)
-senzatie generala de astenie
-senzatie de constrictie, durere surda in piept inrautatite de inspirul profund si tuse
-wheezing (zgomot suierator)
-senzatie de lipsa de aer.
La majoritatea persoanelor simptomele se remit in 2-3 saptamani. Totusi la 20% tusea dureaza
pana la 4 saptamani.De cele mai multe ori este greu de deosebit o bronsita acuta de cauza
bacteriana de una virala, iar alte boli, ca de exemplu pneumonia sau astmul, pot avea simptome
asemanatoare cu bronsita. Datorita faptului ca pneumonia este o boala grava, este necesar sa se
faca diferentierea de bronsita, iar unul dintre semnele ce le deosebesc este febra inalta din
pneumonie.
Complicatii
Majoritatea persoanelor nu dezvolta complicatii. In cazul in care acestea apar ele pot fi:
-pneumonia: atunci cand simptomele se modifica (oboseala marcata, febra inalta, durere in piept,
dispnee - respiratie ingreunata) este semn ca s-a instalat pneumonia;
-recurenta bronsitei: aceste recurente apar de obicei la persoanele fumatoare, la cei cu imunitatea
scazuta (bolnavii de SIDA, fibroza chistica sau cancer).
Bronsita acuta poate de asemenea sa determine distrugeri ale peretilor bronhiilor (bronsiectazii).
La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronsita acuta poate determina
inrautatirea tusei si a wheezing-ului.

Copiii si pesoanele in varsta au risc mai mare de dezvoltare a complicatiilor.

PNEUMOLOGIE-3
Copiii cu episoade repetate de bronsita acuta se investigeaza suplimentar pentru existenta de
corpuri straine in caile aeriene sau alte probleme ale tractului respirator ca:
- fibroza chistica, o boala genetica ce este caracterizata prin prezenta de mucus gros in caile
aeriene;
- bronsiectazii, o boala in care caile aeriene sunt afectate (acestea sunt largite si se infecteaza
frecvent);
- alergii, reactii ale sistemului imun la substante prezente in mod obisnuit in atmosfera;
simptomele includ tuse si respiratie ingreunata (rinita alergica este o manifestare frecventa a
alergiilor);
- sinuzita, o infectie a mucoaselor care acopera nasul si sinusurile faciale, se manifesta prin:
durere la apasarea sinusurilor si tuse productiva;
- amigdalita, inflamatia amigdalelor, mici formatiuni aflate in partea posterioara a nasului si
gatului.

Investigatii
Nu se fac investigatii de laborator de rutina pentru diagnosticarea bronsitei acute.Diagnosticul se
pune pe baza istoricului,a simptomatologiei si a examenului fizic.In cazul in care bronsita este
produsa de virusuri,nu sunt indicate teste de laborator.In cazul in care se banuieste o infectie
bacteriana, este necesara efectuarea de culturi si de antibiograma (teste pentru stabilirea
antibioticului eficient).Teste suplimentare sunt necesare la copii sau la persoanele cu varsta peste
65 de ani.
De asemenea se recomanda investigatii suplimentare in cazul in care:
-bronsita acuta nu se remite in 2-3 saptamani
-se suspecteaza pneumonia, tuberculoza sau insuficienta cardiaca
-sistemul imunitar este deficient (persoanele cu imunitate scazuta sunt mai predispuse la
dezvoltarea complicatiilor)
-prezenta de boli respiratorii cronice: astm sau boala obstructiva cronica
-simptomele nu se remit in urma tratamentului cu antibiotice sau cand este nevoie de spitalizare
-cand pulsul este mai mare de 100 batai pe minut, frecventa respiratorie este mai mare de 24
respiratii pe minut, iar temperatura este mai mare de 38C

-cand se suspecteaza o infectie bacteriana a tractului respirator superior

PNEUMOLOGIE-4
-cand se suspecteaza sindromul respirator sincitial, o boala respiratorie cu simptome
asemanatoare cu pneumonia.
Investigatiile posibile sunt:
- radiografia toraco-pulmonara (la persoanele cu bronsita acuta nu se observa modificari pe
radiografie)
- culturi bacteriene colorate Gram (coloratie pentru a pune in evidenta anumite bacterii la
microscop) si antibiograma; aceste teste determina tipul agentului microbian si tipul de antibiotic
la care acesta este sensibil
- alte teste: sumar de urina si nivelul oxigenului in sange (aceste teste identifica bacteria sau
virusul si indica gradul de afectare a functiei pulmonare).

Tratament
Se indica tratamentul medicamentos in cazul in care:
-tusea este productiva, iar mucusul este de culoare galbena sau verde si are consistenta crescuta
-respiratia este dificila
-durere la nivelul pieptului
-febra persistenta
Terapia bronsitei acute la persoanele fara alte boli asociate include mijloace de a scadea
frecventa tusei, scaderea febrei si a durerii.Antibioticele nu sunt de obicei indicate.
In cazul pacientilor cu alte boli asociate ca:astm,boala pulmonara obstructiva cronica,
insuficienta cardiaca,tratamentul este mai elaborat.Majoritatea cazurilor de bronsita acuta se
vindeca in 2-3 saptamani si tratamentul la domiciliu este singurul indicat.

PNEUMOLOGIE-5
Tratament ambulator (la domiciliu)
Acest tratament include:
-ameliorarea tusei prin administrarea de lichide, dropsuri pentru tuse si evitarea expunerii la
agenti iritanti; de asemenea se pot administra antitusive, care duc la oprirea tusei sau
expectorante care fluidifica secretiile si fac eliminarea lor mai usoara
-evitarea cafelei si a alcoolului deoarece acestea favorizeaza deshidratarea
-incetarea fumatului sau a expunerii la fum de tigara
-repaus,odihna pentru a permite organismului sa elimine infectia
-administrarea de acetaminofen (paracetamol), ibuprofen sau aspirina pentru a diminua
simptomele (nu se administreaza aspirina sub varsta de 20 de ani)
-umidifierea atmosferei din camera (caldura si umiditatea fluidizeaza mucusul si il fac mai usor
de eliminat)
-inhalarea de beta2-agonisti, care vor dilata caile aeriene si vor diminua wheezing-ul si tusea;
acesti compusi poata avea efecte adverse ca tremor si agitatie
-antibioterapia, la persoanele cu risc crecut de dezvoltare a complicatiilor; de asemenea
antibioticele pot fi administrate la persoanele la care beta2-agonistii nu au avut efect.
La majoritatea pacientilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este
necesara, deoarece majoritatea cazurilor de bronsita acuta sunt produse de virusuri, iar
antibioticele nu au efect pe virusuri. Administrarea de antibiotice fara scop poate determina
efecte adverse ale acestora sau aparitia rezistentei anumitor bacterii la acel antibiotic. Rezistenta
odata formata va face ca la o alta administrare a antibioticului acesta sa fie mai putin eficient.
In cazul prescrierii de antibiotice trebuiesc administrate toate pastilele prescrise, chiar daca
simptomele se amelioreaza. In cazul in care nu se administreaza toata reteta este posibil sa
ramana microbi restanti.

Alte tratamente
Corticoterapia poate fi indicata pentru a diminua dificultatea respiratiei, frecventei wheezing-ului

sau a acceselor de tuse, in cazul pacientilor cu astm sau boala pulmonara obstructiva cronica.
Pacientii care dezvolta complicatii necesita tratament diferit.
PNEUMOLOGIE-6

Profilaxie

Se poate preveni aparitia bronsitei acute prin:

-evitarea fumului de tigara; persoanele care fumeaza sau care inhaleaza constant fum de tigara
au mai multe episoade de bronsita acuta decat persoanele care nu fumeaza; fumul de tigara scade
capacitatea organismului de a elimina bacteriile si virusurile si poate duce la producerea de
infectii respiratorii;
-evitarea aerului poluat sau a substantelor iritante;
-purtarea unei masti de protectie in cazul lucrului in atmosfera cu substante iritante, chiar si praf;
-evitarea aprinderii focului cu rumegus;
-evitarea situatiilor ce pot declansa un episod alergic, la persoanele cu alergii cunoscute;
-evitarea contactului cu persoanele ce au infectii ale tractului respirator superior, mai ales de
catre cei cu un sistem imunitar deficitar sau alte boli;
-spalarea frecventa a mainilor in timpul sezonului rece cu epidemii de gripa;
-vaccinarea impotriva gripei.

In cazul in care apare o infectie a tractului respirator superior se indica:

-odihna;
-administrarea de lichide pentru a scadea riscul de dezvoltare a unei bronsite acute.

PNEUMOLOGIE-7

Bronsita cronica

DEFINITIE Bronsita cronica reprezinta o afectiune asociata cu secretia

exagerata de mucus la nivel traheobronsic, suficienta pentru a produce tuse
cu expectoratie cel putin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv.

Forme clinice

Bronsita cronica simpla- producerea unei spute mucoase.

Bronsita cronica mucopurulenta- este caracterizata printr-o sputa purulenta
persistenta sau recurenta n absenta unui proces supurativ localizat, precum
bronsiectazia.
Bronsita cronica obstructiva-deoarece se poate asocia sau nu cu un grad de
obstructie, evaluat prin intermediul capacitatii vitale fortate.
Bronsita cronica astmatiforma sau astm infectios cronic - pacientii care au
bronsita cronica si obstructie, care asociaza dispnee intensa si wheezing la
inhalarea unor agenti iritanti sau n timpul infectiilor respiratorii acute.

Patologie- Bronsita cronica se asociaza cu hipertrofia glandelor producatoare de mucus ce se

gasesc n submucoasa cailor respiratorii mari, cartilaginoase.In plamnii pacientilor cu boala
pulmonara cronica obstructiv, studiati post-mortem, s-a constatat ca sediul principal al
obstructiei este n caile respiratorii mici. Astfel, n caile respiratorii mici apar hiperplazia
celulelor mucipare, celule inflamatorii n mucoasa si submucoasa, edemul, fibroza peribronsica,
dopurile intraluminale de mucus si hipertrofia musculaturi netede.Epiteliul alveolar este att
tinta, ct si sediul initierii inflamatiei n bronsita cronica.

PNEUMOLOGIE-8

Etiologie

Fumatul-tigaretelor se afla cel mai frecvent n corelatie cu bronsita cronica pe timpul vietii si cu
extinderea emfizemului apreciat post mortem.fumatul ndelungat altereaza miscarea cililor,
inhiba functia macrofagelor alveolare si conduce la hipertrofia si hiperplazia glandelor secretoare
de mucus. S-a aratat ca obstructia cailor respiratorii mici este cea mai precoce modificare
structurala care poate fi demonstrata la fumatorii tineri si ca obstructia poate disparea definitiv
odata cu abandonarea fumatului. Desi renuntarea la fumat nu asigura reversibilitatea completa a
obstructiei severe, apare totusi o ncetinire semnificativa n alterarea functiei pulmonare la toti
fumatorii care renunta la fumat. De fapt, nu este niciodata prea trziu pentru a opri fumatul.
Expunerea pasiva la fumul de tigara se coreleaza cu simptome respiratorii ca tusea, wheezing-ul
si productia de sputa.

Poluarea aerului-.exacerbarea bronsitei este n mod clar legata de perioadele de intensa poluare
cu dioxid de sulf (SO2) si cu diverse alte particule.

Profesiunea- Bronsita cronica are o prevalenta mai mare la muncitorii expusi prin natura
profesiunii la pulberi organice sau anorganice sau la gaze toxice:la muncitorii din fabricile de
mase plastice expusi la diizocianatul de toluen si la cei din fabricile de bumbac.

Infectia-numai rinovirusul apare mai frecvent n timpul exacerbarilor,cu alte cuvinte, bacteriile
patogene, micoplasmele si virusurile, altele dect rinovirusurile,se ntlnesc cu aceeasi frecventa
n timpul si ntre exacerbari.

Factorii familiali si genetici-copiii parintilor fumatori trec prin episoade respiratorii mai severe
si mai frecvente si au o prevalenta mai mare a simptomelor respiratorii cronice.

Deficitul de antitripsina Inhibitorul proteazei antitripsina ( AT) este un reactant de faza

acuta, iar nivelul lui seric creste n mod firesc n cadrul diverselor reactii inflamatorii si dupa
administrarea de estrogen.
PNEUMOLOGIE-9

Simptomatologie

Debutul bronsitei cronice este lent. Pe parcursul a mai multor ani, pacientii prezinta perioade de
tuse productiva dupa raceli banale in perioade de iarna.
Durata si severitatea tusei cresc de la an la an pana la satisfacerea criteriilor de bronsita cronica:
tuse cu sputa prezenta timp de 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv.
La inceput tusea este matinala cu expectoratii mucoase, dupa care apare si in timpul zilei si seara.
Sputa devine mucopurulenta sau purulenta in cantitati mai mari.
Expiratia devine activa si apare dispneea de tip expirator, ce poate fi usoara, cu timpul devenind
severa, permanenta si survenind si in repaos.
Simptomatologia depinde si de nivelul afectarii arborelui bronsic. Atunci cand sunt afectate
bronhiile mari predomina tusea cu sputa mucoasa. La afectarea bronhiilor medii, sputa este
mucopurulenta, iar la afectarea bronhiilor mici tusea poate fi productiva sau seaca.
Exacerbarea bronsitei cronice poate produce sindrom infectios cu febra, mialgii, astenie,
transpiratii nocturne, oboseala.

Complicatii

emfizemul pulmonar

pneumoscleroza

bronsiectaziile

insuficienta respiratorie cronica

encefalopatia hipoxica

poliglobulia secundara si cordul pulmonar cronic

PNEUMOLOGIE-10

Investigatii
- examenul sputei
-spirometrie
-radiografia pulmonara
-bronhoscopie

Tratament
Tratamentul bronsitei cronice consta in inlaturarea factorului etiologic, tratamentul antibacterian
in acutizarea bronsitei, dezobstructia bronsica si ameliorarea dezechilibrului gazelor sanguine si
acidobazic.
Tratamentul infectiei bronsice trebuie efectuat imediat ce sputa devine galbuie sau verzuie,
vascoasa si creste in cantitate.
Tratamentul antibacterian este eficient in tratarea afectiunii. El, de asemenea, diminueaza durata
si severitatea episoadelor infectioase cauzate de virusuri si micoplasme, prin evitarea
suprainfectiei bacteriene.

Facilitatea eliminarii secretiilor se poate obtine prin administrarea de expectorante mucolitice si

hidratarea bolnavului.
Tratamentul bronhodilatator consta in aplicarea a 3 categorii de medicamente de baza
(simpaticomimetice, derivati de teofilina si anticolinergice) si doar foarte rar corticosteroizii.
Oxigenoterapia este indicata in hipoxia permanenta si severa, in hipertensiunea pulmonara, in
cordul pulmonar cronic si pentru a reduce poliglobulia secundara marcata.
Alte mijloaceterapeutice includ: drenaj postural, gimnastica medicala, climatoterapie
submontana.