Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice

Catedra Economie, Marketing i Turism

Lucrare teoretica nr.1

la disciplina: IE si EE
tema: ,, Spaiul Schengen

realizat: Pleca Gheorghe, Gr.BA-1402

verificat: Davidov Catalina,
lect. univ.

Chiinu, 2016

Cuprins :
1.Introducere____________________________________________________2-3
2. Istoria rilor membre ___________________________________________4
3.Dezvoltarea cooperrii Schengen i extinderea spaiului Schengen______4-5
4.Msuri adoptate de statele membre ca parte a cooperrii n Schengen____5
5. Sistemul de Informaii Schengen (SIS)_____________________________5-6

6. ncorporarea acquis-ului Schengen n cadrul UE______________________6

7.Relaiile cu rile tere: principii commune__________________________6-7
8.Avantaje________________________________________________________7
9.Dezavantaje_____________________________________________________7
10.Zona Shenghen in present_________________________________________8
10.Concluzii_______________________________________________________9
11.Bibliografie_____________________________________________________9

1.Introducere
Actualitatea i importana temei :

Spaiul Schengen reprezint un teritoriu n care este

garantat libera circulaie a persoanelor. Statele semnatare ale acordului au desfiinat toate
frontierele interne, n locul acestora existnd o singur frontier extern. Aici se aplic reguli i
proceduri comune cu privire la vizele pentru ederi scurte, cererile de azil i controalele de
frontier. Simultan, pentru a garanta securitatea n spaiul Schengen, s-au intensificat cooperarea
i coordonarea dintre serviciile poliieneti i autoritile judiciare.

2.Istoria rilor membre

Acordul de liber circulaie a fost semnat la 14 iunie 1985 n mica localitate luxemburghez
Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Frana, Germania, Luxemburg,
Portugalia, Spania i rile de Jos, care i-au deschis ntre ele graniele la 26 martie 1995. Pn
n prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au i implementat. ntr-un
moment istoric, la 21 decembrie 2007, nou state, majoritatea din centrul i estul Europei, i-au
deschis graniele, astfel nct pentru prima dat este posibil cltoria liber peste fosta Cortin
de Fier.
Din zona Schengen fac parte trei state non membre ale UE: Norvegia, Islanda, Elve ia i nu fac
parte 5 state membre ale UE: Marea Britanie, Irlanda, Bulgaria, Romania si Cipru. Marea
Britanei i Irlanda pentru c nu au vrut, Cipru pentru c are de clarificat probleme teritoriale, iar
Romania si Bulgaria pentru ca nu ndeplinesc toate cerinele necesare.

Zona Schengen mai nseamn posibilitatea de a cltori pe teritoriul a 25 de state europene, fr

paapoarte. Posibilitate care n acest moment este amnat pentru romni i bulgari. Votul
mpotriv al unui singur stat este suficient pentru ca o naiune s nu fie primit n spa iul
Schengen, pentru c este nevoie de unanimitate. Romnia a fost rejectat de cei mai puternici
actori ai Uniunii: Frana i Germania.

3.Dezvoltarea cooperrii Schengen i extinderea spaiului Schengen

Primul acord ntre cei cinci membri fondatori ai grupului a fost semnat n 14 iunie 1985. n
19 iunie 1990 a fost redactat i semnat o convenie suplimentar. n 1995, cnd aceasta a intrat
n vigoare, a abolit controalele la frontierele interne ale statelor semnatare i a creat o singur

frontier extern, unde verificrile pentru accesul n spaiul Schengen se desfoar conform
unor proceduri identice.
Au fost adoptate reguli comune privind vizele, dreptul la azil i verificrile la frontierele externe,
pentru a permite libera circulaie a persoanelor n cadrul statelor semnatare fr a perturba legea
i ordinea.n consecin, pentru a reconcilia libertatea i securitatea, aceast libertate de circulaie
a fost nsoit de aa-numite msuri compensatorii. Acestea presupuneau mbuntirea
cooperrii i a coordonrii dintre poliie i autoritile judiciare, n scopul asigurrii securitii
interne i, n special, al combaterii crimei organizate.
4

Acestea considerente au stat la baza nfiinrii Sistemului de Informaii Schengen (SIS). SIS este
o baz de date sofisticat, utilizat de autoritile statelor membre Schengen n vederea
schimbului de date privind anumite categorii de persoane i bunuri.
Spaiul Schengen s-a extins treptat, incluznd aproape toate statele membre. Italia a semnat
acordurile n 27 noiembrie 1990, Spania i Portugalia s-au alturat n 25 iunie 1991, Grecia le-a
urmat n 6 noiembrie 1992, Austria, n 28 aprilie 1995, iar apoi s-au alturat Danemarca,
Finlanda i Suedia, n 19 decembrie 1996. Republica Ceh, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria,
Malta, Polonia, Slovenia i Slovacia s-au alturat n 21 decembrie 2007, iar Eleveia, ar
asociat, n 12 decembrie 2008. Bulgaria, Cipru i Romnia nu sunt nc membri deplini ai
spaiului Schengen, ns controalele la frontierele acestor state cu spaiul Schengen se vor
menine pn cnd Consiliul UE va decide c au fost ntrunite condiiile pentru eliminarea
controalelor la frontierele interne.

4.Msuri adoptate de statele membre ca parte a cooperrii n cadrul Schengen

Printre regulile-cheie adoptate n cadrul Schengen se numr:

desfiinarea verificrilor asupra persoanelor la frontierele interne;

un set comun de reguli privind persoanele care traverseaz frontierele externe ale statelor
membre ale UE;

armonizarea condiiilor de acces i a regulilor privind vizele pentru ederile scurte;

cooperare poliieneasc sporit (inclusiv drepturile de supraveghere i urmrire

transfrontalier);

o mai strns cooperare judiciar bazat pe un sistem de extrdare mai rapid i pe

transferul punerii n aplicare a sentinelor n cazul infraciunilor;

nfiinarea i dezvoltarea Sistemului de Informaii Schengen (SIS).

5.Sistemul de Informaii Schengen (SIS)

n centrul mecanismului Schengen a fost nfiinat un sistem de informaii. Cu ajutorul acestuia,
autoritile naionale de control la frontier i autoritile judiciare pot obine informaii cu
privire la anumite persoane i obiecte.
5

Statele membre introduc informaii n sistem prin reelele naionale (N.SIS) conectate la un
sistem central (C.SIS). La acest sistem IT se adaug o reea denumit SIRENE (Supplementary
Information Request at the National Entry Solicitarea de informaii suplimentare la intrarea pe
teritoriul naional), care reprezint interfaa uman a SIS.

6.ncorporarea acquis-ului Schengen n cadrul UE

Un protocol anexat la Tratatul de la Amsterdam ncorporeaz noutile aduse de Acordul
Schengen n cadrul UE. Spaiul Schengen este inclus acum n cadrul juridic i instituional al UE.
Acesta este deci sub monitorizare parlamentar i judiciar i ndeplinete obiectivul de liber
circulaie a persoanelor, nscris n Actul Unic European din 1986, asigurnd totodat controlul
parlamentar democratic i oferindu-le cetenilor compensaii juridice accesibile atunci cnd nu
le sunt recunoscute drepturile (Curtea de Justiie i/sau curile naionale, n funcie de domeniul
legislativ).
Pentru a fi posibil aceast integrare, Consiliul UE a luat mai multe decizii. Mai nti, conform
celor stabilite n Tratatul de la Amsterdam, Consiliul a luat locul Comitetului Executiv creat n
baza acordurilor Schengen. Prin Decizia 1999/307/CE din 1 mai 1999, Consiliul a stabilit o
procedur pentru ncorporarea Secretariatului Schengen n Secretariatul General al Consiliului,

aceast procedur tratnd i aspecte privind personalul Secretariatului Schengen. Au fost

nfiinate apoi noi grupuri de lucru pentru a sprijini Consiliul n administrarea activitii.

7.Relaiile cu rile tere: principii commune

Extinderea treptat a spaiului Schengen pn la includerea tuturor statelor membre ale UE a
determinat anumite ri tere care au relaii particulare cu UE s participe i ele la cooperarea
Schengen. Precondiia pentru ca statele care nu sunt membre ale UE s poat adera laacquis-ul
Schengen este un acord privind libera circulaie a persoanelor ntre statele respective i UE (aa
cum prevede Acordul privind Spaiul Economic European, n cazul Islandei, al Norvegiei i al
Liechtensteinului, i Acordul privind libera circulaie a persoanelor, n cazul Elveiei).
Pentru rile respective, aceast participare implic:

includerea n spaiu fr controale la frontierele interne;

aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen i ale tuturor textelor relevante n cadrul

Schengen care au fost adoptate dup acesta;
6

n practic, aceast implicare ia forma unor comitete mixte care se ntrunesc alturi de grupurile
de lucru ale Consiliului UE. Acestea au n componen reprezentani ai guvernelor statelor
membre, ai Comisiei i ai guvernelor statelor tere. Astfel, rile asociate particip la discuiile
privind dezvoltarea acquis-ului Schengen, dar nu particip la vot. Au fost stabilite proceduri
pentru notificarea i acceptarea msurilor sau a actelor viitoare.

8.Avantaje

*Ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen. Astfel, trecerea
frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre care
calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor un document de identitate valabil.
*Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii.
*Aceleai reguli sunt valabile i pentru cei care transport mrfuri. Potrivit unor rapoarte
ntocmite de reprezentanii transportatorilor, acetia ar ctiga chiar i pn la zece ore la un

drum din Romnia pn n vestul Europei. Cea mai mare pierdere de timp este la grania cu
Ungaria.
*Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitata in timp
din motive de ordine publica sau securitate nationala, decizie ce este luata la nivelul fiecarui stat
membru Schengen.
*Libertatea de miscare a cetatenilor statelor membre reprezinta beneficiul adus de aderarea la
spatiul Schengen fara ca acesta sa fie inteles ca absolut.

9.Dezavantaje

Odata cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna
a tarilor implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa cale libera infractorilor.

*Creterea criminalitii. Odat cu eliminarea controalelor la frontier ar putea crete pericolele

pentru securitatea intern. n Romnia ar putea intra infractori din spaiul Schengen, dar n
acelai timp i muli membri ai reelelor interlope din ara noastr ar putea s exploateze faptul
c nu mai exist control la vam. Ar putea crete traficul de fiine umane, precum i prostituia.

10.Zona Shenghen in prezent

Din 2015, statele membre vor putea sa reinstaureze controale la frontierele nationale, pentru o
perioada de maximum un an.

Partidele europene de stanga spun ca astfel va fi anulat unul din cele mai importante beneficii ale
procesului de integrare europeana.
Tarile UE, Comisia European si Parlamentul European au ajuns la un compromis dupa un an de
negocieri. Noile reguli - initiate de Franta si Germania - vor intra in vigoare in toamna lui 2015.
Reintroducerea controalelor la frontierele nationale ar fi posibila doar in "cazuri exceptionale" si
doar ca ultima masura. Criteriile de aplicare sunt stricte. Ele prevad situatii in care controlul unei
frontiere externe a Spatiului nu mai este asigurat, din cauza unor circumstante iesite din comun.
Cu alte cuvinte, orice tara membra poate reintroduce controlul pasapoartelor, daca invoca situatii
de criza din tari situate la frontierele spatiului Schengen. De pilda, situatia din Grecia, stat
depasit deja de ani de zile de fluxul de imigranti ilegali catre Europa.
Unele voci sugereaza insa ca abuzurile nu pot fi excluse. "Daca o tara va vrea sa controleze
pasapoarte la granita, o va face pur si simplu. Motivatia o poate gandi post factum, pentru ca
definitia urgentei este extrem de generoasa", a nuantat un diplomat european.
Reforma Schengen survine in contextul in care statele occidentale se pregatesc sa anuleze
restrictiile de pe piata muncii pentru romani si bulgari. Marea Britanie si Germania se tem cel
mai mult de o imigratie masiva din Romania si Bulgaria. Reforma Schengen da curs si unei alte
cereri a guvernului german.

11.Concluzii :

Creearea spatiului Schengen a reprezentat o noua evolutie , in ceea ce inseamna cooperarea

dintre state. Acest spatiu a avut un impact semnificativ atit la nivel de stat ,cit si al nivel de
fiecare cetatean. Astfel cetatenii se bucura de o libertate impunatoare ,ceea ce ulterior duce la
schimbul de experienta, de traditii, de idei. La nivel de stat aceste avantaje sunt mult mai
impunatoare si acestea asigura in final o stabilitate economica, relatii diplomatice cu toate statele
si desigur ridicarea gradului de dezvoltare a acestuia.
Pot sa mai mentionez ca aderarea la zona Shenghen permite o libera circulatie a marfurilor,
asigura armonizarea condiiilor de acces i a regulilor privind vizele pentru ederile scurte si
desigur o mai strns cooperare judiciar bazat pe un sistem de extrdare mai rapid i pe
transferul punerii n aplicare a sentinelor n cazul infraciunilor.
In final pot sa mentioneaz ca aderarea la zona Shenghen prezinta un sent impunator de avantaje
pentru orice stat si poate duce la o prosperitate economica a statului.Sper ca peste o perioada de
timp si Republica Moldova sa adere la aceasta zona si sa putem dispune de toate privelegiile
acestei zone.

12.Bibliografie :

http://soviani.com/2010/12/22/ce-este-spatiul-schengen-si-de-ce-am-fostretinuti-la-usa/
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Al33020
http://www.schengen.mai.gov.ro/index01.htm