SEMIOLOGIE MEDICALA SEM II

1. Inspectia generala a pacientului cu suferinta cardiovasculara.

Inspectia generala ofera date importante pentru diagnisticul bolilor
cardiovasculare.
Modificari care pot aparea la examenul obiectiv:
Talia: poate fi modificata in boli C-V congenitale sau dobandite. Bolile cu deficit
functional cardiac aparute in copilarie se insotesc de nanism (nanismul cardiac).
Nanismul poate aparea si in cazul bolilor C-V congenitale (ex: sindrom Ellis van
Creveld = nanism, polidactilie si DSA; sindrom Marfan = I. Ao., anevrism de Ao,
prolaps de valva mitrala)
Greutatea: Bolnavii cu IC severa dezvolta scadere ponderala importanta
(casexie cardiaca). Supraponderalitatea = risc minor pt ateroscleroza =>
afectare coronariene => cardiopatie ischemica.
Pozitia: Pozitia bolnavului cardiac poate fi uneori extrem de sugestiva (ex: ICS
= pozitia de ortopnee; irevarsat pericardic abundent = semnul
atitudinilor/rugaciunii mahomedane; angina pectorala = pacient imobil)
Facies: faciesul poate prezenta modificari sugestive in bolile C-V. exemple de
faciesuri:
- facies mitral in S. Mi.
- facies Shattuck in valvulopatii multiple cu I. Tr
- facies pletoric in HTA
Tegumentele: pot oferi informatii despre avolutia afectiunilor cardiace. Tipuri
de modificari:
- cianoza periferica (rece) si generalizata in ICD sau cianoza centrala (calda)
in boli cardiace congenitale
- icter
- hiperpigmentare brun-metalica
- flush-ul carcinoid
1. Inspectia regiunii cervicale anterioare si a zonei precordiale.
a. Venele jugulare
presiunea din ele reflecta presiunea AD
venele jugulare turgescente: sunt semn al cresterii presiunii venoase,
apar in ICD sau ICG; se pot vedea pulsatiile venoase
b. Arterele carotide
nu sunt vizibile, dar se pot obs pulsatiile lor
dansul arterial: pulsatii anormal de ample, puternice care corespund unui
bolum-bataie crescut ca in I. Ao si BAV grad III sau alte bradicardii
c. Inspectia zonei precordiale
la inspectia toracelui anterior pot aparea urmatoarele modificari:

- modificari morfologice = deformari ale zonei (ex: in cardiomegalii

importante la copii; LA ADULT NU SE OBSERVA MODIFICARI
MORFOLOGIE INDIFERENTE DE GRADUL CARDIOMEGALIEI)
* sindromul de spate drept = absenta cifozei dorasale fiziologice pot
aparea sufluri functionale
- miscari anormale in regiunea precordiala in mod normal, la
persoanele slabe, se poate obs socul apexian in sp. ic. V pe linia
medioclaviculara. Daca socul este deplasat, exista sansele unei
afectiuni cardiace.
* semnul lui Skoda = retractia punctiforma a unei zone limitate a
peretelui toracic ce corespunde varfului inimii; apare in pericardita
constrictiva
2. Palparea regiunii precordiale.
Palparea reprezinta metoda de examinare clinica a aparatului C-V prin care se
deceleaza vibratiile generate de inima. Prin palpare se determina socul apexian.
In mod normal, acesta trebuie sa fie decelat in sp. ic V pe linia mediclaviculara.
Palparea se face atat in decubit dorsal cat si in decubit lateral stang.
Socul apexian corespunde sistolei VS si este mobil cu pozitia persoanei.
Patologic, se pot palpa zgomotele cardiace si freamatele (traducerea palpatorie a
suflurilor cardiace)
3. Modificari patologice ale socului apexian
Deplasarea patologica asocului apexian:
spre dreapta in atelectazie masiva, fibrotorax, sindrom lichidian pleural,
pneumotorax masiv stang
in sus in cresterea presiunii intraabdominalecu deplasarea in sus a diafragmului
(ascita, tumori, meteorism)
in stanga sau in jos in dilatatii sau hipertrofii, fibroza, atelectazie pulmonara,
revarsat lichidian, astm, emfizem
Palparea socului apexian pe o arie mai mare apare in dilatarea VS.
Socul in dom este un soc amplu, intens, intins. Este comparat cu lovitura unei
mingi de tenis in palma. Apare in I. Ao. si in I. Mi.
Scaderea intensitatii socului aoexian apare la obezi, in pericardita lichidiana sau
IC
4. Modificari patologice obtinute la palparea regiunii precordiale
Zgomotele cardiace se pot palpa in umrtaoarele situatii patologice:
- Z1 apare intarit in S. Mi.

- Z2 puternic in HTA; se palpeaza mai bine decat se aude

Freamatul reprezinta traducerea palpatorie a suflurilor. Se impart in:
- freamate sistolice ( I. Mi., S. Ao.)
- freamate diastolice (I. Ao, S. Mi)
- freamate continue (sunt stanga-dreapta/dreapta-stanga)
5. Percutia normala si patologica a cordului
Percutia permite diagnosticul cardiomegaliilor si evidentierea unor semne de
pericardita lichidiana.
Percutia se face cu pacientul in decubit dorsal supa identificarea prin palpare a
socului apexian.
1. se identifica marginea superioara a ficatului; percutia se face pe linia
axilara anterioara
2. se identifica marginea dreapta a matitatii cardiace; se percuta in fiecare
spatiu ic din lateral pana la marginea dreapta a strenului
3. matitatea cardiaca NU trebuie sa depaseasca marginea dreapta a
sternului; in mod N, sternul este sonor
4. se identifica varful cordului, percutand radiar locul in caqre a fost decelat
socul apexian
Astfel, se determina aria matitatii cardiace. Distanta dintre varful cordului si
unghiul cardiohepatic (90o) reprezinta diametru inferior si nu trebuie sa
depaseasca 12 cm. Marginea stanga se delimiteaza oblic de la varf pana in sp II
ic parasternal stanga. Polul superior al ariei este reprezentat de pediculul
vascular care, la percutie, nu trebuie sa depaseasca marginile sternului.
Patologic
Extinderea ariei spre stanga dilatatii si hipertrofii
Extinderea ariei catre dreapta dilatatii si pericardita lichidiana

15.

Zgomote cardiace supraadaugate sistolice

Se mai numesc si clicuri. Sugereaza calitatea lor de sunet scurt si pocnit. Se

clasifica in functie de local lor in cursul sistolei in proto- si mezotelesistolice.
a. Zgomotele supraadaugate protosistolice
- cliclu de ejectie Ao: este un zgomot intens, scurt de frecv ianlta si iradiere
spre varf care urmeaza dupa Z1. Se aude in focarul Ao. Apare in S. Ao. si in
anevrismul de Ao.
- clicul de ejectie Pl: are aceleasi caracteristice. Dispare in inspir si nu
iradiaza la varf. Aparae in S. Pl. si dilatatia idiopatica a a. pulmonare
b. Zgomotele supraadaugate mezotelesistolice

- sunt zgomote pocnite, de toanlitate inalta cu maxim de Au in varf si local

variabila
- pot fi unice sau multiple
- apar in prolapsul de valva Mi

23.

Suflul din defectul septal ventricular : diagnostic diferential

DSV este un defect care poate fi congenital sau dobandit caracterizat printr-o
cumunicare intre cei doi ventriculi.
DSV realizeaza de regula un shunt stg-drt. Presiunea VD > presiunea VD.
Suflul este sistolic, aspru, ejectional (seamana cu cel din S. Ao.) deoarece VS
ejecteaza in VD. Suflul incepe imediat dupa Z1 si se prelungeste dupa Z2.
Maximul de Au este in sp. ic. IV parasternal stg cu iradiere in spite de roata.
Intensitatea este i.p cu defectul.
Se face diagnostic diferential cu suflul din S. Ao. Acest suflu este un suflu sistolic
cu timbru aspru, razuitor, localizat in focarul Ao cu iardiere pe carotide.
Intensitatea suflului nu da detalii in ceea ce priveste defectul.
Ambele sufluri sunt sufluri sistolice ejectionale.
25.

Suflul din insuficienta pulmonara : diagnostic diferential

Suflul din insuficienta pulmonara sau suflul Graham-Steel apare la bolnavii cu

ohipertensiune pulmonara mare. Este similar cu cel din I. Ao: