Sistemul vestibular

Dr Simona SERBAN Balance 1

 Componente sist. vestib

• Labirintul (organ senzorial)

Conexiuni
• Nerv VIII
suport pt
• Nuclei trunchi cerebral
• Cerebel
3 reflexe
Stabilizarea imaginii pe retina in timpul miscarii capului Vestibuloocular
Controlul pozitiei capului si gatului fata de trunchi Vestibulocolic
Stabilizarea corpului Vestibulospinal

Dr Simona SERBAN Balance 2

 Labirintul
1. Canalele semicirculare
• 3 canale in fiecare
ureche:Superior/Anterior, Posterior,
& Orizontal
• Canalele sunt pozitionate la 90°unul
fata de celalalt
• Au o parte dilatata care se numeste
ampula si celalalt capat este drept;
ambele se gasesc la nivelul utriculei

Dr Simona SERBAN Balance 3

 • In canale se gasesc:
– Endolimfa: lichid cu concentratie mare in K
– Cupula si crista ampularis cu celule senzoriale
– Acceleratia angulara a capului determina deplasarea
cupulei si excitarea celulelor senzoriale

Dr Simona SERBAN Balance 4

• Cupula este o masa gelatinoasa care ocupa
toata inaltimea
• Nu raspunde la gravitatie
• Crista ampularis este constituita din celule
senzoriale si celule de sustinere

Dr Simona SERBAN Balance 5

 Celulele senzoriale
“hair cells” sunt de tip I si
II
Celulele de tip I sunt mai
putin bine conturate si au
o terminatie ca un calice
Celulele tip II sunt
cilindrice si au multiple
aferente si eferente
Dr Simona SERBAN Balance 6
 Celulele de tip I, în formă de butelie, se aglomerează
în partea superioară a crestei ampulare.

Celulele de tip I au generează impulsuri fazice (se

adaptează rapid)
Celulele de tip II sunt asociate cu răspunsuri tonice,
care continuă, cu frecvenţă mică, şi în lipsa stimulării.

Dr Simona SERBAN Balance 7

•Celulele paroase au 50-100
stereocili si un singur kinocil
•Stereocilii nu sunt adevarti cili, •
ei sunt gradati in inaltime, cel
mai mare este langa kinocil;
astfel se obtine polarizarea
uniforma la nivelul ampulelor
canalelor semicirculare; care
este diferita de cea a organelor
Dr Simona SERBAN Balance
gravitationale
Kinocilium este localizat intr-
o extremitate a celulei,
• Contine perechi de
microtubuli cu structura
particulara a celor dinspre
varful kinocilului care confera
putina mobilitate
8
• Fiecare neuron aferent are o
rata de descarcare de baza,
in repaus
• Inclinarea stereocilului catre
kinocil duce la (depolarizare)
cresterea ratei de
descarcare in neuronul
aferent
• Inclinarea in sens invers
indepartata de kinocil
produce scaderea ratei de
descarcare (hiperpolarizarea
celuluei)
Dr Simona SERBAN Balance 9
Dr Simona SERBAN Balance 10
• Kinocilul este localizat cel mai aproape de
utricula in canalele laterale si este indepartat de
aceasta (partea canalara) in canalele posterior
si anterior
• Curentul ampulopet (catre ampula) are o
actiune excitatoare in canalele laterale si
inhibitoare in canalele verticale
• Curentul ampulofug are actiune inversa

Dr Simona SERBAN Balance 11

• Daca acceleratia se opreste, senzatia de
miscare dispare dupa 14-20 secunde, ca si
nistagmusul. Cupula are nevoie de 8-10
secunde sa revina la pozitia de echilibru

Dr Simona SERBAN Balance 12

• Canalele semicirculare sunt
pereche :
• canalele orizontale
• Drept superior/stang posterior
• Stang superior/drept posterior
• Dau perceptia redundata a
miscarii
• Explica compensarea dupa
pierderea pierderea vestibulara
unilaterala

Dr Simona SERBAN Balance 13

• Canalele semicirculare: codifica rotatia
Ewald’sFirst Law:
• L1: Stimularea canalului semicircular
produce miscari ale ochilor in planul acelui
canal

Dr Simona SERBAN Balance 14

Dr Simona SERBAN Balance 15
• Un canal semicircular este excitat de rotatia capului de
partea canalului
• Canalul SC lateral: excitat de curentul ampulopet al
endolimfei
• Canalele vericale superior si posterior sunt excitate de
curentul ampulofug

Ewald’sSecond Law:
• L2: Rotatia capului la acceleratie mare in directia
excitatoare a canalului produce un raspuns mult mai
mare decat aceeasi rotatie in directie inhibitorie
• Nistagmusul datorat disfunctiei canalului semicircular are
o axa si directie fixa fata de cap (diferentiere intre
nistagmusul de cauza periferice si cel central)
Dr Simona SERBAN Balance 16
• Alexander’s Law:
Cand ochii se uita in directia fazei rapide a
nistagmusului, viteza fazei lente creste
Cand ochii se uita in directia fazei lente a
nistagmusului, viteza fazei lente descreste

Dr Simona SERBAN Balance 17

• Fiecare canal semicircular activeaza o pereche
de mm extraoculari, unul in fiecare ochi, aliniat
cu planul sau de actiune si inhiba perechea
antagonista
• Toate proiectiile excitatoare de la canalele
semicirculare trec linia mediana a trunchiului
cerebral

Dr Simona SERBAN Balance 18

Dr Simona SERBAN Balance 19
 CSP drept proiecteza la nucleul dreptului
inferior stang (III) si ncl IV stg care
inerveaza oblicul drept superior
CSA drept proiecteaza in subnucleii III stg pt
oblicul inferior stg si dreptul sup stg care
decuseaza pt a inerva mm ochi drept
CSL drept proiectie la nvl VI de partea stanga
pt dreptul extern stang; de la ncl VI stg-
decuseaza linia mediana, ajunge la ncl IV
drept intern de partea dreapta

Dr Simona SERBAN Balance 20

Dr Simona SERBAN Balance 21
Dr Simona SERBAN Balance 22
 Integratorii neurali
Semnalele care vin de la canale semic sunt velocitati; nu
sunt informatia potrivita neuronilor ncl oculomotori care
asteapta semnale codificatoare asupra pozitiei ochiului
Transformarea velocitatii in pozitie se face cu ajutorul unei
structuri la nivelul TC numaita integrator neural = Nucleul
prepositus hypoglossi , sub ncl vestib medial raspunzator
de aceasta functie pt sist oculomotor orizontal
Pentru sist oculomotor vertical locatia nu este cunoscuta cu
exactitate
Afectarea acestuu integrator duce la gaze evoked
nystagmus (miscari sacadice ale ochilor cand se uita intr-o
Drdirectie)
Simona SERBAN Balance 23
 Organe otolitice detectori
gravitationali:
• Sacula si Utricula, stimulate de
acceleratia gravitationala
• Se gasesc la nivelul partii mediale
a vestibulului
• Celulele senzoriale sunt in contact
cu o membrana fina (macula)
imbibata cu cristale de carbonat de
calciu
• Detecteaza inclinari si translatii ale
capului

Dr Simona SERBAN Balance 24

• Calcium carbonate
0.5-30 um
• masa otoconiilor mai mare decat endolimfa
• 1g = 9,8 m/sec²
• Regiunea centrala a
membranei otolitice se
cheama striola

Dr Simona SERBAN Balance 25

 •Sacula are celule paroase orientate
departe de striola
•Utricula are celule paroase
orientate catre striola
•Striola este curba astfel incat
organele otolitice sunt sensibile la
miscarea liniara in multiple traiectorii

Dr Simona SERBAN Balance 26

Dr Simona SERBAN Balance 27
• Rolul otolitilor
• 1. miscarea liniara
(e.g. Miscarea in fata
sau laterala)
• Cand capul se misca,
inertia tinde sa tina
cristalele stationar
ceea ce duce la
inclinarea celulelor
senzoriale in sens
opus
Dr Simona SERBAN Balance 28
• 2. pozitia capului relativa
la gravitatie
• La fel ca in miscarea
liniara, gravitatea “trage”
de cristale
• Cand pozitia capului se
schimba, directia acestei
actiuni gravitationale se
schimba, informand
subiectul ca, capul este
inclinat

Dr Simona SERBAN Balance 29

• Cand celulele ciliate nu
sunt stimulate,aferentele
vestibulare au o activitate
de repaus de 100
potentiale de aciune per
secunda
• Inclinarea stereocililor
catre kinocil
depolarizeaza celula
inducand o crestere a PA
in nervul vestibular
• Inclinarea in sens invers
cauzeaza hiperpolarizare
si reducerea frecventei
PA
Dr Simona SERBAN Balance 30
• În repaus (capul în
poziţie dreaptă),
otoliţii exercită o
presiune şi o
îndoire uniformă a
cililor, iar
descărcările de
repaus (100
impulsuri/s) vor fi
egale în ambele
utricule.
Dr Simona SERBAN Balance 31
• Când corpul e deplasat brusc în faţă,
otoliţii, care au o inerţie mai mare cad în
spate pe perii senzitivi. Această cădere-
excitare este echivalentă cu generarea
unui impuls nervos prin care SNC este
informat de pierderea echilibrului. În
urma comenzii sale efectoare se va
produce o înclinare în faţă a corpului,
deplasând, totodată, şi otoliţii. Corpul se
va înclina în faţă până când deplasarea
în faţă a otoliţilor va egala tendinţa lor de
cădere în spate determinată de
acceleraţa liniară. În acest moment,
sistemul nervos detectează o stare de
echilibru, ceea ce va opri înclinarea în
continuare a corpului.
Dr Simona SERBAN Balance 32
 Ocular tilt reaction

• Pierderea unilaterala a
functiei utriculare este
interpretata ca inclinare
a capului de parte
opusa

Dr Simona SERBAN Balance 33

• Schimbari bruste in activitatea de la nivelul
saculei produc modificari ale tonusului postural
• - excitarea brusca duce la activarea extensorilor
si relaxarea flexorilor (vestibular drop attack; ex
op otoscleroza; piston prea lung; excita macula)
• – inhibarea brusca duce la relaxarea
extensorilor si activarea flexorilor
• Rezultatul consta in pierderea tonusului postural

Dr Simona SERBAN Balance 34

 Vascularizatia

• 45% din artera

cerebeloasa antero
inferioara
• 24% din artera
cerebeloasa superioara
• 16% artera bazilara
• Doua ramuri: artera
vestibulara anterioara si
a cohleovestibulara
Dr Simona SERBAN Balance 35
 Inervatia

Nervul vestibular superior: canal

superior, lateral, utricula

Nervul vestibular inferior: canal

posterior si sacula

Dr Simona SERBAN Balance 36

 Conexiuni centrale
• Ganglionul Scarpa: protoneuronul caii in CAI
• contine neuroni bipolari
• Nn. vestibular superior si inferior vor forma
un trunchi comun care va intra in TC

Dr Simona SERBAN Balance 37

 Centrii vestibulari
Fibrele aferente se termina in ncl vestibulari din podeaua
ventricului patru
• Nucleul vestibular superior
• Nucleul vestibular lateral
• Nucleul vestibular medial
• Nucleul vestibular descendent

Ncl vestibulari trimit proiectii la

• Cerebel
• Nucleii muschilor extraoculari
• Maduva spinarii
• Nucleii vestibulari controlaterali

Dr Simona SERBAN Balance 38

• Primul neuron al caii: ggl Scarpa, la partea
distala a CAI; axonii se reunesc in nVIII si intra
in TC la nivelul jonctiunii pontomedulare
• Al 2 lea neuron al caii se gaseste la nivelul ncl
vestibulari (inferior, medial, lateral (Deiter) si
superior. Toti nucleii se gasesc in podeaua
ventriculului IV ; ncl lateral si superior sunt mai
mici si se gasesc in punte; ncl medial si inferior
in partea superioara a bulbului;

Tracturile vestibulare sunt

• A. Ascendente de la ncl superior si medial merg
in FLM la ncl oculomotori: III, IV, VI

Dr Simona SERBAN Balance 39

 Tract vestibular ascendent

Ncl vestib
superior

Dr Simona SERBAN Balance 40

• Caile vestibulare ascendente prin proiectia la nivelul
talamusului dau nastere perceperii constiente (nc.l
talamic ventral posterior intermediar) sau in formatiunea
reticulara apropiata. Ariile corticale vestibulare sunt mai
difuze decat oricare alt sist senzorial . De ex aria de la
nivelul lob parietal la locul unde santul intraparietal
intalneste girul postcentral; acesta din urma este
aproape de aria somatica a capului, de unde perceptia
constienta a senzatiei de ameteala
• Alti autori situeaza cortex vestibular in partea anterioara
a cortexului auditiv primar.

Dr Simona SERBAN Balance 41

 Tracturi vestibulare descendente
• B Descendente: tractul vestibulospinal lateral
coboara ipsilateral pana la nivelul maduvei
sacrate
• Tractul vestibulospinal medial coboara
descendent bilateral pana la nivel toracic

• In concluzie, Tractul vestibulospinal lateral este

ipsilateral si lung; tractul vestibulospinal medial
este bilateral dar mai scurt

• De la ncl vestibulari medial si inferior pleaca

eferente catre cerebel
Dr Simona SERBAN Balance 42
 Tractul vestibulospinal
lateral Ncl VS si VL

punte
• pleaca de la nivelul ncl
vestibular lateral
• Acest tract coboara prin ncl
vestib inferior la nivelul
cornului anteriotr spinal de-a
lungul coloanei vertebrale
• Acest tract moduleaza bulb
ajustarile posturale in timpul
miscarilor; de exemplu,
motivul pentru care ne
dezechilibram dupa ce ne
invartim este excesul de
activitate la nivelul tractului maduva cervicala
vestibulospinal lateral
• Activ excitatoare: relaxeaza maduva sacrata
flexorii,
Dr contracta extensoriiBalance
Simona SERBAN 43
Tractul vestibulospinal medial

• Pleaca din ncl. vestibular

medial; este un tract
bilateral, nu coboara mai
mult decat jumatatea
maduvei toracale
• Mediaza pozitia capului prin
controlul muschilor de la gat
si umeri
Dr Simona SERBAN Balance 44
 Cerebelul

• Cerebelul joaca un rol central in modularea

reflexelor oculare motorii cu scopul de a maximiza
performanta vizuala
• Vermisul implicat in miscarile globilor oculari

• Intervine in adaptarea gainului VOR (este initiata la

nivelul floculus de unde pleaca spre trunchiul
cerebral
• Partile laterale controleaza muschii extremitatilor

Dr Simona SERBAN Balance 45

 Conexiunile vestibulocerebeloase

• Anumite aferente Ncl VM

ajung la cerebel Ncl VS

(lobul floculonodular) Peduncul cerebelos
prin pedunculul inferior

cerebelos inferior mai

precis fibre din ncl
vestibulari inferior si
medial
• Aceste conexiuni
intre ncl vestibulari si
Ncl trigeminal
cerebel intervin in spinal
ajustarile posturale
Dr Simona SERBAN Balance 46
 Reflexele care mentin stabilitatea
imaginii si postura

• –Vizual: reflex vestibulo-ocular (VOR)

• –Postura: vestibulocolic(VCR) si vestibulospinal(VSR)
• Functia vestibulara este cea mai importanta pentru
miscari care se fac la frecventa, viteza si acceleratie
mare
• La viteze mai mici, reflexele conduse vizual (urmarirea
lina) si proprioceptia pot compensa deficitul vestibular

Dr Simona SERBAN Balance 47

Vestibulo-ocular Reflex (VOR)
• VOR genereaza miscari compensatorii ale
ochilor in scopul de a stabiliza imaginea in
timpul miscarii capului; de exemplu, rotatia
capului spre stanga va duce la miscarea
compensatorie a ochilor spre dreapta

Dr Simona SERBAN Balance 48

•Mecanismul neural VOR pentrul CSO
Labirintul membranos se misca la rotatia capului de ex de partea dreapta;
endolimfa este mai densa, viteza de deplasare nu este egala de la inceput cu
viteza deplasarii partii osoase. Sub actiunea deplasarii endolimfei, cupula se
va deplasa spre utricula (curent ampulopet) ceea ce va determina cresterea
descarcarilor la nivelul fibrelor aferente (n vestib superior) In partea stg,
aceeasi deplasare a endolimfei se va face departe de ampula CSO, celulele
vor fi hiperpolarizate, va scadea firingul in fibrele aferente. Compensator, ochii
seSimona
Dr vor deplasa
SERBANspre stanga cu sacade spre dreapta ; Rezultatul este
Balance 49
stabilizarea imaginii pe retina
 Reflexe vizuale: optokinetic, sacade,
urmarire
Pentru a tine ochii stabili in timpul miscarilor capului si
corpului, VOR lucreaza impreuna cu raspuns motor al
sist vizual OKR. Reprezinta o miscare a ochilor
generata de deplasarea unei scene prin fata retinei si
se intampla de obicei cand capul se misca. Cele doua
rapunsuri VOR si OKR sunt complementare VOR
raspunde cel mai bine oscilatiilor rapide ale capului
mai mari de 0,5 Hz iar OKR oscilatiilor de frecventa
mai mica. OKR este proeminent la animale fara
fovee, ex iepure (OKR este mediat de structuri
subcorticale: mezencefal); la om in acest circuit sunt
implicate structuri lob frontal, occipito parietal, TC
Dr Simona SERBAN Balance 50
Dr Simona SERBAN Balance 51
 Generarea miscarilor sacadice ale ochilor

Numai fovea retiniana vede

in detaliu; sacadele
redirectioneaza fovea pe
obiectele de interes;,
sacadele sunt foarte rapide
(mai rapide decat orice alta
miscare ) Aceste velocitati
sunt generate de descarcari
fazice rapide la nivelul
muschilor extraoculari
(pana la 1000 PA per sec)

Dr Simona SERBAN Balance 52

Aceste impulsuri rapide sunt
generate in Formatiunea
Reticulara Pontina
Paramediana aproape de ncl
VI. FRPP de partea stg
genereaza sacade rapide
catre stg ale ambilor ochi.
Exista doua cai in generarea
acestor sacade:
o cale directa care
mediaza comanda fazica de
miscare a ochilor Si
o cale indirecta care
genereaza comanda tonica
care mentine ochii in pozitia
excentrica
Dr Simona SERBAN Balance 53
• cale directa
FRPP care mediaza
comanda fazica de
miscare a ochilor Si
• cale indirecta
PPH care genereaza
comanda tonica care
mentine ochii in
pozitia excentrica

Dr Simona SERBAN Balance 54

Ca si in cazul sacadelor Generarea sacadelor verticale
orizontale, este nevoie de
o activitate rapida fazica
de a misca ochiul si una
tonica de a-l mentine in
aceasta noua pozitie
Activitatea fazica este
generata de nucleul
rostral interstitial al
Fasciculului longitudinal
medial, aproape de ncl
nervilor III si IV
Activitatea tonica este
generata de nucleul
interstitialal lui Cajal
Dr Simona SERBAN Balance 55
 Vergenta miscarilor oculare

Vederea de aproape
1. Convergenta pentru a elimina disparitatea retiniana
(vedere dubla)
2. Acomodeaza (lentila devine mai rotunda pt a elimina
blurul retinian)
3. Pupilele se contacta pt a reduce blurul

Dr Simona SERBAN Balance 56

 Miscarea de urmarire
Miscarea ochilor de urmarire implica regiuni
motorii ale cortexului extrastriat,
occipitalparietal si frontal;
Aceste regiuni sunt raspunzatoare in mod
particular de miscarea pe orizontala de aceeasi
parte; neuronii proiecteaza prin capsula interna
la ncl pontini (dorsolateral, lateral si tegmeni
reticularis) de unde proiecteaza in floculus
controlateral care proiecteaza in ncl. prepositus
hypoglosi controlateral si de aici la nc.l mm
extraoculari
Dr Simona SERBAN
ipsilaterali Balance 57
• Apare astfel o dubla decusare a
informatiei pentru miscarea de urmarire pe
orizontala la nivelul trunchiului cerebral
• De aceea in leziuni de TC si cerebeloase
este afectata ata urmarirea ipsidirectionala
cat si cea contra-directionala

Dr Simona SERBAN Balance 58

II Reflexul vestibulospinal (RVS)
– Mentine pozitia verticala a trunchiului
– Atunci cand capul se inclina intr-o directie,
corpul se alungeste de acea parte iar cealata
parte se scurteaza

Proiectiile catre muschii antigravitationali se

face prin 3 cai majore:
– tractul vestibulospinal lateral
– tractul vestibulospinal medial
– tractul reticulospinal

Dr Simona SERBAN Balance 59

 III Reflexul vestibulo colic (VCR)

Activeaza musculatura gatului

pentru a stabiliza capul in spatiu
Compenseaza pentru deplasarea
capului care apare in timpul
mersului

Dr Simona SERBAN Balance 60

 Echilibrul
Este o functie
complexa care
necesita informatii
precise de la 3
sisteme senzoriale:
vestibular, vizual,
somatosenzorial

Dr Simona SERBAN Balance 61

 Sistemul vizual este o referinta externa care
informeaza creierul despre lumea exterioara. Vederea
periferica furnizeaza informatie despre miscare.
Sistemul somatosenzorial furnizeaza referinte despre
contactul tactil cu suprafetele (proprioceptorii din
articulatiea gleznei si picior)
Proprioceptorii din muschii gatului contribuie la
informatii despre pozitia capului.

* Sistemul vestibular furnizeaza informatii creierului

despre unde este capul in spatiu, directia de miscare
si acceleratia. Contribuie cu doua treimi ale
informatiei necesare mentinerii echilibrului.

Dr Simona SERBAN Balance 62

 -
• Examenul clinic vestibular
– Căutarea nistagmusului. Nistagmusul constă
în mişcări involuntare, ritmice, ale globilor
oculari. Are o componentă lentă şi una rapidă,
mai uşor de observat, fiind mişcarea de
readucere a globului ocular în poziţia normală
şi cea care dă direcţia nistagmusului

Dr Simona SERBAN Balance 63

• Nistagmusul spontan poate fi orizontal,
vertical, rotator, divergent (direcţii contrare
la cei doi ochi)
• Diferenţierea nistagmusului central de cel
periferic
• Caracteristicile nistagmusului periferic:
orizontal sau orizontal-rotator, nu îşi
schimbă direcţia, este abolit de fixaţie.

Dr Simona SERBAN Balance 64

• Pentru o observare precisă, examenul se
face sub ochelari Frenzel
• manevre de provocare: N relevat (mişcări
ale gâtului, hiperventilaţie, Valsalva,
stimulare calorică)
• Pozitional: N. pozitional: capul in anumite
pozitii: evidentierea vertijului pozitional
paroxistic benign

Dr Simona SERBAN Balance 65

• Cel mai frecvent intalnit este nistagmusul
paralitic care bate spre urechea sanatoasa
• Uneori urechea interna poate fi iritata,
Meniere sau labirintite si atunci
nistagmusul bate spre urechea afectata: N
iritativ

Dr Simona SERBAN Balance 66

• Deviaţii segmentare
• Proba braţelor întinse: pacientul este aşezat pe
scaun, cu braţele întinse în faţă, ţinând indexul
întins. După ce pacientul închide ochii,
menţinând poziţia, se urmăreşte dacă deviază şi
în ce plan. Devierea se face de partea
vestibulului hipovalent.
• Proba indicaţiei: pacientului i se cere să indice
cu ochii închişi, locul unde se găseşte indexul
examinatorului, pe care l-a reperat înainte să
închidă ochii. În cazul afectării vstibulare,
pacientul nu va indica ţinta.
Dr Simona SERBAN Balance 67
• Deviaţii tronculare
• Se pun în evidenţă prin probe care testează abilitatea
individului de a-şi menţine postura atunci când sunt
eliminate inputurile vizuale si proprioceptive.
• Proba Romberg: pacientul stă în picioare, cu vârfurile şi
călcâiele lipite, braţele întinse în faţă şi ochii închişi. Pot
să apară deviaţii ale corpului în lateral sau antero-
posterior. Proba se poate face şi sensibilizat, cerând
pacientului să pună picioarele pe rând, unul în faţa
celuilalt.
• Proba Fukuda / Unterberger: se cere pacientului să
meargă pe loc. În varianta mai scurtă, se cere
pacientului să meargă pe loc 50 de paşi. Pacientul cu
hipovalenţa labirintică se roteşte în acest caz de partea
bolnavă, cu cel puţin 30 de grade.
Dr Simona SERBAN Balance 68
 VIDEONYSTAMOGRAPHY

O pereche de ochelari cu o camera cu

infra rosu folosita la inregistrarea
miscarii ochilor in timpul executarii
anumitor comenzi

Dr Simona SERBAN Balance 69

• Parametrii nistagmusului:
• Velocitatea fazei lente
• Amplitudinea maxima
• Frecventa maxima

Dr Simona SERBAN Balance 70

 VIDEONYSTAMOGRAPHY

(http://www.youtube.com/watch?v=psnPyY4QZuY)
Dr Simona SERBAN Balance 71
 VIDEONYSTAMOGRAPHY
Mai multe teste:

- Teste pentru reflexe vizuale : OKR,

sacade , urmarire
- Nistagmusul spontan, gaze evoked si
pozitional
-Test caloric
- Head shaking test
- Test rotator si pendular

Dr Simona SERBAN Balance 72

 1. Oculomotor tests (saccadic, pursuit test,
optokinetic nystagmus): in scop diagnostic
despre centrii superior vestibulari si
conexiunile neurooftalmologice existente
la nivelul creierului
Pacientului i se cere sa urmareasca obiecte
care sar dintr-un loc in altul sau se misca
lin
In testul optokinetic
pacientului I se va cere
sa urmareasca o tinta
in continua miscare si
se observa daca ochii
pot sa urmareasca
corect deplasarea
obiectului
Dr Simona SERBAN Balance 73
 2.- Spontaneous nystagmus, and gaze
evoked nystagmus.

Dr Simona SERBAN Balance 74

 3.-Teste rotator si pendular

Se inregistreaza nistagmusul in timpul stimularii alternative a celor doua canale

semicirculare printr-o miscare pendulara a scaunului

Se foloseste pt
evaluarea sd vestibulare bilaterale
Evaluarea gradului compensarii in
cazul afectarii vestibulare
unilaterale

See sample video:

http://www.stopdizziness.com/downloads/AUD_Rotational_chair_
web/Rotational_chair_web.html
Dr Simona SERBAN Balance 75
 4. Nistagmus pozitional Dix and Hallpike; Mc
Clure :

Otoconiile din canal disturba curentul

endolimfatic

Dr Simona SERBAN Balance 76

 Curent excitator ampulofug in CSP: excitare DI opus + OS ipsilateral:
miscare usoara de coborarre a ochiului si rotatorie spre polul superior
al ochiului (invers ace ceasornic)

Dr Simona SERBAN Balance 77

 Varianta VPPB CSP

Curent
ampulopet
inhibitor:
nistagmus DB

Dr Simona SERBAN Balance 78

Dr Simona SERBAN Balance 79
Dr Simona SERBAN Balance 80
 VPPB CSO stg

Nistagmus geotropic de partea bolnacva (stg) otiltul se misca

in canal in jos antrenand un curent ampulopet excitant
(nistagmusul bate spre urechea afectata); cad pacientul se
culca de partea sanatoasa, otolitul se misca spre partea libera
a canalului determinand curent ampulofug, inhibitor deci N va
batre spre urechea sanatoasa; N va fi tot geotropic, mai putin
intens
Dr Simona SERBAN Balance 81
 •Apogeotropic left lateral canalolithiasis (left view): (a) on the
affected side otoliths in the ampullary arm cause ampullophugal
flow; (b) on the healthy side otoliths in the ampullary arm cause
ampullopetal flow (inner arrows).
•http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3773965/
Dr Simona SERBAN Balance 82
5. Testul Caloric
Provocarea unui nistagmus indus prin irigarea
urechii externe a pacientului cu apa calda/ apa
rece 30/44ºC-

Dr Simona SERBAN Balance 83

 Testul caloric: stim cu apa rece
• Pacientul este culcat la 30 grade ai canalele
orizontale sa fie verticale (ampula in sus)
• Apa rece face ca endolimfa sa devina mai densa in
partea laterala a canalului si sa cada provocand
deflexiunea cupulei departe de utricula, cu scaderea
activitatii in fibrele nervului vestib super
• Nistagmusul va avea faza rapida departe de stimul
(catre urechea controlat)

Dr Simona SERBAN Balance 84

 Testul caloric: stim cu apa calda

• Irigarea CAE cu apa calda

determina ca endolimfa sa fie
mai putin densa, se ümfla”si
produce deflexiunea cupulei
spre utricula ceea ce
determina cresterea firringului
in fb n. Vestib sup

• COWS (Cold Opposite Warm

Same)

Dr Simona SERBAN Balance 85

Dr Simona SERBAN Balance 86
 7.- Head shaking test
(HST)
Evalueaza simetria RVO
lateral.

Dr Simona SERBAN Balance 87

 VEMP
• Cervical: sacula raspunde
la stimularea acustica
• Este un raspuns de tip
inhibitor saculo colic

Dr Simona SERBAN Balance 88

 • Circuitul VEMP:
Sunetul
stimuleaza
sacula care
activeaza n.v.
Inf, informatia
ajunge la ncl.
Vestib lateral,
ncl n XI, apoi
SCM ipsilateral
Dr Simona SERBAN Balance 89
• Scopul VEMP: evalueaza daca sacula , n.
V. inf si conexiunile centrale sunt intacte
sensibilitatea saculei la sunet (vestigiu de
la primate)

Dr Simona SERBAN Balance 90

• Efectul stimularii saculei asupra SCM este
acela de inhibare activitatii
• VEMP este potential miogenic; daca e
obtinut fara contractia SCM atunci este
potential de m auricular posterior
• Amplitudinea este mai importanta decat
pragul

Dr Simona SERBAN Balance 91

Dr Simona SERBAN Balance 92
 • Hipoacuzie de
transmisie ureche
stanga
• Amplitudini reduse
in afect saculare,
ale n singular,
• Praguri reduse si
amplit mari de ex
lapac cu migrena
• Praguri reduse in
dehiscenta de
capsula otica (a
treia fereastara)
• Latenta prelungita a
lui P1 in afectari
centrale
Dr Simona SERBAN Balance 93
 POSTUROGRAPHY
Computarized dynamic posturography (CDP) is
the only method validated by controlled
research studies to isolate the functional
contributions of vestibular inputs, visual inputs,
somatosensory inputs, central integrating
mechanisms, and neuromuscular system
outputs for postural and balance control.

Dr Simona SERBAN Balance 94

 CDP During CDP testing, the patient
stands on a movable forceplate
support surface within a moveable
surround. Under control of a
computer, the force platform can
either move in a horizontal plane
(translate), or rotate out of the
horizontal plane.
Standardized test protocols
expose the patient to support
surface and visual surround
motions, during which the
patient's postural stability and
motor reactions are recorded.
These test protocols include:
1. Sensory Organization Test (SOT)
2. Motor Control Test (MCT)
3. Adaptation Test (ADT)
Dr Simona SERBAN Balance 95
1.- The Sensory Organization Test (SOT)
The SOT protocol is
comprised of the following
six sensory conditions:
1.Eyes open, fixed surface and visual surround.
2.Eyes closed, fixed surface.
3.Eyes open, fixed surface, sway referenced visual
surround.
4.Eyes open, sway referenced surface, fixed visual
surround.
5.Eyes closed, sway referenced surface.
6.Eyes open, sway referenced surface and visual
surround.

Dr Simona SERBAN Balance 96

2.-The Motor Control Test (MCT) assesses the
patient's ability to quickly and automatically recover
from unexpected external provocations. Sequences
of small, medium or large (scaled to the patient's
height) platform translations in forward and
backward directions elicit automatic postural
responses. Measurements include onset timing,
strength and lateral symmetry of responses.

Dr Simona SERBAN Balance 97

3.-The Adaptation Test (ADT) assesses the patient's
ability to modify motor reactions and minimize sway
when the support moves unpredictably in the toes-up
or toes-down direction. For each platform rotation, a
sway energy score quantifies the magnitude of the
force response required to overcome induced postural
instability. This adaptive test simulates daily life
conditions such as irregular support surfaces.

Dr Simona SERBAN Balance 98