Sindromul cerebelos

Date anatomo-funcţionale
• Cerebelul: situat în loja posterioară, subtentorial
(semne de lojă posterioară, semne subtentoriale)
– Alcătuit din vermis (porţiunea mediană) şi emisferele
cerebeloase
– Alcătuit din substanţă albă şi substanţă cenuşie
– Faţa superioară este acoperită de emisferele cerebrale
iar faţa inferioară vine în contact cu trunchiul cerebral
– Trei perechi de pedunculi, care fac legătura cu
mezencefalul, puntea, respectiv măduva
– Nuclei->dinţat,emboliform,globiform,fastigii
• Delimitare anatomo-functionala
– Arhicerebel: conexiuni vestibulare
– Paleocerebel: aferenţe spinale
– Neocerebel: aferenţe corticale
Rolul cerebelului
• Reglarea si controlul miscarii prin centralizarea
feedback-ului proprioceptiv, vestibular
• Mare centru reflex spre care converg impulsuri
proprioceptive şi labirintice şi de la care pleacă
impulsuri reglatorii pentru tonus, funcţiile
echilibrului, acţiunile voluntare ale trunchiului
şi membrelor.
• Importantă influenţă asupra musculaturii
– distributia tonusului
– asigura ajustările fine şi precise ale mişcărilor
care fac grupele musculare să lucreze armonios;
– regleaza contracţia agoniştilor şi antagoniştilor
participanţi la o anumită acţiune motorie;
– modulează intensitatea, forţa, viteza,
amplitudinea, continuitatea unei mişcări.
 Sindromul cerebelos
• Tulburari de coordonare
• Tulburari de echiibru static si dinamic
Ataxia cerebeloasă
• Dismetria: dimensionarea greşită a mişcărilor, cu
depăşirea ţintei propuse (dismetrie cu hipermetrie) sau
neajungând la ea (dismetrie cu hipometrie). In general
in sindromul cerebelos dismetrie cu hipermetrie
• Se poate evidenţia prin:
– Proba indice-nas
– Proba călcâi-genunchi
• Tulburare de apreciere a poziţiei.
– un membru se ridică la orizontală iar celălalt membru
trebuie ridicat la acelaşi nivel->membrul de partea afectată
se ridică mai sus
 Ataxia cerebeloasă
• Adiadocokinezia (disdiadocokinezia):
incapacitatea de a executa mişcări alternative
succesive. Evidenţiată prin:
– Proba marionetelor
– Proba flexiei şi extensiei degetelor mâinii
– Proba baterii tobei cu degetele
– Proba flexiei plantare şi dorsale a picioarelor
• Modificarile scrisului – scris neregulat, cu litere
mari, variabile ca dimensiuni, “colturoase”
Ataxia cerebeloasă
• Asinergia: imposibilitatea coordonării diverselor grupe
musculare în vederea realizării unor acţiuni motorii
complexe, care astfel se descompun în mişcările
componente elementare. Evidenţiată prin:
– Proba răsturnării pe spate-> cand i se cere sa “faca podul”
cerebelosul cade pe spate, nu flecteaza genunchii si nu
compenseaza deplasarea centrului de greutate prin
deplasarea anterioara a bazinului
– Proba ridicarii din clinostatism – cand i se cere sa se ridice
in pozitia sezand fara ajutorul membrelor superioare nu
reuseste, se ridica atat extremitatea cefalica cat si
membrele inferioare
 Ataxia cerebeloasă
• Modificări de vorbire:
– disartrie - vorbirea devine sacadată, scandată,
expansivă
– datorită tulburărilor de coordonare ce interesează
musculatura fonatorie si respiratia
• Tremurătura intenţională :
– apare în cursul execuţiei mişcărilor – spre finalul
miscarii si la mentinerea unei posturi
– Tremor intentional
– Lipseşte în repaus.
 Tulburari de echilibru
• Astazia: imposibilitatea menţinerii
ortostaţiunii (echilibrul static)
– Proba Romberg – mentinerea
ortostatiunii cu baza ingusta de
sustinere si fara contributia sistemului
vizual
– Oscilatii urmate de cadere dupa
inchiderea ochilor
– In general in axul anteroposterior;
posibil lateral in leziunile emisferice
– Directia caderii nu se modifica in
functie de pozitia capului
 Tulburari de echilibru
• Mers modificat: (echilibrul dinamic)
– ebrios, ezitant, titubant
– nu poate menţine linia dreaptă
– cu bază largă de susţinere
• Vertij şi nistagmus
 Tulburari de tonus
• Hipotonia: se remarcă la palpare (flasciditatea musculaturii); mişcările
pasive au amplitudine exagerată, iar reflexele miotatice sunt pendulare.
– la mobilizarea pasivă a m.s.->se atinge cu uşurinţă umărul cu articulaţia radio-
carpiană
– flexie pasiva a m.i.->se atinge fesa cu călcâiul; flexia coapsei pe bazin se face
cu uşurinţă cu amplitudine exagerată
– extensia mâinii peste limitele fiziologice
• proba rezistenţei Holmes-Stewart (rebound)
– flexia antebraţelor pe braţ şi opunere
– dacă se dă drumul antebraţului pacientul loveşte umărul cu mâna
– Lipsa interventiei corespunzatoare a antagonistilor (extensorilor)
• reflexe pendulare
– reflex rotulian sau tricipital
– Oscilatii prelungite dupa contractia activa initiala
– Lipsa franarii active aparute in mod normal ca urmare a elongatiei succesive a
agonistilor/antagonistilor
 Etiologie
• Tumorile cerebeloase
• Afecţiuni infecţioase/inflamatorii
• Boli demielinizante (e.g. scleroza multiplă)
• Afecţiuni vasculare (hemoragii, hematoame)
• Atrofii cerebeloase
• Intoxicatii (alcool...)
• Post traumatic
• Genetic
Sistemul vestibular
 Echilibrul

► Vizual
► Vestibular
► Proprioceptia somatosenzitiva
► Integrarea senzitivomotorie din SNC
► Miscari oculare
► Adaptari posturale
► Pozitia capului
 Sistemul vestibular

• Aparatul vestibular – transformainformatiile privind

pozitia capului si miscarea in impulsuri nervoase
• Nucleii vestibulari – proiectii spre cerebel
• Reflexul vestibulo-ocular – controlul miscarilor oculare in
timpul miscarilor capului
• Tracturi vestibulo spinale – pozitia capului; destinate in
principal muschilor extensori
• Retea neuronala vestibulo-talamo-corticala – evaluarea
constienta a modificarilor
 Sistemul vestibular
• Participa la realizarea echilibrului
• Furnizeaza informatii despre pozitia capului in
spatiu, acceleratia angulara (rotationala) si
liniara
• Receptorii se gasesc in urechea interna
• Lezarea se poate manifesta ca tulburare de
echilibru, pozitii vicioase ale capului, vertij,
greata, deviatie in mers
• Portiunea pietroasa a
osului temporal
• Strans asociat cu cohleea,
consta in trei canale
semicirculare si doua
camere largi – utricula si
sacula
Exemple:
 ► Canale semicirculare
 Rostral vertical

Sistemul vestibular si cohlea: 


Caudal vertical
Orizontal sau lateral
► Organe otolitice
 Utricula
 Sacula
Labirintul osos si membranos (vazut prin
transparenta)
1. Canalul semicircular anterior
[rostral vertical]
2. Ampula (canal superior)
3. Ampula (canal lateral)
4. Sacula
5. duct Cohlear
6. Helicotrema
7. Canalul semicircular lateral
(orizontal)
8. Canal semicircular posterior
[caudal vertical]
9. Ampula (canal posterior)
10. Fereastra ovala
11. Fereastra rotunda
12. Duct vestibular (scala vestibuli)
13. duct timpanic (scala tympani)
14. Utricula
 Fluide Vestibulare
• In labirintul osos:
– perilimfa, similara lichidului extracelular (potasiu
scazut, sodiu crescut)

• In labirintul membranos:
– endolimfa, similara lichidului intracelular;
– Continua cu endolimfa din cohlee
 Tip de stimuli detectati

Structura Organ receptor stimul

Otolit/organe otolitice:

Sacula macula gravitatie & acceleratie

liniara
Utricula macula gravitatie & acceleratie
liniara
Canale semicirculare:

Canal orizontal Ampula Acceleratie rotationala

Canal rostral vertical Ampula Acceleratie rotationala

Canal caudal vertical ampula Acceleratie rotationala

 Organe otolitice
• Utricula si sacula
• Sensibile la acceleratie liniara:
– utricula (orizontal)
– saccula (vertical)
• Cilii celulelor cu perisori sunt
inglobati intr-o membrana
gelatinoasa (membrana otolitica)
acoperita cu particule de carbonat
de calciu (otoliti)
• Inclinarea capului face otolitii sa se
miste (datorita gravitatiei) si
indoaie cilii
• Celule ciliate
maculare in
utricula.

• In repaus cilii
din utricula
sunt drepti

• Inclinarea
capului
permite
gravitatiei sa
deplaseze
membrana
gelatinoasa, si
indoaie cilii
Macula utriculara este pozitionata orizontal, in timp ce macula saculara
este verticala, permitand detectarea acceleratiei liniare in orice directie
 Canalele semicirculare
• Detecteaza acceleratia angulara sau
rotationala; celulele ciliate se gasesc pe o
membrana (crista) iar cilii sunt inglobati intr-o
masa gelatinoasa (cupula).

• Aceleratia face ca lichidul sa ramana “in urma”

din cauza inertiei si sa indoaie cilii celulelor
ciliate.
Celulele ciliate, cupula se
gasesc in dilatatii ale
canalelor semicirculare
(ampulele), care sunt
pline cu endolimfa

Rotatia capului intr-o

directie indoaie cilii in
directia opusa
• Canalele sunt orientate in perechi sinergice
stanga-dreapta

• Excitatia receptorilor dintr-un canal este

insotita de inhibitia receptorilor
corespunzatori din canalul pereche
controlateral
 Conexiuni vestibulare

• Coordonarea si integrarea informatiei privind

deplasarea capului si corpului si controlul ectivitatii
neuronilor care ajusteaza pozitia capului, corpului
si ochilor.
• Nucleul vestibular – in bulb; mai multi subnuclei
• Axonii vestibulari primari ajung in nucleii
vestibulari si cerebel
• Si alte tipuri de informatie ajung la nivelul
nucleului vestibular
 Conexiuni vestibulare

• Spre portiunile superioare ale ale trunchiului (prin

fascicului medial longitudinal si formatia reticulata) –
influenteaza miscarea globilor oculari in functie de
schimbarea pozitiei capului
• Centri reticulati – reflexul de voma; raul de miscare
• Talamus si arii corticale de integrare constienta
• Cerebel – pedunculul cerebelos inferior
 Conexiunile sistemului vestibular
• Tractul vestibulospinal
– Facilitator pentru motoneuronii alfa si gamma
corespunzatori extensorilor ipsilaterali
– Inhibitor pentru motoneuronii alfa ai flexorilor
ipsilaterali
 Vestibular Reflexes
• Reflexul vestibulo ocular – dirijarea globilor oculari
in directia opusa deplasarii capului pentru
mentinerea fixarii (faza lenta a nistagmusului) apoi
deplasare rapida in directie opusa pentru alinierea
cu noul punct de fixatie (faza rapida a
nistagmusului)
• Conflict vizuo-vestibular: greata
• Adaptarea la miscare poate duce la persistenta
senzatiei de deplasare chiar dupa terminarea
miscarii (de exemplu pe mare/vapor)
Conexiunile reflexului
oculo-vestibular
 Nistagmusul fiziologic

• Miscari secventiale ale ochilor in timpul miscarii

capului
– Mentinerea imaginii fixate pe retina.
• Componenta lenta (urmarirea obiectului) si
componenta rapida (sacadica, de actualizare a
fixarii)
• Componenta rapida in directia miscarii capului
 Nystagmus (physiological) cont.
• Faza lenta este datorata actiunii neuronilor
canalelor semicirculare asupra neuronilor din
nucleii nervilor oculomotori
• Componenta rapida este datorata activitatii
centrului sacadic din formatiunea reticulata
pontina
 Semne clinice de afectare
vestibulara
• Pierderea echilibrului
• Pierderea coordonarii corecte intre miscarile capului,
trunchiului si membrelor
• Inclinarea capului
• Deviere in mers, tendinta la cadere, devierea unor
miscari
• Vertij
• Nistagmus
• Greata, voma
 Sindrom vestibular
• Periferic – afectarea aparatului receptor
– In general simptomatologie concordanta, mai
zgomotoasa
• Central – afectarea nucleilor vestibulari sau
conexiunilor acestora
– Semne clinice mai putin zgomotoase, tablou clinic
incomplet