Emisferele cerebrale

1. Configurașia externă a emisferelor cerebrale

a) Topografia feței dorsolaterale a emisferei cerebrale

b) Topografia feței mediale a emisferei cerebrale

c) Topografia feței inferioare a emisferei cerebrale

2. Localizarea funcțiilor în scoarța cerebrală

3. Sistemul limbic.
Lector: DH în științe medicale, profesor universitar Tamara Hacina
Telencefalul costă din 2 emisfere ce sunt despărţite prin
intermediul fisurii sagitale interemisferice, iar ȋn porţiunea
inferioară sunt unite prin corpul calos, fornix şi comisura albă
anterioară.
La nivelul fiecărui emisfer se pot identifica 5 lobi şi anume:
frontal, parietal, temporal, occipital și insula Reil.
Porțiunile corpului calos
Lobii emisferelor mari
Fața dorsolaterală Lobes
Frontal
Sulci
Precentral
Gyri /circumvolutione/
Precentral
Superior frontal Superior frontal
Inferior frontal Mijlociu frontal
Inferior frontal: partea operculară,
partea triangulară și partea
orbitală

Parietal Postcentral Postcentral

Intraparietal (it Lobulul parietal superior
separates parietal Lobulul parietal inferior
lobe into superior /are 2 părți /:
and inferior - Circumvolutione supramarginală
lobules) ă/surrounds the lateral groove/,
- angular -- /surrounds the superior
temporal groove/,
- opercular part /in the region of the
lateral groove/

Occipital Transverse 3 groups of gyri: superior, lateral and

occipital medial

Temporal Superior temporal 3 temporal gyri: superior, middle and

Inferior temporal inferior
 Lobes Sulci Gyri /circumvolutione/
Fața dorsolaterală Frontal Precentral Precentral
Superior Frontal Superior frontal
Inferior frontal Middle frontal
Inferior frontal: opercular part,
triangular part and
orbital part

Parietal Postcentral Postcentral

Intraparietal (it Superior parietal lobule
separates parietal Inferior parietal lobule /it has3 parts /:
lobe into superior - Circumvoluțiune supramarginal
and inferior gyrus /înconjoară fisura laterală/,
lobules) - Circumvolutione angulară --
/înconjoară șanțul temporal superior /,

Occipital Transverse 3 groupe de circumvoluțiuni : superior,

occipital lateral and medial

Temporal Superior temporal 3 circumvoluțiuni temporale:

Inferior temporal superioară, mijlocie și inferioară

Insula Circular Circumvoluțiune lungă

Fața medială
Șanțuri Circumvoluțiuni
• Șanțul corpului ▪ Cingulară (împreună
callos (sulcus cu isthmus gyri
corporis callosi) cinguli,
circumvolațiune
• Șanțul cingular
parahippocampală și
(sulcus cinguli):
cârlig – formează
separă 2 lobuli
circumvolațiune
subparietal and
fornicată)
marginal
▪ Denticulată
• Șanțul parieto-
oocipital ▪ Frontală superioară
• Șanțul calcarin ▪ Paracentrală
▪ Precuneus
▪ Cuneus
▪ Circumvolațiune
lingvală
Fața inferioară Șanțuri Circumvolatiuni/

• Olfactor ▪ Rectus
• Hippocampal ▪ Orbital gyri
• Collateral – rinal ▪ Uncus
• Occipitotemporal ▪ Medială
occipitotemporală
▪ Laterală
occipitotemporală
 Structura cortexului cerebral
FILOGENETIC deosebim:

archicortex (cortexul hipocampului);

Palaeocortex- amygdala, uncus, partea anterioar[ a

circumvolațiunii parahippocampale;

neocortex, alte părți a cerebrale hemisferei

cerebrale.

În cortex deosebim 6 straturi:

1) zonal extern, sau molecular;

2) granular external;

3) pyramidal;

4) granular intern;

5) ganglionar;

6)multiform, sau polimorf.

Localizarea funcțiilor în cortex
Sistemul limbic

Sistemul limbic este un grup de structuri

cerebrale situate pe ambele părți
ale talamusului, imediat sub lobul temporal
medial al telencefalului.
Deține o varietate de
funcții: emoțiile, comportamentul, memoria pe
termen lung și olfacția. Viața emoțională este
în mare parte adăpostită în sistemul limbic și
ajută în mod critic formarea amintirilor.

Cortexul piriform este o parte a rinencefalului

care include amygdala, uncus, și partea
anterioară a gyrusului parahippocampal.
Structura internă a encefalului
1. Substanță albă a emisferelor cerebrale

2. Substanță cenușie a emisferelor cerebrale

3. Ventricolele laterale

Lector: DH în științe medicale, profesor Tamara Hacina

Substanța albă

Substanța albă este o parte a sistemului nervos care este alcătuită

în principal din axoni neuronici, de partea neuronilor care este
responsabilă pentru transmiterea informațiilor procesate de nucleul
celulei către alți neuroni.
Substanța albă a emisferelor costă din 3 tipuri de fibre nervoase:
1) Asociative (scurte și lungi)– unesc circumvolațiunile în
interiorul unei emisfere,
2) Comisurale – unesc emisferele,
3) De proiecție – unesc măduva spinării cu encefal și invers.
Fibre asociative
 Fibrele comisurale
Fibre comisurale formează: corpul calos, fornix, comisura cerebrală anterioară,
comisura cerebrală posterioară, comisura habenulară.

Fornix
Corpul calos
Comisurile cerebrale
 Fibrele de proiecție

Aceste fibre formează capsula

internă.

Figura “Capsulele emisferelor mari”:

1 – capsula internă ; 2 - capsula
externă; 3 –capsula extremă.
Nucleul caudat: capul, corpul, coada
 Nucleii bazali

• Nucleii bazali sunt reprezentaţi de:

- corpul striat (alcătuit din nucleul caudat şi nucleul lentiform, ce
reglează activitatea motorie);
- corpul amigdalian;
- antezidul - claustrum.
 Ventriculii laterali (ventriculi laterales). Cei doi
Ventricolele laterale ventriculi laterali sunt cavități neregulate situate în
părțile inferioare și mediale ale emisferelor
cerebrale.
Sunt despărțiți unul de celălalt prin despărțirea
verticală mediană, septum pellucidum, dar
comunică cu ventriculul trei și indirect între ele prin
orificiu interventricular.
 Ventricolele laterale

Partea centrală (pars centralis ventriculi lateralis) a

ventriculului lateral se extinde de la foramenul
interventricular până la spleniul corpului calos.
Este o cavitate curbată neregulată, triunghiulară pe
secțiune transversală, cu acoperiș, podea și perete
medial.
Acoperișul este format de fața inferioară a corpului
calos (corpus callosum).

Podeaua – este format de corpul nucleului caudat,

stria terminală și vena terminală, fața dorsală a
talamusului, plexul choroid.

Peretele medial este partea posterioară a septului

pelucid, (care separă partea centrală a ventricolului din
partea opusă) și partea laterală a corpului fornixului.
Coarnele ventricolului lateral Cornul anterior (cornu anterius) se află în lobul
frontal, antero-lateral de orificiul interventricular.
Podeaua - este formată de rostrum.
Medial - partea anterioară a septului pellucid, și,
lateral - capul nucleului caudat.

Cornul posterior (cornu posterius) se localizează în

lobul occipital.
Podeaua - este formată de fibrele corpului calos.
Eminența longitudinală, calcar avis, se localizează pe
peretele medial (cauzat de existența șanțului calcarin pe
fața medială a lobului occipital).
Șanțul parietooccipital contribuie formării altei -
bulbului cornului posterior.
Coarnele ventricolului lateral

Cornul inferior (cornu inferior), cel mai larg din

trei, traversează lobul temporal, formând o curbă în
jurulporțiunii posterioară a talamusului.
Acoperișul este format în principal de fața
inferioară a corpului calos, coada nucleului caudat
și stria terminală.
Podeaua este representată de: hippocamp, fimbria
hippocampului, eminență colaterală și plexul
choroid.