Sistemul nervos

• Sistemul nervos – este un sistem

complex de organe și structuri,
care asigură transmiterea
informațiilor senzitive și motorii
între diferite părți ale corpului.
• Sistemul nervos face posibilă
coordonarea și controlul
funcțiilor organismului, în strânsă
legătură cu sistemul endocrin
Clasificarea anatomică
a sistemului nervos

• SN central – este protejat

• Encefal
• Măduva spinării
• SN periferic – nu este protejat
• Nervi periferici - sunt mixti
(senzitivi și motori)
• Motori – eferenți;
• Senzitivi – aferenți;
• Ganglioni
Clasificarea
funcțională
a sistemului
nervos
 NEURONUL
Este unitatea morfo-funcțională a
sistemului nervos.
Acesta are rolul de a recepționa
(senzitiv), procesa și transmite
(motor) informații
• Corpul neuronului – neurilemă,
neuroplasmă și nucleu;
• Dendritele – recepționează și condul
impulsul nervos spre corpul
neuronului;
• Axonul – propagă impulsul nerrvos;
• Butonii terminali ai axonului – vezicule
cu mediatori chimici (seretonină,
acetilcolină, dopamina, glutamat etc);
• Teaca de mielină – izolator
electric, accelerează viteza de
conducere. Nu toți neuronii au
teacă de mielină (2 µm+);
• Este prdusă de celulele Schawnn;
• Are discontinuități – noduri
Ranvier; sprațiul dintre două
celule Schawnn.
 Celulele gliale
• Împreuna cu neuronii, în interiorul
SNC avem celulele gliale, cu rol
important în homeostazia internă a
SNC. Sunt de 10x mai multe, față de
neuroni.
Celulele gliale oferă suport,
protecție, nutriție etc.
• Tipuri de celule gliale:
• Astrocite;
• Oligodendrocite;
• Microglia;
• Celulele Schwann (pentru
SNP);
 Sinapsa
Legătura dintre doi
neuroni se face prin intermediul
sinapselor, care pot fi:
• Electrice – permit trecerea
impulsului electric prin
jouncțiunile gap (K, Na, Ca –
ioni ce trec prin joncțiuni);
• Chimice – clasificate în funcție
de neurotransmițătorul pe care
îl folosesc;
• Mixte.
 Mecanismul de funcționare a
sistemului nervos este actul reflex.

Reflexul

Receptor – extero, intero, proprioceptori;

Calea aferentă – neuronii senztivi;
Centru – toate structurile SNC care participă la
actul reflex;
Calea eferentă – neuronii motori;
Efector – mușchiul striat și glanda endocrină.
Măduva spinării

• Este continuarea trunchiului cerebral

(parte a SNC), situată în interiorul
canalului vertebral.
• Are originea la gaura mare vertebrală
(foramen magnul) și se termină la
coccige. Este divizată în 5 părți: cervicală,
toracală, lombară, sacrală și coccigiană.
• Are 45 cm lungime, de la gaura mare la L2.
• Este mai groasă la nivel cervical și lombar
(datorită plexurilor).
• Are 31 de perechi de nervi, dintre care cei
anteriori sunt motori, iar cei posteriori sunt
senzitivi.
• Este protejată de peretele osos al canalului
vertebral de trei meninge:
• Piamater – rol vascular și nutritiv;
• Arahnoida – LCR (protecție și nutriție);
• Duramater – rol mecanic.
MS văzută în plan
transversal
• Văzută de sus, MS are o formă ovală și este
împărțită în patru coarne:
• coarne anterioare – formează rădăcina
anterioară a nervilor spinali, motorie;
• coarnele posterioare – formează rădăcina
senzitivă a nervilor spinali, senztivi ;
• coarnele laterale – conțin neuroni vegetativi
simpatici.
• De asemenea, în interiorul său, este
compusă din două tipuri de substanțe:
albă și cenușie.
• Substanța albă – se află la periferie, conține
axoni. Rol în transmiterea informațiilor.
• Substanța cenușie – este situată central, are
corpul neuronilor. Procesează informația local.
 Tracturile măduvei spinării

• Căile motorii • Căile senzitive

• Piramidale – aria motorie 4, premotorie 6 • Cordon posterior
• T. Corticospinal - membre și trunchi • T. Corticospinal lateral;
• Lateral - 85% din fibre trec prin decusația • T. Corticospinal anterior.
piramidală (limita dintre măduva spinării și
bulbul rahidian); • Cordon lateral
• Anterior – 15% din fibre nu decusează. • T. Rubrospinal;
• T. Corticobulbar – nervii cranieni pentru • T. Reticulospinal;
față, cap și gât. • T. Vesibulospinal;
• Extrapiramidale – cortical non-specific și • T. Olivospinal.
subcortical (nuclei bazali, mezencefal) • Cordon anterior
• T. Rubrospinal; • T. Spinotalamic lateral – sensibilitate
• T. Reticulospinal; termică și dureroasă;
• T. Vesibulospinal; • T. Spinotalamic anterior – sensibilitate
• T. Olivospinal. tactilă grosieră;
• T. Spinolivar.
 Trunchiul
cerebral
Face legătura dintre encefal, măduva spinării și cerebrel.
Este alcătuit din: bulb rahidian, puntea lui Varolio și pedunculii cerebrali (mezencefal).
• bulb rahidian – limita sa inferioară este reprezentată de decusația piramidală. Reprezintă punctul de legătură
dintre sistemul cardiac și respirator (CN: IX, X, XI, XII);
• puntea lui Varolio – reglează ciclul somn-veghe, reacție de luptă-fugă, nivelul de durere. CN: V, VI, VII, VIII;
• și mezencefal (midbrain – creierul mijlociu) – sistem releu pentru văz (oculomotor, pupilodialaltor) și auz. CN:
III, IV.

• CN I (olfactiv), II (optic) și VIII (vestibulo-cohlear) sunt senzitivi.

• CN III (oculo-motor), IV (trohlear), VI (abducens), XI (accesor), XII (hipoglos) sunt motori.
• CN V (trigemen), VII (facial) , IX (glosofaringian), X (vag). Acești nervi conțin și importante fibre vegetative.
Cerebelul
• Se găsește în fosa posterioară a craniului (occipitală).
• Are o porțiune mediană (vermis) și două porțiuni
laterale (emisfere).
• Primește toate informațiile (senzitive și motorii), pentru
a exercita o acțiune coordonatorie asupra activității
musculare, inițiate de cortexul cerebral motor.
• Legătura cu trunchiul cerebral se face prin pendunculii
cerebeloși inferiori.
• Este compus dintre trei lobi: anterior (paleocerebel –
tonusul mușchilor posturali/antigravitaționali), posterior
(neocerebel – comandă automat mișcarea voluntară și
semivoluntară) și floculonodular (arhicerebelul – centrul
echilibrului vestibular).
Atonie – lipsa tonusului muscular
Astenie – instalarea rapidă a oboselii musculare
Astazie – pierderea capacității de a ne ține pe picioare. Este
necesară creșterea bazei de susținere.
Tremor
Mersul ataxie – pierderea coordonării mișcprilor
Diencefalul
• Face legătura dintre mezencefal și emisferele cerebrale.
• În structura sa intră:
• Talamusul – sediul durerii, reglează ritmul somn-veghe. Sistemul limbic;
• Metatalamusul
• Epitalamusul – conține glanda pineală.
• Hipotalamusul –
• Lobul posterioară, secretă: vasopresină (antidiuretic –ADH) și oxitocina. Face parte din sistemul
limbic.
• Lobul anterior, secretă:
• CRH – corticotropina, determină eliberarea de ACTH - adenocorticotropina, care reglează producția de
cortizonului. Regulatorul axei hipotalamo-hipofiza-suprarenale;
• Dopamina, STH – somatotropin hormone (de creștere), prolactina, TSH – tieostimulina, FSH –
foliculostimulant (entrogen/ testosteron).
• Subtalamusul – reglează mișcarea, împreună cu ganglionii bazali.
 Encefalul
• Neocortex

• Paleocortex
SNP