O, om! - de Sf.

Ioan Iacob Hozevitul

^*0*^^*0*^^*0*^^*0*^^*0*^

O, om ce mari rspunderi ai
De tot ce faci pe lume
De tot ce spui n scris sau grai,
S-a dus, n veci nu-l mai aduni
i vei culege roada lui,
Ori viu, ori mort, odat.

Ari o cale, Calea ta

n urma ta nu piere,
E calea buna, sau e rea
Va prabui, sau va-ntina,
Vor merge suflete pe ea,
La pace, sau durere.

Ce grij trebuie s pui

n viaa ta, n toat,
Cci gndul care-l scrii sau spui,
S-a dus, n veci nu-l mai aduni
i vei culege roada lui,
Ori viu, ori mort, odat.

Traieti o viaa, viaa ta

E una, numai una
Oricum ar fi, tu nu uita,
Cum i-o trieti, vei catiga
Ori fericire pe vecie,
Ori chin pe totdeauna.
Mereu o s-i ndrume.

Ai spus o vorb, vorba ta,

Mergnd din gur-n gur,
Va n-veseli sau va-ntrista
Va curai sau va-ntina,
Rodind samana pus-n ea
De dragoste sau ur.
Scrii un cuvant: cuvntul scris,
Rmane-n urm drum deschis
Spre ocar sau slav.
Ai spus un cantec,
Versul tau, rmne dup tine,
ndemn spre bine, sau spre ru,
Spre curaie, sau desfru,
Lsnd n inimi rodul su,
De har sau de ruine.

O, om ce mari rspunderi ai!

Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus prin scris, sau grai,
Sau lai, prin pilda care-o dai,
Pe, multi, pe multi, spre iad sau rai,
Mereu o s-i ndrume.
Deci nu uita: Fii credincios!
Cu grij i cu team
S lai n inimi luminos
Un semn, un gand, un drum frumos,
Cci pentru toate, nendoios,
Odata, vei da seam.