Curs 1

Energia chimica se caracterizeaza prin modificarea proprietatilor chimice ale corpurilor care sunt supuse unor
interventii exterioare. Mai exista energia electrica,magnetica,atomica, care se poate transf. dintr-o forma in alta. Prin
transf. exista pierderi datorita transf. ireversibile cum ar fi frecarea.
Ca unitati de masura a energiei folosit Joule-ul, 1J= forta de 1 N care deplaseaza un corp pe o distanta de 1 m. Forta
de 1N este echivalenta cu 1Kg de substanta care este accelerat cu 1m/s2 .
Puterea reprez. Variatia de energie in unitatea de timp. Puterea este raportul dintre Lucrul mecanic si temp. ( L/t) si
se masoara in W.
Se considera ca avem o sursa de energie S si un receptor R. Energia data de sursa poate trece catre receptorul R care
este sub o alta forma de energie prin intermediul sistemelor de energie SE. Acesta primeste o energie de la sursa S1
cum ar fi energia termica, si o transf. In energie mecanica catre receptor.
Pt ca o masina sa functioneze, trebuie sa avem o sursa calda si una rece.
Pentru sensul direct, sursa calda poate fi data prin arderea unui combustibil in prezenta aerului (amestec carburant)
catre sursa rece care poate fi mediul exterior (acest sistem este aplicat la motoare cu ardere interna).
In sistem invers, sursa rece la un potential termic scazut, impreuna cu un generator de energie mecanica, da caldura
sursei calde reprezentatata de ext (cazul instalatiilor de producere a frigului).
Daca sistemul energetic intermediar face schimb intre Q si L el se numeste system termodinamic.
Termotehnica studiaza producereacaldurii si transformarea ei in alte forme de energie.
Pentru a vedea felul in care un corp isi schimba temperatura trebuie sa studiem modul in care acesta isi schimba
volumul.
Gazele sunt substante care isi variaza mult volumul, functie de temperature.
Primul principiu al termodinamicii: Bilantul dintre caldura si lucrul mechanic este egal cu variatia de energie
interna a corpului.
Sistemele termodinamice se pot clasifica dupa transf. Energiei in :
a) sistem direct(motor)
b) sistem invers
- dupa continuitatea incintei sist. Energetic poate fi : termic inchis si termic deschis. Cel termic deschis poate fi
periodic sau in curgere iar cel in curgere poate fi stabilizat si nestabilizat.
Pentru energia chimica, sistemele sunt unitare, cand gazul este format din atomi de acelasi tip, si neunitare cand
gazul este format din atomi diferiti.
-dupa omogenitate exista sistem omogen(monofazic) si sistem neomogen (bi sau trifazic)
Prin incinta intelegem o membrana elastica in care se gaseste un gaz.
Sisteme in curgere continua.
Se considera o incinta oarecare. La intrare introducem un debit masiv ni. Incinta elastica se va dilate daca
introducem o caldura Q realizandu-se o putere mecanica Pm. In interior se afla un rotor cu palete(o turbina). Jetul de
gaz va impinge in paletele turbinei creandu-se o putere de rotatie. Datorita cresterii agitatiei termice a moleculor,
viteza lor creste, iar la iesire se obtine o putere cinetica Pcin care poate duce la deplasarea incintei i(princ. Reactiilor).
Sist. Termodinamice semi-deschise pompele pneumatice
Sist. Neomogene in care gazul sau agentul de lucru isi schimba starea de agregare.
Princ III : Nu se poate obtine 0 K.
T=t+273,16
Calduri specifice
Caldura specifica a unui corp reprezinta cantitatea de Q de 1 J, data de 1 kg de substanta, pentru a-i mari
temperatura cu 1 grad.
Pentru gaze exista caldura specifica la presiune constanta si la volum constant.
Relatia lui Mayer : Cp-Cv=r <J/Kg*grad>
Cp- q specifica la presiune constanta
Cv- q specifica la volum constant.

Masa molara a unui gaz reprezinta cantitatea de substanta in Kg, dintr-un kmol de gaz.
Cantitatea : kg, kmol, Nmc
1 normal metru cub(Nmc) reprezinta volumul unui gaz in conditii normale ( la 0 C si 760 mm Hg)
Legea lui Avogadro : Un kmol din orice substanta, in conditii normale ( 0 C si 760 mm Hg) are 22,414 m3.
Ecuatia de stare a gazelor :
pV=mrT
p-presiune
v-volum
m-masa gazului in Kg
r- constanta specifica a gazului
t-temp. In K
n-nr de kmoli
pV=n M r T
pV=nRT
R=rM~ 8310 J/kmol grad K
Transf gazelor pot fi:
a). dupa starea initiala si starea finala pot fi deschise si inchise.
Cele deschise sunt simple, complexe si compuse.
Marimile termice de stare sunt presiunea,temp si vol.
Marimile calorice de stare : entalpia, entropia si energia interna.
Entalpia se foloseste la calculul instalatiilor la care fluidele sunt in miscare.
Entropia reprezinta deci transformarea gazului care primeste sau cedeaza caldura la temperatura constanta.

Curs 2
Sistem termodinamic inchis, lucrul mecanic exterior si diagrama presiune-volum. (p-v)
Consideram o incinta, adik un spatiu inchis de o membr. Elastica si un gaz in aceasta incinta numit sist
termodinamic. In termotehnica si termodinamica se studiaza starea si transf pe care le avea gazele care sunt
deformabile. L=21pdV Q12-L12=U=mCv I =U2-U1 = mCv(T2-T1)
Incinta i care contine un gaz ideal are initial pres p1, temp t1 si volumul V1. Mai intai incalzim incinta trimitand o
cantit de caldura Q provenita de la o sursa calda cum ar fi gazele asre ale unui combustibil dintr-un martor termic.
Incinta fiind inchisa volumuol va creste si datorita indepartarii moleculelor temp va scade (deoarece nr de ciocniri
dintre molecule va scade). Prin dilatarea incintei se prod un lucru mecanic L numit lucru mecanic exterior.
In practica putem avea un cilindru cu un piston care incalzit duce la deplasarea pistonului. Este cazul unui motor cu
ardere directa la timpul 3 cand se face destinderea.
In diagrama p-v aceasta destindere se face sub forma unei curbe, iar aria dintre curba 1-2 si abscisa repr lucrul
mecanic exterior.
Primul principiu al termodinamicii pt acest sist inchis (care nu face schimb de subst cu exteriorul) se anunta astfel:
Bilantul dintre schimb de caldura si energia mecanica este egal cu variatia de energie interna.
Consideram ca avem un piston care se va intoarce din pct 2 in pct 1.

LD- |LC|=LU
Destinderea se face dupa 1a2, efectuandu-se un l.m. de
destindere LD.
Datorita inertiei sist biela-manivela, pistonul se va intoarce
printr-o compresie a gazului dupa o curba 2b1. Este l.m. de
compresiune care va fi negativ.
Diferenta dintre LD si LC este l.m. util LU repr de aria dintre
cele 2 curbe.
ln V2- lnV1= Inp1-lnp2=> ln V2/V1=ln p1/p2 => V2/V1= p1/p2
=> p1V1=p2V2 -transf constanta
Q12=mCp dT=0
S12= 21 Cp dT/T= mCp lnT2/T1=m a b* T2/T1 ; Cp/Cv=
2.) Transf Gay-Lussac p=ct
V/T=ct V1/T1=V2/T2
Q12=m Cp (T2-T1)
L12= 21 p dV= p 21 dV= p(V2-V1)= mr(T2-T1) = m( Cp- Cv)
(T2-T1) = m Cv( Cp/Cv - 1) (T2-T1)
= mCv (-1) (T2-T1)
3.) Transf Charles V=ct dV=0
L12= 21 p dV=0 ; Q12=mCv (T2-T1)= m Cp/ (T2-T1)
4.) Transf adiabatica Q12=0 -> apare exponentul adiabatic =
Cp/Cv
Q12-L12=U =0
b.) pV=mrT
L12= - U= U1-U2=mCv (T2-T1)
= Cp/Cv => pV=ct ; TV-1 = ct; T/ p-1/=ct
5.) Transf politropa
Q120, L120 -apare coef politrop
Cn- cald specifica ptr o transf oarecare
Q12=mCn (T2-T1)
u= Cn-Cp/ Cn-Cv => Cn= f(u,Cp,Cv)
u
u-1
pV =ct; TV =ct; 1/pu-1/u=ct
L12= p dV= (p1V1-p2V2)/ u-1
Ciclul CARNOT
Ciclul carnot este un ciclu ideal dupa care fct o masina cu max. Acest ciclu este format din 2 izoterme si 2
adiabate.
Curs 3
Procese ireversibile
Teoretic procesele din termodinamica sunt procesele reversibile in realitate din cauza diferentei dintre sursa calda
si sursa rece si din cauza frecarii procesele sunt ireversibile, intre cele 2 surse de caldura cu temp t1 si t2 exista o
rezistenta termica care se opune trecerii caldurii de la sursa calda la sursa rece din acest motiv variatia de entropie
totala >0. Schimbul de caldura dintre corpuri cu temp. Diferite este un proces ireversibil rezulta ca prima conditie
ca schimbul de caldura sa devina proces reversibil este ca suma variatiilor entalpiilor = 0. Frecare apare la suprafeta
de contact a 2 corpuri aflate in miscare unul fata de celalalt corpul cald care in cazul unui motor cu ardere interna
reprez. de caldura gazelor de ardere va da caldura corpului rece, peretilor cilindrului care vor transmite aceasta
caldura mediului exterior considerat ca fiind corpul rece => ca suma variatiilor de de entalpie va avea o valoare
pozitiva deci sistemul este ireversibil.
Studiul sis. termodinamic deschis periodic

Un motor termic in 4 timpi fct. ca un sistem deschis periodic care face schimb de subst. cu mediul exterior, in
timpul 1 se deschide supapa de admisie intrand amestec carburant (benzina+aer) in timpu 2 supapa de admisie se
inchide, are loc compresia amestecului combustibil+aer pana aproape de punctul mort, interior , al cilindrului, spre
sfarsitul compresiei printr-o scanteie are loc aprinderea acestui amestec, in timpul 3 supapele raman inchise si are
loc destinderea gazelor arse , pistonul deplasandu-se pana la pct mort exterior, in aceasta pozitie se deschide supapa
de evacuare, gazele arse fiind evacuate in atmosfera. Pe timpul compresiei si destinderii supapele fiind inchise
sistemul se comporta ca un sistem inchis iar ansamblu pt. cei 4 timpi sistemul face schimb de subst cu exteriorul
comportandu-se ca un sistem deschis, ptr motoarele cu injectie, aprinderea are loc la sfarsitul compresiei prin
injectarea unui combustibil care are proprietatea ca se autoaprinde la temp si presiune inalta.
Un alt exemplu de sistem deschis il au compresoarele cu piston in acest caz timpii sunt urmatori: timpu 1
admisia aerului in, in timpu 2 are loc compresia, supapele fiind inchise , in timpu 3 este evacuat aerul intr-o butelie
de stocare si in timpu 4 are loc destinderea aerului ramas in spatiul mort interior.
Amestecuri de gaze
Legea lui Galton: presiunea unui amestec de gaze in aceleasi conditii de temp. Si acelasi volum este egal cu suma
presiunilor partiale avute de fiecare gaz la aceasi temp si care ocupa singure acelasi volum: p=pi(V,T=ct)
Legea lui Amagat: Volumul total al unui amestec de gaze = suma volumelor partiale a fiecarui gaz in parte la aceasi
presiune si temp, deci intr-o incinta in care exista amestec de gaze separam gazele prin niste membrane elastice incat
presiunea fiecarui gaz in parte si temp sa ramana constante. V=vi
Aerul atmosferic este un amestec de gaze format din N, O, si gaze rare. Deoarece N si O sunt in cantitati mult mai
mari nu tinem cont de gazele rare si teoretic consideram ca aerul din O si N, 1kg de aer este format din 0,77kg N, si
0,23kg O.
Exista 3 tipuri de motoare la motoarele in 4 timpi in felul in care are loc arderea.
1. La presiune constanta sau motor cu ardere prin scanteie sau prin explozii.
2. Motorul diesel lent cand arderea are loc partial la presiune constanta si partial la volum constant.
3. Diesel rapid cand are arderea are loc la vol constant.
Pt motorul Otto raportul de compresie este mai mic decat 8, ptr diesel lent mai mic decat 12, iar ptr diesel rapid
mai mic decat 22.
Ciclul ideal Joule: Este un ciclu deschis format din 4 aparate principale adica un turbo compresor, o sursa de
caldura o turbina de gaze si un racitor.
Turbo compresorul comprima gazele, le inmagazineaza, si le destind in turbina cu gaze, gazele sunt apoi racite intrun racitor cu ajutorul apei de racire, si ciclul se repeta.
Avantajul acestui sis de a obtine energie electrica, este aceea ca produce o cantitate mare de energie electrica iar
dezavantajul este faptul ca instalatia are un pret de constructie ridicat deoarece turbocompresorul si turbina de gaze
au constructie complicata.
Curs 4
I. Instalatia de forta cu gaze cu incalzire cu ajutorul unei camere de ardere si ventilator:
Tc- turbo compresor, I incalzitor, Ca- camera ardere, Td-turbodetector, G-generator electric, R- racitor.

Gazele cu starea 1 la presiune sunt comprimate in TC debitul este mare in schimbul unei presiuni mai scazute la
iesirea Tc. Gazele cu starea 2 sub presiune sunt incalzite in incalzitorul I si apoi se destind in Td care actioneaza
generatorul electric G=> starea 4 cu care gazele intra intr-un racitor R unde se racesc cu ajutorul apei dintr-o
instalatie de racire. La instalatiile mari apa de racire este la randul ei racita in turnuri de racire. Ptr a mari randamentul

s-a introdus o camera de ardere Ca care este alimentata cu aer necesar arderii de la ventilatorul V montat pe acelasi
ax cu Tc si turbina TD
II. Instalatia cu turbine separate (Td separate)

Instalatie asemanatoare numai ca se folosesc 2*Td care nu sunt cuplate intre ele dar care sunt puse in serie, gazele
fierbinti din prima turbina si sub presiune intrand la admisia care alimenteaza injectoarele din turbina a 2-a, avantajul
este acela ca turbina a doua cuplata cu generatorul, lucreaza independent de prima turbina putand avea o turatie si o
putere reglabila.
III. Instalatie reactive la instalatie cu gaze cu ardere izobara:
Aerul este comprimat in Tc care se gaseste pe acelasi ax cu T in urma compresiei aerul va avea o temp mai ridicata
si o presiune mai ridicata este introdus in Ca aici este injectat combustibil care arde obtinandu-se gaze la presiune si
temperatura ridicata acesta actioneaza paletele turbinei ajutajului energia potentiala a gazelor este transformata in
energie cinetica rezultand in sectiunea de iesire un jet de gaze cu energie cinetica mare care conform principiului
actiunii si reactiunii va impinge intregul motor.
IV. Instalatie de forte cu gaze fara arbore (statoreactor)
Este un sistem de propulsie care trebuie adus la o anumita viteza cand poate intra in functiune. In compresorul
dinamic care este o incinta sub forma conica, aerul care intra este comprimat datorita energiei cinetice in energie
potentiala in camera de ardere Ca se injecteaza combustibil iar gazele sub presiune sunt trecute in ajutaj unde energia
potentiala trece in energie cinetica. Dezavantaj: trebuie adus la o anumita viteza.
V. Instalatia de forte cu gaze cu regenrare

Instalatia contine un schimbator de caldura suplimentar I, in care gazele sub presiune de la Tc se incalzesc cu
ajutorul gazelor evacuate din turbina T instalatia poate fct si in regim deschis, gazele arse in starea 5 fiind evacuate in
atmosfera.
VI. Racheta
Contine 2 rezervoare R1,R2 cu H si O lichid. Prin intermediul unei pompe se introduce O in camera de ardere, iar
prin peretii dubli ptr racirea ajutajului si a camerei de ardere si vaporizare se introduce H lichid. Formeaza un jet de
presiune care impinge instalatia.
Toate instalatiile prezentate sunt instalatiile care fct ca sisteme directe. Ca sisteme inverse fct instalatiile frigorifice.
Sisteme inverse
Vaporii saturati din starea 1 de agent frigorific sunt comprimati in compresorul pana in starea 2, vaporii fierbinti
sub presiune obtinuti in starea 4, sunt condensati in condensator pana la starea 3 de lichid saturat, lichidul sub
presiune si la temp putin mai mare ca temperatura camerei se lamineaza intr-un ventil de laminare. Prin efectul JouleThompson lichidul ajunge la o temp si presiune scazuta de firbere fiind introdus cu starea 4 in vaporizator acesta
incepe sa fiarba preluand caldura din vaporizator vaporii reci obtinuti din starea 1 sunt comprimati din nou in
compresor si ciclul se repeta.
Pompele de caldura
Sunt instalatii care fct dupa ciclul invers ca si instalatiile frigorifice dar scopul lor este de a prelua caldura de
potential scazut si de a o transmite unui alt corp cald de potential termic ridicat.

Curs 5
5.Instalatia cu turbine cu gaze cu functionare inversa
Instalatia fuctioneaza dupa ciclul invers.Gazul cu starea 1 este comprimat in turbocompresorul TC actionat de un
motor electric pana la starea 2 cand p si T sunt mari.De obicei turbocompresoarele se folosesc pt presiuni mici de
compresie si debite mari. Gazele fierbinti sunt racite apoi in racitorul R pana la starea 3, intrand apoi in
turbodetectorul TD unde are loc destinderea teoretica adiabatica, adica la entropie constanta. Pt a mari eficienta
instalatiei TD fct la generatorul electric G pt obt energiei electrice.Gazele sunt apoi cu starea 4 si trecuta intr-un
schimbator de caldura SC unde are loc incalzirea acestora pana la starea 1. In sist inchis acelasi debit de gaz, ciclul se
repeat instalatia putand fi folosita ca instalatie frigorifica datorita racitorului R sau ca pompa de caldura datorita
schimbatorului SC. Daca lipseste schimbatorul SC si in turbocompresor intra aer atunci instalatia functioneaza ca
instalatie de frig adanc pt obt gazelor din aer. Astfel aerul din starea 1 este din atmosfera este comprimat in
turbocompresor TC dup ace in prealabil a fost filtrate, apoi este racit intrun racitor R numit scruber, in care aerul
circula de jos in sus intr-o incinta inchisa, iar de sus in jos circula agentul de racire (apa sub forma de ploaie). Aerul
cu starea 3 este trecut prin niste filtre speciale numite adsorbe in care se intlatura CO2 din aer. Prin deschiderea in
turbocompresor TD presiunea scade in acelasi timp cu temp, ajungandu-se la temp de -85-(-95)grade C apoi aerul
este trecut in coloane de rectificare in care dat dif de T si p se separa N,O2 si gazele rare. Apoi gazelle separate, fie in
stare lichida, fie gazoasa sunt trecute in rezervoare sau stocatoare de O2, N sau gaze rare.
TERMODINAMICA VAPORILOR
Notiuni de baza. Diagrama p-v (presiune-volum specific)
Vaporii de apa la temperature si presiuni foarte mari de ordinal sutelor de grade si atmosfere, se comporta ca un gaz
perfect fiind valabila ecuatia Boyle-Mariotte(curba1).
Daca p scade(curba2) se obs ca daca comprimam vaporii de la starea a la starea b va apare o deformatie a curbei cu
cat p scade mai mult.Astfel la o temp Tk critica va apare un pct de inflexiune k numit punct critic. Daca scadem p in
continuare de ex curba 4 la compresiune vaporii ajung pana intr-un pct M apoi comprima mai departe ajungand inreun pct N izoterma fiind orizontala. Prin pct s-a trasat diagr p-v care are 2 laturi: Ls de licid saturat si o curba in
dreapta VSU de la poli saturati uscati. Intre cele 2 curbe se afla zona vaporilor umezi. In stg curbei Ls se afla zona de
lichid nesaturat(Ln). In dreapta curbei VSU se afla curba VSI(vapori supraincalziti). Pt vaporii umezi sau chiar
supraincalziti nu mai sunt valabile legile gazelor ci acestora li s-au aduse niste corectii pt ec termica de stare.
Curs 6
1. Transformarea izobara

p=ct

Efectuarea masuratorii:
1.Se verifica daca rezervorul termometrului din dreapta este invelit in tesatura.
2.Se umidifica tesatura: ne vom servi cde pipeta cu para de cauciuc, se trage apa si se introduce pipeta, prin partea
inferioara a aparatului pana la refuz in tubul de garda al termometrului umed fara a se pompa. Se tine 1-2 s dupa care
se scoate si se pune inapoi in pahar.
3.Se asteapta trecerea a 3 minute dupa care se pot face citirile. Se noteaza indicatia termometrului uscat, iar din
minut in minut indicatia termometrului umed. Indicatia necesara este cea minima. Dupa uscarea tesaturii temperaturii
termometrului umed incepe sa creasca. Daca aerul este foarte uscat este adesea necesara respectarea umeziirii
tesaturii. Daca aerul este sataurat, indicatiile celor doua termometre sunt aceleasi.
4.Se porneste psichometrul, retind cheia pana la refuz in sensul insurubarii se va auzi zgomutul de functiune al
motorului.
5.Pichometrul cu care se va opri singur dupa derularea completa a arcului.
6.Se citeste presiunea barometrica la barometrul etalonat in ml Hg(torr) precum si temperatura tB aratata de
termometrul acestuia.
n- debit de caldura
Q- putere calorica

Q= ncp(T2-T1)
Lt=-vdp-0
Q12=Lt=I2-I1=ncp(T2-T1)

In transoformarea izobara, diagrama p-v, transformarea este aratata prin segmentul 1-2 . Punctul 1 poate fi aflat
stiind x1 si p. Punctul 2 este aflat conscand p si t2.
In diagrama T-S izobara este orizontala care devine o curba ascendenta in zona vaporilor supraincalziti.
In diagrama s, izobara este o dreapta pana la curba de vap. sat. care devine ascendenta in zona vaporilor
supraincalizti.
In diagrama p-i transformare izobara.
Transformarea izobara teoretic exista in masinile statice de schimb de Q, in incalzitoare, racitoare sau
condensatoare.
2.Transformarea izobara a vaporilo v=ct
Q=ncv (T 2-T1)
Lt=-vdp=-v(p2-p1)=nvr(T2-T1)
In diagrama p-v, izocora este un segment de bara ascendenta. Pentru punctul 1 trebuie sa cunoastem p1 si v1=v2 .
Pentru punctul 2 trebuie sa cunostem presiunea si temperatura.
In diagrama T-S, izobara este un segment de dreapta pana la curba de saturatie a vaporilor, urmaat de o curba
ascendenta pana in starea finala 2.
In diagrama s, izocora este o curba ascendenta, la fel in diagrama p-i.
De obicei in problemele necunoscute sunt
de vapori, xi care se calculeaza tinand cont ca v1=v2, iar v1=v`1 +
x1(v1-v1`). Il aflam pe v2 din tabelul 3 care va fi egal cu v1 si din ultima relatie il scoatem pe x1
3. Transformarea izoterma T=ct
Q12-Lt12=I=ncp(T2-T1)=0=>Q12=Lt12= -vdp=Lext
pv=ct
pdv+vdp=nrdT=0
Q12=T(S2-S1)
pdv=-vdp=>dp=pdv/v
Transformarea adiabatica reversibila a vaporilor

S1=S2=ct
Q12=0

Q12=0 Lt12=I1-I2=ncp(T1-T2)
Q12-Lt12=I2-I1
Teoretic schimbul de caldura este egal cu zero, transferul avand loc in masinile de forta cum ar fi turbinele cu aburi.
In realitate, deschiderea adiabatica este ireversibila . Din cauza frecarilor care apar, Q de frecare este data agentului
de lucru. Din acest motiv entropia va creste transferul devenind inreversibil.
Figura a este cazul destinderii ideale. Se observa ca punctul 2 adiabatic trece in punctul 2 real(2r). Entropia a
crescut:s. La compresie figura b punctul 2 ad trece in 2r, entropia crescand. Pct 2r aflat in zona vaporilor umezi nu
trebuie sa aiba un titlu de vapori
X2r <0,8. In caz contrar pentru turbinele cu abur, vor aparea picaturi de apa la sfarsitul destinderii, care avand o
viteza , mare pot lovi si distruge paletele turbinei.
Laminarea aburilor (transformarea la entalpie constanta)
Q12-It12=I=0
Q12=Lt12=-vdp=p1v1-p2v2/n-1
In diagrama p-v, laminarea este o curba care pleaca din zona vaporilor umezi in zona VSI, la fel in diagrama i-s.
In diagrama i-s, laminarea este orizontala, iar in p-i -0 verticala.
In practica, laminarea se foloseste la reglarea puterii unei turbine.
Inaintea turbinei T se monteaza un ventil. Prin inchiderea acestuia presiunea la intrarea in turbina va scade de la p1
la p`1.

Astefel deschiderea va fi de la 1-2` adiabatica sau de la 1-2`r in cazul in care se tine cont de frecare. Exista mai
maulte metode: pentru reglajul calitativ are loc o laminare generala, adica este un sg ventil de laminare pentru toate
ajutajele ce actioneaza turbina.
La reglajul calitativ, laminarea se face cu mai multi robineti pentru fiecare ajutaj in parte. La baza functionari
turbinelor instalatia cu aburi sta ciclul Ronfein format in principiu dintr-un cazan pentru producerea aerului, o turbina.
Un condensator, si o pompa de alimentare a cazanului.
Curs 7
Instal de forta si de incalzire care fct. cu ajutorul aburului
Vaporii si mai ales aburul supraincalzit este foarte util pt install tehnice el poate fii folosit fie ca agent de
incalzire,fie ca agent termodinamic in install de forta sau in inst termice cu ciclu invers.Inst tehnologice sunt formate
de obicei dintr-un cazan cu un consummator si o pompa de circulatie.Cazanul este de obicei un cazan cu abur
saturat,aburul este trimis la p=ct in incalzitor,unde se condenseaza si apoi condensul este recirculat cu pompa de
circulatie spre cazan.K-produce abur saturat uscat(starea 2)intra in incalzitorul y pana la starea 1 apoi condensul este
recirculat prin pompa p catre cazanul K.Izobara din zona de lichid nesat. se poate confunda cu curba de lichid
saturat.In realitate din cauza frecarilor dintre abur sau lichid si conducte pres scade.
Instalati de forta cu vapori care fct dupa ciclul CARNOT
Din cazanul K vap. sat. uscati din starea 1 se destind de turbina T,producand en. mec. de rotatie care actioneaza
gen :el,G.Destinderea se face teoretic la entropie const. Pana la starea 2 de vap umezi.Vaporii sunt condesati partial
pana in starea 2 in condesatorul C,racit din apa,apoi vaporii sunt comprimati in compresorul K,teoretic adiabatic(la
entropie ct.)ajugand in stare de lichid sat 4 care intra in cazanul K.Acest ciclu este teoretic si nu poate fi pus in
aplicare din urmat. motive:
1)Deoarece destinderea are loc numai in zona vap. umezi caderea de entalpie este redusa, deci la puteri foarte mari
ar trebui sa avem un debit mare de aburi.Astfel cazanul si condesatorul cu dimensiuni mari si pret de cost ridicat.
2)In ciclu exista o compresie adiabatica 3-4 iar compresorul K0 fiind o masina cu consum mare de putere mecanica
si foarte scumpa.
3)Inst. necesita un personal calificat deoarece orice abatere de la fct. de regim duce la modific starilor agentului de
lucru micsoranduse astfel si randamentul termic realizat.
4)Lucrand cu abur sat. uscat avem nevoie de schimbatoarele de Q cu supraf foarte mari.
Instalatia de forta cu abur care fct. dupa ciclul RANKINE
In condesatorul C,condesarea se face pana la starea de lichid saturat lichidul este pompat cu pompa p nemaifind
necesara folosirea.Pomparea se face teoretic la val specific const, pompa p realizand o mica compresie a lichidului
care nu-si schimba densitatea.Randamentul term T=(i1-i2)/i1-ia)=lu/qu(lucrul mecani util,caldura utila)
g=pu/B*Hi B=consumul de combustibil Hi= puterea calorica inferioara a combustibilului.Parametri care infl.
ciclul RABKINE sunt:1presiunea aburului iesit din cazan daca temp=ct.2pres. de destindere de la iesirea din turbina
cand temp. vap. supra.incalziti din cazan creste 3scaderea presiunii de la sf. destinderii la care se face
condesarea.Repr.proceselor in diagr.T-S si i-s
Primele 2 diagr reprez destinderea in turbina cand p creste la temp=ct sau cand temp creste la p=ct.Pt aceste cazuri
presiunea p2 de destindere la iesirea din turbina este const.In urmat 2 diagr este prez destinderea cand pres p si temp
t.
Se observa ca segm 1-2>segm1-2.De obicei in inst de termoficare apa de racire a condesatorului este la randul ei
trimisa in noduri termice pt incalzire.y1,y2,..yn=noduri termice.Apa in cazan este recirculata in instal de termoficare
care este la randul ei racita in noduri termice.La aceste noduri termice exista schimbatoare de Q care folosind apa de
la racirea condesatoarelor incalzesc in schimbatoarele de Q apa folosita la incalzirea locuintelor.Randamentul general
al electrocentralei va creste: G=(p+Qc)/B*Hi
Curs 9
9. Diagrama ix a aerului umed

Se considera aerul ca fiind format din aer uscat si vapori de apa, comportandu-se atat aerul uscat cat si vaporii de
apa ca 2 gaze ideale.
Este valabila Legea lui Dalton => presiunea aerului umed este egala cu suma presiunilor partiale ale aerului uscatla
acelasi volum si temperatura luate separat.
DESEN
Pe ordonata este entalpia specifica i; pe abscisa este umiditatea x masurata in kg vapori/kg de aer uscat. Poate fi si
d=rep tot umiditatea absorbita masurata in grame vapori/kg aer uscat. se distinge o curba =100% - este curba de
saturatie a vaporilor de apa. Deasupra curbei aerul umed este nesaturat, pe curba aerul umed este saturat si sub curba
aerul este subsaturat, zona=zona de ceata.
Izoentarpele => i=ct=drepte inclinate la 45 in sens trigonometric fata de ordonata. Izotermele , t=ct, = drepte
divergente cu o panta crescatoare fata de abscisa. Deasupra curbei de saturatie f=100% se gasesc curbele turbiditatii
=10%.
Consideram starea aerului ca fiind starea 1; din 1 daca merge pe izoentalpa i1 la intersectia cu curba de saturatie ad.
Pe izoterma din ad citim temperatura adiabatica. Din punctul 1 daca coboram la intersectia cu =100% inatlnim
puncul r unde citim punctul de roua coborand pe verticala, putem citi pe abscisa umiditatea x1. Pt a afla umiditatea
absoluta la saturatie xs se intersecteaza.cu curba de saturatie =100% unde aflam 1s.
Pe verticala din acest punct citim pe abscisa umiditatea la saturatie. Exista o dreapta d inclinata fata de orizontal,
sub aceasta dreapta gasim d1 si ds. Daca transpunem aceste seg pe verticala din dreapta verticalei aflam presiunile
Pv1 si Pvs la saturatie. Diagrama este folosita astfel pt det parametrilor aerului umed.
Incalzirea aerului umed
DESEN
Consideram o conducta prin care trece aerul. In conducta se gaseste incalzitorul i care va incalzi aerul de la starea
i1, x1, t1 pana la parametrii i2, x2, t2. In diagrama stabilim pozitia t1 si mergand pe verticala intersectam verticala cu
izoterma t2 aflam astfel pozitia punctului 2 a carui parametri ii putem determina din diagrama.
Caldura primita de la incalzire i=Q=m reprezinta I dreptum max a aerului introdus in incalzitor.
Racirea aerului umed
DESEN
me=mDx=m(x2-x3)
Q12=|m(i2-i1)|
Q13=|m(i3-i1)|
Se considera aerul umed in starea 1 si temp t1, umiditatea absoluta x1 si entalpia i1 este racit intr-un racitor aflat in
conducta de circ. a aerului. Racirea se face initial de la t1 la t2. Din pct 1 coboram pe verticala in pct 2 unde se
termina racirea. Deoarece <100% nu s-a ajuns la starea de saturatie si se considera o racireuscata. Daca terminam
racirea pana la 1r se atinge temp punctului de roua la temp tr vor apare primele picaturi de condens. Ca sa uscam
aerul il racim pana in pct 3 de umiditate x3.
Cantitatea de caldura separata Qe=m (debitul m) inmultit cu variatia x2-x3.
Umidificarea aerului umed se poate face la temp ct prin injectarea de picaturi de apa numita umidificare la entalpie
constanta numita umidificarea izoentalpa.
DESEN
Umidificarea izoentalpa 1-3 se face prin insuflarea de aburi saturata.
Amestecarea
DESEN
Consideram 2 conducte prin care intra aerul m1 si m2 cu i1, t1, x1 de bitum m2 cu i2, t2, si x2.
Conform pricipiului II al .. aerului mai cald ra reda caldura aerului mai rece obtinandu-se un debit m1 si m2 cu
entalpia ia, ta, si xa. Scriind ecuatia de bilant aflam entalpia amestecului, la fel se obtine si umiditatea xa. Ecuatiile
folosesc la calculul instalatiilor de climatizare.
In diagrama ix pt a afla parametrii de amestec a pct r se uneste pct 1 cu pct 2 se calculeaza entalpia amestecului si
se intersecteaza entalpia ia cu dreapta1-2 afland pozitia pct a. aflam astfel xa, ta, pva.pvsa.
Daca temp aerului t1 sau t2 sunt mai scazute at s-ar putea ca dreapta 1-2 sa intersecteze curba de saturatie.
DESEN

In acest caz pct a cade sub curba de saturatie =100%. Ducem ia pe care o intersectam cu curba de saturatie si
aflam a. se poate considera starea aerului de amestec ca fiind a. umiditatea dintre xa si xa fiind la val foarte
apropiate, la fel temp si entalpia.
Temp termometrului umed sau temp adiabatica se afla in diagrama intersectand izoentalpia i1 a starii aerului cu,
curba de saturatie =100%. Aceasta temp<temp initiala a aerului. Se obtine daca trecem aerul pe o conducta in care
se afla un bazin cu apa fenomenul explicandu-se in felul urmator: i1, x1, t1 trecand prin bazinul B plin cu apa ajung
la o stare t2, x2, i2, aerul trecand pe deasupra apei; aerul cedeaza caldura apei racindu-se.
Apa cedeaza aerului vapori de apa ajungandu-se la un echilibru umiditatea aerului crescand.
Arderea combustibililor
Consideram 1kg combustibil ca fiind formata dintr-o cantitate c de Carbon, h de Hidrogen, s de Sulf, o de Oxigen,
n de Azot, u Umiditate, a- cenusa -> aceasta este compozitia elementara a combustibilului.
1kg=c+h+s+o+n+u+a
Dintre toate aceste elemente C, O2, S ard. Oxigenul nu arde dar se consuma intretinand arderea. Azotul nu arde si
nici nu intretine iesind pe cosul.Apa in stare lichida.iar cenusa obtinuta in urma arderii este partial evacuata
cu gazele arderii si partial se depune la baza arderii depinzand de combustibil.
Pt a afla compozitia unui combustibil se face analiza elementara afland astfel cantitatea elementara de baza. Pt
aceasta daca avem o bucata de lemn se incalzeste combustibilul la t>100C eliminandu-se apa, prin incalzirea in
coninuare la 200-300C se elimina subst usor volatile, prin ardere se elimina C si S obtinand cenusa. Intre aceste
etape se face cantarirea combustibilului afland cant. de C si S, H si O, si de cenusa.
Arderea carbonului
C+O2=CO2
1kmlC+1kmlO2->1kmlCO2
Mc=12; Mo2=32; Mn2=28; Ms=32; Mh2=2
1kml din orice subst contine un nr kg= masa molara a subst
12kgC+32O2=44kgCO2 / :12
1kgC+2,66fkgO2=3,66f kg CO2
c kg C+2,668c kgO2=3,668c kgCO2
H+1/2O2=H2O
2kgH2+16kgO2=18kg H2O
h kg H+8kgO2=8h kg H2O
S+O2=SO2
32kgS+32kgO2=64kgSO2
s kg S+s kg O2=2s kg SO2
c kgC+h kgH+s kgS+(2,66fc+fh+s)kgO2=3,668kgCO2+(94+u)kgH2O+2s kgSO2+n kg H2+a
c+h+s+o+n+u+a
O2=(2,668+8h+s-o)
1kgL=0,23kgO2+0,77kgN2
xLt=-(2,668c+8h+s-a)
Lt=2,668c+8h+s-o/0,23 kgL/1kgB
1kgL.0,77KgB
Lt.yNm
N2L=2,668c+8h+s-o/0,23 x 0,77 kgH2/kgB
Daca introducem cantitatea de O2 care trebuie => stoechiometrica
Daca introducem mai putin O2 => at se considera ca H2 si S ard complet iar C2 arde incomplet obtinandu-se CO2si
CO.
Curs 10
Arderea hidrocarburilor

Hidrocarburile sunt de forma CnHn, printer acestea putem aminti metanul CH, butanul C4H10, acetilena C2H2,
etilena C2H4, popilena C3H6.
In urma arderii in oxygen rezulta dioxid de carbon si apa.
S-a introdus notiunea de coefficient de aer care reprezinta raportul dintre aerul real si aerul theoretic sau azotul real
si azotul teoreticsau oxigenul real si oxigenul theoretic.
Cand coeficientul de aer L este mai mare decat 1 arderea este in exces.
Ex: cazul arderii in cuptoare industriale
Cand L=1 arderea este stoechiometrica; cazul in care oxigenul introdus este egal cu cel theoretic. Ex: intalnim la
sudarea cu flacara oxiacetiletica.
Arderea este in deficit cand coeficientul L<1, in acest caz se considera ca S si H ard complet, iar C arde incomplete,
in acest caz o parte din C se transforma in CO2 iar o alta parte neavand O sufficient se transforma in CO (monoxid de
carbon).
Arderea in deficit are loc de obicei in cilindri motoarelor cu ardere interna.
Pt a afla cantitatea de CO in arderea in deficit se considera ca o anticipatie x se transforma in CO2 iar o anticipatie y
se transforma in CO.
L=Lr/Lt=N2 r/N2 t = O2 r/ O2 t
1)
L>1 Lr>Lt arderea este in excer ->O2 e
2)
L=1 Lr=Lt arderea este stoechiometrica
3)
L<1 Lr<Lt arderea in deficit CO2,x; CO,y.
C + O2 = CO2
12kg C + 32 kg O2 = 44kg CO2
1kg C + 2,668kg O2 = 3,668 kg CO2
xkg C + 2,668x kg O2 = 3,668x kg CO2
C + O2 = CO
12kg C + 16kg O2 = 28kg CO
1kg C + 1,33kg O2 = 2,33 kg CO
y kg C + 1,33y kg O2 = 2,33 y kg CO
xkg C + 2,668x kg O2 = 3,668x kg CO2 si y kg C + 1,33y kg O2 = 2,33 y kg CO (sistem)
In cazul in care avem un amestec de hidrocarburi, vapori de apa si azot sau dioxid de carbon atunci se calculeaza
masa molara a intregului amestec ca fiind egala cu una dintre participanti componenti si masele molare a fiecarui
component.
Apoi se iau componentii care ard, adica hidrocarburile, si se descompun in kg in elemente specifice. Elementele
care nu ard sunt trecute in kg fara a fi descompuse.
Se calculeaza fiecare element elementar adica C,H,O tinand cont de participantii lor in combustibil. Afland aceste
elemente C,H,O, deci efectuandu-se analiza elementara se calculeaza ec de ardere dupa ec data in cursu anterior.