Universitatea Politehnica Bucureti

Facultatea de Antreprenoriat , Ingineria si Managementul Afacerii

Curs
7
Centrifugarea pentru
sedimentarea
suspensiilor

Profesor coordonator:

Maican Constantin

Studeni :

Manu Alina , Mardale Andrei , Mrgrita Ctalina ,

Mihail Mdlina , Nicolescu Sorina , Nistor Laura , Pic Mdlina ,
Popescu Marina , Prodan Marius , Tudose Denisa , Vlad Lavinia

Disciplina :

Procesarea substanelor si materialelor

Facultatea de Antreprenoriat , Ingineria si

Managementul Afacerii

Grupa

1522 A

Curs 7

7.3 Centrifugarea pentru sedimentarea

suspensiilor

7.3.1 Probleme generale

Sedimentarea in cmp gravitaional de fore se bazeaz pe diferena dintre
densitatea fazelor componenente ale sistemului eterogen.

Sedimentarea centrifugal realizeaz decantarea sau limpezirea suspensiilor.

4

Limpezirea necesit un factor de separare Z 10

coninut redus de particule fine i particule coloidale.

i se aplic suspensiilor cu

Decantarea este aplicat suspensiilor cu coninut

ridicat de particule solide in diametre diferite .
Prin sedimentare , faza solid se depune pe
peretele rotorului formnd sedimentul , dup care
sedimentul este tasat .Prin tasare este eliminat
faza lichid obinndu-se un sediment compact i
uscat.

Rotorul centrifugei are perei neperforai i este alimentat cu suspensie printr-un

canal tubular , central (fig.1)
Rotorul centrifugal poate avea form cilindric ,cilindro - conic sau conic (fig.2)

Centrifugele cu tambur

cilindric asigur cea mai bun separare a

fazelor deoarece fora
centrifug este constant pe
toat lungimea rotorului.
Sedimentul se evacueaz , ns
cu umiditate mai mare.

Centrifugele cu tambur conic formeaz

sediment mai uscat , lichidul acumulnduse in zona cu fore centrifuge mai mari.

Avantajele celor dou variante se regsesc in rotorul cilindro-conic.

Din punct de vedere al poziiei rotorului , se construiesc centrifuge de
sedimentare cu ax de rotaie vertical , orizontal sau inclinat.
Funcionarea lor poate fi periodic sau continu.La centrifugele cu funcionare
periodic se disting mai multe etape : pornirea si accelerarea tamburului , pn
la turaia de regim , alimentarea cu material, separarea fazelor , frnarea si
descrcarea sedimentului.

Centrifugele cu funcionare continu sunt echipate cu sisteme mecanice de

evacuare permanent a sedimentului , asigurndu-se flux continuu de
funcionare (alimentarea, separarea si evacuarea sunt fenomene simultane).

7.3.2 Viteza de sedimentare

Expresia general de calcul a vitezei de sedimentare este asemntoare cu

cea stabilit la sedimentarea in cmp gravitaional , nlocuindu-se acceleraia
2

gravitaional cu acceleraia normal ( an = r ) =>

4
Pentru regimul laminar de curgere ( 10 < R e <2 )

g=

4 d f 2
r
3 Cr f

=>

Cr =

24
Re

=>

v=

1 d2 f 2
r
18 v f

La regimul tranzitoriu (

2< Re <500 )

=>

Cr =

18,5
Re 0,6

=>

v 2=

4 d1,6 v 0,6 f 2
r
3 18,5 v 0,6 f
5

Pentru regimul turbulent de curgere ( 500<Re <2 10

=>

v=

4 d f 2
r
3 0,45 f

) =>

Cr =0,45

si

7.3.3 Diametre critice

=> diametrele maxime i minime ale particulelor care sedimenteaz intrun regim determinat de curgere (v. diametre critice la sedimentarea in cmp
gravitaional )
nlocuind g cu

2 r

=>

Regim laminar

Re =2= d 1 M

1802 R e f
d=
2
r f
3

Re =104 = d 1 m

Regim tranzitoriu

Re =500= d 2 M

1,4 2
55,5 R e g f
d=
2
4
r f
3

d 2 m=d1 M

Regim turbulent

Re =2105 = d 3 M

2 2
1,35 R e v f
d=
4 2 r f
3

d 3 m=d2 M

7.3.4 Timpul de sedimentare

Se analizeaz problema pentru regimul laminar de sedimentare , la care

1 d2 f 2
r
18 v f

Se calculeaz timpul necesar pentru depunerea unui strat de sediment, dintr-un

lichid cu grosimea

R=RRi

unde

R=raza interioar a rotorului

Ri =

raza interioar a stratutului de lichid din rotorul centrifugal.

Dac particulele ce urmeaz a fi sedimentate parcurg distana dr n timpul

d =>

dr
d

Aceste particule se deplaseaz ,radial ,pe distana

Deci

d =
0

dr 1 d2 f 2
=
r
d 18 v f
18 v f dr R dr

2
2
d f r R r
i

=>

d=

18 v f

dr
d f r r
2

18 v f
2

d f

ln

R
Ri

R=RRi

=>

Impunnd diametrul minim d al particulelor ce trebuie separate , prin

sedimentare centrifugal cu relaia precedent se determin timpul de staionare
a suspensiei care sedimenteaz.

7.3.5 Debitul de alimentare a centrifugei

V j=

R4
2
4g

Debitul de alimentare este

V
Q= j
6

Q=

R
2 d f

4g
R
18 v f ln
Ri

Este posibil ca debitul Q sa fie supus din condiii tehnologice

Relaia precedent permite calculul diametrului minim d al particulelor solide
care sedimenteaz.

7.3.6 Viteza medie de sedimentare

In timpul

=>

m=

particulele cu diamentrul d parcurg dinstanta

R RRi d 2 f 2 RRi
=
=

18 v f
R
ln
Ri

R=RRi

Se monteaz

Deci

Rml=

RR i
R
ln
Ri

d 2 f 2
m=
R
18 v f ml

= raza medie logaritmic

Observaii : Pentru celelalte doua regimuri de sedimentare raionamentele

similare.

7.3.7 Centrifuga pentru sedimentarea suspensiilor

soluii constructive
Sunt centrifuge cu rotor compact (neperforat) ,care separ fazele
suspensiilor prin depunerea sedimentului pe peretele rotorului n straturi
succesive , dependente de densitatea particulelor solide . Sunt construite cu

rotoare cilindrice , conice sau cilindro-conice ,cu ax vertical sau cu ax orizontal .

Funcionarea este continu sau discontinu .
a) Centrifuga cu funcionare discontinu
Sunt , in general , centrifuge cu ax vertical . In figura 3 este prezentat
schema unei centrifuge pentru sedimentare suspensiilor (centrifug de
decantare) ,cu ax vertical si rotor suspendat .

nainte de pornirea centrifugei , conul

de nchidere 3, este cobort si acoper
construcia cu gura de descrcare 6.
Dup primirea centrifugei se deschide
vana conductei e alimentare 4 si suspensia
ptrunde n rotor pe la partea inferioar .
Sedimentul este evacuat , prin partea
superioar , in spaiul dintre rotor i carcas .

Centrifuga este apoi oprit , conul de nchidere este ridicat i sedimentul

se evacueaz prin gura de descrcare 6.
b) Centrifuga cu funcionare continu
Sunt ,de obicei , centrifuge cu ax orizontal . In figura 4 este prezentata
schema unei centrifuge de decantare cu ax orizontal , cu funcionare continu .
Centrifuga dispune de un rotor cilindric 5 , prevzut , pe exterior , cu un
transportor elicoidal cu pas constant ,dar cu diametrul variabil. Coaxial cu

tamburul cilindric este dispus un tambur tronconic 2 care se rotete n acelai

sens cu tamburul cilindric ,dar cu o turaie mai mare .

Suspensia ptrunde in interiorul

tamburului cilindric , prin racordul 4 i
ajunge in spaiul dintre cele dou
rotoare prin orificiile practicate n
tamburului cilindric. In aceast
loc sedimentarea , decantorul
evacuat prin racordurile 8 plasate
peretele frontal al tamburului
tronconic.

peretele
zon are
fiind
pe

Transportorul elicoidal preia sedimentul si l deplaseaz spre orificiile 9 ,

prin care sedimentul este evacuat n exterior.

Dup prsirea zonei in care se afl suspensia , sedimentul trece prin zona
II, ajungnd in contact cu apa de splare .

Apa de splare este evacuat , mpreun cu

decantatul , prin canalele 8.
Una din multele variante constructive ale
centrifugelor de decantare cu funcionare continu
este prezentat in figura 5.

Turaiile rotoarelor sunt cuprinse ntre 2000 si 10000 rot/min la debite de

pn la 20000 l/or , in factori de eficacitate mai mici de 5000.

7.4 Separatoare centrifugale

Sunt centrifuge folosite pentru limpezirea suspensiilor i pentru repararea
fazelor lichide din emulsii.

Se construiesc n dou variante : separatoare cu elemente cilindrice inelare

i separatoare cu talere tronconice.

7.4.1 Separatoare cu elemente cilindrice inelare

Aceste separatoare se folosesc pentru

limpezirea suspensiilor n care faza solid nu
depete .....?
In rotorul centrifugei (fig.6) sunt dispui mai
cilindri concentrici , prevzui , alternativ la partea
inferioar i ,respectiv, la partea superioar , cu capete
spre interior.

muli
curbate

Capetele curbate menin distana constant ntre cilindri i permit

formarea unor spaii sub forma de canale similare , prin care circul lichidul.

Alimentarea se face prin racordul central plasat la partea superioar .

Forele
centrifuge determin deplasarea lichidului , in sus , pe
suprafaa primului element cilindric inelar unde ,
cea mai mare parte a particulelor solide , se
depun. De pe aceast suprafa lichidul trece , pe
la
partea superioar , n spaiul dintre primul i al
doilea element cilindric.
In acest spaiu lichidul coboar, realizandu-se n
continuare sedimentarea.

Circulaia alterneaz in sus si n jos , prin spaiile dintre inele, mrete

suprafaa prin care se face sedimentarea asigurndu-se o foarte bun eficien a
procesului de separare .
Decantatul este evacuat pe la partea inferioar a ultimului spaiu inelar i
are ,apoi, micare ascendent , in zona cuprins ntre ultimul inel cilindric i
carcas.
Discul de presiune 3 ndeplinete rolul de pomp centrifug , evacund
lichidul limpezit prin canalul inelar central.

Dup un anumit timp reparatorul este oprit , se scot elentele cilindrice i se

nlocuiesc cu altele. Elementele scoase se car de sedimente i se spal , fiind
pregtite pentru un nou ciclu de funcionare.

7.4.2 Separatoare cu talere tronconice

Au n componen un rotor compartimentat

de mai multe talere tronconice dispuse sub form
de pachet cu distanare ntre ele. Pachetul de
talere se rotete mpreun cu carcasa , cu aceeai
turaie.
In figura 7 este prezentat schema de
principiu a unui astfel de separator .Talerul inferior
face corp comun cu conducta central de
alimentare i este prevzut cu cu (3-6) orificii prin

care treci emulsia din conducta de alimentare . El este fixat pe carcasa rotorului
i susine talere intermediare.
Toate talerele intermediare au acelai numr de orificii ca i talerul
inferior , acestea formnd canale verticale de distribuie a emulsiei n spaiile
dintre talere .
Talerul superior nu are orificii si asigur desprirea traseelor de circulaie a
celor dou faze separate .

Eventualele particule solide din emulsie sedimenteaz pe suprafaa

interioar a carcasei.
n spaiile dintre talere , faza cu
densitate mai mare este mpins spre
periferie m spre carcas. Faza cu
densitate mai mic circul spre partea
central a rotorului .

Datorit forelor centrifuge faza mai dens urc , trece prin carcas si
talerul superior i este evacuat prin racordurile 6 , fixate in capac.
Faza cu densitate mai mic este evacuat prin canalul inelar 7 , format in
jurul conductei de alimentare .

Principiul de funcionare al separatoarelor

centrifugale folosite la sedimentarea
suspensiilor este prezentat in figura 8.

splarea

Separatorul cu funcionare discontinu (a)

necesit oprirea , la intervale de timp
prestabilite , eliminarea sedimentului i
talelelor.

La separatorul cu funcionare continu talerele 1 sunt solidarizate cu inelul

cilindric 3 i se rotesc cu aceeai turaie . In exteriorul inelului este montat
transportorul elicoidal 5 , folosit la deplasarea sedimentului depus pe carcas ,
spre orificiile de evacuare 4.
Turaia carcasei este cu aproximativ 10% mai mic dect turaia rotorului
cu talere.

7.5 Filtrarea n cmp centrifugal de fore

7.5.1 Caracteristicile procesului
Filtrarea centrifugal este realizat cu centrifuga cu funcionare continu
sau cu funcionare discontinu, cu ax orizontal sau cu ax vertical.
Operaia este caracterizat de existena a trei faze simultane: formarea
precipitatului, tasarea precipitatului i eliminarea lichidului reinut n pori.

Etapa de formare a precipitatului este asemntoare cu cea la filtrarea n

cmp gravitaional. Deosebirea const n faptul c diferena de presiune (p)
dintre cele dou fee ale materialului filtrant i viteza de circulaie a filtrului prin
pori sunt mult mai mari, permind debite de filtrare sporite.
Precipitatul este permanent tasat, iar lichidul este eliminat continuu din
porim datorit forelor centrifuge.
Rotorul centrifugei are perei perforai i este placat cu sit i pnz
filtrant.

Filtratul curge pe direcie radial. Aria suprafeei de filtrare este

echivalenta cu aria lateral a rotorului.
7.5.2 Elemente teoretice referitoare la filtrarea n cmp

centrifugal de fore
La filtrarea n cmp gravitaional s-a dedus ecuaia filtrrii, pentru
precipitate necompresibile i p=ct :

Q=

Q=

dV
d

dV
A2 p
=
d x 1 (V +V l )

, unde:

debitul de filtrat la un moment ;

p diferena de presiune de pe cele dou fee ale materialului poros;

A aria suprafeei de filtrare;

 vscozitatea dinamic a filtratului;

x concentraia volumic a particulelor solide n suspensie;
V volumul de filtrat care a traversat stratul poros;
Vl volumul echivalent de filtrat.
Dac se neglijeaz rezistena specific a stratului poros ( 2=0), rezult
Vl=0 i :

Vdv=

p A2
d
1

Integrnd rezult:
La =0 rezult V=0 i C=0, deci:

V 2 pA 2
=
+C
2
1 x

V=A

2 p
1 x

Volumul V se poate calcula dac este cunoscut diferena de presiune p.

Se consider un inel elementar de lichid, de nlime h, cu grosimea dr,
plasat la distana r de axa de rotaie, masa lui fiind dm.

Imagin
e aici
Segmentul de inel are volumul dv=rhdr.
Masa lui este dm=adv = rhadr, unde
a densitatea amestecului (densitatea suspensiei)
Fora centrifug exercitat asupra inelului este dFc = r2dm = r2ha2dr

Diferena de presiune pe cele dou fee ale inelului are valoarea

dp=

d Fc
A

,
unde A = rh aria lateral a segmentului de inel.

r 2 h a 2 dr
dp=
=r 2 a dr
rh

Considernd hi raza interioar a cilindrului dup care este distribuit lichidul i Rraza interioar a rotorului rezult:
R
2

p=

rdr
Ri

Se obine

2 a 2
p=
(R R i2)
2

Volumul de filtrat obinut n timpul va fi:

V=A

Volumul precipitatului este:

a
2 p
=2 rh
(R 2Ri2)
1 x
2 x

V p= XV =2 rh

a x 2
(R Ri2 )
2 x

Presiunea de filtrare realizat de fora centrifug este mult mai mare dect
presiunile exercitate la filtrarea n cmp gravitaional.
Aceasta face ca debitele de filtrat s fie mai mari, durata filtrrii unei cantiti
determinate s scad mult, iar umiditatea precipitatului s fie mult mai mic.

Este necesar ns mult energie pentru desfurarea procesului.

7.5.3 Centrifuge filtrante soluii constructive

a) Centrifuge filtrante cu ax vertical

In figura 9 este prezentat schema unei
centrifuge filtrant suspendat , cu descrcare
automat .
In turaia de regim precipitatul rmne pe
superfaa interioar a rotorului i filtratul ajunge
in spaiul dintre rotor i carcas. Partea inferioar
a rotorului este deschis .

Funcionarea centrifugei are caracter ciclic. Se pornete rotorul i se aduce la o

turaie iniial cuprins intre 250 i 300 de rot/minut.
La aceast turaie conductele de alimentare distribuie suspensia pe discul 3 care o
mprtie pe suprafaa lateral a rotorului . Cnd cantitatea distribuit este cea
prescris , se mrete turaia pn la valoarea de regim si se continu filtrarea . Se
spal apoi precipitatul i se reduce turaia pn la 250-300 de rot/min , turaia la care
cea mai mare parte din precipitat se descarc automat . Pentru eliminarea restului se
folosete un rzuitor.

b)Centrifuge filtrante cu arc orizontal

In figura 10 este prezentat schema de principiu a unei centrifuge filtrante cu
ax orizontal i funcionare continu.

Centrifuga dispune de un
tambur cilindric perforat 1, si un
tambur tronconic 2, fixat pe
discul 3. Tamburul cilindric este
introdus in carcasa
compartimentat 4.
Suspensia, introdus pe la
partea cu diametru mai mic a

tamburului tronconic , avanseaz spre discul 3 , datorita micrii de rotaie ,cu

turaie redus , a rotorului tronconic.
In apropierea discului 3 suspensia trece pe suprafaa discului cilindric perforat
a crui turaie este mult mai mare. Se realizeaz astfel , filtrarea , precipitatul
rmnnd dispus pe suprafaa interioar a discului cilindric .
Printr-un distribuitor se introduce ulei alternativ , pe o fa i pe cealalt a
pistonului 7 , astfel nct arborele plin 6, mpreun cu placa 3 i cu tamburul 2 ,
efectueaz 12-16 curse axile pe minut , cu amplitudini de (40-50)mm .

Discul 3 mpinge precipitatul care

trece prin zona de splare i cade ,apoi,
n carcas , fiind evacuat prin partea
inferioar a acesteia.
Prin cele trei compartimente ale
carcasei se evacueaz filtratul , apa de
splare i precipitatul .

n figura 11 este prezentat schema de principiu a unei centrifuge filtrante ,cu

ax orizontal, cu tambur cilindric intre trepte.
In prima treapt se realizeaz filtrarea ,n a doua splarea i n a treia ,
splarea cu abur si uscarea mecanic.