Primele relaii diplomatice ale Romniei dup obinerea Independenei

n urma rzboiului ruso-romno-turc din 1877-1878, Romnia este admis n familia

statelor suverane, fapt stabilit de Tratatul de la San Stefano din martie 1878 i apoi de Tratatul
de la Berlin din iulie 1878. Astfel Romnia devine un actor cu drepturi depline al sistemului
internaional.
Statele care au recunoscut nc de la nceput independena Romniei au fost Imperiul
Otoman n martie 1878 i Austro-ungaria n Octombrie 1878, acestea fiind urmate de Rusia i
Italia.
Datorit faptului c, Congresul de la Berlin a condiionat aceast recunoatere de
modificarea art. 7 din Constituie, recunoaterea din partea Marilor Puteri, Marea Britanie,
Frana, Germania i a statelor de rang secund a ntrziat pn la nceputul anului 1880. n urma
adoptrii, de ctre Parlamentul Romniei a legii privind modificarea art. 7 i a legii de
rscumprare a cilor ferate concedate spre construcie unor consorii strine, Fran a, Marea
Britanie i Germania au recunoscut simultan independena Romniei.
n septembrie 1878 ca urmare a alinierii la normele internaionale dtabilite de protocolul
de la Aix-la-Chapelle, este emis decretul prin care se stabilete titlul i rangul agen ilor
diplomatici romni, fiind organizai n 3 clase: Trimii Extraordinari, Minitri Plenipoten iari,
Minitri rezideni i nsrcinai cu Afaceri.
Pentru ca Romnia s i asigure o reprezentare larg pe scena european i care s
corespund cu interesele politice i economice ale rii, dar i cu capacitile bugetare, a instituit
legaii. Astfel prima legaie deschis a fost cea de la Viena n septembrie 1878, apoi la
Petersburg i Constantinopol n octombrie 1878, apoi au mai fost deschise la Atena, Berlin,
Belgrad, Londra, Paris, Roma, Belgia i Olanda. n mai 1882 reprezentanele diplomatice ale
statului romn ajung s fie alctuite din 27 de diploma i, dintre care nou mini tri
plenipoteniari, 12 secretari de legaie i 6 ataai.

Referine:
-

Alin CIUPAL, Rudolf DINU, Antal LUKACS, Documente Diplomatice Romne, seria I,

volumul II, Editura Academiei Bucureti, 2006;

Ion MAMINA, Monarhia constituional n Romnia, Ed. Enciclopedic, Bucureti, 2000