MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Facultatea Inginerie Mecanic, Industrial i Transporturi
DepartamentulTransporturi
Programul Inginerie i Management n Transporturi

Lucrare de laborator nr.8

TEMA: Sistemul

de rulare

Elaborat: studentul grupei IMT-141

Conovali Dan

Verificat: lector superior

Plmdeal Vasile

Chiinu 2016

Scopul lucrrii: Studierea destinaiei, construciei, i principiului de funcionare a

cadrelor, barelor punilor, suspensiilor, roilor i anvelopelor, precum i pieselor
componente. Analiza defectrlor posibile, reglajele i materialele utilizate la fabricarea
pieselor.
Durata lucrrii conform planului de nvmnt.
Utilajul: Placarde, standuri, machete i ansamblurile de lucru a cadrelor, barelor
punilor, suspensiilor, roilor i anvelopelor, set de instrumente a lctuului-auto.

Metodica efecturii lucrrii de laborator

Lucrarea de laborator prevedestudierea construciei generale i principiul de
funcionare a cadrelor, barelor punilor, suspensiilor, roilor i anvelopelor ordinii de
montare-montare a pieselor cadrelor, barelor punilor, suspensiilor, roilor i anvelopelor ,
reglarea strngerii rulmenilor butucului roii.

8.1 Cadrul i caroseria automobilului

Destinaia, clasificarea i construcia caroseriilor autoturismelor. Organele de
conducere ale autoturismelor.

Caroseria reprezint partea superioar a automobilului amenajat pentru transportul

pasagerilor, al ncrcturilor sau pentru instalarea diferitor utilaje.
Clasificarea caroseriilor se face dup destinaie i dup tipul constructiv.
Dup destinaie, caroseriile se clasific n: caroserii de autoturisme; caroserii de
autocamioane; caroserii speciale.
Dup construcie, se clasific astfel:
- caroserie neportant, la care toate eforturile sunt preluate de cadru; n acest caz,
cadru este separat, iar caroseria este suspendat la cadru:
- caroserie semiportant, care preia parial eforturile datorit forelor provenite la
micarea automobilului; podeaua caroseriei este fixat rigid de cadru prin
uruburi, nituri sau sudrii,
- caroserie autoportant, care preia forele provenite la micarea automobilului; n
acest caz cadru nu mai exist.
Caroseriile de autoturism se clasific dup form i construcie
Dup form pot fi: nchise, deschise, decapotabile i speciale.
Caroseriile nchise pot fi:
- Coach cu dou ui i patru geamuri laterale, cu dou rnduri de scaune i
minimum 24 locuri.
- Cupeu cu dou ui i n general cu dou locuri, pot fi amenajate pentru 24 locuri
dimensiunile din spate fiind mai mici.
- Sedan cu 4 ui, cu dou rnduri de scaune pentru 47 locuri.
- Limuzina cu patru ui i ase geamuri laterale, amenajat pentru 68 locuri i
avnd uneori perete de separaie ntre locurile din fa i spate.
Caroseriile deschise pot fi
- Roadster, cu acoperi decapotabil cu gemurile laterale amovibile, cu dou ui i
23 locuri (un rnd de scaune).
- Roadster faeton, cu minimum 4 locuri cu 4 ui i patru geamuri laterale amovibile.
Caroseriile decapotabile pot fi:
- Cabriolet, cu dou ui cu acoperi decapotabil din pnz, cu ferestrele uilor
avnd geamuri cu rame escamotabile i cu 27 locuri.
- Cabrio-cupeu, cu acoperi decapotabil ns cu ramele acoperiului fixe, amenajate
pentru 25 locuri.
- Cu acoperi culisat de tipul coach sau sedan, avnd n zona central a acoperiului
un panou culisat.

Figura 8,1: Caroseria autoportant:

1-panoul portmotorului; 2-longeronul portmotorului; 3-suportul cu masca
farurilor; 4-aripa fa; 5-capota; 6-panoul vertical al portmotorului; 7grila de ventilare; 8-panourile laterale exterioare; 9-rama parbrizului; 10panoul aparaturii de bord; 11-pavilionul; 12-panoul geamului; 13-panouri
laterale pavilionului; 14-rama compartimentului cu poli; 15-panou
spate; 16-traversa podelei; 17-capota portbagajului; 18-aripa spate; 19longeronul portbagajului; 20-arcuri roilor exterioare i interioare; 21podeaua portbagajului; 22,23-traversele podelei; 24-podea anterioar;
25-piese de consolidare; 26-protectoarele noroi; 27-suporturile
protectoarelor noroi.
Dup construcie caroseriile de autoturisme pot fi neportante,
semiportante i autoportante.
Caroseriile neportante se caracterizeaz prin faptul c au scheletul aparte de cadru
asiului. Caroseria servete doar pentru protejarea ncrcturilor, toat sarcina fiind
transmis cadrului. Pe cadru, scheletul ce monteaz prin elemente elastice. Se utilizeaz la
autoturismele de capacitate mare i pentru teren greu.
Caroseriile semiportante, cu scheletul aparte de cadru, suport greutatea ncrcturii
utile i preiau o parte din sarcinile cadrului fiind mbinate rigid cu aceasta pe toat lungimea
lui.
Caroseriile autoportante se execut dup diferite principii constructive, putnd fi cu
schelet i fr schelet. La autoturismele uoare i de putere mijlocie se folosete o caroserie
de tip cadru-grind, ce nlocuiete cadrul elastic.

O variant autoportant este caroseria din fig. 8,1. Caroseria const din: portmotor,
podeaua consolidat, portbagajul i piesele ampenajului. Toate elementele sunt mbinate
prin sudare n puncte, iar cele mai solicitate prin sudare electric. Caroseria are izolaie
termic i antifon.
Portmotorul const din panoul vertical 6, protectoarele noroi ale aripilor din fa 26
cu suporturile 27, rama transversal a radiatorului, grila de ventilare 7, panourile aparaturii
de bord.
Podeaua caroseriei include panourile din fa i spate, podeaua portbagajului. De
panourile fundului (podelei) sunt sudate longeroanele portmotorului, longeroanele panoului
din fa a podelei, suporturile centrale, verticale, longeroanele medii ale podelei
portbagajului i patru traverse.
Portbagajul const din arcurile exterioare i interioare ale roilor din spate, panourile
inferioare laterale ale pavilionului, rama compartimentului cu polia din spate.
Ampenajul include: aripile din fa i spate, pavilionul, prile laterale cu goluri
pentru ui, panourile laterale ale pavilionului, ramele geamurilor din fa i spate, masca
radiatorului i panoul portbagajului. La caroserie i piesele ei sunt instalate capotele
portmotorului i portbagajului, uile etc.

Destinatia, clasificarea si constructia suspensiei

automoblilui

La deplasarea autovehiculelor pe drumuri cu suprafata neregulata, de

obicei, viteza nu este limitata de puterea motorului, ci de calitatea
suspensiei.
Suspensia autovehiculelor realizeaza legatura elastica intre caroserie si
puntile autovehiculelor sau direct cu rotile si are rolul de a proteja
incarcatura si organele componente impotriva socurilor, trepidatiilor si
oscilatiilor daunatoare cauzate de neregularitatile
drumului.
Suspensia autovehiculului cuprinde trei
elemente principale:
-elementul elastic
-elementul de amortizare
-elementul de ghidare

Elementul elastic serveste pentru micsorarea sarcinilor dinamice

,rezultate in urma actiunii componentelor verticale ale fortei de
interactiune dintre roti si drum,asigurand prin aceasta confortul
necesar.In suspensia automobilului se introduc uneori elemente elastice
suplimentare ,cum sunt stabilizatoarele ,care au rol de a micsora sau
anihila inclinarile laterale pe timpul virajelor.
Elementul de amortizare ,impreuna cu frecarea din suspensie,
creaza fortele de rezistenta care amortizeaza vibratiile caroseriei si a

rotilor.

Elementul de ghidare asigura posibilitatea unor deformatii elestice

corespunzatoare sarcinilor determinand caracterul miscarii rotilor fata de
sasiul autovehiculului.
Functiile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi indeplinite
de unul si acelasi element sau de elemente diferite.Astfel, la multe
autovehicule echipate cu arcuri lamelare longitudinale,acestea servesc
nu numai ca element elastic,ci determina cinematica rotilor,transmit
toate tipurile de forte si contribuie la amortizarea vibratiilor,datorita
frecarii dintre lamele si din articulatii.
Cerinte impuse suspensiei automobilului sunt urmatoarele:
-sa fie elastica si sa functioneze fara zgomot
-sa aiba o constructie simpla si rezistenta
-sa nu permita oscilatia rotilor in plan orizontal
-sa asigure o cinematica corecta a rotilor si o tinuta de drum corecta
-sa asigure transmiterea fortelor de tractiune si a fortelor de franare de
la roti la caroserie,daca aceasta functie nu este indeplinita de dispozitive
speciale
-sa execute amortizarea vibratiilor caroseriei si a rotilor
-elementele suspensiei sa aiba durabilitatea corespunzatoare
-sa aiba greutate minima,ceea ce contribui la micsorarea masei
nesuspendate a automobilului.
Suspensiile de automobile se pot clasifica:
-dupa modul de organizare a puntii
-dupa caracteristica elementelor elastice
-dupa tipul elementului elastic
Dupa modul de organizare a puntii,respectiv,dupa tipul elementului
de ghidare,suspensiile se impart in doua grupe principale:

-suspensie cu roti dependente

-suspensie cu roti independente
Suspensia cu roti dependente se intalneste in cazul puntilor rigide
,existand astfel legatura rigida intre rotile din stanga si din dreapta.

Caracteristic in acest caz este faptul ca deplasarea unei roti in plan

transversal se transmite si celeilalte roti.Arcul lamelor este ,in
general,elementul elastic al acestui tip de suspensie.
Suspensia cu roti independente inlatura legatura nemijlocita intre rotile
automobilului.La ridicarea verticala a rotii,aceasta se poate deplasa in
plan transversal,in plan longitudinal sau in ambele plane in acelasi timp.
La acest tip de suspensii roata poate fi legata de sasiu cu un singur
brat sau cu doua brate. Suspensiile independente inlatura tendinta de
vibrare a rotilor din
fata ,ceea ce asigura o buna tinuta la drum la viteze mari de circulatie
,permit micsorarea vibratiilor de ruliu,asigurand imbunatatirea conducerii
si a stabilitatii.
La unele automobile se intrebuinteaza suspensia independenta pentru
rotile din fata si suspensia rigida pentru rotile din spate,iar la altele se
utilizeaza suspensia independenta pentru toate rotile.
La autocamioane si autobuze este raspandita ,in general,suspensia cu
roti dependente.

Dupa tipul caracteristicii elastice ,suspensiile se clasifica in

suspensii cu caracteristica liniara si suspensii cu caracteristica neliniara.
Elementul elastic al suspensiei se apreciaza cu ajutorul caracteristicii
elastice a suspensiei care reprezinta dependenta dintre sarcina verticala
pe roata si deformatia suspensiei masurata mijlocit deasupra axei rotii.
Dupa tipurile elementelor elastice suspensiile se clasifica in:
-suspensii
torsiune )
-suspensii
-suspensii
-suspensii

cu elemente elastice (arcuri lamelare,elicodale,si bare de

cu elemente de cauciuc
cu elemente pneumatice si hidropneumatice
mixte (combinarea a doua sau mai multe elemente elastice ).

IV Partea practic a lucrrii de laborator

Demontarea i montarea roii autocamionului i autobuzului.
Demontare:
1) Se deurubeaz uruburile de fixare a roii
2) Se scoate roata de pe automobile
Montarea:
1) Se pune roata pe automobile

2) Se urubeaz uruburile de fixare a roii

Concluzie: n lucrarea dat laborator am nvat destinaia, construcia i principiul de

funcionare a suspensiei i a punii automobilului, precum i destinaia i clasificarea
cadrului i a caroseriei i organele de conducere a autoturismelor.
SURSE BIBLIOGRAFICE:
1. Rusu Sergiu, Automobilul Construcia ntreinerea Repararea;
2. http://www.corauto.md/ro/blog/motor-oil-post2-ro;
3. http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/144-ulei-motor-saew.html;

4. http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/auto/ELEMENTECOMPONENTE-ALE-SISTEM41.php;
5. http://www.scribd.com/ Supra-Aliment-Are;