Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere Vol I

PRCHECTAREA
TEHNOLOGItLQR
E P R E U J C R A R E
mecanicA
P R I N A CH!ERE
VDLUMUL
C. PIcos, O. Pruteanu, C. Bohoalevld, Oh. Coman,

V. Braha, Dr. Paraachlv, L. SlttrtMnu, Tr. Grimeacu
- Instltutul Polltahnlc GHv Aaachl" , lafl |
Al. Marin, V. lonMtt, Al. Toca
- inaUtutui Pottftmtc 8. Lazo", Chlflniu -
PR O I E C T A R E A TEHNOLOGIILOR O E
P R E L U C R A R E M E C A N I C A PRIN A$CHIERE
Manual tieprolectaro
VOLUMUL 1
Editura UNIVERSFTAS
CHISINAU
1992
C U PR IN S
Capitolul 1.
1.1.
H C t m FREUJCRARIIMBCANICE.......
Erori de prelucrare.Definitii.
CXasificare* ....*...... I........ j
1.2* Erori de prelucrare produse
uzurtt naînilor-unelte i a sqilelor............. ......... .
1.3. Erori de prelucrare produse de
defareayiile elastice ale sisteLilui tehnologic................ .
1.4. Erori da prelucrare produse
cieformaîile termioe ale sisteului tehnologic...................
1.5. Erori de instalare ..................
1.6 . Erori de reglare a sculei ...........
1.7. Galculul erorii totale de porelucrare ......... ............. .
1.8. Analiaa statisticaft a predziei
de prelucrare...................
1.9. Precizia ecxnonicS de prelucrare....
Capitolul 2.
2.1.
2.2.
Capitolul 3.
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
I
^
de
17
30
da
48
58
72
94
96
110
EWNCIPII DE BkZh LA F9DIECT7HREA

TEHNQLOGIIDGR DB PRELUCRARE * CMUCA PRIN ASCHIERE....... ....... 128
Date initiale pentru proiectarea
prooeselor tehnologioe i analiza lor ........ .................... 1 128
Stabilirea succesiunii operafcii.lor de prelucrare prin a^chiere..... 161
DETBRKDARE& ACAOSLRUjCR DE FREI1XRARE SI DIMENSIUN1IA INTERHEDIARE ......... ............ .... .
Noîurn. de baz& ....................
Metoda de calculanalitic a adaosurilor de prelucrare *..........
Abater! spaîale..... ........... .
Eroarea de instalare ........... .
5
186
1Q6
188
194
199
3.5.
3.6.
Eroarea de varitioar*....tn/iitf?
Calculul dimenaiunilor.11o im<
diare ................
i* *
4.4.
ADAOSURI DE PRELUOJARE PWIWJ

SEMtFABRICATE LAMINATE IA CA1U
81 TRASE LA REEE ............. 11 M 111
Indicaîi generale ....... >< i m <
Abateri spaîale la semifair lega
te laminate la cald qi semifabricate calibrate............ <>>>
Prelucrarea mecanicS a supt n To
êlor de revoluîe ........ .. . ....
Prelucrarea mecanicS a supt.-ir=>-
4.5.
êlor fro n t a l e .................

Exemplu de c a l c u l .. am
Capitolul 4.
4.1.
4.2.
4.3.
Capitolul 5.
5.1.
5.2.
5.3.
5.4.
5.5
5.6
Capitolul 6 .
6 .1 .
6 .2 ,
Capitolul 7.
7.1
7.2
7.3
Capitolul 8.
6.1
8.2
ADA0SUR1 DE PRELUCRARE PENIMJ

SEMIFABRICATE MATRITATE LA CALL) ......
Indicaîi generale...................
Abateri spafciale..........
Prelucrarea mecanicS a suprafeelor de revolufcie .............. . <>.
Prelucrarea mecanicS a suprafetelor frontale la piese da tipwl
corpurilor de revolufcie .........
Prelucrarea mecanicS a piasalor
de tipul pirghiilor i furcilor
matriâte.................... .......
Exemplu de calcul ..................
ADAOSURI DE PRELUCRARE PENIWJ
GAURI ............................. |
Prelucrarea mecanicS a g S u r i l o r ....
Exemplu de calcul .......... .
ADAOSURI DE PRELUCRARE LA 8EMIFABRICATE FORJATE L I B E R ............
Indloafri i generale ....... .........
Abateri spalîale la semifabricate brute, forjate liber ........ > $
Prelucrarea mecanicS a semifabricatelor forjate liber ............
ADAOSURI DE PRELUCRARE PENIWJ

SEME FABRICATE 1URNATE.............
Indicaîi generale .............. .
Abateri spaîale la semifabricate tumate .................... !19! I
8.3.
Prelucrarea mecanicfi a semifabricatelor tumate ...............!I!

Exemplu de calcul ......... ..........
292
292
Capitolul 9.
ADAOSURI DE FREXJLXRARE INTERMEDIARE DUPA TABELE NORMATIVE.........
304
Capitolul 10.
CALCUUJL REEIMUUJI DE ASCHIERE

IA STRUNJIRE.......1...............
Principii i noiuni de bazd .........
Elementele componente ale regimului de achiere .............. !L.-
Propriet&tile a^chietoare i domeniul de utilizare a materialelor pentru scule ............. |.....
Uzura 9 durabil itatea sculei
achietoare ...................... .
Calitatea
precizia suprafeêi
prelucrate ......... .......... 1....
Strunjirea exterioard i inferioar& ................................
Determinarea vitezei de achiere....
Regimuri de achiere utilizind
piacufe mineralo - ceramice ....!....
Regimuri de acfaiere pentru aliaje neferoase......................
Strunjirea canalelor i retezarea ........................... .....
Strunjirea profilatd...............
Prelucrarea filetelor prin strunjire ................................
Regimuri de achiere la prelucra
rea pe strunguri universale grele ....
8.4.
10.1 i
10.2.
10.3.
10.4.
10.5.
10.6.
10.7.
10.8.
10.9.
10.10.
10.11.
10.12.
10.13.
Capitolul 11.
11.1.
11.2.
11.3.
Capitolul 12.
12.1.
REGIMURI DE ASCHIERE IA FREUJCRAREA PE STRUNGURI SEMIAUT0MATE

MUCTIOTriTE.......................
Consideratpj. generale ...............
Etape de proiectare................
Exemplu de calcul al parametrilor regiraului de achiere la
prelucrarea pe un strung semiautoraat multicuîte...................
REGIMURI DE ASCHIERE LA PRELU
CRAREA PE STRUNGURI MULTIAXE........
Noîuni generale privind prelu
crarea pe strunguri multiaxe ........
7
330
330
331
331
332
334
334
359
365
376
377
379
385
396
417
417
417
440
453
453
12.2. Etapele de calcul al regiaurilor

de agchiere ...................... .
12.3. Exemplu de calcul ...................
1 0
Capitolul 13.
13.1.
13.2.
13.3.
13.4.
13.5.
Capitolul 14.
14.1.
14.2.
14.3.
14.4.
14.5.
14.6.
14.7.
14.8.
14.9.
REGIMURI DE ASCHIERE IA FRHJUCRAREA PE STRUNGURI REVOLVER

AUTOMATE...........................
Cansideraîi generale.............. .
Elemente ccmune........... !.......
Metode de stabilire a turaîilor...
Verificarea puterii ............... .
Exemplu de stabilire a parametrilor regimului de achiere la
prelucrarea pe un strung revol
ver automat........................
REGIMURI DE ASCHIERE IA FREZARE....
Principii i noîuni de bazfi...... .
Frezarea cu freze cdlindrioe.......
Frezarea frcntalS ...................
Frezarea cu freze d i s c ..... 547
Frezarea cu freze cilindro-frontale cu coadfi, freze ferSstrSu
i freze profilate.................
Frezarea filetelor.... ............
Filetarea cu filiera...... ........
Filetarea in virtej ................
Regimuri de achiere la prelu
crarea pe maini de frezat cu
mai multe scule simultan...........
Capitolul 15.
REGIMURI DE ASCHIERE IA RABOTARE

SI MORTEZARE.......................
15.1. Noîuni de .........................
15.2. Regimul de a$chiere la rabotarea
longitudinal^ i transversals.......
15.3. Regimul de achiere la prelucra
rea prin mortezare.................
47
4B6
486
467
306
512
513
523
523
528
535
547
554
557
558
565
582
582
584
621
Bibliografie
...................................
635
Anexe
...............
641
C a p .l PREC IZIA PRELLCRARII MHCAKICE
1.1 ERCRTLE DE PRELUCRARE - DEFINmE,CXASIFTCW*E
Erorile de prelucrare sint abaterile de la precizia prescrisS a pieselor in urma procesului de prelucrare.Precizia prelucrSrii mecanice este gradul de concordantS, sub aspect geanetric,dintre piesa prelucratS i piesa definite geometric in desenul de execuîe, in ceea ce privete: precizia dimensional^,
precizia de forma i precizia pozi'îei reciproce a diferitelor
elemente geometrice ale piesei.Abaterile efective ale dimensiunilor suprafeêlor, ale formal nr lor geometrice, precun i ale
poziîilor reciproce ale acestora,in raport cu valorile lor nominale, canstituie erorile de prelucrare.Precizia de prelucrare
se evalueazS dupS marimea erorilor de prelucrare.
1.1.1 Precizia diramsionalS de prelucrare
Precizia dimensional# de prelucrare se poate determina cu
condiîa cunoaterii datelor caracteristioe ale piesei,determinate in desenul de execuîe, care se definesc astfel:
- dimensiunea nominalS este dimensiunea fa^S de care se
definesc dimensiunile limits (minima i maxima);
- dimensiunile limits sint cele douS dimensiuni (minimS i
maxima) ale unei piese, intre care poate varia dimensiunea efectivS;
| abaterea superioarS este diferenâ algebricS dintre dimensiunea maxima si cea nominaia corespunzStoare;
inferioara este diferenâ algebricS dintre di
mensiunea minima i cea nominaia corespunzStoare;
- toleranâ se determina ca diferenâ intre dimensiunea
mavimS i minima, sau ca diferen^S algebricS dintre abaterea superioarS i abaterea inferioarS.
Prin cctnpararea datelor caracteristice ale pieselor prelucrate cu cele presarise in desenul de execuîe se dbîne gra
dul de precizie dimensd onalS rezultat in urma prelucrSrii.Alegerea procedeelor de prelucrare mecanicS î a mainilor-unelte
trebuie sS se facS cu respectarea atit pentru procedeu, cit i
pentru maina-unealta, a condiîei ca precizia necesarS sS fie
precizia economics (cea care se obîne in mod normal, folosind
procedeul i maîna-unealtS, alese). In acest soop in tab. 1.1

se dau valori orientative pentru precizia economics a dimensiunilor, otofcinuta prin diferite procedee de prelucrare mecanicS.
1.1.2 Precizia formei geometrice a pieselor
Precizia formei geometrice a pieselor are un rol deosekdt
de important, canstituind adesea factorul principal in funcfcLonarea normals a unor aparate i maini. Pentru determinarea
preciziei de forma geometric^ a suprafeêlor se impune definirea urmatoarelor noîuni:
| suprafa'fa geometrica nominaia este suprafaâ ideaia, a
cSrei forma este definite in desen i (sau) in documentaîa t^nicS;
I suprafaâ reals definete suprafaâ care 1inriteaz3 corpul respectiv pi 1 separfi de mediul inoanjurator;
I suprafaâ efectivd este suprafaâ obinut& prin masurare i care este apropiata de suprafaâ realS;
- suprafaâ adiacenta definefte suprafaa de aceeai forma
cu suprafaâ data,tangents la suprafaâ reals (efectivS)
dinspre partea exterioarfi a materialului piesei i aezata astfel incit sa satisfaca condiîile prescrise in
cazul particular dat;
- profilul geometric nominal este conturul rezultat prin
intersecîa suprafeêi geometrice (naninale') cu un plan
cu orientare data;
- profilul real este conturul rezultat prin intersecîa
dintre suprafaâ realS i un plan cu o orientare data;
I profilul efectiv este profilul rezultat prin mSsurare,apropiat de profilul real;
- profilul adjacent de formS data se definefte ca profilul
de forma data tangent la profilul real (efectiv) din par
tea exterioara a materialului piesei.
In mod analog se definesc i cilindrul, cercul i dreapta
adiacenta. Cu aceste noîuni definite se pot exprima cele doua
elemente caracteristice ale preciziei de forma: abatere de for
ma i toleranâ de forma.
Abaterea de forma este abaterea formei suprafeêi reale
faâ de forma suprafeei adiacente sau abaterea formei profilului real faâ de forma profilului adjacent. MSrimsa abaterii
de forma se determina ca distanâ maxima dintre suprafaâ efectiva i suprafaâ adiacenta sau dintre profilul efectiv i pro
filul adjacent.
In caztil abaterii de forma nu se ia in considerare rugozitatea suprafeei. Toleranfca de forma se define^te ca zona determinata de abaterea limits de forma. Toleranâ de forma este
pgalS cu abaterea limits superioarS de forma (abaterea inferioara fiind egalS cu 0).
Tebelul 1.1
liol diMMiaiunilor
Prvotsia
Treapta de precizie
Felul prelucrlr ii Metniot
Econoa icA
Liaita oe poate fi
obtinutl
GiurIre
11 ....13
10
Llrgire a. cWyrojAre
b. finisara
1 1 ___ 13
9 ....10
Altztre a. ctegroâre
8 ....9
6 ___ 7
8 ....9
7 ....8
12
1 0 ___11
8 .... 9
Rabotar* a.d&grogara
b.f inisara
1 2 ___ 13
11 ....12
11
Strunji re exterioarl
a.dgro?are
b . seaifinisare
c.f inisara
d.foarta fini
11 ....13
10 ....11
8 .....9
7
b. finisara
Brojar# a. dagroâre
b. finisara
Frazara c H i n d r i d
a.degroâre
b.f inisara
frontal!
c.foafte f ini
Strunjire interioari
a.degroâre
b.senifinisara
c.f Inisara
d.foarta f inS (cu diaaant)
Rectif icare rotunda
a.degroâre
b.f inisare
c.foarta fini
Rectificare plani
a.degroâre
b . f inisara
c.foarta f inS
Honuire
a.medie
b.foarta f ini
Lapuira
8
6
-12....14
11.... 12
8 ....10
7
7
6
9 ....10
? .... 8
7
9 .... 10
7 .... 10
7
7
6
7
7
6
a.praalabili
b.medte
c.foarta fini
Ca abateri de form& se pot menîona, printre altele, urrofltoarele:

- abaterea de la rectilinitate este distana maxima dintre
profilul efectiv i dreapta adiacenta in limitele lun11
gimii da r^tarln^-A.
da la r*cti1initate se poate
prezanta Buh tomtit <1n oonrjavitat si convaxitate;
- concavitataa wiulA aturvei clnd distanâ dintre dreapta
adiacenta yl profilul ufwjllv draft* da la extremit&île
profilului apra mijloo;
- ccnvaxitataa ajjnra afcunf.'i clnd distanta dintre dreapta
adiacenta yi profi lul afactiv scade de la extremitaîle
profilului rjpr* oantru;
- abaterea ds la planitata sta definita ca distant^ ma

xima dintre auprafa^ afactivl $i planul adiacent,in limitele suprafaâi do mfarinÂ.
Abaterea de la pl.inltut.ii aa poate prezenta sub doua forme
simple: concavltatea (ji convaxitatsa.Acostc abateri se definesc
in mod analog cu cele dts la rectilinitate, cu deosebire ca distana se ia intre planul n&Lacant i suprafaâ efectivS.;
- abaterea de la circularitate este distant3 maxima dintre.
profilul efectiv 9I cercul adiacant.
Ovalitatea $i poligonalitatea sint focmele simple ale aba-
terii de la circularitata;
- ovalitatea este data de diferenâ dintre diametrul maxim

i cel minim; adica dublul abater ii de la circularitate;
I pol iganal itatea se caracterizeazS prin forma aproximatis
poligonalS a profilului efectiv;

- abaterea de la cilindricitate se definete ca fiind distanâ maxima dintre suprafaâ efectivS i cilindrul adiacent, in limitele lungimii de referinâ. In cadrul abaterii de la cilindricitate se disting doua abateri :de la
circularitate in sectiunoa transversals a piesei i aba
terea profilului longitudinal (axial);
I abaterea profilului axial este distanâ maxima dintre
profilul longitudinal adjacent i profilul longitudinal
efectiv.
Formele simple ale abaterii de la cilindricitate sint:for
ma canica,forma butoi,forma $ea i forma curbcL. Aceste forme se
caracterizeaza prin diferenâ dintre diametral maxim i minim,
adica dublul abaterii de la cilindricitate.

Forma curbi, la care locul geometric al secîunilor transversale este o linie curbfi, are marimea curbSrii egali cu aba
terea de la cilindricitate. In tabelul 1.2 sint date valoKjH
toleranêlor de la ractilinitate ,de la planitate, la forma dati
a profilului i la forma data a ouprafeei,iar in tab. 1.3 valo*
rile tolerantelor la circularitate î cilindricitate.
Tabetul 1.2
iififtl
yH iâAa
rVfni iliMiw
no*fnail
Valor ila tolarantilar ia rMtilinitatt, La p l w l u u , la foraa datA

profilului pi la foraa suprafepai
CLASA DE PRECIZIE
11
111
IV
VI
VII
V I H IX
XI
6
8
10
12
16
20
25
30
40
50
60
80
100
120
160
200
16
20
25
30
40
50
60
80
100
120
160
200
250
300
400
500
40
25
30
50
40
60
80
50
60 100
80 120
100 160
120 200
160 200
200 300
250 400
300 500
400 600
500 800
600 1000
800 1200
XII
TOLERANTA (M a 1
tori
PTni la
10
10 * 16
16 * 25
p 1 40
40 - 63
63 - 100
100 * 160
160 - 250
250 - 400
400 - 630
630 - 1000
1000 - 1600
1600 - 2500
2500 * 4000
4000 - 6300
6300 * 10000
0.25
0.3
0.4
0.5
0.6
0,8
1
1,2
2
2,5
3
4
5
6
8
0.4
0.5
0.6
0.8
1
1,2
1.6
2
2,5
3
4
5
6
8
10
12
0.6
0.8
1
1.2
ii
2
2,5
3
4
5
6
8
10
12
16
20
1
1.2
1.6
2
2,5
3
4
5
6
8
10
12
16
20
25
30
1.6
2
2.5
3
4
5
6
8
10
12
16
20
25
30
40
50
2.5
3
I
5
6
8
10
12
16
20
25
30
40
50
60
80
4
5
1
8
10
12
16
20
25
30
40
50
60
80
100
120
10
12
16
20
25
30
40
50
60
80
100
120
160
200
250
300
Tabelul 1.3 Valor lie toieranfcelor la circularitate $i cilindricitate

CLASA DE PRECIZIE
Diaensiunea
noainelfi
$1!
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XU
30
40
50
60
80
100
120
160
200
250
50
60
80
100
120
160
200
250
300
400
TOLERANTA iP ]
tOj
Ptni Id
3
3 -6
6 ~ 18
18 - 50
50 - 120
120 - 260
260 - 500
500 - 800
aoo - 1250
1250 - 2000
0.3
0,4
0.5
0,6
0,8
1
1,2
1 r6
2
2/5
0.5
0,6
0,8
1
1,2
1,6
2
2,5
3
4
0.8
1
1,2
1,6
2
2,5
3
4
5
6
1.2
1,6
2
2,5
3
4
5
6
8
10
3
2
2,5 4
5
3
6
4
8
5
6 10
8 12
10 16
12 20
16 25
5
6
8
10
12
16
20
25
30
40
8
10
12
16
20
25
30
40
50
60
12 20
16 25
20 30
25 40
30 50
40 60
50 80
60 100
80 120
100 160
Pooiîa raminal& este poziîa suprafeêi, a axei ei,a pro

filului sau a planului d e simetrie, determinate p r i n oote naninale liniare sau unghiulare fat^ci d e baza d e ref erin(ci sau fa
de o altS suprafa^, ax&, profil sau p l a n de simetrie.
Baza de referin(& este o suprafa^S, linie sau punct, faÂ

de care se determine poziîa nominal^ a suprafefei sau a eleentului considerat.
Abaterea de poziîe este abaterea de la poziîa nominalfi a
upei suprafee,a axei ei,a unui profil sau a unui plan de sime-
trie ta%& de baza de referint,sau abaterea de la poziîa naainalA reciprocA a unor suprafeê, a axelor lor, a unor profile
sau plane de simetrie. Ca centre sau axe ale suprafefcelar reali
se consider^ oentrele sau axele suprafeêlor adiacente (de esc*
enplu ca ax& a unui alezaj cilindric se considers axa cilindru*!
lui adjacent inscris in alezaj).
Abaterea limit# de poziîe este valoarea maximS (pozitivj I
sau negativfi) a abaterii de poziîe.
Abaterile i toleranfcele de pozifcie:
Abaterea de la paralelism a doud drepte intr-un plan este
dat de diferenta dintre distanâ maxima i minima dintre H
doua drepte adiacente oqplanare, masurata in limitele lungimii
de referinfca.
Abaterea de la paraleliam a doufi drepte in spafciu se determini prin abaterile de la paralelismul proiecfiilor oelor
douS drepte incruciate pe doua plane reciproc perpendiculare.
Abaterea spaîalA de la paralelism se obine prin determinarea In cele douS plane reciproc perpendiculare a diferen%ei dintre distant proiecfriilor la capetele lor extreme.
Abaterea de la
a doua suprafee de rotaîe se
determine prin abaterea de la paralelism a axelor suprafeelcfr|
adiacente. Aoeasta abatere este similar* cu abaterea de la pa
ralelism a doua drepte In plan, dac& se determine in planul comun al celor doua axe, sau a doua drepte in spaîu, dacd ea se
determina In doua plane perpendiculare.
Toleranfca la paralelism se definete cu valoarea maximi
admisa a abaterii de la paralelism.
Abaterea de la perpendicularitate dintre cele doua suprafee de rotaîe sau dintre o suprafaâ de rotaîe i o dreapt4
este data de diferena dintre unghiul format de dreptele adia
cente la profilurile efective i unghiul nominal de 90 , mSsuratA liniar in limitele lungimii de referin^.
Toleranâ la perpendicularitate se definete ca valoarea -<
maxima admisa a abaterii de la perpendicularitate.
Bdtaia circular^ frontaia este diferenâ dintre distantp-i
maxima i distanâ minima de la suprafaâ frontaia reaia pin*
la un plan perpendicular la axa de rotaîe de referinaf nsurata in limitele lungimii de referin^S sau la un diametru dat.
Toleranâ bataii frontale este valoarea maxima admisi a
bataii circulare frontale.
Abaterea de la inclinare dintre doua drepte sau suprafej
de rotaîe este diferena dintre unghiul format: de dreptele fi
diacente la profilurile efective i unghiul ncminal, 3
liniar,in limitele lungimii de referinfd.
Toleranfa la inclinare se define^te ca fiind zona cuprinfit|l
intre doua ccnuri, avlnd generatoarele paralele, i la distant
egalA cu tolerana la inclinare,
se prescrie toleranâ H
tre dou& drepte sau suprafeê de rotaîe.
qni H
racu.ai.e-
Abaterea de la coaxial itate este distana moving d intr e axa suprafefcei adiacente considerate i axa dat& ca baz& d e re*
ferin^S, mflsurata in limitele lungimii de referintft.
Toleranâ la coaxialitate se define te ca dnhlul valorii
maxime admise a abaterii d e la coaxialitate sau de la ociioen r
tricitate.
Abaterea d e la simetrie se define te ca distana maxi aft
dintre planele (axele) d e simetrie ale eleroentelar considerate,
mfisuratS in limitele lungimii d e referinÂ sau intr-un plan dot.
Toleranâ la simetrie este dublul valorii admise a abate
rii de la simetrie.
Abaterea d e la intersectare se def inete ca distanfca mini
ms dintre doufi drepte adi acente sau dintre doua axe care in poziîa lor nominaia trebuie sA fie concurente.
Toleranâ la intersectare este dublul valorii maxime ad
mise a abaterii d e la intersectare.
Tabalul 1.4
Valorii* tolaranfalor la paralaliaa *i perpendicularitate

CLASA DE PRECIZIE
Dimensiunea
nominal*
11
III
IV
TabeLul 1.5
VII
VIII
IX
XI
XII
25
40
40
60
60 100
100 160
160 250
250 400
400 600
600 1000
1000 1600
60
100
160
250
400
600
1000
1600
2500
TOLERANTA (/a ]
[nun]
Ptni la
10
10 - 25
25 - 60
60 - 160
160 - 400
400 - 1000
1000 - 2500
2500 - 6500
6300 -'10000
VI
0.4 0.6
0.6
1
1
1,6
1 ,6 2,5
4
2,5
6
4
10
10
16
16
25
25
1
1.6
2,5
4
6
10
16
25
40
1.6
2.5
4
6
10
16
25
40
60
2,5
4
6
10
16
25
40
60
100
4
6
10
16
25
40
60
100
160
6
10
16
25
40
60
100
160
250
10
16
25
40
60
100
160
250
400
16
25
40
60
100
160
250
400
600
Tolaritala bStSii circutare radiale

CLASA DE PRECIZIE
D loansiunea
nominal!
II
III
IV
10
VII
V4II
IX
XI
XII
16
25
40
60
TOLERANTA [pa ]
[bib]
Pfnl la
VI
0.4 0.6
1.6
2,5
15
10
Tabelul 1.5 feerttl

10
25
60
160
400
1000
2500
6300
j
j
j
I
9
j
I
25
60
160
400
1000
2500
6300
10000
0.6
1
3H
2,5
4
6
10
16
1
m
11
4
6
10
16
25
1.6
BI
4
6
10
16
25
40
2.5
4
10
10
16
25
40
60
16
25
40
60
100
6
10
16
25
40
60
100
160
10
16
25
40
60
100
160
250
16
25
40
60
100
160
250
400
25
40
60
100
160
250
400
600
40
6Q
60 10Q
100 160
160 250
250 400 E
400 600 1(2
600 1000 H
1000 1600 9 |
Valorile toleranêlor abaterilor spaLale sint cuprinse M

tabelele 1.4 - 1.6. Alegerea maînii-unelte p entru realizarî
unei precizii econcTiice se poate face d u p & indicaîile tabelului 1.7
Tabelul 1.6 TolarM(e do ooaxtaLitato, liMtrit 91 la intersectie
Dimensiunea
nominal!
CLASA 0E PRECIZIE
I
11!
IV
[mm]
VII
VI
VIII
IX
XI
XII
80
100
120
160
200
250
300
400
500
120
160
200
250
300
400
500
600
800
200
250
300
400
500
600
800
1000
1200
TOLERANTA l/im ]
Pin! la 6
6-18
18-50
50-120
120-250
250-500
500-800
800-1250
1250-2000
1,2
1,6
2
2,5
3
4
5
6
8
2
2,5
3
4
5
6
8
10
12
3
4
5
6
8
10
12
16
20
5
6
8
10
12
16
20
25
30
8
10
12
16
20
25
30
40
50
12
16
20
25
30
40
50
60
80
20
25
30
40
50
60
80
100
120
30
40
50
60
80
100
120
160
200
50
60
80
100
120
160
200
250
300
Observable. Prin dimensiunea nominal3 so Inteloge diametrul suprafefcei examinate sau

dimensiunea dintre suprafefcele care formeazS eleraentul simetrie examinat.
Daca dimensiunea nominal! nu esto indicate, atunci toleranta se deternin!
dupfi elomontul care are dimesiunea coa mai mare.
Tabelul 1.7 Precizia econo*ica do foruS $i pozitie

Ma?ina-unealta
Strunguri cu inil(iuea vtrfurilor pTnS
la 400 mm
Abateri, mm
Ovalitate:
0,01
Conicitate pe lungimea Convexitate supraf.

plane frontal*: ,
de 300 mm:
0,02
P/02
Marini de freza.t ori- Neplanitate la fini* Neparalelism cu planul

zontale ?i vorticalo sare: 0,02...0,045 pe de bazS: 0,025...0,05/
lungime de 300 mm
100 mm lungime
Hapih'i de roctificat
rotund
Ovalitate:
0,005
Conicitate:
0,01...0,02/1000 mm
1.1.4 Clasificarea erorilor de prelucrare d in P jn^

de vedere al structurii statistics
Erorile primare sau
elementare sint erorile d e prelucrif^

16
produse de diferiîi factor! tehnologici ?i care influenêazi

precizia piesei oibînute in urma procesului de prelucrare.
In f u n c t i e d e v a r i a ^ i a marimii i f r e c v e n t a apariîei er o r ilo r de p r e lu c ra re
s e d i s t i n g : e r o r i l e sistanatioe constan| a , e r o r i l e s i s t e m a t i o e v a r i a b i l e , e r o r i l e intiraplfitoare sau al e a t o r i i . E r o r i l e s is t e m a t ic e
c c m s ta n te s i n t
a o e le e r o r i care
s i n t o o n s t a n t e c a m S rim e i s e n s d e a c L a n a r e i a u o f r e c v e n -
t a r e g u l a t S de a p a r i ^ i e . S e pot m e n ^ ic n a c a e x e m p lu d e e r o r i
s is t e n ia t ic e
constante e r o r i l e de fo rm S i p o z i t i e r e c i p r o c S a
s u p r a f etelor, care apar datoritS i m p r e c i z i e i g e o m e t r ic e a m a inii-unelte. Erorile sisteniatice variabile sint e r o r i l e a c S r o r '
mSrime variazS dupS o lege oar4care i au o frecvent& r e g u l a t S .
Aceste erori sint de forma:

A=f{u)
in care f (u) este o funcîe de variabila u. Ca exemplu se poa
te mentions eroarea produsS de uzura dimensional^ a sculei a ehietoare care, aproximativ, este proportionals cu timpul de afchiere.
Erorile intimpldtoare sint erorile care nu au o frecven^S
regulatS de apariîe i pot lua o mSrirae variabilS firS sS se
pcatS determina nici timpul de apariîe si nici mSrimea erorii

de prelucrare. Aceste erori apar in urma acîunii unui numSr
mare de factori tehnologici independent i nu se supun unor
iegi de variable evidente. Ca exeoplu de erori intimpl&toare se
pot jnentiona erorile de prelucrare produse de deformatpile elastice ale elementelor sistemului tehnologic sub acîunea va
riabila a forêlor de achiere, erorile de aezare ale setnifa|aricatelor in dispozitiv, etc.
1.2 ERCRI EBB FRE3JJCRAEE PRCDUSE ESE UZURA MASINIIR - UNES3E SI A SCULEUCR ASOHETQftRE
1.2.1 Uzura maînilorûnelte
Uzura mainilor-unelte, care influeneaz& precizia de pre
lucrare, se referS la lagSrele arborelui principal, la suprafeêle de ghidare, la angrenaje i sSnii.Uzura acestor componente
principale ale mainilor-unelte produce:
I abaterea de la rectilinitate i de la paralelism a su

prafeêlor de ghidare ale mainilor-unelte;
- abaterea de la paralelism dintre suprafaâ de ghidare
i axa arborelui principal;
- bStaia radial3 i axialS a arborelui principal al mainii-unelte.
Uzura ghidajelor mainilor-unelte are cea mai important^
influents asupra preciziei dimensionale i de formfi a p i e s e l o r
ce se prelucreazS.Ca urmare a neuniformit<fii acestei u z u r i d e | lungul ghidajelor rezultS o eroare dimensional I i d e fo rm fi.
oe variazA axial .Prin cunoa^terea aoestei uzuri se pot detarmina erorile de prelucrare respective.In cazul strungului cu ghidaje ocmbinate,eroarea la diaroetrul piesei prelucrate D se poa
te calcula folosind relaîa urroatoare, (1.1):
iffi--.-fcostt- c o s P + ~ [ sinQ+sina- sin(a+P)R

sin(a+P)
uB
B uB
|
uB
"m
( 1 .1 )
in care (ig. 1.1): u., Ug

sint uzurile ghidajului
prismatic;
este uzura
ghidajului plan; h, B,a i
\p sint datele constructive
ale strungului.
Considerind unghiurile a
i P ca variabilele ecuaîei (1 .1 ) i rezolvind
sistemul de ecuaLi (AD) *a
B 0 si (AD)1. * 0, dupfi ce
ls-a notat h/B = n, se obkine solua optima:
=/= arctg(l/n)
(1 -2 )
Fig. 1.1 Eroarea do prelucrare determinate

de uzura ghidajelor.
DacS se considera ca n are valori uor supraunitare, rezulta ca a i 0 sint cuprinse in intervalul 40 .. .50 , cind va
loarea erorii de prelucrare este minima.
1.2.2 Uzura sculelor achietoare
La prelucrarea pe maini-unelte reglate la dimensiune in
vederea obfrinerii automate a dimensiunilor, uzura sculelor achietoare este factorul principal in determinarea apariîei erorilor sistematice ale dimensiunilor i formei suprafeêi pre
lucrate.
Uzura sculelor achietoare influenêaza prooesul de pre
lucrare in urmatoarele direcîi:
- inrautaêste precizia de prelucrare;
- se obin rugozitaî mari ale suprafeêi prelucrate;
- apar vibraîi cu efecte nefavorabile asupra. sistemului
tehnologic;
- create nivelul de solicitare mecanica a elementelor
aamponente ale sistemului tehnologic,ocmducind la spori-
rea consumului de energie de a^chiere.

Pentru stfthl *1i rea concreta a nvomentului In care scula nu
mai poate fi considerata oorespunzatoare, din cauza star id. sale
de uzura! Ise folosesc in mod conventional valori bine stabilite
ale m&runii faêtei d e uzura d e pe suprafaâ de aêzare, precum
i ale craterului de pe suprafaâ d e degajare.
In tab. 1.8 1.12 sint prezentate uzurile maxime admisibile pentru diferite scule a^chietoare.
Tabelul 1.8
Uzura cut itI or d i strung
Tipul
cut itului
Material de
pralucrat
Strun]Ire
longitudinal!
Uzura [mm] ,la:

Finisara
Degropare
Otel,font!
aaleabili
Otel rapid
Aliaj dur
1....... 1,5
0,7...... 1,0
0,6.... 0,7
0,6.... 0,7
Font! cenupie
Otel rapid
Aliaj dur
2....... 3
1....... 1,5
1,0.... 1,5
0,6.... 0,7
oiai
font! aaleabili
Font! cenupie
0|el rapid
Aliaj dur
Aliaj dur
1........ 1,5
0,6.... 0,7
0,2.... 0,3
0,3.... 0,4
Otel,fonti
aaleabili
Otel rapid
Aliaj dur
Strunjire
plan!
Strunjire
interioari
Materialul
cutltului
Tiiere,retezare
Font! cenupie
Cutite disc pi
prisaatice
Ota I
0,7....... 1
1....... 1,5
Otel rapid
Aliaj dur
1,5..... 2,0
0,7..... 1,0
0(al rapid
Aliaj dur
0,7..... 0,8
m j
0,2... 0,3
0,2....0,3
Tabelul 1.9 Uzura frazalor

Tipul
frezei
Cilindric!
Frontal!
Cu coad!
Diac cu 3 t!ipuri
Material de
pralucrat
Otel
Font!
Otel
Font!
Otel rapid
0 , 3 ........... 0,4
0 , 3 ........... 0,6
Otel rapid
0 , 8 ........... 1,0
1,0 ........... 1,5
0 , 2 ...... .
Otel,font!
Font!
T!iere,retezare
Font!
Prof flat, detalonat Otel, font!
Frontal!
Uzura (Bin]
Materialul
aculei
Ota I
Font!
Otel rapid
Otel rapid
Aliaj dur
0,3
0 , 3 ........... 0,4
0,3
....... 0,4
0,2 ........... 0,3
0,7 ....|.... J 1,0
1,0 .......... 1,5
diferite procedae de prelucrare.

Uzura sculelor a^chietoare pe directia normalA la suprafade prelucrat influenteazfi direct dimensiunea ce urmeazA N
se obîncl la p i e s a prelucrat# i este denumita uzura dimensionaia u,care est e legata d e uzur a p e suprafaâ de aezare h prin
urm&to are a relaîe :
Tabelul 1.10 Uzura burghielor
Diaaetrul
burgh iului
aa
Haterialul da prelucrat
Mirimea Diaaetrul
uzur ii burghiului
ma
ma
Materialul de
prelucrat
Mar iaaa
uzur|i
ma
Aliaj neferos
FontS cenupie, bronz
Otal, fonts aaleabili
0,2
0,3
0,4
15...20
Aliaj neferoa
Fonts cenupie, bronz
Otel, fonts maleabilS
0,5
0,6
0,8
6.,.10
Aliaj neferoa
Otel, fonts aaleabilS
0,3
0,4
0,6
20...25
Aliaj nefaros
Otel, fonts naleabilS
0,6
0,7
0,8
10...15
Aliaj neferos '

Otal, fonts aaleabili
0,4
0,5
0,7
25...30
Aliaj neferos
Fonts cenu?ie, bronz
Otel, fonts naleabilS
0,7
0,8
1,0
Tabelul 1.11
Diaaetrul
ISrgitoarelor
aa
Uzura ISrgitoarelor (in lungul fete? de asezare)

LSrgitoare din otel rapid
LSrgitoare din aliaj dur
Haterialul de prelucrat
Otal, fonts maleabilS
Fonts cenupie
Fonts cenupie
Otal, fonts aale**

abilS
MSrimea uzurii, ma
10..-15
16...20
21...25
26...30
31...40
41...50
0,6
0,8
0,9
1,0
1,2
0,7
0,9
1,0
1,3
1,4
'
0,3
0,3
0,4
0,4
0,4
-
0,3
0,3
0,4
0,4
0,4
Tabelul 1.12 Uzura sculelor da filatat (pa fata da apezare)

Denuairea sculei
MSrimea uzurI|, ran
Materialul de prelucrat
Filiara rotunda
Otal
0 ,1 ...0,5
Freze pieptane de filatat
Otal
0,3. ..0,5
1|
o o
Ul Irt
Otel
Fonts cenupie
o o
Tarod
u g? h tg a
(1.3)
20
H care a
este unghiul de aezare.

(1.3) introduce erori de calcul ce pot ajunge pina
,a 40%. Diagrama uzurii u in funcîe de drumul parcurs de virM sculei a^chietoare (fig.1.2) variazS cu condiîile concrete
(je lucru.
Relaîa
Diagramele de uzurfi a scu

lelor pun in evident urmatoarele caracteristici
ale fenomerrului:
- procesul de uzurS nu are
o variaîe liniarS;
I procesul de uzura se
desfaoar3 in trei perioade.
Perioadele de uzura sint:
1 pe lungimea drumului de
*achiere L, este perioada uzurii iniîale u;;
| pe lungimea drumului de achiere Ln este perioada
uzurii normale un;
1 perioada ultima este denumita i perioada uzurii rapide
sau catastrofale.
Uzura dimensionaia pe perioada de durabilitate a sculei,
dupa" achierea unei lungimi L=Lj+i,n, este data de relaîa:
u=ui+uQ (----)
i
0 -i o o o
(1.4)
[fm]
unde: Ug = 1000(un/L) m este uzura relative; L - lungimea

drumului de achiere, in metri.
E Relaîa (1.4) se mai poate prezenta sub forma:
U = U, + U
ndl
106 s
[/Lan]
(1.5)
unde: 1 este lungimea suprafeêi strunjite, in mm; s - avansul,

in mm/rot; d - diametrul piesei,in mm. Relaîile (1.4) i (1.5)
se utilizeaza cirei L> 1000 m.In cazul cind L<1000 m se recomanr
da relaîa (1.6):
u= (ui+ u0L 1)
(1>6)
La frezarea cu freze frontale sau cap 53 ti>aiur,l ptr*l>

crarea de finisare, uzura pe faâ de mfex&rtt 9 dint11or m d*tenriinfi cu relaîa:
u | ti; I tip
7T D 1
T
--
10 sd z 360
[Aon](1*7)
in care D este diaraetrul frezei frontale, In iron; 1 I iunyiiwa

de frezare, inmm; sd - avansul pe dinte,in rani; 5 Inumarul da
dinî aifrezei;
| - unghiul de contact cupiesafi car*
M d*it emina astfel:
7
sint-) # -,
2 D
(1-8)
unde B este lStimea suprafetêi ce se prelucreazS.

La frezarea cu freze cilindrice uzura se calculeazi cu aceeai relaîe (1.7), cu deosebirea ci unghiul 7 se calculeazd
in acest caz astfel:
cos 7 = 1 - (2t/D) ,
(1.9)
in care t este adincimea de achiere in nun.

La frezarea cu capete de frezat, uzura relative se calculeasa. cu relafcia:
100-360
U q (1 + ------- )
*
[Atm]
(1.10)
D cf ?
in care Dcf este diametrul capului de frezat in mm;7-unghiul de

contact al dintelui frezei cu piesa care se prelucreazfl,in grada;uQ(- uzura relative la prelucrarea acelorai materiale, insA
prin strunjire.
Cind Dcf > B uzura relative se calcul ea!zS cu relaîa:
100
u = (1 + )uol
B
la rabotare, uzura dimensional^
relaîa:
22
[/an]
a sculei se
(1.11)
dsterminA cu
10s
IS care j| este suprafaâ rabotata, In irm^; s -avansul de lucru,
jn BB/c.d.
la rectificare-, uzura pe raz a discului abraziv se poate
^termina cu aproximatie, pe baza volumului de metal IndepSrtat
de pe suprafaâ piesei care se prelucreazS. S-a deteminat ex
perimental c3 voluraul de material abraziv cansumat intre douS
ascutiri ale discului de rectificat este de 20 ori mai mare dect volumul de metal indepartat in aoeeaî perioedS de timp. Pe
aoeastci baza, se poate scrie:

FA n
------ -
20Fad
[abb ]
(1.13)
in care F este suprafaa care se rectifica, in mm2;Ap 1 adaosul

de prelucrare care se indepSrteazS de pe piesa,in mm; n I num&rul de piese din lot; F , I suprafata aschietoare a discului de
jtectificare, in nm .
|SHH|
Valorile medii ale uzurii iniîale i relative la strunji
rea de finisare, obînute pe cale experimentaia, sint date in
tabelul 1.13.
1.2.4. Uzura in funcLe de parametrii de achiere
Relaîa de calcul pentru uzura sculei aschietoare, determinata din studiul diagramei de variable a uzurii in raport cu
drumul de achiere, nu confine o dependent explicitaa uzurii
faâ de factorii ei determinant^.,dintre care sepotmentions in
primul rind materialele utilizate pentru prelucrare, cula as
chietoare i regimurile de achiere.
De aceea, cercetarile experimentale efectuate au dus, dei
partial, la ctofinerea unor relaîi de calcul al uzurii in functie de parametrii mentianati. Astfel, V.I.Komissarov propune
unnStoarele relaii pentru strunjirea interioara a fontei cenuii, HB = 160, folosind cuîte cu piacuê VK6:
uD = 0,198 v1'02 s
'n t
'7
(1.14)
u = Cu v- sn tp ka ky kr,
(1.15)
in care C , m, n, p sint coeficienî i exponenî care caracterizeaza calitatea materialului prelucrat i a materialului
sculei k , k , k - coeficienfi care tin seama de unghiul da aSezare, unghiul de degajare i de raza de rotunjire a virfului
outitului.
Tot in baza cercetarilor experimentale,D.D.Medvedev a sta-
Tatoalul 1.14
CoafioianfH pantru ealwlut i m u t I I
ca dtp ind dm mmtmrtalul ik prvluât pt *
Hatarialul da pralucrat Natarialul aculal

Otal HBie0-240
P10CT15K6)
Otal 35Mnt6
Otal 10TiMCr1B0
K40(VK8)
Aliaj da titan
Alaafl
0,515
*u
0,014
0,0*9
0,*
0,616
0,01*
Q,I1
0,16
0,69
0,0J1
0,06
o,aa
0,036
0,0fa
o fl
0,34
0,010
0,04
0.1*
CoaflciantH pantru caloulul uzurii ralatlva I ..m >.m H

ca dap ind da gaaaatrla pi m i l t a n i i aoulat B N h l l t M r a
Tabelul 1.15
Matarialul sculai
Coaf iciant1]
P30(T5K10)
M0(T1H6)
1,54
1,0
Qj
Valoarea coafIciantului 9
Unghiul da atac,
m tM|
Valoaraa coaficiantului
*tk)
30
45
60
10
1,0
Raziatanta la ruoare a otalului

apchiat j M N/ao
550
650
790
no
Valoaraa coaficiantului H
0,75
1,0
1,
i,ir
- la strunjirea fdrd lichid de rficire a materi&Xului GL60

c u u n cuit d i n oel rapid Rp2:
u =(1 I e''z w T){[ (-0,02 I 1 0,0106)^ 1 (2,962 | I l,8246)v 1

1 98,737 s I 131,9U8]t + (0,016 s - 0,004)v* | (-2,488 I |
- 0,1185}v + 126,3827 s + 14,2178} ;
(1.21)
- la strunjirea f3r& lichid d e r & d r e a materialului 0LCA5

c u u n cuît c u piacuta P20, fixatA mecanic:
jtl I e'0'1977 r){[(-0,0385 s 1 0,0158)^ 1 (6,533 8 | 2,5962)V269,9235 s + 194,5158]t + (0,0257 s + 0,0011Jv2 + (-4,37*
,0256)v I 237,7897 1 1 30,42), [/an]
(1.22)
strunjirea f&rA lichid da r4cir a nabarlalului &Ctf

H u n ouît din crtel rapid Rp2 :
H
____________
____________
____________
-fl - e-0'2447 r )([(-0,0425 s + 0,0154)^ + (7,44 6 - 3,0198)v-
0 1
- 229,75595 s + 191,8305]t +(0,019 s + 0,0008)^ +(-3,7747 s+

+ 0,1861)V + 154,9962 s + 1,0942 }
(1-23)
[m ]
Rezultatele obînute prin aplicarea expresiilor de calcul

fi 18. *123) la diferite valori ale
paranvetrilor v, t, s i
I sint trecute in tabelele 1.16...1.21.
Tabelul 1.16
Viteza v,
a/ain
Valorii* uzurii radial* a cutitului da strung araat cu p l k u (

P2Q, fixata aacanic, la strunjirea otalului 13CrNi30
Avansul s,
Uzura radialfi la t =40 ain,1n /un
an/rot
Adlnciaea da a?chiere t, nm
2,5
0,5
50
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
51
57
64
70
64
107
114
120
126
139
164
170
177
183
195
220
227
233
239
252
100
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
63
71
79
87
103
128
133
139
144
155
192
195
198
201
207
256
257
258
259
261
150
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
180
188
197
205
222
287
276
266
255
233
395
365
334
304
342
200
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
413
420
428
436
451
598
555
512
467
1,5
784
600
596
502
453
403
353
254
969
824
679
-.
277
283
290
229
308
321
319
317
316
312
610 1
541
472 I
403 I
265
1154
959
'
Tabelul 1.17 Valorii* uaurti radial* a outltulut da strung din otl ra(k..
Kp2, la atrunjirea otelului 13CrMJ0
Viteza v (
a/a in
75
100
~~
Adincimon d* apohtere t, nn
mm/rot
0,5
50
~7
Uzura radial! la t 40 mln,ln
Avansul s,
1,5
2,5
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
53
57
61
65
73
94
99
105
110
12*1
134
141
149
156
167
175
184
193
201
219
215
226
236
247
268
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
38
41
44
47
53
75
78
82
85
91
112
115
119
123
130
147
153
157
16t
169
185
190
194
199
207
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
34
37
39
42
47
72
74
77
79
83
111
112
114
116
119
149
150
151
153
155
187
188
189
190
191
Tabelul 1.18 Valorile uzurii radiate a cutitului de strung araat cu pl&cute

P20, fixate aecanio, la strunjirea otelului 0L60
1 Viteza v.
a/a in
Avansul s.
Uzura radialfi la r=40 mini,in fa
aa/rot
Adincimea de a^chiere t, mm
.0,5
50
100
200
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
26
32
37
43
54
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
33
38
43
49
59
,0 '1
0,2
0,3
0,4
, 0,6
140
185
230
275
367
1
82
86
90
94
103
89
93
96
100
107
306
302
297
293
1,5
2,5
138
141
144
147
153
193
195
196
198
201
248
249
250
251
252
146
147
149
151 4
154
138
141
144
147
153
258
257
255
253
249
474
420
366
146
147
149
151
154
807
954
Tabelul 1 . W Valortie uzur 11 radltlt a outltulul 4 1 tt/uig dtn oêl rapid Kp2 ,l
atrunjlree otalulul O. M)
yttea* v.
* a/*n
. 50
75
Avensul s.
am/rot
0,5
1,5
2,5 I
0,1
0,3
0,4
0,6
45
49
53
58
66
79
83
87
91
99
112
120
120
124
133
146
150
154
158
166
179
183
187
191
200
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
34
37
41
45
52
62
66
70
74
82
90
94
99
104
108
188
123
128
133
143
146 l
151 1
157 1
163 1
174 1
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
30
33
37
41
48
57
61
64
68
75
85
88
92
95
102
113
116
119
122
129
140
143
146
149
156
Tabelul 1.20
Viteza v,
/ain
100
150
200
1
I
1
1
1
1
|
1
I
I
Valor lie uzurii radiala a cutitelor de strung araate cu plkutl

P20, fixate aecanic, la strunjirea otelului GLC 45
Uzura radiali la r=40 ain,In pm
Avansul s.
Ad Incises de apchiere t , aa
mm/rot
0,5
50
""I
Adlnotaea de aschiere t, m
Bi """V100
Usurs redtslA le r*40 ain,fn as
1
82
87
91
96
105
'
2,5
133
135
138
140
146
182
183
184
185
186
233
232
230
229
206
128
134
140
146
152
175
181
187
193
204
1,5
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
32
39
45
51
64
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
35
41
47
53
65
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
87
95
104
112
129
159
160
161
162
164
232
225
218
211
1$7
305
290
276
261
232
378
355
333
311
267
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
187
201
215
229
258
315
305
294
283
444
408
313
.
573
512
451
702
82
88
93
99
111
29
221
227
233
239
251
616
*
Tdbalul 1.21 Valorii* uzurif radial* a cuf.itulu4 da string dim*4*4 rapid

alrunjir** o(*lului OX 45
V i u u v.
/hin
Avanaul
Uzura radialA la r40 at*,In jai
aa/rot
Adlnciaaa da apohtar* t, at
0,5
1,5
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
51
54
58
61
67
93
90
103
108
118
134
141
148
154
168
176
104
193
201
210
217
227
230
240
269
75
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
39
41
44
46
51
69
76
83
90
104
100
111
122
134
156
130
146
162
177
209
161
181
101
221
262
100
0,1
0,2
0,3
0,4
0,6
35
36
37
38
41
61
67
73
78
90
88
98
108
118
138
114
129
143
158
107
140
159
170
197
235
50
Extinderea utilizdrii relafoilor (1.18 ... 1.23) in cazul

altor aliaje feroase, care difer# de cele folosite in timpul
experienfelor (OIC 45, QL 50, 13CrHi30) prin rezisten$a lor la
rupere, R^ se face prin ooeficienti de corecie.
Coeficienîi de corectie pentru calculul uzurii radiale a
cuîtelor din oel rapid R 2 sau annate cu pl5ctie P20 se ofcîn
pentru diferite regimuri de a$chiere,dac3 se cunoate duritatea
sau rezistenâ la rupere a materialului de prelucrat. Dependen
t s intre duritate i rezistenfa la rupere R^, in daN/nm , este
dat3 de relaia:
H B = C XR ^
i
in care pentru oel carbon cu C< 0,6%, C1 =2,19, iar e 1 =1,061,

iar pentru oelurile aliate i cele de ccnstrucfcii cu C > 0,6%,
Cj = 3,093 i e1 = 0,984.
Valorile coeficienîlor de corecie pentru strunjirea de
finisare sint prezentate in tabelele 1.22 i 1.23, iar pentru
strunjirea de degroare in tabelele 1.24 i 1.25.
1.3 ERORI D E FREUX3RARE ERCDUSE D E DEra*MATIILE
ELASTICE ALE SISTEMULUI TEHWCBXGIC
1.3.1 Noîuni generale
Sistenrul tehnologic al maînii-unelte are o structure ela
stic^, sub acîunea forêlor generate de procesele de lucru.
Tabelul 1.22 Coaflotenttl aedll g ooreetle &.(r) al uzurii radtale I outltulul

de atrung din otal rapid tp2, H H
da valor ILa o o r a i p u u k o v a
I* efcerfalulul OLC 45 la oaro Ctl(r)*1 la atrunj 1 m da IInlaara
a X 0,2 mm/rot, t<1 aai
u
Reiiatente la rupere e materialului preluorat RB,daN/M a------40

50
60
70
80
100
90
110
120
v, a/aln
v
50
0,777
0.855
0.933
75
0,753
0,835
0,931
0,820
0,910
100
0,746
1
1
1
1.055
1.088
1,122
1,155 1,166
1,054
1.082
1,109
1,116 1,123
1,054
1,074
1,104
1,111
1,119
Tabelul 1.23 Coaficientii aedii da corectie C (t ) al uzurii radiala a cutitului

da strung araat cu plicuti P20, in functia da va Lori La ooreapunzltoara ala aaterialului OLC 45 la cara Cu (r)=1 la atrunjiraa da f iniaara a < 0,2 aa/rot,t<1 aa
v, m/m in
Rezietenta la rupere e materialului preluoret RB ,daN/aa^
40
50
60
70
80
90
50
0,931
0,943
0,977
1,079
1,181
75
0,875
0,900
0,950
1,050
100
0,916
0,937
0,968
150
0,939
0,952
0,975
200
0,960
0,971
0,980
100
110
120
1,295
1,431
1,590
1,125
1,250
1,375 1,525
1,040
1,229
1,406
1,583 1,770
1,097
1,280
1,585
1,073
1,439
1,087
1,315
1,765
1,580
1,100
Tabelul 1.24 Coaficientii aedii da corectie C (r) ai uzurii radiate a cutitului

da strung din otal Rp2, In functia da valorila coraapunzatoara ata
aaterialului OLC 45 la cara C (t)1 la atrunj iraa da dagroâra
a < 0,2 aa/rot,t<1 aa
v, m/rain
Rezistenta la rupere a aaterialului prelucrat RB ,daN/aa^
40
50
60
70
80
90
100
110
120
50
0,702
0,809
0,904
1.083
1.160
1,190
1,238
1,261
75
1,724
0,811
0,905
1,072
1.130
1,173
1,217
1,231
0,120
0,9o6
1,093
1,156
1,203
1,218
1,234
100
0,718
Deformaîa elastic# a sistemului tehnologic provoacS a ba

teri de la pozifcia reciprocS a piesei i sculei i drept urroare
apariia unei erori de prelucrare.
Determinarea erorilor de prelucrare cauzate d e d e f o r m a t i ile elastice comport# definirea unor noîuni c a r a c t er ist io e de
calcul. Rigiditatea sistemului tehnologic R liit r e p r e z i n t i ca31
Tabelul 1.25
v r m/m in
50
Coefteiontii aedii da M
|
G (r) R u a u r H radial* I nutttuUii
da strung araat cu pllcupi P2Q, In funcfcla da valor tla soreCKut
toara alt aatarialuLut OLC 45 ( oars C (r)=1 La atrunj Iras da de*
gro>are > 0,2 aa/rot, t>1 aa
Reziatunta la rupora a materialului pralucrat RB|,daN/mm
1 ,2 2 9
1,333
1,479
1,131
1,210
1,332
1,473
1 ,0 9 6
1 ,2 8 2
1,2 6 9
1,365
1,519
1,0 9 2
1 ,2 3 0
1,4 3 0
1,676
2,076
1 ,1 0 8
1 ,2 7 5
1,5 8 5
1,975
2,623
60
0 ,8 8 5
0 ,9 0 6
0 ,9 4 7
1,062
1,145
0 ,8 6 8
0 ,8 9 4
0,921
1,0 5 2
75
1
1
100
1 .
1
I
150
0 ,8 8 4
0 ,9 1 3
0,961
0 ,8 6 1
0 ,8 9 2
0 ,9 3 8
0,<840
0 ,8 7 1
0 ,9 1 5
200
120
50
70
110
40
80
100
90
'pacitatea acestuia de a se opune deformaîilor elastice sub ac1 îunea forêlor din procesul de lucru.
Rigiditatea poate fi static# R st sau dinamic# R d, dupS caracterul static sau dinamic al formei:
F
R st S ~
[daN/mm j,
y
in care: R st este rigiditatea static#, in daN/mm; Fy - forfa in
direcfcia y, in daN; y - deformaîa, in mm.
Conponentele F x, Fy/ F z, cu deformaîile x, y, z,pe directiile corespunzStoare, vor determina rigiditSîle:
F
R* = x
F
; Ry = - ;
, y
*Gradul de cedare
verse rigidit&ii:
W
Fz
Rz = -
d-24)
sau d e flexibilitate
y
i
= - |
' F y
W este mSrimea in
[mm/daN]
(1.25)
J
Rigiditatea si flexibilitatea sistemului tehnologic au urm&toarele expresii;

F
y
R si#t |
H [daN/mm]; W sist I ||| mm/daN,
(1 .26)
Vs,-st
Fy
urrie: y i8t este deformaîa elastic# a sistemului tehnologic,ca

re se poate determina astfel:
y .u t = y .0 + yP + y d + yu*
f1 -2 7 '
yp? yd; M
fii n d deformaîile elastioe ale
dispozitivului
ma inii-unalte.
Ralaîa (1.26) s e m a i p o a t e scries
Fv
Fy
fFiv -Pv
Fv
- B + y- + + y^slst
sau:
Rsc
Rd
1
1
1
+ - I +
^sc
^d
Rmu
1
1
-- =
^siat
de unde:
"sist
- Wsc + Wp +
+11
(1.29)
unde: R sc; Rp ; R d; R,u; W sc; Wp: W d; Wfflu sint rigiditatile respectiv flexibilitatea sculei, piesei, dispozitivului i maûiiiunelte.
Pe baza diagramei de rigiditate(figura 1.3) se pot defini:
- rigiditatea instantanee:
St 8
- rigiditatea medie:
FY
H
êd = = tgo,; (1.31)

Yh
Fig 1.3 Diagrams de rigidi"
tate a sistemului tehnologic'
: Pentru determinarea erorii de prelucrare cauzat5 de deformaîile elastice ale sistemului tehnologic,se lucreazS cu rigi
ditatea medie. Rigiditatîle medii statice ale subansamblurilor
raainilor-unelte variazS intre (2.. .4)10 N/m,la unele ajungind
pina la 108 N/m, iar la mainile uzate rigiditatea static# este
sub 107 N/m.
Rigiditatea dinamic# Rd rezult# din caracterul dinamic al
forêlor de achiere i se evalueaz# practlc cu ajutorul unui
coeficient dinamic /xR 1
I
R st
Erorila de prelucrare determinate de deforma^lile elastics

ale sistemului tehnologic depind de urm&torii factor!:
- metoda de prelucrare;
I forma semifabricatului;
I
I modul de instalare a semifabricatului;
- caracteristicile forêlor de a^chiere.
1.3.2 Defarmatiile e1a.st.ioR consider ind rigiditatea
staticS a sistemului tehnologic la prelucrarea '
pe strung
Metoda de prelucrare: strunjire cu un cuît a semifabrica- I
telor de tip arbore.
a. Metoda de instalare a sfmifafrricatului in universal
Cazul cind rigiditatea semifabricatului este mica in raport cu cea a universalului - rigiditatea universalului nu se
ia in considerare
Relaîa pentru calculul erorii de prelucrare are forma:
Py L
y = -
(1.33)
3EI
Cind rigiditatea universalului seiain considerate rezultfi:

y..
Cfu| V
1I H
I I | 16fsf3 Fy
y.m = (fu + V * V
(1-34)
(1-35>
In relat-iile (1.33)...(1.35) s-au notat: y I deformaîa elasticfi mm ; Fy - componenta formei de achiere pe direcîa y,
in daN; L -lungimea piesei pin la locul de incastrare; E - raodulul de elasticitate, in daN/mm ; I - momentul de inerîe, in
ran ; fu
- coeficienti de flexibilitate pentru uni
versal, arbore principal, coeficient unghiular de flexibilitate
a universalului i coeficient de flexibilitate pentru semifabricat; k I raportul dintre lungimea piesei i lungimea libera
a arborelui principal.
b. Modul de instalare a spmi fahricatului intre virfuxrUe
strungului
- semifabricatul de tip arbore neted.
Relaîa de calcul pentru eroarea de prelucrare, ca sum& a
erorilor elementelor sistemului tehnologib, -este:
1
x 2 Fy x2
Fv
F (L-x)2 x2
y ( i - - ) + - + + --------- ,
Rpf
I*
R,e
iar rigiditatea sistemului tehnologic:

34
3 E I L
(1.36)
1
N,,t
1
B ________________ ------------------I
| I
1
x2
( H I - -) +( I ( - ) +
Rpf
Rp.
R^
..., ^ ,(1.37)
(Ir-x)2 X 2
------------
B E I L
P e b a z a a l t o r c x m s i d e r a ^ i i t e o r e t i o e (fig- 1-4), suma e r o rilor e l e m e n t e l o r s i s t e m u l u i t e h n o l o g i c s e p o a t e cal o u l a o i

expresia:
K
i?ajsE- sin(cn-p-e) fj?aes i n a
0 y Rsiat^sc+ClRaiaC-s i n ( a + p - e ) ] +i?scs i n a
In relaîile (1.35. .1.38) s-au f&cut notatiiles x - distanâ faa de p3pua fix&,unde se aplicd forâ P ; L - lungimea
semifabricatului; R ^ - rigiditatea p3puii mobile; RRf I rigi
ditatea pSpuii fixe, R 3C - rigiditatea subansamblulux sculei
archietoare; r raza instantanee a suprafeei prelucrate; r0 -raza
de reglare a cutitului de prelucrare.
35
U H Racv2 I rigiditatile statice ale sculei pe cele doui direcii v, i v,; Rsj5t - rigiditatea sistemului; a -unghiul din
tre direcia de incarcare i direct-ia z ; p - unghiul dintre di
rectia de incfircare i direcîa de mSsurare a defontiaîei;
J?,c
e = a z c t g [ | fcsrp]
c. Instalarea semifahricatului
pisii mnhilp
(1-41)
In universal
i virful pa-
Eroarea de prelucrare:
F X3X(91,2 - 61. X + x2)

y = 1-- [ 1 ---------------- ]
3 E 1
(1.42)
12 El
--- + 41,
sau in funcie de adincimea de achiere adoptatS tp:
1
y i tp[l I --- 1---- i-------- I--- S
feX-
x(91.f -61, x | ||
(1.43)
(1 I -------- 1-- )+ |
3EI
12EI
+ 411
pm
In relaîile (1.42) i (1.43) s-au fScut notaîile: x-distanâ universal - punctul de apl icare a formei F ; 1, = 1+L I
- 1+kL; 1 - lungimea semifabricatului; L I lurcjimea in consol#
a arborelui principal; k - coeficient de modificare a lungimii
L cu diametrul D al arborelui principal intr-o lunjime echivalenta cu diametrul d al semifabricatului.
Valorile coeficientului k sint trecute in
tab.
1.26.
d. Instalarea semifabricatului In universal i virful p&puii mobile sau intre virfuri, cu luneta mntailfl
Eroarea de prelucrare:
Fy
x x
(l- - r
L
Rp
Fy
.
L
x 2(l
Rpm
3E I L
(1.44)
- x)2
urvle Rt este rigiditatea lunetei.

e. Instalarea semifabricatului intre virfuri sau in uni
versal jfpO virful p3paii mobile, cu lunetS fixS,la mijlocul lungimii sanifabricatului fi cu neglijarea deplasSrilor elastLce ale p3puii fixe i mobile.
Eroarea de prelucrare se determine cu relaîa:

1
y=tP[i i B ---------- 8 1 ------- t ^ m , ( i - 4 5 )
xzC
2
31 - xz
C
.2 1 2i i 1 1 ]
[ ( i - x ) ------ 1 1 , 2
(r-x"-V)
3EI1
41
Rso
urrie: tp este adincimea de reglare initials; 1 - lungimea semi
fabricatului; 1 , - distanâ pSpu3 fix& - luneta; x - distanâ
mobile - punct de aplicare a formei de achiere.
Metoda de prelucrare: strunjirea cu mai multe cuite cu
semifabricatul intre virfurile strungului.
Deformatiile elastice liniare 51 unghiulare ale elementelor sistemului tehnologic sint:
W
1
---- [F (L I Lp)~ F'(L I l>'r)],
Rpf L
37
(1.46)
------ 1 I - I n
is
B :-S--1!---,
tg a =
- (1-47)
(1.48)
urxie y fS y sint defonuaîile elastics ale papuilor fixd i

mobili; F, F'- rezultantele forêlor de achiere ale cuîtelor
din cSru'.ioarele longitudinal (din faS) i transversal (din
spate);Lr, Lr'- distanêle de la virful pSpuii fixe la forêle
rezultante F, F' ; L - lungimea semifabricatului; a - unghiul
dintre axele semifabricatului in poziîe initials nedeplasatS
i in poziîe deplasatS, datoritS defonnatpdlor elastice y. i
Yp*
1.3.3 Deformaîa elastic^ a sistemului tehnologic la

prelucrarea prin rabotare i frezare
a. Placi i carcase
Instalarea semifabricatului: pe masa maginii.
PlacS dreptunghiularS cu toate laturile incastrate:
p(l-H)F b2
Y..x--------------------------- j
E h-
[](1 -49)
PlacS dreptunghiulara cu toate laturile simplu rezemate pe

contur:
Ymax ~
0,203 Fy b2 (1 - nz)
|
7
Ehf (1 + 0,462 of)
(1.501
Cind carcasa dreptunghiularS de prelucrat are nervuri pe

partea inferioarS i se 'tine seama
de rigiditatea pereîlor
laterali:
Ymax = K ----F h3
Jfl
_
d-51)
In expresiile de calcul s-au fScut urmStoarele notaîi:

yBax | deformaîa elastic^ maxima, mm; F - fora de a^chiere,N ;a = b/a<l; a, b, h -lungimea, liîmea i grosimea pl&cii,
respectiv a peretelui carcasei, mm; u i 0,3 - coeficientul lui
38
j*>isson;F - aodulul de elastiritate a materialului semifabricatului^l/ * 2;P - coeficient care dapinde de raportul a/b astfel:
a/b
1 1
0,072
0,087
0,0624
1 este coeficient ce
astfel:
InSltimea carcasei
in
1_
a
h i
0,5
I
depinde de forma constructive. a carcase!
B=b
H=b/2
H=b/4
H=b/10
0,09
0,11
0,105
0,13
0,115
0,15
0,17
b. Suprafee plane ale carcaselar

Instalarea seed
longitudinal |
ratniiri: pe masa mainii de rabotat
1
y = tL [ 1 --------- ^
C
C
1 + +
Rf R*c
(1.52)
Cind carcasa are nervuri sau perefci laterali:

1
y = t [ 1 -------- ]
C
1 +
(1.53)
In relaîile (1.52) , (1.53) s-au notat: y jj deformaîa elasticS a sistenului semifabricat-scul&;

R sf, R 3C f rigiditatea
seal fahricatului i caruciorului port-sculcL;
C = Cp sy (HB)n,
tp este adincimea de a^chiere la reglarea initials.

39
(1-54)
1 . 3.4 Defaraaîa elasticA B alstaeulul tabraloglc H

recti.fioirea rotuntt exterioarfi
a. Instalarea piesei intre virfuri:

- rectificare cu avans longitudinal:
1
| I
y -
Bp
y -tp U
iv X
( L 1 X)2 X 2
- + I I------- -----
(1.54)
3ETL
----------- 5------- -------------------(1-55)

X
c(i )
L
------
c
L2
C X 2 (L - X ) 2
--- + + ------------ 1 + 1
Rpf
- rectificare cu
este:
l
C
Rp-
R.d
3EI1
avans transversal, eroarea de conicitate

a =
a, - ot2
(1.56)
In relaîile (1.54).. i(1.55) s-au fScut notaîile: y - deformarea elastics a sistemului tehnologic, mm: tp -adincimea de
a chiere la reglajul initial, mm; F -forâ d e achiere, daN;
Rpf, R^, R^d - rigiditatîle pSpuii fixe, p5puii mobile i a .

ansamblului arborelui principal al discului abraziv, daN/mm; x
-distanâ papu fixS-punctul de aplicare a formei de achiere, I
mm; L -lungimea sanifabricatului;^, a% | inclinarea axei semi
fabricatului i a arborelui port-disc de rectificat, datoritS
deformaîilor elastice ale p3puilor fixS i mobilS, respectiv
ale p3puii port-disc.
1.3.5 Defarmaria piagHrsS a sistemului tdnriologic la

prelucrarea gaurilor.
a. Pe maini de gSurit verticale, cu instalarea piesei pe
masa mafinii.
Unghiul de inclinare a axei gaurilor:
,
tg a+ tg p
tg y = tg(a +j3 ) = --------- =tg a + tg jS =>Fax( + ) (1.57)

1 + t g a tg/3
40
,J
Cind urghiurile d t
diferi au < , M
S u c l im t alt n o w
tiiû rl prin-
Ul
- 0,0153(1 - t) F
(1.60)
pis Hflnl de ilwmt:

dud m u i^n u n i cu semifabricftfcul se deplaseazft lorvgltudinal, rigiditatea setdfabricatului $i sculei (bara de aleist) variazd nuMi In sectjiunils trsnsvenals, produclnd deter (ii e.lastice date de:
r % t1 ---------- 1 s" y -tkH------ i------- ];d.6i)

c
c
l + c(wrf + S
i+ +
K *-
la prelucrarea cu instalarea pieselor in dispozitiva,

care jhittemU $i susîn bara de alezat, inainte i dupa pies&,
iar rigiditatea dispceitivului este mare, rezultfis
4x3 - Six2
[mm/daN]
( 1 . 62)
sau daca E -2,1*10*, daN/mm2 (pentru oêl) i I 0,05 d4

__________4x3 - 31X2
"
[mm/daN]
(1.631
5*10* d*
Cind x - 1/2 S
r
Ism
.
192KZ
[mm/daN]
2*10* d*
41
U-Ml
unde d esta diametrul ban>i de Alegar*, In inn;
Prelucrarea prin nlawoi'u iuiltimK a mat n i t er g&iri.

Ipoteze:
-Vy-r^l^L
- formal* radiale m determina pe baza adincimii de regla
re initial (t )j
I se neglijeazfi dofoimaî ilo alastioe ale semifabricatului,
i dispozitivului;
- bara de alezare se coaaidarfi grindfi netedS incastratfi la
ambele oapete.
In cazul prelucrfirii a trei gfiuri simultan se obin relatiile [1.62-1.64]:
(b+c+d-x) (a+x)
,
y,F1 = F , ---------------[3(a+x)l -(a + x) ~(btc+d-x)(a+x)];
6 E I 1J
( 1 . 62 )
(ofd-x)2(a+x)*
IP
F2 ------------- [3(a+b+x)l-3(a+b+x)(x+a)-(o+d-x)(a+x)];
6KX1
Yws
(d-x) (a+x)
d-63)
" f 3 ----------- [3(a+b+o+x)l-3(a+btc+x) (a*x)-(d-x)(a-tx)].
6EI13
Eroarea de formfi este dat& de relaîa:
A f - 2(yx - yB)
(1.64)
d.65)
Valorile extreme y
?i ylln se obin din relaîile
(1.62)...(1.64), cind x - 1 i x *0. In relaîile de calcul
(1.53)..(1.64) s-au fficut urmStoarele notat-ii: a - unghiul de
inclinare a mssei mainii; p - unghiul de inclinare a arborelui
port scuM; y - unghiul de inclinare a axei gfiurii, rad; Fax 1
forâ axialfi de gfiurire, N, R, R - rigiditatea mesei,respectiv a arborelui principal, N/rad: R,. - rigiditatea sistemului
burghiu-arbore principal in direcîe radialfi,N/mm;E, I -modulul
de elasticitate ,N/mm i momentul de inerie a secîunii transversale a burghiului, mm4; Frd - forâ radialS neechilibratfi ,N;
f = 0,5 -raportul dintre forâ axialfi asupra tfiifului transver
sal i forâ de avans; y1f1 - sfigeata de incovoiere a barei in
locul de amplasare a cutitului, sub acîunea formei F, ,nm;
analog y2F2 i y3F3; a, d - distanêle de la cuitele gSurilor 1
i 3 (extremele) la perefcii interior! cei mai apropiaî ai dispozitivului ,mm; b, c - distanêle dintre forêle F, i'F,, respectiv dintre F2 i F3> mm; 1 - lungimea barei dintre pereîi
interior! ai dispozitivului; x - distanâ de deplasare a cuti
tului in timpul lucrului fafi de poziîa initial#; d -diametrul
42
tarsi d e a l e z a t , t n mm.
P e n t r u a r e g l e m e n t a m & r i m e a a d m i s i b i l A a defonna^ illor ela s t i o e i a v a l o r i l o r c o r e s p u n z & t o a r e rigiditfiii sistemului
tehnologic al m a ^ i n i l o r - u n e l t e , s - a u e l a b o r a t n o r m e la aoeastft
direcfcie, d i n t r e c a r e s e d a u , i n tab. 1.27, cele referitoare la
strunguri.
Tabalul 1.27
Diametrul
naxtn d
atrunj Ire
Papula
Pfipuâ
Forti apt icati

daN
nobilft
1750
2000
2000
2000
2150
2350
2750
2650
3100
1400
1400
1400
1550
1750
1900
2150
2300
2400
2650
2700
3400
3700
Mhittbi
Daplaaaree aaxiaS adiisibili tnl

uto a portcutitului fa(i da :
Rigiditaxaa strungului
in nn
f ixl
100
125
160
200
250
520
400
500
630
800
1000
Valorii* rigidititii static* f I *1* daplaslrii relative

I* ale coapanantalor sistiului tehnologic
Dorrvul din
arborala principal
Dorrvul dinl
pinotl 1
0,04
0,05
0,07
0,10
0,13
0,17
0,21
0,28
0,36
0,47
0,61
0,05
0,07
0,10
0,13
0,16
0,21
0,27
0,35
0,47
0,61
0,82
70
100
140
200
280
400
560
800
1120
1600
2240
I
I
I
V
I
I
I
I
1
1.3.6 Deforuaîa elastic! ctmamic! a sistemului tebnologic

Caracterul d i n a m i c al solicitorilor sistonr.dui tehnologic
determine o v a ria i e a deformatîilor elastice i a rigiditcHîi.
Cercet!rile intreprinse i n aceast! direcîe au ajuns la cancluzia c d s u b acfciunea forfcelor dinamice de a^chiere, deformatiile
elastice a l e sistemului tehnologic a u o cretere ce poate ajunge p i n ! la 6 0 % c om p a r a t i v c u acîunea static! a f orêlor.
Pa ra m e t r i i t e h n i c i a i sistemului teh nologic in cazul soli
citor i l o r d i n a m i c e s e d e f i n e s c astfel:
Rigiditatea dinamic!:
Bt
R st
Rd =
[N/ran];
< 1.
(1.66)
Rigiditatea dijiamic! se mai poate def ini ca raportul din

tre anplitudinea unei fore armonice
aplicat! prin scula achietoare piesei de prelucrat i amplitudinea deplasirii elas
tice maxime y
ce apare la rezonan^S in punctele de aplicare
a formei de a^chiere, deci:
3^ *
t&
(1 . 67 )
Variaîa H-inaming a formei de agchisre poate fi ctetermina-folosind una din relafciile:
I II I -r1 b y*
(dupA Polacek)
z0
z0
(1.6a)
2ir
1 g B II dt ffi (kp-3^) ds |
z
ft
%
t0
+[ z 03cq - (JCp
Jc^) ]dn (dupS Tobias)
z
n
i | pflpa Chirxaoescu)
I .
A Fd c y2 sin f+C oos f - CA sin
(1.69)
(1.70)
2A
In relaîile (1.68)...(1.70) s-au notat: r., este ooeficientul cupl&rii xnaxime; b - lfitpjnea efectivS de a^chiere; y 1proiecîa raodului normal de vibraîe pe cea a cupl&rii maxime;
z - num&rul t&iurilor achietoare principale ale sculei; z0 numcirul t&Ljurilor aflate siimiltan in achiere; d t r ds, d|| variaia elementary a adincimii de achiere a avansului i a vi~
tezei unghiulare a arborelui principal al mainii-unelte; A airplitudinea maxima a mi^cSrii oscilatorii; tpdefazajul dintre
micarea i masa oscilatorie;
k,;
- constante;
C = CF xF t
x r 1 Yf
(1*71)
Airplitudinea defonnaîilor elastice dinamice (y#) sub aciunea variaîei conponentei Fy se poate calcula cu relaîilet ^
2 _v a-
B
* /rc
^
(dupS Sokolovschi)
y *~ re
(1.72)
(dup& Danek-Polaoek) (1.73)
In relaîile (1.72 ), (1.73) s-au notat: C - coeficientul

formei de rezistenfcS ce se qpune formei excitatoareja -coefici44
entul forfei excitatoare; h -ooeficientul formei de rezistanî

oe se opane formei elastice; B - laîmea pragului ce se prelucre&zA prin achiere transversal^; Fa I forfa de a^chiert* in
tispul vibraîei:
=0'75 - c , b H
(1.74)
r(
= B sin | + D cos e; B ---;
Ah
D = --Ab
Dimensiunile medii ale achiei, pentru calculul amplitudinii deforma'tiilor elastice dinamice, dupS Danek-Polacek, sint
reprezentate in fig. 1.5.
Eroarea de prelucrare cauzata de deformaîa elasticS, con
siderind si componenta dinamicS a formei de achiere (fig.1.4):
AR H
W
sin(<n-p-e)--Rje sing
y* *i Xac+c (*ss3C' sin(a+p-e) *RSC sina
CA
2 R.
(cos2 g)t sin<p+2coso>t cosp-2 si nip) *1 "7 ]
unde: a = arctg Py/Fz; a 1 unghiul dintre forâ de incfircare i

directia z a sistemului de referin^fi; p - unghiul dintre forta
de incfircare i directia de mdsurare a def ormaîei :
t=arctg[
(^
fcgrp];
P=e = -
(1.76)
RsUt - rigiditatea sistemului tehnologic; Rscv1 ; R,;c2 - rigidi

tatea sculei pe direcfiile v1 qi y2;
C = Cf xf t
xf
Yf
(1.77)
A - airplitudinea autovibraîei;
xf
FyO = C F ^
Yf
S0
(1-7&)
g p
,1.79,
? - unghiul de defazaj intre forfca i virful sculei;

m - masa piesei; k - Constanta elasticS a sistemului con I
45
B i d e r a t ;u -(k/m)0'5 -pulsaîa formal perturbatoare; o -A z u m;

C - coeficient de amortizare; z - 0,1 - factor de amortizare.
Relaîile de calcul pentru rigiditatea dinamicft Rd, ooe

ficientul dinamic 5 p! deformaîa elasticfi dinamicft (y), deter*
inmate in cazul strunjirii semifabricatelor exoentrioe, au fost
obînute de K.V.Kolev.
Fig. 1.5 Sch** foralrii s*o(iun1l
Rigiditatea riir a n raft
(1
^cf ^SC
0>,
)2+
<*>S
(a) t i|r)
sin
sino)T
( 1 . 80)
Cind u > (1,5...2) o0 sau o < (1,5...2) uD ,n=0 ,tq T = 0

T = 180 . Pentru o > a 0 se obîne:
2
= Rttf1
R ,t m
iar cind q < w 0 rezultd:

2
in cazul
- u0, R - o.
46
<* i
(1.81)
ClMficUntul illiwrin
s in ((j c-i|t)
sinut
2I| n3o>
(1.B3)
atunci cind | i 0 , sa obîne:
111
4/Ja0)2
(1.84)
Defarmaria elasticfi dinamicfi
Fv m F t
y = 2 = !L
(1.85)
daca u > u 0 se obîne:
Fy
( 1 . 86)
y .t H
R._ m o)
Rstd--- I
iar dacS u < u 0 rezultS:

Y =
Fy
-
. -
m u - Rst
(1.87)
In relafiile (1.80).. (1.87) s-au fcLcut notaîile: R , este

rigiditatea staticS a sistemului tehnoloqic; R^ - rigiditatea
dinamiefi a sistemului tehnologic; u0 =(k/m) ' -pulsaîa proprie
a sistemului; m -masa redusfi a sistemului cuît-suport; k - ri
giditatea static# a sistemului; | -pulsaîa formei perturbatoa
re; n -coeficient de amortizare; | - unghiul de defazaj intre
ar% ?i deformaîe; y - deformaîa elastic^ dinamicd.
47
1.4 ERORI EE HREUJCRAHE HKEUBE DE EETORHKniUK TKKn ic s a i s arsTBnrui m w g a iT C
1.4.1 N a ( i m i generale
Sursele prindpale de cSldura care produc .def onnaîile

termlce ale sistemului tehnologic se pot grupa, dupS locul lor
de amplasare, in: surse interioare i surse exterioare.
Sursele interioare au cea mai inportanta acîune asupra
starii termice a sistemului tehnologic i sint araplasate in
structura mafinii, cuprinzind electranotoarele, arborii princdpali, angrenajele, rulinentii,cuplajele, furubul conducator,sistemul hidraulic,sistemul de ungere, procesul de achiere i lichidul de achiere.
Sursele exterioare apar independent de soluîa construc
tive a ma inii i de parametrii ei funcîanali in mediul incanjurStor H pot fi radiaîile solare, sursele de incSlzire a halai, radiatoarele,coriductele termice subterane, curenfci de aer.
Sistemul tehnologic se poate afla,din punct de vedere termic, in doufi stSri: stationary ?i nestaticnara sau tranzitorie.
Starea termicfi statp-onara se realizeazfi cind aportul de
caidura este egal cu pierderile de caidura, temperatura fiind
Constanta in timp.
Starea termicS nestationarS are loc la p o m i r e a maînii
dupfi o opr ire indelungata. Transferul de caidura se poate efectua prin una sau mai multe din cele trei forme cunoscute: con
ducive, canvecîe, radiaîe.
a.
Legea generals a transferului caldurii prin oonrtmrrîe,
legea lui Fourier, exprima cantitatea de caidura d Q care se
transmite prin suprafaâ izotermS dA in timpul dr, proportional
cu gradientul de temperaturS dt/dn:
dt
dQ = - ). dA ( - ) dr
[J]
(1.88)
da
unde: k [kcal/m.h.grd] ,este ooeficientul de conductivitate termicci i are vkLori in raport cu natura corpurilor fi variazS
cu temperatura conform relaîei:
X
= X0(l + a t),
(1.89)
unde:
- coeficient de conductivitate termica la temperatura
0C; a - coeficient caracteristic fiecSrui corp ca mSrime
semn. In construcîa de maîni-unelte, diferenêle minimale de
temperaturA ating 60C, de urda rezulta variaîi ale coeficientului a de cca. 6% , mqtiv pentru care acest coeficient se oonsidera constant.
tn w a r l ^ n rjilrtirll
chidelor fl qiimlnr
B U-
caldurii are loc prin curonî in cazul lichideoazelor. Transjnisia cildurii prin ocnvectie se bazeazA
#1?
^ 1g ef l u r W c n :
0 - ct0
TF8
prin oonnctia prin
A(t
tf),
[J/T]
11.90)
0
este fluxul termic (cantitatea de caidura transmisa in
^!?tstea de timp); tf - beraperatura fluidului care scaldft pereI '*Te (jg tenperaturd t ; ac - ooeficientul de ccnvecîe termicS,
I
suprafeêle nefcede ale maînilor-unelte nu au n ic i o injjuaiia asupra coeficientului a0.
c. Transuisia caldurii prin radiaîe
W~
Relafiile care se situeazi dincolo de lumina roie (infrarou),cu lungimi de und2L cuprinse intre 600 B i 1 *fln, au, in(jgosdai, efect termic de incaizixe.
Radiaîa termica poate fi reflectata, poate patrunde prin

sau poate fi absorbita de corp. Puterea de reflexie R, de
ugtrurriere D si cea absorbita A sint date de relaîile:
ererqie radianta reflectata
energie radiants transmisa
- ^ . -------------------- * D 53 ----------- m
I---1
|
energie radianta incidenta
energie radiants incidenta
aorp
energie radianta absorbita
energie radianta incidenta

R + D + A = 1.
d.Calculul schimbului de caidura prin radiaîe in oorelare

[ca propagarea caldurii prin ccnvecîe se eectueaz& apticind
legea lui Newton, a fluxului termic schimbat prin radiaîe in
tre doua suprafee de teroperaturi T 1 i T2,ooeficientul de ra
diate fiind ar:
,
0 =* ar AfT, - T^),_________________ (1.91)

T.1 L
T,
2 L
C ( )4 - ( )4
100
| r
T, ~ T 2
100
[W/mZK]
(1.92)
>Je: C este ooeficientul de radiaîe care pentru fonts cennie

fi otel, dupS calitatea suprafeêi, variazS intre 1,75 1 5,6
49
In (fcaaniul fymrotiurllor W...loo;c, aT - (1...

Dupcmfetale M n v lu c n t *, oxidate m u uopaita, rartl M rii
Mulct arttnji* termicii daclt osl* recti float* m u aoapertts
un stret superficial protector. In aasul ncrîinii cxnoari.tftti
ocnvectlei fi radia^ltti, ocnveotia f Lind CanoMnul Am im nt,
ooeficientul da actiiab superficial a - a, + a ,, lar ralafia
fluxulut termic are forma:
<0 - aAJtj, - t,*,),
(1.93)
in care tenperatura tp este tanperatura suprafeêi emitatoare;

t - tenperatura fdiului ambiant.
Transmisia caldurii se poate face prin contact intra cala
douft aedii sau printr-w perete despArîtor.
a. Tfrrnn- i
ia d D A i i i prin aontact
In cazul eafinii-unelte yi a intregului siatem tehnologic,
lichidale de a^chiare,ulaiul de ungere sau d>> arîanare hidraulica, gazele inc&lzite, pot tranamite caidura lor prin contact
direct. Cftldura astfel transmisa unui perete este:
Q - a A r(T, - T ,),
[J]
(1.94)
In care a este coeficient da transfer termic de suprafaâ,

in W/kX ; T,, T. - temperature fluldalor fi a perefcilor metalici; t - timpul; a - 300...500 - cind apa este In repaos; a 2000. ..4000 - cind apa curge turbulent; a 4,8. ..3,4 - de la
aer la suprafafa neteda, cind viteza v de curgere ajunge la 5
a/a.
I. Transaisia dflitoii printr-vm perete desp&rîtar
Transmisia caldurii intre doua medii printr-un perete despfirVitor se face in trei etape:
- de la mediul 1 cu tenperatura T1 la una din suprafeâla
peretelui cu tanperatura T', in timpul r ;,
Q - a, A(T, - T ) t
(1.95)
- aceeafi cantitate de c41dur4 transmisa prin pareta la

suprafafa de ie?ire cu tanperatura T":
Q - U / 1 )A(T' - T ")t ;
- cai.tita'. >=>i oe caidura os trace da pa suprafata

ratura T" in mediul 2 cu tenperatura T:
Q - OjACT - Tj)t
(1 .96)
cu
teuf>a~
(1.97)
Din relap-ile (1 .9 5 )...(1 .9 7 ) rezulti:

Q - kAfT, - T 2 )t
(1.98)
jp care 1/k^l/a, + 1/Oj +1/A. .

1.4.2 D e f n r n a ^ i
1
t w n i n a a l e m a ^ i n i i H inolt*!
Posibilitatile de calcul ale stSrii termice ale mafinii-unelte, datoritS formei sale ccnplexe, diferitelor surse de caljura, modalitfifcilor variate ale transferului de cSldurS, sint
dificile, laborioase i cu rezultate insufident de precise in
gjnparatie cu cele experimentale.
Precizia de prelucrare pe maini-unelte este influenfcata de starea termicS i drept urmare de defonjiaîa termicS a acelor organe sau subansambluri care modifies pozrîa relativS
dintre semifabricat
i scula afchietoare fi care se menîoneazS
in continuare.
a. Arborele principal poate avea deformaîi tend.ee in
plan longitudinal, vertical fi orizontal.
DacS arborele principal a fost fixat contra deplasSrii axiale la lagSrul din spate,atunci poate avea loc o deplasare axiaia a universalului fi a piesei al cSrei capfit este fixat in
acesta. Deplasarea axialS a universalului va fi:
AL = a L AT
[mm]
(1.99)
in care: a este ooeficientul de dilatare termicS liniarS. a materialului arborelui principal: L -lungimea arborelui: AT - diferenâ de temperaturS intre arbore fi carcasS.
Deplasarea orxzontalM fi verticals.
DeplasSrile arborelui principal in planele orizontal |i
vertical se pot determina folosind relaîile:
A0 = a L AT
[mm]
( 1 . 100)
Av = a H AT
[mm],
unde: a este coeficientul de dilatare a materialului carcasei
(pentru fonts a = ll^lO'^K*1, cotele L fi H sint in (fig. 1.6).
Eroarea dimensionalS a piesei prelucrate la strung deter
minate de deplasSrile termice ale axei arborelui principal din
poziîa 0 in O (fig. 1.6),la atingerea regimului termic stabil
se obfcine astfel:
r '- / ( r + A 0)a+Aii
A r n / { r + A 0) * + a !
(1.102)
Pig. 1.6 lohaM daplalrM

arboralul prlnolpal In planala orisontal ! vartioal
datorUI varlattal tamparaturll tn pipupa f {JS
unde: Ar este eroarea la raza a piesei; r, r 1 - distanêle

de la virful cutitului la axa piesei ce sa prelucreaza la re
giajul initial al sculei i dup8 deplas&rile A0 1 Av.
b. Deformafriile termice ale batiului
*
Deformaiile termice ale batiului au urmatoarele caracteristici in raport cu cele ale pipugii fixe:
.- sint mai mici, diferenêle de temperatura intre diferitele parî atingind valori de 8.. .10 C;
- sint neuniforme datorita amplasSrii neraîonale a surselor interioare de caidura.
Transmiterea caldurii batiului la unale piese prin locurile de imbinare intr-un proces stablllzat se poate calcula, con
form legil Fourier:
Q = (Vd) A (T1 - T)t
[J]
(1.103)
in care: d este grosimea peretelui, in m, prin care se transmi

te cSldura; A -suprafaâ imbinSrii dintre batiu i piesa conju
gate, in mm ; T1 -temperatura suprafeêi exterioare de imbinare
a peretelui prin care se transmite caidura; a - ooeficientul de
canductibilitate termica, care pentru fanta are valoarea de
40 kcal/m.h.grd; t - timpul, in ore.
Cind batiul confine ca sursa principaia de caidura baia de
52
I
'
uled> InoSlairea generals este uniforrn&, piesele oe se afIS pa

Mtiu au o cretere a temperaturli AT, oe se poate calcula cu
relatias
a ms ...ff_i
(1-1045
jn care Q este caidura absorbita de piesa,in J; a - coeficient

de cedare termica de la pereîi piesei in aer,in W/mTC; A, - aria suprafeêlor pereîlor piesei prin care se produce transmiterea caldurii in aer, in m .
c. Defannaîile termice ale senrifabricatelor
Cantitatea de
caidura acumulata de semifabricate depinde
de tipul prelucrarii. Repartii.a procentuaia a caldurii rezul-
tate din procesul de achiere, obînuta pe baza experimental^,

este in general urmStoarea:
| la strunjire 50...85% in achii, 10...40% in cuît, 5...
8% in semifabricat, 1... 2% in mediul ambiant: la gSurire
28% in achii, 14% in burghiu, 55% in semifabricat.
In cazul unui cimp termic constant, variaîa de temperatura at a semifabricatului oe se prelucreaza se poate calcula cu
relatia:
aêle
I re-
Q
A T = ----
r0
[
C],
c m
(1.105)
in care: Q este Ccildura preluata de piesa, in J: c - caidura

specifics a raetalului piesei prelucrate, in J/kgK; m - masa seMLfabricatului, in leg. CSldura Q se poate calcula astfel:
iracerisur-
.1
uri-
Q = (P/100) Fjj V tj,
[J]
(1.106)
unie: Fz este oomponenta principals a formei de achiere, in N;

v I viteza de achiere,in m/nun; p -procentul de caidura absorbita de semifabricat din cSldura de achiere.
can-
L03)
Varlaîa dimensiunii liniare a semifabricatului (lungime,

91 diametru, inalLme etc. ) se poate determina prin relaîa:
Ismlnjuiare
1 de
de
AL = a L AT,
(1.107)
in care: a este ooeficientul de dilatare liniarS a materialulid
semifabricatului,in mm / mm K (pentru oêl a =(1,17.. 1,22) 10' ;
ir dimensiunea la care se refers dilatarea,in mm; AT - cre$terea
tenperaturii semifabricatului, in raport cu starea initials, in
C. in procesul de prelucrare, sint trel faze ale deformable!
termice:
1 la inoeput are loc o incSlzire 1 o deformaîe termicS a
53
semifabricatului relativ micS;

B in r*n-jfwHw a doua, are loo o incsfllzire gi o cregter 9
defonnatiei termice, plnfi la o anumitS valoare ce se mentine apoi constants pe o anumitS lungime a semifabricatului;
8 in
| treia (finals), are loc o m&rire intensi 1
caldurii i corespunzStor, a deformatiei termioe.
liiirri in considerare aceste perioada de regim termic se
determine diametrele corespunz&toare faze!or respective:
a? - diametrul initial de reglaj al sculei:
d, I
1 - P at, B
(1.108)
in care: cL este diametrul abtinut in perioada a doua; p - coeficientul de dilatare in volum a materialului piesei; AT, - variatia temperaturii intre sectiunile corespunz&toare diametrelor dg i d,.
Eroarea diametralfi pe toatS lungimea piesei este : ;
A d=d0~d3=d0 [1-^(i-|J A rx)
(1.109)
Relatia (1.109) este valabilS in ipoteza crefterii uniforme a temperaturii.

d. Defonnatia tenniCa a sculelor achietoare
Deformatia termicS a sculelor achietoare este cauzatS de
energia calorics ce rezultS din procesul de lucru in zona de
achiere. Deformatia termicS a sculelor are cea mai importantS
influents asupra preciziei de prelucrare.
Energia caloricS dirt zona de achiere se poate calcula fSra a se introduce erori mari, cu relatia:
sau:
Wq = F v
[J/ndn]
(1.110);
Qt = (P y)/E
[kcal/min], *
(l.lll|j
in care : Wc, Qj este energia caloricS degajatS in zona de achiere; F - forta totals de achiere, in N.; v - viteza de achiere, in ra/min; E = 4195,5 J/kcal echivalentul mecanic al
kcal.
Energia termicS preluatS de cutit, dWe, se
d W0 = X, F, T0 dT
54
[J]
(1.112)
Ehergia termicS csdatS de cuît, dW.:
i
I B f ;
d W, - ij Pj T dr
[J],
(1.113)
M care: A1r 12 sint coeficienti de transraiaie a caldurii,

j/nfo.grd; F,, F2 | suprafeêle prin care se transmite cSldura
|| ia sursS cStre cuît i de la cuît c&tre mediul incanjuritor; t o -diferenâ dintre temperatura medie a sursei i cea me
dia a cutitului; T 1 diferenâ dintre temperatura medie a cuti
tului H cea a mediului incanjurStor; dT - intervalul de tiiip,
in ore.
Energia termicS corespunzStoare variaîei de temperatura
1 cutitului, d W c, este:
d Wc = m c dT, * ^
(1.114)
mxJe: m este masa in consoia a cutitului, in kg: c I caidura

specifics a materialului cutitului,in J/kg.grd; <JT 1 intervalul
infinit mic al variaîei de tenperaturS, in grd.
Alungirea termicS a cutitului AL, la o anumitS diferentS
de tenperaturS T, se obtine cu ajutorul relaîei:
AL =
Lc T ,
(1.115)
iar pentru alungirea maximS AL,corespunzStoare diferenêi maxime de tenperaturS Tc, relatia de calcul este, in mod analog:
AL = a Lc Tc ,
(1.116)
in care: a este coeficient de alungire termicS liniarS a mate

rialului cutitului; Lc -lungimea in consolS a cutitului, in mm.
Alungirea termicS a cutitului la o anumitS diferentS de
tenperaturS At*, in functie de alungirea maximS AL, se poate
determina cu relatia:
t
A L = A L (l-e r)
(1.117)
iar pentru contractia AL a cutitului la un anumit moment dat,

dupa intreruperea procesului de lucru se utilizeazS:
55
Xh
(1.117) ?li(1.118) s-au notat T0 - (me)/(lrj
T ' - ( c)/(31 F), X qd Xfiind oaeflcianfrl de transmit**
a o&Idurii la Ino&lxirea fi la rficri.rea cutitului.
Luini Te 3 4, razultA:
A L r-AL(l-e 4)
(1.119)
Pentru utilizarea acestei relatii este necesar s& fie cu- j

noscuta alungirea maximS AL, care a fost stability In mod ex
perimental , la un regim termic staîonar:
1^
AL - C - R, (t s)0,re v0'5
F
[#im]
(1.120)
In care: C este o constants care depinde de parametrii regimului de afchiere c ** 4,5 pentru v = 100...200 m/min, t < 1,5 ran,
s <>0,2 mm/rot ;
- lungimea in consol# a cutitului, In ran;1
Pg - rezistenta la rupere a materialului care se prelucreazS,
in daN/mm ; t - adincimea de achiere, in mm; s - avansul,in
mu/rot; v - viteza de achiere, in m/min; F - secfciunea trans
versals a cutitului, in ran .
Tinind seama de (1.120), relatia (1.118) ia forma:
4)
^tT=C- Ra (.ts)
In urma altor
ajuns la concluzia
arborilor netezi
maximS a cutitului
[fim]
(1.121) {
cercetSri experimentale (Gh.Petriceanu), s-a

cS la prelucrarea de degroare si finisare a
cu fixarea intre virfuri, alungirea termicS
|||| poate fi calculate cu relatia:
=
( 1 . 122)
in care: ATMd este creterea medie a temperaturii cutitului;

a - coeficient de dilatare liniarS ; Lp -lungimea in ccnsolS a
cutitului; ALC - deformatia termicS maxumS a, cutitului.
CercetSri recente (C.Buzatu) in legSturS cu influenza deformatiei termice a cutitului de strung asupra preciziei de
prelucrare au condus la determinarea, pe baza prelucrSrii date
lor experimentale, la relatii de calcul mai complexe, care sS
poatS fi folosite in conditit map variate.
56
I
I
Coeficienîi
b>r bjf
EH ^
R determine experimental in funcîe de parametrii v, L^/A, s,
t, materialul de prelucrat, materialul sculei, lichidul de |3H
cire-ungeref etc. Relatia (1.123) este valahilS. cind tirapul de
^schiere este constant, autorul experimenting la t =* 3 min.
DupS determinarea coefiden^Llor s-au obînut I
relaii pentru deformaîile termioe ale cutitului in ccndiîi
concrete de lucrus
a.
strunjire cu cuit arraat cu P20, fixare mecanicS, mate
rial de prelucrat 0LC45, fr& lidiid de rScire:
H
;l4r=<l-e T ) (l-e'8-s58s) t(23, 561t+20,461)
v'
(_)2+(6,994t-5,729) ( H -0, 622 t+0,791] v +

A
Ac
L -,
+ (1550, 09 t-1767, 117) ( 3 2+85r906 t-49 ,699
(1.124)
Ac
b.
strunjire, cutt R^, material de prelucrare 0IC45,fSrS
lichid de rScire:
r
AIr= (l-e T) (l-e-8'958a) [(-5,018 t+7,528) ( )z+
|
+(0,602 t-1,506) ( ) -0,112 t+0,457] v+(376,58 t|
Ac
-1066,83) ( ) 2+(-45,18 t+128, 01) ( ^ ) +

A
A
+46,98 t + 2 2,68
\< ']'UM
c.
strunjire, cuit andat P20, fixare mecanicS,material de
prelucrat QL60, fSrS lichid de rScire:
d. strunjire, cutit Rp2, material de prelucrare QL60,

lichid de r&dre:
A V ( l - e ' T')(l-8-M 7 7 *) [(-6,138t+9,209)+(i*)
-1,842) B l -0,137 t+0, 560]
A
V+
(460, 364t-1304,756)
.
+ (-55,26 t+101, 322) ( ^ ) +57 ,304 fc-27 ,777

A
e. strunjire, cutit armat P20, material de prelucrart

13CN30, fSrcL lichid de rficire:
T 2
A L t= (1-e T
) (l-e-4<777
) [(-32,165 t+27, 933) l g | +(9,548(
-7 ,821) () -0,590 t-0,950] V+ (2116,162 fc-2412, 439) (ii)!.
A
+ (-660,238 t+533,268) (-^) +91, 28 t-54,851]

A
f strunjire, cutit R 2, material de prelucrare 130130,

fSrS lichid de rficire:
--i
r, 1
A Lt- (1-e T) (l-e*8'369a) [(-5,127 t+7,691) () +(0,615t-:
A
-1,538) (-^) -0,115 t+0,468] V+(384, 4861-1089,705) (-)

A
+ (-46,156 t+130,782) ( )+48, 03 t-23,204

A
Pentru prelucrarea altor materiale, la care se cunosc rezistentele de rupere,se pot utiliza coeficient! de corectie, in
raport cu otelul QI45, la care ooeficientul mediu de corectie I
se considers Cc = 1 i care sint prezentate in tabelele 1.28,
1.29. Pentru determinarea deformatiilor termioe ale cutitului4
cu pldcute din carburi metalice lipite se folosesc coeficienti
de corectie in raport cu cele fixate mecanic.Acefti ooeficienfi I
de corectie sint cuprini in tab. 1.30.
1.5 ERORREA DE INSTALARE
1.5.1
Eroarea de instalare
Operatia prin care piesa se ageazS i se fixeazS in pozi"

tie corespunzfitoare prelucr&rii se numete instalare.
58
si.
ao
^ in
w
N>
A
05
(P
tj
w
| s . .
;. , e>,
i E
n j j e r e a a a t e r i a l u l u i d e p r e l u c r a t , t n r a p o r t c u O L C 4 5 CC = 1 )
a a g
mm
^
ga
Uf
O
In operafcia de instalare pot apare urmatoarele erorii

Kroarea de bazare (orientare) care Be definite ca fiind
yjriatia de poziîe a suprafetei prelucrate faS de baza de referint^' cauzatS de baza tehnologicS.
Eroarea de fixate se define^te de asemenea ca fiind variatia de poziîe a suprafeêi prelucrate faS de baza de referindeterminate de forêle de fixare.
Eroarea de instalare este datS de:
i I eb + f
m
6, - e J + e *
(1.130)
clrai dispozitivul de bazare a seanifabricatului, prin inejiactitSti-le ce le poate avea, influenfeazS precizia de instalaje atunci eroarea de instalare se determinS cu relaîa:
ei =( 6b i f + 6d >
sau
"'6r ^ I *b2 + ef? )'5 1 B j
f1 -131*
cini ed este o eroare sistematicS.
Cu suficientS precizie, eroarea de instalare se poate determina cu relafciiHe:
- pentru suprafeê de revolutie:
6i = ( 6 br + e / F * ;
(1.132)
I pentru suprafeê plane:
6, = 6* + f.
(1.133)
Eroarea totals de orelucrare e, poate avea expresia:
1 1
K 2 e0Z
* 7 )
I + 1
(1<131)
urrie:y - eroarea geometries a mainii-unelte; kg, k, - coeficientii de dispersie relativS;

0 I eroarea de prelucrare din
care se excepteazS eroarea de instalare.
' Intre toleranâ prescrisS a piesei T i eroarea totals de
prelucrare eT trebuie sa existe relafcia: T > eT, de unde, eroa
rea de instalare maximS admisibilS eja va fi:
t(T-
d - y)2 - ko2 o2]'5
U < ------------------- g -- 1
H
1 | I | l:
(1.135)
=[(T - I I Y)2 - 1 2 ]'5 ;
Pentru determiniarea valoncS maxima a erorii de instalare

admisibile este necesar sS se cunoascS:
T - toleranâ piesei din desenul de execuîe;
d I eroarea dispozitivului care,fiind micS,se neglijeazS;
Y - eroarea geometries a mainii-unelte;
6q - eroarea de prelucrare ce se considers intr-o primS aproximaîe egalS cu precizia economics de prelucrare; se ia din
subcapitolul "Precizia economics de prelucrare".
Eroarea de instalare realS ejr, pentru a fi acceptatS in
Presul de prelucrare, trebuie sS fie mai micS sau cel mult e9al3 cu eroarea de instalare admisibilS, deci:
tr S eja
(1.136)
61
Tabelul 1.31
latll de calcul pentru erorfle 9 baxere La dlferfte B j H

inatalnr*
N r.
CPt.
Schema de
orientare
Dimensiunea
Valoaree absolute aaxia*

a erorii
da or 1antare
0
A C
2.
A C
0
3.
AK
( p
njfrijj
AC
Ac*
AC
4.
+ K
tg^
tg
?>///
5.
AD
2
Ad
63
64
Tabalul 1.31
(eontinuftr*)
Ad
B x
Ad
A d
+ A h
1 1 1 tfl
I
conicitataa dornului
)
0
A d
18.
AD
+ x
19.
ID
Ah
AK
Ah
j 1
o
i
qIC3
Ad
IR
Ad AN
Ad sin
<
T* i
Bolt
Joe
gar an tat I d rombic
W/ \}I?
2 arc sin2 R
LStimaa a a boltului ron
bic aa determine cu ral
d ifnnn
e =
AIC | AJCy
und* A K este toleranî
dispozitlvulu) dupA di~
manaiunaa K
66
Tabalul 1.31
(contlnuara!
A01 | ADg
1I
Latimaa a boltului rombic

as datarmini cu ralatia :
S 2 J2ntn
sb
undo A L
i aa
1min
aata tolaranta
dispozitivului dupi dimansiu

naa L
0
A C
Diamatrul maxim at giurii da
cantrara, mm
4; 1
6
7,5;
10
Eroaraa da cantrara, A C
mm
1
TAitut 1.3^ (oonttnuttt)
0,d,h
n. m
J.ln M B t 4 *
Pantru af*zaraa pa vlrf

aabfl In pfipupa
buopl sau In dorn cu opritor fix
0
24.
Pantru apazaraa pa vlrf

fix Instalat In pSpu&a
aobili
0
AC
25.
c;
T
fax
D,d,h
Si n
An
D o r n e x f e n s ib 1 1
26.
min
AB + AA
< J.in * # # t >
27.
Aa
AL
28.
68
HI
In tabelul 1.31 s-au notat: Aa,Ab,Ac...erorile dimensionale a,b,c... x-bitaia radiali;

jn - 'jocul 10 in in; e-excentricitatea suprafetei ?n raport cu axa gfiurii;
tolarant-a
la diametral gfiurii; T2 ~tolaran(a la diamatrul dornului; A* jooul radial feinia la non*
taraa seaifabricatului pa dorn; T ,~tolarantale la lungine a sea ifabricatului; bazala
tahno logic la orient are
fixara; -- suprafa(a da pralucrat; -fortela da fixara;
1.5.2 Deternrinarea erarii reale de instalare

Eroarea real# de instalare depinde de schema dispozitivului de aêzare, prindere i fixare a piesei de prelucrat.
Eroarea de instalare, dup& cum s-a ar&tat, are dou& conqponente: eroarea de bazare i eroarea de fixare.
a. Eroarea de bazare
* Eroarea de bazare se dbîne prin ana.Iiza directs a scheroei
de bazare. In tabelul 1.31 sint prezentate cele mai frecvente
69
scheme de instalare a semifabricatelor, in vederea prelucrtrii

lor. Erorile de bazare mentîonate coresjxmd diferitelor baze
de referinta oe se pot adopta la piesa de prelucrat.
b. Eroarea de fixare
Erorile de fixare depind de metoda de instalare/ mSriniea
fi pozitpa forfelor de fixare.
Metoda de instalare determine eroarea de fixare prin:
- deformat-iile sanifabricatului, deformat-iile dispozitivului i deformat^Lile de contact sanifabricat - element de
bazare al dispozitivului. I
Erorile de fixare cauzate de defarmatiile de contact.
Relaîile de calcul pentru deformat-iile de contact s-au
obînut pe cale experimentaia, fiind de forma:
y = C qn
[/an]
(1.137)
in care C este o constants ce depinde de prqprietStile stratului superficial si de rugozitatea suprafeêlor in contact; q
- efortul specific de fixare, in N/m ; n -coeficient expanentji-^l
al subunitar. Eroarea de fixare se poate scrie:
6 f = (Ymax - Ymin) s a = Cfq^" - qinn)
(1.138)
a , fiind unghiul format de direcia efortului de fixare i cea

a dimensiunii de abLnut dupS prelucrarea mecaniccL.
Eroarea de fixare se poate exprima i in funcîe de efor
tul mediu de stringere qed.
I l l C q%ed
UndeS
'
K
=
*'
(1.139)
In toate cazunle in care K = 1 sau a = 90 , ef = 0.

Relafciile de calcul pentru deformaîile de fixare de contact pentru diferite scheme de instalare sint prezentate in ta
belul 1.32.
Erorile de fixare cauzate de defaanaiile elastjce ale se
mi fahr-i rvrinl iri -
Forfele de fixare provoacfi deformatpole elastice ale sernifabricatului i dispozitivului prin ractrimea i directîa lor de
aplicare. MSrimea forêi de fixare, uniformitatea distribuirii
acesteia pe suprafaâ de fixare,suprafafca i direcîa forêi de
stringere depind in mare m3sur de procedeele de prindere i
fixare a semifabricatelor.
Oeterminarea erorilor de fixare a semifabricatelor i dispozitivelor comports tratSri analitice couplexe, de aceea se
folosesc in scopul obînerii acestor erori datele experimentale.
70
T4lul 1.32. IWterwlnra 'fcfuraatl
dlapnaitlîm
IS dittiitliaii.Vi
jpeiui!
^JKWIU
E ***plastlo d oonuot
Sohoae da (natalara
Valoaraa paraaetrflor
fl I fort* do fixare
tdaN]
I 'oonatenta ou valori:|
-pantru OLC 45,8-5,2;
pentru Fo cu dur itatoal
H8-180...200,8-5,8.
S *raza afarei fgwf
R
a
a
za
ao
u
sUp r f t *
gfarioi
R
a
a
ze
n
(Local*) pi
q -praaiunaa specifics
da atrlngoro tdaN/ca ]
Pantru Fc cu dur iiata
HB-180...200
cu
a
u
p
rafafil
striata
q -pres iurvea specifics

Reazem cu
suprafai
netedi
+ B Ra)q0'5
da stringere [daN/ca ll
Pantru OLC 45,B*=0,03;|
B2=20;B=1
R -rugozitatea suprafetei (/a)
[/a]
Razeoare
vlrfuri
centrare
Radial
yr=B, Qr0 '5 tpn]
Q pi Q -fortele de
stringere radiall pi1
axiali IdaHI
Pentru OLC 45 pi presiuni specifice pini
la 800 [daN/ca ]
D [aa]
Axial
V B
it
4
5
7.5
10
12.5
15
20
30
Tablul 1.32(oontlng
5.
q 1or\m spaoif iolyia

trlngara (daN/c* I;
fi -unghiul dlritra diraofia forfcaf H | di
22*0,03 m
y*H
----------- ) ana(unit SB obfcinut;
Ra -rugozitatea I/anI;
/
I
coup I Wb]
9
D -diaaatruL semtfabrioatului Ina],
22+0,03 Ra
x2q ' (--------- )
D
Se$| [/jb>]
Prisma cu
unghiul dm
90
In tabelele 1.33 ... 1.36 sint prezentate erorile de fixa

re in cazul celor rnai uzuale procedee de instalare.La prelucrarea suprafeêlor de revolue se va considera o eroare de fixa
re in direcîe radialS, iar la prelucrarea suprafeêlor frantale plane, dup3 o direcie axialfi. Erorile de instalare a semifabricatelor in mandrine, pe domuri i in menghin& sint trecute in tabelele 1.37 i 1.38.
c. Eroarea de verificare
In cazul prelucr&rii f3r& dispozitiv special,reglarea sculei achietoare la dimensiune se face prin treceri de prob&,
pentru fiecare semifabricat;precizia instaldrii se asigurd prin
verificarea individual^ a pozifiei semifabricatului pe mainaunealta.
Verificarea poziîei se face dup& rizurile de trasare,marcate in prealabil pe semifabricat, sau direct pe suprafaâ semifabricatului. In acest caz, in loc de eroarea de instalare,
apare eroarea de verificare, pe strunguri norroale verificarea
efectuindu-se pe suprafaâ cilindricS i frontal^; datele sint
prezentate in tab. 1.39.
1.6 EROAREA
035
REGLARE A
SCULEI
Procesul prin care se abîne poziîa corectS a tiiûlui

sculei fa& de piesa de prelucrat astfel incit dimensiunea piesei s& se incadreze in limitele cimpului de tolerance, este cunoscut sub denumirea de reglare la dimensiune a sculei a^chietoare. Reglarea iniîald, uneori, nu asigurS precizia de prelucrare a intregului lot de piese, ceea ce imjxxne repetarea acestei qperaîi, prin reglarea din nou a sculei achietoare la dimensiunea initials de regiaj.Deplasarea muchiei achietoare din
poziîa initial^ de regiaj este determinate de uzura aoesteia.
72
D im e n s iu n e a d e r e g i a j s e p o a te d e f i n i c a d im e n s iu n e a l a
p o 2i t i G n e a z i s o j l a , p e n tr u c a d im e n s iu n e a p i e s e i p r i t e r a t e s& f i e c u p r i n s & i n c i m p u l d e t o l e r a n f A a l a c e s t e i a .
D ijn e n s iu n e a d e r e g i a j o p tim s e d e f in e ^ te c a d im e n s iu n e a d e
p ^ g i ^ i o n a r e a s c u l e i ! , c a r e a s i g u r f i n u m S r u l m a x im a l p i e s e l a r
p r e lu c r a te , a l e c d r o r d im e n s iu n i s i n t c u p rijr is e I n l i m i t a l e c im p u lu i d e t o l e r a n t # I n c a z u l u n u i r e g l a j o p tim s e p o a te r e a l i z a ,
I
c a d i m e n s i u n i l e p i e s e l o r s | s e m e n tin # i n c in q p u l d e t o
le ra n t^ p e t o t tim p u l d u r a h ilita ijii s c u le i.
Pentru obînerea dimensiunilor suprafefcelor prelucrate fin
limitele toleranêi T, trebuie ca dimensiunea de reglaj initial
1 1 1 fie determinate, in cazul prelucr^rilor exterioare, in raport cu dimensiunea D min admisibilS, iar la cele interioare, cu
^jnensiunea maxima D_;x admisibilS.
Calculul dimensiunii d e reglaj initial se poate efectua cu
relaîile:
- pentru suprafeêle exterioare:
W \
D r = D min +
+ * / 2 = D in + ^
+ 3a
(1.140)
- pentru suprafeêle interioare:

Dr = max
11 - e n - u / 2 | D max
- em - 3ct
(1.141)
in care:
este cimpul de inprS tiere al erorii d e mSsurare:
y - amplitudinea curbei d e repartifie dimen s ional^ a pite^îor
prelucrate; a -abaterea medie pStraticS a curbei de repartiîe.
Reglarea la dimensiune a sculei a chietoare se poate efectua prin urm&toarele metode: metoda a chiilor d e probS, d up&
piese de profc&, d u p & etalan, reglare interschimbabiia *
1.6.1 Reglarea p r i n archil d e probS
Metoda const# i n determinarea dimensiunii de reglare a
sculei a chietoare p r i n efectuarea p e o lungimea micS a suprafefcei ce se prelucreaza a unor aciiieri sub forma d e treceri
succesive, urinate d e mSsurStorl, pinS cind dimensiunea piesei
este cuprinsa in cimpul toleranêi prescrise sail reprezinta dimensiunea calculate a regiajului initial D r.
Eroarea d e reglare este data de relaîa:
fr =
o +
6d + em'
(1.142)
in care: eQ este eroarea d e citire;

d - eroarea dimensiunii de
reglare; em - eroarea d e ra&surare.
Alegerea operatiilor d e mSsurare i determinarea erorii de
m&surare se realizeaza folosind tabelele 1.40 i 1.41.
Ta be lu l 1.33
Ero ri
| flMr. j dir^ jo||l H |
suprafetei de
Diametrul suprafetei strlnse 1 1 mm

50-80
Fixare
80-120
Tn universal cu trei bacuri
Tu rn a te :
in forma de n i s i p /forinare mecani
nice,model m etalic
cu modele fuzibile
sub presiune
M atri ata la c a ld
Fixare Tn buc?a elastica de stringere

B a r a t r a s a la race
-prelucrate de degropare
-prelucrate de finisare
Turnate:
- i n f o r n a d e n i s i p , f o r m a r e meceni
c a , o d e l aetalic
120-180
180*260
260-360 360-500
Tabelul 1.33Cconttnuere]
120
140
^70
200
240
280
320
-cu a o d e l e f u z i b i l e
40
< 140
60
70
80
90
100
.120
-s u b p r e s i u n e
20
25
30
35
40
45
50
60
180
22 0
260
320
380
440
500
I-prelucrate d e d e g r o $ a r e
40
50
60
70
80
90
100
120
140
160
I-p r e l u c r a t e d e f i n i s a r e
20
25
30
35
40
45
60
70
80
-in c o c h i la
.----
L a m i n a t e la c a l d
'
501
380
440
"Too1
jv-'l
1
Observajii i .La a x a c u t a r e a mai m u l t o r f a z e de p r elucrare p e aceeapi suprefata, c u o singura fixare a sea if abricatului [ valorile indicat
in t a b e l s e v o r lua n umai p e n t r u p r i m e faza tehnologica. Pe n t r u faza uraatoare ef2=^ cf 1 + *ind' urK* 1 #ste 00
a i c p o r a r e k = 0 , 0 6 , e,..-eroarea d e fi x a r e la prima faza, iar c - ^ -eroarea de indexare. Se va Lua

50 jm. Eroarea d in
d e x a r e e s t e o c a r a c t e r i s t i c a a m a p i n i l o r - u n e l t e prevazute c u aese sau taabure care executeo impcare de indexare pentr
p r e l u c r a r e a p i e s e i p e mai m ulte posturi d e lucru. Daca prelucrarea se execute cu scule fixate erticulet, cere se auto
c e n t r e a z a p e s u p r e f a t a d e prelucret, nu se ia in considerare eroarea de indexare. Le bazarea pieselor intre virfuri fixe a
a p a r e e r o a r e a d e f i x a r e in directia radiala.
L a b a z a r e a p e d o r n aa va con s i d e r s eroare de fixare in directie radiala in funcfcie de mocfcil de fixare a dornului: 8
u n i v e r s a l , in d i s p o z i t i v de fixare, etc. La prinderea dornului intre virfuri, eroarea de fixsre in direcfia radiala eat
zero/
T a b e l u l 1.34.
E rori d a f i x a r e tn d i r e c t i e axial a Cfa ,
Ceracteristice suprafetei de
bezare
jnra
Diametrul suprefefcei strfnse ,1n mm

260-360
Fixare in universal cu trei bacuri

Turnata :
-fn f o r m a d e n i s i p , f o r m a r e mecsni
nicl,model metalic
!n c o c h i l e
360-500
Tabelul 1.34. (continuer
sub presiune
Mat r H a t a la celd
Laminata la c a ld
prelucrate de degro$are
'p re lu c ra ta de f in is a r e
-re c tific a te
Fixare in buc?e e le s tic a de stringere (cu o p rito r)

pi
G\
Bara trasa la rece

I-p r e lu c r e t S de degro$are
t ---------------------------------
Fixere Tn mandrina cu actionere pneumatica

Turna te :
|-?n forma de n is ip ,f o r m e re mecani|ca,aodel Bete l
I - i n c o c h ii l l
cu nodele f u z i b i l e
-sub presiune
H e t r i t e t e le c e ld
Leainete la c e ld
la b tlu l
/-prelucrete de degro;ere
- - -
J - p r e l u c r e i X de fini sere
40
50
60
70
80
80
25
30
35
40
50
60
90
70
I
100
-
i
80
U o n l^ n ir ^
110 3 | [ 3 1 3 ) \
------ 9
90
RSjiool
O b s e r v e ^ i i : A s e z e r e a i n t r e V i r f u r i n u d a e r o r i d e f i x e r e , e p e r e insa o e r o e r e de b a z a r e in direct je axiala sub forma de deplasari,

deplasaPi longitudinele
a l e p i e s e i . L e e ? e z a r e e p e d o r n e r o e r e a de f i x a r e
in direcjia axiala se va lua in funcfcia
d e m o d u l d e f i x e r e e d o r n u l u i : in u n i v e r s a l , in d i s p o z i t i v de f i x e r e e t c . 3. La fixarea in buc?a elastica a semif abri cate
l o r i n d i v i d u a t e , e r o a r e e d e f i x a r e in d i r e c t i a a x i a l a e s t e c u 10- 2 0 /an mai mare decit la fixarea barelor trese le rece.
Tebelul
1.35
E r o a r e a d e f i x a r e la e ^ e z a r e a s e a i f a b r icatelor p e c e p u r i d e r e e z e a e l e dispozitivului c^, /nn
1 C e r e c t e r i s t i c a s u p r a f e t e i de
,|
bazare^.-' -
D i e m e t r u l suprafetei strinse
6-10
10-18
18-30
30- 5 0
50- 8 0
tn mm
80-120
120-180
180-260
260-360 (360-500 1
F i x a r e t n d i s p o z i t i v d e s tringere c u ;urub sau c u excentric

Turnate :
|-5n f o r m a d e n i s i p , formare mecanij nica,model metalic
B-j
_
-.
90
100
125
150
175
200
225
250
300
j-Tn cochile
100
110
120
130
140
150
160
180
m A i m j ------------------------------
Hetritete
Laminata
seu sub
la c a l d
la c a l d
' p r e l u c r e t e de degrojere
I-prelucrete de finisere
1
------- :------ 1
I'rectif iceta
1---------
-----------------------
80
90
350 I
200
---- --------
o
o
l-cu m o d e l e fuz i b i l e
j presiune
110
120
130
140
150
250
, # 'j* dr
--- 300
90
100
125
150
175
200
225
90
100
125
150
175
200
225
100
110
120
130
140
150
160
170
120
130
140
150
j |160
110
120
130
140
I I
80
------------
90
70
80
90
100
110
70
80
90
100
60
M U
\
Tabelul 1.35. (continuare;

F i x a r e tn d i s p o z i t i v d e s t r i n g e r e cu a c t i o n a r e p n e u m e t i c a
v Turnate:
-In forma de n i s i p , f o r m e r e mecanica,model metalic
70
90
100
120
140
160
180
200
240
280
80
90
100
110
120
130
140
160
180 j
65
70
75
80
90
100
110
120
40
45
50
60
70
80
90
100
H e t r i ( e t e la c a l d
70
90
100
120
145
160
180
200
240
L a a i n e t e le c a l d
70
80
100
120
140
150
180
HH
-prelucrete de degropere
65
70
75
80
90
100
110
120
130
140
V
-prelucrete de fin i s e r e
50
60
70
80
90
90 '
100
110
120
130
-rectif icete
40
50
60
70
80
80
90
100
110
120
- i n c o c h i la
-cu mod e l e f u z i b i l e
|-sub presiune
GO
0 b s e r v e t i i : 1 . C e d i m e n s i u n e transversals a s e m i f a b r i c a t u l u i se v e lue d i m e n s i u n e a m a x i m e in s e c t i u n e e n o r a e l e p e suprefete de prelucrar e , c o n s i d e r i n d s u p r e f a t a d e p r e l u c r e t p a r a l e l e c u s u p r e f e t e d e b e z e r e e semif a b r i c a t u l u i .

2 . E r o a r e a d e f i x e r e e s t e d s t a p e n o r m e l e le s u p r e f e t e d e p r e l u c r e t .
3 . A ? e z e r e e p e m e s s m e g n e t i c e n u d e erori de fixere.
Tabelul
1.36*
E r o a r e a d e f i x a r e la a y a z a r a a s e a if a b r i c a t e l o r p e p l a c u t e l e d e r e e z e a e l e d i s p o z i t i v u l u i
Cerecteristice suprefetei de
bezere
Diametrul
6-10
10-18
18-30
30-50
suprefete
50-80
s t r inse
80 - 1 2 0
,tn mm
120-180
--------- f----------- 1-------- 180-260

260-360 1360-500
F i x e r e in d i s p o z i t i v d e s t r t n g e r e c u sur u b seu e x c e n t r i c
Tu rn a te :
1 n f o r a e d e n i s i p /f o r m e r e m e c e n i nica,aodel aetelic
90
100
110
120
135
150
175
200
240
T a b e lu l V S fe tc o n tta u a r *
cu modele f u z i b i l e
sub p re s iu n e
H atritata la c a l d
Lam inata la c a ld
p r e lu c r a t a de degro?are
p r e l u c r a t a de f i n i s a r e
r e c t i f ic a ta
Fixare
Tn d i s p o z i t i v d e s t r i n g e r e c u a c t i o n a r e p n e u m a t i c s
Turnate:
J - T n forma de n is ip ,f o r m a r e mecaniIca.m odel m e t a lic
- 1 n c o c n 1 1a
-cu m o d e l e fuzibile
-sub presiune
M a t r i t a t a la c a ld
L a r in a t a la c a ld
-prelucrata de degrojare
-p re lu c ra ta de finisare
v a c t ific a ta
a , r v .tn
: 1 .Ca d i . e n . i u n , t r a n e r l . I m i f . b r i c . t u l u , |
lua dimensiunea maxina in sacpunea

|
c r a r e , c o n s id e r in d s u p ra fa ta de p r e l u c r o t p a r e le la cu supref ata de bazar a s e m if a b ric a tu lu i.

2 . Eroa rea de f i x a r e e s te data pe normals la s u p refata de p r e l u c r a t .
3 .A s e z a ra pe masa magnetica nu da e r o r i de f i x a r e .
T a b e lu l 1 .3 7 . E ro a re a de in s t a l a r e a sen i f a b r i c a t u l u i I n nan d rin a 91 pe dornur i
T i p u l m andrinei sau a l d o rn u lu i
Dorn cu buc$a e l a s t i c a p e n tru d ia m e tru l s u p r e f e te i

J de b a z a r e ,T n mm :
-p in o la 50
peste 5 0 ,p in a l a 200
Mandrine cu t r e i b a c u r i n e c a l i t e sau bucpe s e c tio n a te
p e n tru d ia m e tru l p in a la 120
Mandrine cu doua b a c u r i p e n tr u d ia m e tru l p i e s e i
I p in a la 200 mm
*cu ? u ru b u ri
- -c u cremal ie ra
D o r n u r 1 c i l i n d r i c e c u p i u l i t a , a j u s t e j c u jo c
Tre ap ta de p r e c i z i e a
bazei te h n o lo g ice a
semif abr ic a t u Iu i
7 ... 9
f.
ins
Eroarea da in sta la re
tn d i r e c t i e radiala
tn d i r e c t i e axiala
1 0 ...3 5
2 0 .. .6 0
20
Joc in a in te de f ix a r e
de 0 , 2 . . . 0,1 mm
1 0 ...3 0
10,..120
1 1 .. .3 0
100...200
50.!.100
15...40
2 0 ...6 0
8...11
Dornur 1 con ice ,? n c a z u l a l e z a j u l u i sen) i f a b r i c a t u l u i

cu Lungimea minima 1 ,5 d
t n l i m i t e l e to le ra n te i
jo c u lu i
30
50
10
Depinde da dtaansiuni
la s e a ifa b ric a tu lu i I
dornuLui
i Mandrine $1 d o r n u r i cu buc?e e l fast ice ?i cu

I h iO r o p la s t p e n t r u |
11 p m a l a 0 , 5 d
| I peste 3 ,0 d
M a n d r in e
9 1 d o r n u r i cu a r c u r i
7 ...9
10...20
la m e la r e * f e r f u r ie
Mandr ine cu membrane

H a nd fin e >1 d orn ur 1 cu buc?a gof ro te
lb u c > e e l a s t i c e cu n e r v u r i )
.....
3 ...1 0
.......1----------------------
7 ...1 1
1 0 ...2 0
7 ...9
3.. . 5
5...7
2... 5
(|}4bf
Vtii'i>1 >Foloair*a M c w i s a t l o r da acttonara pnauaatlcl ft hidriuliol p a r a l u il aa
etcoraz aroaraa da fnatala*e cu 20.. .40 X.
2-Prwluoraraa M t ifabrieatalor cu prlndarea fn aandrlfa ou buoya M t l l ita ta
u t i U i a a i l la loturl da pieaa da aal ault 80.. 120 buclti.
Tabalul 1.38. Erorii* da instalare B aaatfabricatalor cu dtBanilunt pfnl la
60 Mi In Mnghina
Tipul nanghinei
(ianghini cu jurub
Hanghine cu
axcantric
Daplasarea semifabrIcatului,/bd 1
Hatoda da a;azara
Pe pled da adaoa Tn stare liberA
100 ...200
Pe placi de adaos ou baterea saeifabricatului la fixare
50 1
Pe placi da adaos
40 . . 100
Firi placi da adaos
30 ! |
B0
50
Observatie: Dacfi forta da fixara se eentine constant! , a&riaea erorii se aicjoreazi

cu 30 - 50 X.
Tabelul 1.39. Eroarea da vor ificare a seaiifabricatelor pe strung, cu verificarea

pe suprafata ctlindrici si frental1
Eroarea da verificare,aa 1
Hodul de a?ezare
Seaifabricate
Metoda de verif icare
sijloci i ari I
aici
La cele doua capete in plaIntre vTrfuri si suporti
reglabili fn foraS de cruce nele orizontal si vertical si
0,5-1,0
la bataie
1,0-1,5 2,03.0
LTngS platou, pe iniltiaea

sea ifabricatului si la bitaie
radialft
In platou cu 4 bacuri, cu
sprijin pe virful pjpu$ii
aobile
Pe suprafata da revolutie
exterioarl sau inter ioar& si 0,02-0,04 0,03-0,06 0,05pe suprafata frontalS
0,06
Pe diaaetru
pe fata
frontali
In platou cu 4 bacuri
Pe collar dupfi trasaj
Observatie : HSriaile erori lor de var if icara data la nua&rfttor se referfi la verificarea cu ac da trasat pa suprafata neprelucratfi (valorile nari) sau prelucratS grosier (valorila aici). La nuaitor sint date aSriaile de var if !
care cu coaparator pe suprafata prelucratS prin strunjira de finisare,
Valorile din tabelul 1.39 includ $i eroarea de fixare a semifabricatului
Tabelul 1.40.
Erorile de reglare dupS taabur.
Vsloarea diviziunii taaburului.
is ajmi de frezat
Erorile de reglara
a sculei , pa
i p
0,05
5 ... 10
15 ... 30
0,1 ... 0,5
30 ... 70
Eroarea de strunjire la diametru, m

10 |
0
30 ... B
Iabtl4 1.41
frortU Haiti (h Maurer** fy, al* inalrumantelor da alaurat

Intervalale de d1manstun! 1
Danumirea instrumentului
1 ... 10
50 ... 80
Erorile Umiti
La
I
|
1
nlaurarva diametrelor exterfoare:

aicrometru olasa 1 da precizie
aicrometru clasa 2 da precizia
jsubler cu cftira pa varnier :
0,02, mm
0,05 mm
0,10 mm
La mSsuraraa diamatralor interioare :
- aicrometru da interior clasa 1 da precizia
- pubLer cu citirea pe vernier:
0,02 mm
0,05 mm
0,10 mm
360 ...500
Hm
7
12
1
14
91
35
40
80
150
45
90
160
70
110
230
18
35
60
130
230
90
150
300
1.6.2. Reglarea dup piese de probS

Metoda de reglare dup& piese de prob& consta in determinarea dimensiunii de reglaj D
dixp prelucrarea pieselor
de probS i cuprinde in principal urmatoarele etape de lucru:
- se stabilete num^rul n al pieselor de profocL, folosind
relaîa:
6a
n > (----)% H
T-6a
(1.143)
a este abaterea medie patratic& a curbei de repartiîe;

T - toleranâ pieselor de prelucrat.
- se stabilesc valorile erorilor sistematice produse de
uzura sculei Au i de imprecizia mSsur3rii dimensionale a pie
selor de prelucrat Amas , pentru cazul cind dimensiunea de re
glaj i tolerana de reglaj se calculeazS inini seama i de
aceste erori;
- se determine dimensiunea de reglaj D pentru piesele
de prcfoa cu una din relaîile:
3cr
3a
Dmin
min + 3o+ --- < D r < D max -3a----e,
vn
Vn
(1.144)
lar cind se ine seama da erorile de uzurS i de mSsurare;

3a
DBin +3cr+ +Au +AmasS Dr < EL| - 3 a -------- Au - AmSs (1.145)
Vn
/n
s prelucreazS piesele da prabii, dupA core, prin rrAjfUfitari, se determine valoarea limits j dijnensiunilor, araplitujinea cimpjlui de nqar&tere, valoaroa mediel aritmetice S
o^gpolul de impr&$tiere i abaterea media p&tratio& a dimensiu-
nilor;
- se determine
jela'tiile:
toleranâ de reglaj T
Tr - I - 69(1 I --- 1
cu una din
(1.146)
Vh
6ct(1 +-
(1.147)
Vn
se verifies dacS valoarea mediei aritmetice, rezultatS

in urma prelucrSrii pieselor de probS, se incadreazS in cimfwl
de variable a dimensiunii de reglaj.
Justificarea relafciilor privind Dr i Tr se arata in
fig. 1.7 i 1.8, unde 3o/Vn reprezinta jumStatea amplitudinii
cimpului de impra$tiere dimensional^ a pieselor de pratd, abate
rea medie pStraticS a acestui cimp aproximindu-se a fi a/in.
Fig.1. 7 . Repartitie modiilor

aritmetice ale grupelor
Valorile abaterii medii pStratice se pot lua, la determinarea dimensiunii de reglaj la piesele de probS, din tab. 1.46,
iar uzura muchiei achietoare a sculei i valorile erorilor
limits de mSsurare din tabelul 1.8, respectiv 1.41.
Se constats c3 prin aceastS metodfi dimensiunea de reglaj
este cuprinsS intr-un cimp al toleranfei de reglaj Tr simetric
aezat fa& de mijlocul toleranêi de prelucrare T.Pentru obînerea optimului, dimensiunea de reglaj initial Dr trebuie sS
fie
determinate
in raport
cu
dimensiunea minima cdmisibilS
i
j
(
,
! n \n,
prelucrSri exterioare i in raport cu Dfflax,la cele interioa
re.
S-au conceput i variante ale acestei metode de reglaj. Se
BentianeazS, dintre acestea, metoda propusS de V.I.Gostev i
a
A.A. Siroeghin:
-se prelucreazd cinci piese de prdb& cu u n reglaj
al sculei i se determine amplitudinea lirprftgtierii dLnenai/jjy
le a acestora:
âx
d.iia,
^min'
se determine apoi in mod aproxijiiativ abaterea msdi*

tratica a impra tierii instantanee, folosind relafia:
(1*14)
unde:
este un coefici^nt care leagfi amplitudinea iirpr3tiH
rii de abaterea medie patratica i care depinde de num&rul 1 M
pieselor d e praba, dupa cum se arata in tab. 1.42.
Tabelul 1.42 Valorile coeficientului d^ functia de nuaSrul n al pieselor da probl
n
dn
1,128
1,693
2,059
2,326
2,534
2,704
8
2,847
10
2,970
3,078
Dimensiunea de reglaj Dr se calculeaza astfel:

- la prelucrarea suprafeêlor cilindrice exterioarefc
Dr = DBin
+ ka
(1.150)
- la prelucrarea suprafefcelor cilindrice interioare:

Dr = Dmax - ka
(1.151)
unde: Dm
m a x '- Dm i.
n sint dimensiunile limita admise de ,cimpul de
toleranâ la qperaia respectiva; k --coeficient abînut pe cale
statistica, pentru diferitele procedee de prelucrare* ale carui
valori sint prezentate in tab. 1.43.
Tabelul 1.43 Valorila coeficientului k
Felul aa?inii unalta
Strunguri
Majini da
Hafini da
Ha#Ini da
Mavini da
He?ini da
raetificat flri vtrfuri

alazat
bropat
ractificat interior
honuit
Verificarea corectitudinii dimensiunii de reglaj oomtft

I urmStoarele:
- se detenrcmA media aritmetica x a dimensiunilor oelcrr

rtzi piese de prabS prelucrate;
- se camparft dimensiunea de reglaj Dr cu valoarea medial

aritnetice;
HM |
- se consider^, ca reglarea este corecti dac&;
X = Dx 2 *o
(1.152)
^ urrie rezulta: Tr = 4ct .

DacS nu este satisfacuta condiîa (1.152), se procedeazi
la I noua corecîe de poziîe a sculei a^chietoare.
1 .6 .3 . Detenninarea H-imwrwrhim-i de reglaj,

considerind i eroarea probabilS a
operaîei de reglare.
Dimensiunea de reglare se calculeazfi înind seama de:

| -cimpul total al toleranfcei la dimensiunea suprafeêi prelu
crate; aa - cinpul de imprStiere a dimensiunii in unna prelucrSrii,cauzat de starea utilajului, adispozitivului i de
spoHficulpperaîei; or 1 suma erorilor de reglare; 1 - uzura
IdimensionalS a sculei in timpul prelucrSrii intregului lot
de piese. Cimpul total de imprfi^tiere dimensionalS este:
T = ua + ur + A,
(1.153)
Uzura mavimfl a sculei a^chietoare in tinpul prelucrSrii

Intregului lot de piese trebuie cunoscutS atunci cind trebuie
P se determine existenâ i numSrul reglSrilor supliraentare
|i anune cind:
unde:
T < o>, + fflr + \ ax

oa = ku ,
(1.154)
(1.155)
in care coeficientul k = 4.. .6 , iar abaterea medie pStratid

Poate lua urmatoarele valori:
I = 0,02.. .0,03 mm pentru operaîile de degroarej
I = 0,01...0,02 pentru operatiile de semifinisare;
o < 0,01 mm pentru operaîile de finisare.
Uzura dimensionalS a sculei A poate fi calculate canside-
rind oftt
tim
]
A - AR, + Ay,
(1.155,
in care ARt este variable pozi^lei muchiei jujchiatoare ca M

zultat al uzurii; A 1 variaîa poziîei muchiei achiftoar*
provocatfi de deplasarea elastioi ce spare ca rezultat al inSriL
rii forêi achietoare din cauza uzurii;Ay 1 0,2AR, pentru d*.
grofare i A - 0,l*ARj pentru finisare.
In cazul utilizfirxi unor scule prereglate (in afara maînii-unelte), eroarea de reglare a sculei se ia:
r = V AiS + Ly +
(1.157)
A{ este toleranâ de reglare a sculei in afara maînii-unelte;

Ay - eroarea de instalare a sculei pe maina-unealtfi;
Ah -eroarea introdusS la reglare, la reglarea initials a portsculei pe marina unealtS.
Eroarea de reglare poate exista in urmatoarele cazuri:
-la reglarea initials, la reglarea suplimentarS efectuat& manual, la reglarea suplimentarS efectuatfi automat.
In tabelul 1.44 sint trecute valorile orientative ale erorilor de reglare in cazurile menîoonate.
In cazul regiarilor de oompensare ce au loc pe mainaunealtS, acestea se fac folosindu-se etaloane, opritori rigizi
sau opritori cu cadran; mSrimea erorilor de instalare a sculei
depinde de metoda de instalare,adicS de bazarea i fixarea scu
lei. Qrientativ erorile de instalare la fiecare schimbare a scu
lei A , sint date in tabelul 1.45.
valorile erorii totale de prelucrare :
+ r2
[/an]
la diferite qperaîl tehnologioe sint cuprinse
1.46 i 1.47.
(1.158)
in tabelele
Determir'area ciHacnsiimii erorii de reglaj considerind ?i

eroarea de reglare
Dimensiunea de reglaj in a c e s t j caz , pentru preluararaft

pieselor de probtt Drp, se d e t e r m in f i in urm&toarele etape:
B se folosesc relaîile:
W
In + ~---- 1 ur pentru suprafeê exterioare
^rp
D
sau:
(1.159)
= D aax------- wr pentru suprafeê interioare

2
1
( 1 . 160)
= D nin + ----
pentru suprafefce exterioare
(1 . 161)
D rp = D o ax ----
pentru suprafelê interioare
2
Tabelul 1.44
( 1 . 162)
Erorile de reglara a sculei. Date orientatlve

Precizia reglSrii, oun
l-ridicatl
Ffirl realare suolimentarS

Tolerance de reglare a sculei In afara ma?inii
unelte
A:
Abaterea admrsibilS de la dimensiunea nominal*
Eroarea de instalare a sculei pa M.U., ZL
Eroarea la reglarea initials introdusS dey
reglor, Au
Eroarea totals probabi 15 de raglare
0,020
0,010
0,020
1^
0,010
0,020
0,0173
0,0347
0,020
0,010
0,05.
0,02
H I
0,005
0,010
0,010
0,020
'Ir
0,0112
0,0225
0,010
0}004
0,025
0,010
0,002
0,005
0,005
0,010
0*0054
0,0112
Reqlarea manuals s u d I imentarfi

MSrinea reglSrii da compensare manual! la
un inputs A : maxims
minimfi
Eroarea efectivS a reglSrii de compensare
aanualS iL
Eroarea introdusS da reglor la reglarea pe
na?infi Au
Eroarea totals probabi IS de raglare
Sp i
m M
4 n, 2
Real area automats suplimentarS pentru

compensarea uzurii sculei
HSriaea reglSrii automata suplimentara, la
un iopuls Afl:
maximS
minimS
Eroarea afactivS a reglSr ii da compansara
automate A
Eroarea introdusS de reglor la reglarea
initials a sculei
A^
Eroarea totals probabi IS da raglare
*f!S *.
0,010
0,005
I 0,010
pi ip n
p
r r fr l
11- normals
Ah 2
Ib H I
87
c m o n u
de reglare se refer! I* razl.

2.Eroeree electtvl a realr11 de ocnpenaere nu trebule
din nirimea .reglirll de ooapensere pe un iapula.
Tabelul 1.45
Eroaree ftedle de iratal ere a cutitului
Hatoda da Inatalare
Dupg etelon
Cu fixarea cutitului cu puruburi Tn port*cuj:it, AjpS atingerea
etalonului
Cutitul,f ixat Tn port-cuît,adus spre etelon prin avana transversal
Idem, folosind foiva de hfrtia
Dupfl un ooritor rigid
Hatoda de instalare
DupS un ooritor ou cadran
Instelaree Jnei scule interschimbabile cu aohinbarea prin:
1 cu plftcute fixete mecanic
| cu plicute cu mai multe muchii
~ cu cut it reglat tn afara mepinii, cu ajutorul unui comparator
sau minimetru
- pentru folosirea relafciilor (1.159 . . . 1.162) |valoarea

cijnpului de impratiere se determine cu ajutorul relafciei
(1 .1 5 5 ) i a indicaîilor ce se dau in legatura cu aceasta sau
se u tilize a za tabelele 1 .4 6 i 1 .4 7 ;
- valoarea erorii de reglare se determine cu relaîa
( 1 .1 5 7 ) , folosindu-se datele din tab. 1 .4 4 ;
- pentru folosirea relatîei (1 .1 5 4 ), valorile erorilar
totale de prelucrare se iau d in tabelele 1 .4 6 i 1.47;
- se prelucreaza piesele de proba cu dimensiunea preli
minary de reg laj, determinate
conform indicafriilor arStafce
mai inainte:
- se determine dimensiunile lim its la piesele prelucrate
i valoarea anplitudinii cimpului de irapra^tiere;
- se recalculeaza dimensiunile de reglare cu relaftile
1 .1 6 1 , 1 .1 6 2 , in care se introduce valoarea cimpului de
ftie re dimensional^ a pieselor prelucrate;
- se determine diferenfca dintre dimensiunea de reglaj
prelim inary D
i cea dbtinuta dupa prelucrarea pieselor de
proba D rs;
- se efectueazci corecfcia indicate de marimea data de diferenâ celor doua dimensiuni de reglaj menip.onate mai inainte,
dupa semnul de variable a celor doua dimensiuni de reglaj.
1 .6 .4 Reglarea dupa etalon sau gabion
Metoda de reglare la dimensiune a sculelor cu ajutorul e-
88
1*a
I im
.. 130
30
>
10
.. 50
.. 130
r JHB
..
20
25
L.
50
50
>area
.atiei
:a sau
ilaîa
>irilor
reliatate
crate
fabloanelor i calibrelor, are o largfi a p l i c H In

folosindu-se la fabricaîa In serie,la preluarAri I
^runguri revolver, strunguri automate 9! aemiautanate cu mai
juilt cutite.
Reglarea la diiroensiune cu ajutorul etaloanelor este o me*
staticd Imaina-unealta este in stare de nefunc^lcnare) î
consti in fixarea poziîei taiului sculei la o distant determinatA de pozifcia spaîaia a suprafeêlor etalonului, prin adu$8 in contact a taiûrilor sculei cu suprafata etalonului
gau cu virful de palpare al conparatorului montat in alezajul
conic al p3puii mobile (fig.1.9). Poziîa astfel detenninata a
saportului port-scuia este apoi fixata cu ajutorul unor opritoH sau limitatori de cursa, pe direcîe longitudinaia i trangyersaia limitatori,care servesc la identificarea poziiei necesare initial i finale a sculelor pentru prelucrarea tuturor pieselor din lotul de fabricate.
In cazul cind se folosesc calibre de grosime pentru o reglare cit mai precisa (fig. 1 .10 ), diametrul etalomului pentru
suprafeê de revoluîe exterioara se micoreaza cu de doua ori
grosimea calibrului.
Precizia regiarii dupa etalon create daca se folosete
un etalon cu comparator (fig. 1 .11 ), in care caz comparatorul
se regleaza la zero cu o rigia aplicata pe generatoarea suprafetêi etalonului, dupa care se advice virful cuîtului in con
tact cu butonul plat al conparatorului.
La stabilirea dimensiunii de reglaj, trebuie sa se ina
seama ca in situaîa de prelucrare apar deformaîile elastice
ale sistemului tehnologic, precum i acîunea jocurilor din cuplele cinematice ale mînii-unelte.Dimensiunea de reglaj este
^pfluenâta $i de rugozitatea de suprafata , deoarece contactul
sculchetalan se face pe fundul microneregularitaîlor. In urma |
| acestor precizari, dimensiunea etalonului, care devine dimensi
unea de reglaj, se determina astfel :
k iile
limpra-
leglaj
r de
a dibite,
b)
il e-
^>9 Reglarea dupi etalon sau dupi comparator, montare

. STeglarea dupA etalon; b~reglarea dupi comparator
In pApupa mobiI A:
C b * r v . , 1 . : V a l o r i l e p r . v . z u t . In t * . l
se r e f e r , U
r' m .
Pentru d i . e n s i . n i l e
, v . I o r . d in tebe, 1
T m b m lu l
?.47
E ro a re a
to ta ls
r a p a r t if ia
da
p r e lu c r a r e
d io e n s io n a la
|| V a l o r i l e prevazute in tabel se
p t
lo r
p re lu c
pent.ru d i f e r i t * u t o d e cte r e g l w e I s o u V e S , tit Itmei-ra I

r a t e p e io a ? in i e r o a r e a carei anplitudine s e o o n s i< f e ra 4 o #
re fe ra la ra za . Pentru dimensiunile diametrale S |
tr.
a lo r ile din tabel se * * la z a .
Tab*I1 H
ValorH* dafmalHlor alaatlaa la pratuerar. I |

Forte da apahtere Fy
25
B
igiditataa a
ia
ta
a
u
lu
i
d
a
N
/a
a
50
25
125
1 2 ,5
500
1000
2000
4000
a. in cazul
!n daN
50
100
200
100
200
100
400
50
25
1 2 .5
50
25
400
200
100
50
800
400
200
100
suprafefcelor cilindrice exterioare:

T
D r = D a-in +
( A.i +
b. in cazul suprafeêlor
D r = D Bax--- + ( Adl +
g p
Aj +
(1-163)
V'*
cilindrice
interioare:
Ar),
(1.164)
in care :DBax, DBin sint dimensiunile limits ale piesei de pre

lucrat; T = Dmax -DB-n - toleranâ dimensional^ a piesei de pre
lucrat ;Aftl, AjV Ar -reprezint3 corecii ale dimensiunii etalanu-1
lui, care (in seama de m&rimea deformaîilor elastice ale sistemului tehnologic, mSrimea jocurilor din ldgarele arborelui prin
cipal i mSrimea micraneregularit^tilor de suprafa&.
-E E
Fig. 1.10 Schena reglSrii dupS etalon cu folosirea calibrator

1-etalon;
2-oalibru de grosioe
92
In. cazul supraefelor da revolu^le:
[ran]
(1.165)
jn care Fy este companervta normals, a forêi de achiere,ln daN;

9 1 rigiditatea sistemului tehnologic, in daN/ran.
Se considers
ijj = J,
[mn]
(1.166)
In care J este jocul diametral existent in lagSrele artorelui

^rincipal al ma inii-unelte;A, = 0,04 mm la strunguri de preci
s e normals i M = 0,02 mm la strunguri de precizie ridicatfi.
Se va lua AR = 2RI in cazul suprafe'teior de revolufie,
unte Rz este in51îmea micraneregularitaîlor profilului. In
nedie, valoarea totals a corecîilor, cind R 0 = 2,5 B este:
Aol +
Aj +
Ar 0,1
[mm]
(1.167)
I Valoarea totals a corecîilor determinatS prin calcul nu

este suficient de precisS, de aceea in practicS, dupS obînerea
pmensiunii de reglaj, folosind etalanul, se prelucreazS citeva
piese de probS, care se mSsoarS , dupa care se defimtiveazS
poziîa sculelor i dimensiunea etalcnului.
I; Valorile privirei deformaîile elastice la prelucrarea bilateralS pentru unele valori ale rigiditSîi i forêi de achiere sint cuprinse in tab. 1.48.
>
1 Eroarea de reglare dupS etalon se determinS cu relaia:
(1.168)
de | este un coeficient (k = 1,0...1,2) care ||||| seama de

abaterea legilor de repartiîe ale erorilor cotnponente fat de
legea normals;
,
M -cimpul de imprS tiere a erorilor la prelucrarea etalbanelor
('10...20 im);
1 -cimpul de imprS^tiere a erorilor cauzate de deformafrille de

tact -cSrucioare portsculS-limitatori de cursS (-15. .30/jm) ;
cimpul de SjnprStiere a erorilor de aezare dupS etalon a
wwlelor afdiiatoare (~20.. .50/an).
M H
ral
Fig.f.11 SohMa raglfni

dupi talon au
c<aparitor
1-talon;
2-r
iglA
1.7 Calculul erorii totale

Eroarea totals de prelucrare mecanicS prin a^chiere este
constituitS dintr-o sumS de mai multe erori primare sau elementare, erori oe pot fi, dupS caracterul lor, intimpiatoare sau
sistematice.
Eroarea totals sau cimpul de imprStiere a dimensiunii I
executate se poate obine prin douS metode principale:
a .evaluarea mirimii erorilor elementare i apoi Insumarea
lor;
b.evaluarea directs a m&rimii erorii totale de prelucrare I
mecanicS pe baza metodelor de analizS statistics.
Prima metodS prezintS avantajul simplitStii I dar nu pune
in eviden^S factorii i ponderea lor in constituirea erorii to
tale.
A doua metoda pune in evident# influenza fiecSrui factor
tehnologic in formarea erorii totale, dar manifests o importantS diferen^S intre valoarea erorii totale astfel obînute i
cea rezultatS pe cale experimental#.
Eroarea totals de prelucrare mecanicS prin achiere, pe
bg'zg erorilor elementare, se poate exprima, sub forma generals,
prin urmStoarea relafcLe funcîonalS:
Atot = f( Ay, A,, Au, At, Ar, Af),
(1.169)
in care: A este eroarea datoratS deformafciilor elastice;

Aj - eroarea de instalare; Au - eroarea datoratS sculei archie- I
toare; At -eroarea cauzatS de deformaîile termicse ale siste-1
mului tehnologic; Ar - eroarea de reglare la dimensiune;
EAf I suma erorilor de formS ale suprafeêi prelucrate.
Erorile primare ce determinS eroarea .totals sint indepen
dents intre ele i depind de candiîile de efectuare a operaîei de prelucrare.
Eroarea A este egalS cu diferenâ valorilor limits (maximS i minimS) ale deformaîilor elastice ale sistemului teh
nologic, intr-o secîune consideratS.
Eroarea
i
A se determine in aoea secîuna a
in
cu caracter
aoestor erori
fi
0jT0 eroarea este maximS. Eroarea Ay este o eroare
jntiniplStor! iar legea da reparti'tie a

goisiderata legea normals a lui Gauss.
Eroarea de instalare A( are, in general, un caracter in' tlnplfitor i legea ei de repartiîe urmeazS legea normals Gauss.
Eroarea de instalare este formats din suma vectorialS a
trei conponente: eroarea de-bazare 6b, eroarea de fixare e, i
eroarea de poziie a semifabricatului determinatS de imprecizia
I (jispozitivului.
Eroarea datoratS uzurii Au este cauzatS in principal de
i
I uzura sculei achietoare i are o variaîe consideratS liniarS
in timpul prelucrSrii intre douS regiaje. Curba de repartiîe a
i
H acestei erori corespunde legii de egalS probabilitate.
Eroarea dimensionalS determinatS de deformatiile termice
ale sistemului tehnologic At are, in timpul regimului termic
I staîonar, o valoare constants, de aceea se pansiderS ca fiind
o eroare sistematicS constants.
Eroarea de reglare la dimensiunea Ar, in cazul unui numSr
: mare de reglSri (la fabricatia de serie mare), poate fi consiI,deratS cS are un caracter intinplStor ?i repartiîa ei ca
fiind conform legii normale.
Suma erorilor de forma IAf ale suprafetpei prelucrate este
p cauzatS de imprecizia geometries a maînii-ûnelte, de abaterile
I^Kmrnensionale ale semifabricatului.
1 Determinarea erorii totale se poate efectua prin insuma
rea algebricS a erorilor conponente, astfel:
Atot =
Ay + Aj +
Au +
At +
Ar + SA,
(1.170)
In cazvT nhîn^ri ~i dimensiufiilor diametrale prin strunjire,

| eroarea A 1 se neglijeazS, deoarece eroarea de bazare este nulS.
Prin sumarea algebricS a erorilor primare, se obîne, in
general, o valoare prea mare pentru eroarea totals, deoarece
I acîunea concctnitents a tuturor erorilor primare la valorile
lor maviniP are o micS probabilitate. Din aceastS cauzS,eroarea
H
totals se determinS pe baza legii pStratice de compunere a
I erorilor dupS relatia:
Atot = S
*Ay2+X2
-a 3Au2+A4 -At2j | -A,2 I 1 A t

(1.171)
Erorile de formS 2Af se considers erori sisj^matice i

se sumeazi algebric.
In relatia (1.171) s-au fScut urmStoarele notatii: t este
un coeficierrt care determinS procentul de rise al apariîei
95
p r o D a m x * a rwanauui;
-coericienti core acpzm am C8Q>
ma curbelor de rspartiîa a erorilor primare $i reprezirrW H
tratul abaterilor medii pStratice relative.
Pentru curbs de repartiîe normal#, se ia Ir 1/9; pentru
ourba de egalS probabilitate,1- 1/3. Tinind seama de aoeete va-
lori ale ooeficdentului 1 1 se obîn:
i|
As
I 1/9
" 1/3.
(1.172)
(1.173)
Eroarea totals devine:
4,cotI B2 -,/A
V yz + A i(1+3-A.2
u + 3-A t>2+ A rI 1 SA,/
(1.174)
Reiatia de calcul a erorii totale ia i unele forme particulare, cum ar fi cazurile:

- la obînerea dimensiunilor diametrale, A, se neglijeazS;
- la prelucrarea fSrS reglSri intermediate, Ar devine o

eroare sistematicS constant#;
- cind aceeai cpefatie tehnologicS la piesele dintr-un
lot se face la mai multe maini, eroarea de form# sAi devine
intimplfitoare.
1.8
ANALIZA STATISTICS A PRFTTZTKT DE FREUUdORE
1.8.1 Repartitia teareticS normal# (Gauss)

CercetSrile experimentale au ar#tat cS repartiîa dimensiunilor-efective ale pieselor prelucrate pe magini-unelte reglate la dimensiune corespunde legii de repartitie normals. Re
partiîa normals are loc atunci cind variabila aleatoare cercetatS este rezultatul aciunii unui numcLr mare de factori indepen3enti,care influenêazS variabila aleatoare. Legea repartitiei normale are urmStoarea expresie materaaticS:
.. (x-a)a
y = f(x,m, a) =-- 1 -e
o V 2 *ji
ft
(1.175)
Cind m = 0, se obîne:
X3
y - f (x,m, o) ---p 1| a*oa
a'
a
oV2 B
(1 .1 7 6 )
96
H I *-au notat: a I abatera madie p&traticA; m I media

zSitffOticA a variabilei aleatoare x.
Reprezentarea grafic& a legii de reparti^le normalft este
curt)4 de forma unui clopot (fig. 1.12),care este simatrioA
?ade *
are 081 ordonatA maxima expresia;
y
B
= _ 1 .
a-v/27^
(1.177)
parametrii principali ai repartiîei normale sint:

I media aritmetick:
m = f ~x-f(x) -dx \
(1.178)
|S|
I abaterea medie patraticA:

a = I g ( x - m ) I -f(x) d x
(1.179)
- modul M i mediana $$0

M - M q = m.
E 1.12
Rtprtzantaraa flr.fio*
tit normal^.
l.gii da rapartitl* normal! |
(1.180)
funotWi da rapartt
bwîHibu nya
__
perpendicularele ridioate In pjnctele| x,, jjx,, | H R .
prezintd p w * a W |3
de aparitie a variabilei
limitele respective:
(x-m)2
F { x ) =
-f" e
3 al
on V*-/29 '<nir S H
d x
(1,
I
Legea de repartiîe normaia se poate prezeanta |i m b B
repartifiei norma le reduse sau normale normate, printr-o acfwB
bare de variabila:
x-m
x
z f|---- wan | = ----, cind m = 0.
Variabila z se numefte variabila normaia normata.

Bcuatia repartiîei normate, cind m = 0, ia forma:
J-.
i
y - f ( z ) 1 1 --- -e |
(1 .182) |
Valorile pentru f(z), cind I ia valoriintre 0,1 ?i 3,0, '

sint prezentate in tabelul 1.49. Probabilitateaintre anunita I
valori ale variabilei z,in cazul repartitiei normale normate,w
determina analog cazului cind variabila este x (1.179), func^la I
de repartiîe oorespunzStoare avind forma:
+
v/2 u **"
F(z) = -r~ e
**
(1.183)
-dz
Funcfcia de repartiîe normals normata de forma:

Z2
(z) =-
----- *| * e 2 *dz
(1.184) I
J
v'2Tit J
se numete funcîa Laplace.
Aceasta funcîe estefoarte utiia incazurile
cind ecua- ;
H | repartitieinormale normate se integreaza intre limitele g i
HI z, cind se abine:
F(z)
[* e 2 dz =| T I
y^2~*7c
2 -dzi^ = f Z e
y n ? Jo
[ -c*z .
(1.185)
93
Determinarea Integral el (1.185) esto mult uguratA,___

j-oce integrala Laplace f (z) este tabelatS, funcîe de variabUS
0.
1111
Intre functia de repartiîe normaia P(x) gt functia de

repartitie normals normatS $(z) exists urmStoarea rela^le;
F(x) I F(z) I ---- 1 I 0(z).
(1.186)
Valorile funcfriei de repartiîe normale normate gi ale

funcîei Laplace sint trecute in tabelele 1.50 i 1.51.
1.8.2 Repartitii statistioe experinesrttale
Pe baza datelor experiruentale, se pot intoani urmStoarele
curbe de repartitie:
1 histograma frecvenêlor absolute sau relative (fig.
1.13.a, b ) ;
- poligonul frecvenêlor absolute sau relative (fig.
1.13.C, d);
- tiiagrama frecvenfcelor cumulate,sub forma, de histograms
sau poligon al frecvenêlor (fig.l.l3.e, f).
Parametrii repartitiilor experimentale sint:
- media artimeticS x, care se calculeazS cu relaîa:
x= 1
(1.187)
x este suma tuturor valorilor observate i n este numSrul to

tal al valorilor observate.
Mediana M, cind irul statistic este in ordine cresccitoare sau descrescStoare se calculeazS cu relaîile:
M = x
(la irul impar de valori)
(1.188)
(n+l)/2
x
n/2
x
(n+l)/2
M =---- :---------
(la ir par)
(1.189)
Modul Mq la repartitii aproape normale se determine astfel:
Mq =
X -
,3(X
M).
(1.190)
99
K)0Q lAN
R H J 8 W w ! o R S n j i 3 - i - ^ - "
* o fl 13 o o o^ci
j* j 1j* *j* ' ^ j* *
I'H
I 9a
s
Ca
bi
%
o o
in W f l o r r g ^ r - K .
Oo
o cm B? in cm
co k > g g cnj l g ( > 0 0 3 ^ C M n ^ c O ' O i n ' O t 2 > r X
^ ^ro S
Î O K ) K ) c m c m c m c m o j ^-' t - * - t g g g n S o o
ro
Ch
'S
f O* !* m
o o o o
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
CO
o a
** * * _ * J * J * ^
9 .%
-cr rvj
f\JQ'NC>00^0'0^)in
coroin^cor-pooint-s
Q GO
^ O t O N l O ^ f N i ^ K l A r M O go in
K)K)rohK)roK)(\J(M(\JfsjrM
o o o o o o o o o o o o
O o
co 0 m
N. CM 00 m
O co
înN.C\Jina*Q'r-0^r- a* O'
Nt # 0 K) ro CMO'
9
O - in a- m
O' 0 CM
CO S* ^.i A O ( \ | f n r - C 0 > t O' in CMO ro
ro ro CM
CMO 00 ( in
CMO 00 2 trNt (Nl Q S
Ô' Cf i N
0 O 0 O O 0 0 0 0 io so
CMCM
K)ro^h
\ V V * ro ro fn cm
o o o o OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
a 9
i5 s5 l
OOo
r -f o in r o r o a 'o in a 'o c o r - C D C D ^ l A C D ^ O O K j r O r - i A i v
r- sO in
oo i n r v s O c m 3 m WQ-OfVlCOvt rvlr-r- r S r o Q a ^ Q C s J i n o i n c M O K i n K
O O - C O f r j Q s f C M QCOinroOOO-O^CMOCO S 3 ^ 3 n W ( M f - r - 0 0 0 Q
IO K> ^ ( N J C M C V K M f - r r - r f - O O O O O O O O O O O O O S
in
O K O ' S S f M M n o O N f O C O O C O f O rvj^ c 0 K ) s 0 * 0 r 0 m o
S ^ o m c o s s
w wincpN
. w W w.
J m r \ J c o > r o s ^ r o K i n c o ^ f v J O r - M O o * 0 ( \ j O K i n ^
wo. s
aa -a
a * ' C O S ^ r , f M o c o i n K ) i - a 3 ^ ^ M O O ' N ' O i n ^ K)CM CMt - r O O O O
rK o)K N
) ) M M l O K I K J M ( \ J ( M ( \ H M r r r r r O O O O O O O O O O O O O O
0 0 0 0 0 0 O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
fc-
L.
a
o
0
3
o? a* m 3fi cm
0 r - > t g f O i n < M a * O K ) r f - i n O ' - O S ^ a ' r f M ( M M a * 0 ro
c O ' O Q ' ( M n a ) 0 ' S i n r - [ s * r o ^ > o i n i n N P ' O i o r - ( Mm
M KKm
i ^ S ^)CNJO*Kin^
( > ( > C O N . ^ r * ( \ j Q C D ' O r O r - C O ' 0 > t C M O f r S O i HHJro
n>t
fM ( M r r Q O O O
O O O O O O O O O O O O O O
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
CM
r-
om( M( \i cpfO( M - >f k1^ ) i n a ' T - N o * o c M i n i n ^ O ' * - r < . N . O T - c M - N c o * o

tO P Q i O - O N h a i nr CD S N ^ ( M K . - t C \ l O ^ K . r - N K ) O S i A ^
0
a-
* t -
^* O* t- M fO S r O O * C M > t S i n ^ O O - 0 0
i n w r
in H F
H Q
00 CM K> CMO ' O N K ^ r O O O ^ Q ' l A ^
M O Nm ?Q? 91
in
00
c
m
O O' O CO 3 i n ro
o o Q
C ftOA 'ft O^ Î JVfft-M BO K ^M BM r -aaMi
O ' S JBk
.Oin
K> CM CM
^M
o o o o
K)K)K)^
JO> ro% ro^ C
CM CM
CNJ
0
0
0
0
0
^
^ % ^ V -% -^ r-% o i o
-*
^ ^ ^ ^ '
o o o o o o o o o o
O O O O O O O O O O O O 0 0 0 0 0 0
0
f l O N r r
st
>tr\ioa*Noin^^r\j(Mr--f-ooo
Q ' ^ 0 ' c 0 ' 0 i n f 0 r - c 0 - 0 f 0 r - 0 s >0
K>fOrO^>K)K)fOK>CMfMCMCM-T-
Q>
II.
M
M
O r
( \ | K ) ^ i n * O S C O O ' o - r v j r o > t m ^ ) N . c o O ' 0 - r j r o s T i n > o r - a l c:l.

*
HR
r r ' f - r r ' f - f - r - r r - f g f V J f M M M t M C M f M W ^ 1
100
LVftJWft
*o n.
m if* >c -o
m
^ rv *n
P
O O O O O O O O O O O
!&
H m in
CO
4 5^ K S K
QQ 00 CO co o-
O O O O O O O O O O O O
m
o
**1 o1m- in
r -sj
m os m
*oki
Al
o K> IA kp'rGO CO CO CO 00 g|
B
o o o o o o o o o o o o o o
t
W N Kj <S K N
J *ON
in
in
Nt
o
ro
oV
o
to
CM
O
O' O* co
r m o*
'Oc
o c m >j n o * T - o *
fO ( M K ) O J C O f O ^ ^
^ m
r-
(\linNO*r
m m m 'O^ 'Os NsN sf c S 00 00 GO GO O'
S C 0r- O ^ o * N * i n ^ c o o * m
in st to o i n ( Q O O k ' 0 0 ( M ( M
S
r - i n a , K)N- o- w .s f r f y j i n s ( > o
m m i A O o s s
N- CO 00 00 00
m GO S (M
O N O *0 ^ O N- to s
( \ | r r 0 0 r m Ps. <0 $ o o co
r - m a r a i o J o O O' cnj
N- C
in^ m m ^ oS H k V s ^ Ni N- GO 00 CO GO
in 00 in CM O' (M sr? 4 9
00
vr ro T 00 9
N. in CM oo CM
3 3 go
00 CM o* ro *0 O' CM
o
m in m *0 $ >o N r* is 00 CO 00 00
4J
LL
O O N S r O r r -
8 ' f
.5
I
VJ"
Q)
a
csj
^ W K ) r O * i n C > r r
o c o m o * o*
oo to <o sO
O ^ f r C O C M i n O ' C M O O * Sfl sQ 00 O
o % m i n m < j * 0 0 S N S 00S 00\ GOS N m*
o
O O O O O O O O O O O O O O
o
o
ocofoa'Nf i n s Q t O O ' O ' M n ' r i n COlATo r o S f - i n O ' C M i n o o r - ^ ^ m

ininm-o-O'Or^N-N-cocooooo
C D O O O O O O O O O O O O O
8
I
M
#
Or-(VJ
(>0*"
O O O O O O O O O O ^ - ^ ^ " ^
101
V
*w |
p
O O O O O
* * * * *
!*W f \ )-* 0
U - i O *>'00 V o U l V u T u V o t o 0 V V U i V
------------ '
0 ,0 0
0,00399
0,04380
0,08317
0,12172
0,15910
0,00798
0,04776
0,08706
0,12552
0,16276
O O O O O
****
p _* o o o
-A s w o
V N ^) *0 O
H id ro po o
*o
o
ro
O O O O O O O O O O O O O O O O
_h
$ 1 $ S 1 1
(\)-D W O
O
O
0,01197
0,05172
0,09095
0,12930
0,16640
0 ,0 3
0,01595
0,05567
0,09483
0,13307
0,17003
^ I
93
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
SUT-A N N O ' N O '
r-
A *o *o *o *o *o *o %o o *o <o o *o o *o <*o *o <o *o *o

'Q'O'O'OÔ'O'O^ÔÔOOOOOONNOÛlûrV)
O O O C Dc C
o oDo N
* sOa' 'UUli ^ i \ ) o a u i o o r u u i N N u * r u
NCOCDOUOO^W^S w
O -O C *0 0 'O *o *o
OJ N N C h U ' f ' H f U
o a ) N O ' V t M v > O N w a w < >O a 0)0 6CD) NS w
t o o j N C D N u u i - A - ^ ^ a j r o ^ f j ^ o f f
UI I
O'
0
'
3
(
N ^ r u c o
'0'0'00'0<'0'0'0'0'0*0
0'0'0*0
0'6'0'Oo*4'Oicoa)NNa*viûfN>
D O O N C ' U i ^ W O N W O W N - O ^ O i B U !
^ N * o ^ ) u i N ^ u i d ) o i a ) - A - A U ) N -
-q *o *o *0 sO *o *o
'O 'O 'O 'O 'O 'Q 'O -O 'O
-O >C 'O *o o *o >o O O N N O *
S O kN Q ) ^ Q > 0 0 ( > 0 0 ' O O r v ) 0 0 ^ 0 3 0 U l ^ U 1
o *o *o o o
*0 >0 *6 i ) < ) 0 ' O HV) 'B0 'm0 4 ^0f0l 0i 00 =0 N O * ^
W
O 'O -O CD O NN O
a ''tf0' W
4 <O5CCDDÔ* Q ^ O O O - O N
S o> r\j o ui &
*
o
>4
10
3
o o ^ 2 < i 2 2 ^ o o o o o N ( > ( M n ^ u i
ooooNO'U'u-*cpv/i-^'Or>juNO
5 o w w - J,* ' W N M v * - * o i n u ' 4 ) ^
* * * * * * * * * *
B
o
B B S
bB
y ^ m - o -o -o -o -o
00 00 03- S -N-f r -B 1 04
3 5 5 5 5 5 5 5 5 5 ________
3 33iooN^05w^ûj^2S^ft5!ft
(coot fnuaraJ
I , O o o
j) *0*)*'0 <& *0
%0 & 4D
*&
2 2 ^ ) 4 ) ^ * 2 * O j < 2 < 0 * 0 0 3 0 0 a ) N O kOtU i ^ N
j ) 0 ' O a o a 3 N N Q ' ^ w - * o o ^ o u i
0-*ro->'0
N ^ r u ' 0 a i
0r\fv)*0rv)-*Ô030'W^^CDru
1.30
O
*
o
00
00
Tabelul
1O o O O o
I .K 5 9 S
I H a
U s if i g
I ! !
[ s a S a g
04
0,06
0,02392
0,06356
0,10257
0,14058
0,17724
I O O O O O
II M
w i ^ '- * >0 >0
I f
2 Is
^ 2 S?
S N
II ^f u
j H
fy H
o 8?
o
' 9 ,5 ' 5 ^ ! $ ,^ ^ ^ ,o ,o o 3 a ) o o N N a ' U i ^ w i \ )

O
O 00 N (> ut 4S N *0 O W N
0 * 0 ^ 0
N U l - ^ N r v ) U 1 0 ' U i O O ^ ^ ( > 0 ) ' 0 < 0 ^ U U i N
N
i Ch
0,05
O O O O O
******
MN U11i O
o o o
U l-
S K 00 "O O
O' N (> i
|g Cmsi IV) to
rv)
o
*
o
r*
# V s ' s a V a s
00 CM_* -* f\>oj
A l IO ft!
0 ,0 0
0,01
0 ,0 2
0 ,0 3
0 ,5
0 ,6
0 ,8
0 ,9
1 .0
0 ,1 9 1 4 6
0 ,2 2 57 5
0 ,2 5 8 0 4
0 ,2 8 8 1 4
0 ,3 1 5 9 4
0 ,3 4 1 3 4
0,19497
0,22907
0,26115
0,29103
0,31859
0,34375
0,19847
0,23237
0,26424
0,29369
0,32121
0,34614
0,20194
0,23565
0,26730
0,29673
0,32381
0,34850
1 ,1
1 ,2
1 ,3
1 ,*
1 ,5
0 ,3 6 4 3 3
0 ,3 8 4 9 3
0 ,4 0 3 2 0
0 ,4 1 9 2 4
0 ,4 3 3 1 9
0,36650
0,38696
0,40490
0,42073
0,43448
0,36864
0,38877
0,40658
0,42220
0,43574
0,37076
0,39065
0,40824
0,42364
0,43699
1 ,6
1 .7
1 .8
1 ,9
2/0
0 ,4 4 5 2 0
0 ,4 5 5 4 3
0 ,4 6 4 0 7
0 ,4 7 1 2 8
0 ,4 7 7 2 5
0,44630
0,45637
0,46405
0,47193
0,47778
0,44738
0,45728
0,46562
0,47257
0,47831
0,44845
0,45813
0,46638
0,47320
0,47882
2 ,1
2 ,2
2 ,3
0,48257
0,48645
0,48956
0,49202
0,49396
0,48300
0,48679
0,48983
0,49224
0,49413
0,49341
0,48713
0,49010
0,49245
0,49430
2 ,5
0 ,4 8 2 1 4
0 ,4 8 66 0
0 ,4 8 9 2 8
0,49180
0 ,4 9 3 7 9
2 ,6
2 .7
2 .8
2 ,9
0 ,4 9 53 4
0 ,4 9 6 5 3
0 ,4 9 74 4
0 ,4 9 8 1 3
0,49547
0,49664
0,49752
0,49819
0,49560
0,49674
0,49760
0,49825
0,49573
0,49683
0,49767
0,49831
11
ip
labe\.u\ K S
lcont\wu*r)
10
|
I
10,04
0,05
0,06
0,07
0,08
0,09
1 0,20540
0,23891
0,27035
0,29955
0,32639
0,35083
0,20884
0,24215
0,27337
0,30234
0,32894
0,35314
0,21226
0,24537
0,27637
0,30511
0,33147
0,35543
0,21566
0,24857
0,27935
0,30785
0,33398
0,35769
0,21904
0,2517*
0,28230
0,31057
0,33646
0,35993
0,22240 I
0,25490
0,28524
0,31327 I
0,33891 1
0,36214
0,37286
0,39251
0,40988
0,42507
0,43822
0,37493
0,39435
0,41149
0,42647
0,43943
0,37698
0,39717
0,41309
0,42785
0,44062
0,37900
0,39796
0,41466
0,42922
0,44179
0,38100
0,39973
0,41621
0,43056
' 0,44295
0,44950
0,45907
0,46712
0,47381
0,47932
0,45053
0,45994
0,46784
0,47441
0,47982
0,45154
0,46080
0,46856
0,47500
0,48030
0,45254
0,46164
0,46923
0,47558
0,48077
0,48382
0,48745
0,49036
0,49266
0,49446
0,48422
0,48778
0,49061
0,49286
0,49461
0,48461
0,48809
0,49086
0,49305
0,49477
0,48500
0,48840
0,49111
0,49324
0,49492
0,48537
0,48870
0,49134
0,49343
0,49506
0,48574 I
0,48899 I
0,49158
0,49361 I I
0,49520 I
0,49585
0,49693
0.49774
0,49836
0,49598
0,49702
0,49781
0,49841
0,49609
0,49711
0,49788
0,49846
0,49621
0,49720
0,49795
0,49851
0,49632
0,49728
0,49601
0,49856
0,49643
0/49736
0,49807
0,49861
0,38289 1
0,40147 I
0,41774 I
0,43189 I
0,44408 I
0,45449 II
0,45352
0,46327 ||
0,46246
0,46995 I 0,47062 |
0,47670
0,47615
0,48169 I
0,48124
I
II
II
I
__ P i ^tratici (abatecea standard) a
Abaterea medxe p S t r w K J * ^ %
leazd ca rela^la:
EU i - s n
13-1
Dispersia :
i
<*;-*>*
(1.193)
ja-1
Amplitudinea
u=
| x.in'
(1.194)
Fig. 1.13 Curbs u *

pariaantala
da
repartipa:
-histograM
frtcvantalor
absolute;
b-histograaa
fracvanfcalor
ralativa;
C
pol igooul
f r#cvaofcalor
absolute*
d-poligonul
f rscvanfcalor
ralativa;
-histogram
fracvantalcf
cuaulata;
f-poligonul
fr#cv#nt*^
coaulata
104
Asimilarea repartl^lel statistics cu repartitia normal!! M

pe baza urroitoarelor criteriis
-ccnpararea amplitudinilor mflsurate In abateri standard,
gunosclndu-se ofi in cazul repartiiei normal# s
|1
(1.195)
-oonpararea abaterilor
pitratice relative
c& acestea se calculeaz* cu relaîa:
~2
1.,
(1.196)
-oonpararea coeficienîlor de repartifie relativfi k, care

e definesc:
in care XG este abaterea medle pStraticS relative, pentru retpartitia normaia i 1{ -abaterea medie pStraticS relative a repartiiei statistice ce se analizeazS.
1.8.3 Ccntrolul statistic al preciziei de prelucrare
^ Determinarea preciziei de prelucrare pe cale statistics
I'oarporta urmStoarele faze:
-analiza statistics a procesului de prelucrare,care constS
din mSsurarea caracteristicii de precizie la o mare cantitate
de probe prelucrate, supuse controlului, i asimilarea repar'Ijiei erapirice cu o funcfie teoreticS;
' -Mtoamirea fielor de control pentru verificarea stabilitclîi preciziei de prelucrare, in timpul procesului tehnologic.
|v MSsurarea caracteristicii de precizie se efectueazS cu
aparate sau instruraente de mSsurS care trebuie s3 aibS o sensiMlitate de cel pufin 1/10 din valoarea toleranêi prescrisS
'pieselor (probelor) prelucrate. Cantitatea de probe trebuie s&
fie suficient de mare.
Kj&similarea repartifiei empirice cu o repartiie teoretioS
(de obicei cu repartiia normal^) se bbfcine prin urmStoarele operaîi:
-verificarea caracterului intinpMtor al variabilei;
Eja -verificarea stabilitLi procesului tehnologic din punct
da vedere static i dinamic.
Verificarea caracterului intimplfitor al imprSutlerii yalorilor caracteristicii de precizie se poate efectua prin douS
netodej
|
metoda iteraîll o r ;
- metoda diferenêlor succesive.
Verificarea prin metoda iterafciilor se poate f a c e p e
urmStoarelor criterii:
a num&rul total al iteraîilor;
I lungimea interatîilor.
Procedeul de lucru in cazul metodei iteraîilor este prezentat in tabelul 1.52.
Verificarea pe baza metodei diferenêlor succesive se face
atunci cind verificdrile pe baza iteraîilor dau rezultate contradictorii. Procedeul de lucru al verificSrii pe baza diferenelor succesive, care este mult mai laborios, se prezintA In
tabelul 1.53.
Tabelul 1.52 Metoda iterati ilor
Criteriul numirului total al iterateilor
Criteriul lungimii iteratiilor
1. Sa tree valorile caracteristice In ordine

crescitoare
2. Se determinfi medians M a valorilor
1 sirului
13. Se notaaza cu "a" toata valorile mai mari
jtfi cu "b" cele mai mici decft medians
I.Se tree valorile caracteristicii de pre*

cizie in ordine crescitoare
2.Se determine mediana H a valorilor
pirului
3.Se noteaza cu ,,a,,toate valorile mai mari
pi cu "bn cele mai mici declt mediana | in
sirul valorilor Tn ordinea obtinerii lor
4. Se stabile?te numirul total al iteratii 4.Se stabileste iterafcia cu lungimea maxilor R, adica numirul total al grupurilor
m3 k, adici iterafcia cu numirul maxin de
notate cu "a" ?i al grupurilor notate cu "b" valori de un anuait tip al iteratiilor
din sirul valorilor fn ordinea obtinerii lor ?irului de valori
5. Se calculeazi numirul minim admis de
5'.Se calculeazi numirul minim k admis al
itara(ii Ra cu urmitoarea relafie:
iteratiei, cu relafcia:
- 0,4329n
=------ (n+1-z / n-1 )
Iog----------2
logd - a)
unde n este numirul de valori ale girului
ka =
1 1
zfl este variabila normali normati care
log 2
se determini pentru un interval de n este numirul valorilor, iar fl- riscul
incredere din tabelul 1.51 cunoscTnd admis.
ci f(z)=1/2 -a
r
Se verified condi(ia acceptorii

caracterului fntimplitor al impristierii
R < R.a
Sa verifies condiia acceptorii
Observatie: Cele douiI numere ale simbolurilor "a11 p "b11 trebuie si fia agala, tn osra
scop valorUa agala ou M sa pot introduce In grupele "a" sau "b" , dupi
nacesitate.
106
zie car# au numirul de ordina i pi i+1 sa refarS la pfrul numerelor

noordonate crescStor. NumSrul n sa referi la totalitataa valorilor ca*
racteristicii da precizie , iar zfl reprezintS valoarea variabHei nor
male normate care se determinl cu ajutorul tabelelor 1.49 pi 1.50, pen
tru o anumiti valoare a nivelului do Tncredere ( 1 -a ).
Verificarea stabilitSîi statice
Stabilitatea sta ti c# a repartiiei da t# d e prooesul de

prelucrare p o a t e fi v e r i fi ca t# p r i n caracterul normal al repartitiei, identic c u ce l a l repartiîei normale. Verificarea normalit#Li se p o a t e e f e c t u a c u ajutorul urm#toarelor roetode:
- reêaua d e probabilitate;
h i s t o gr am a datelor;
- criteriul %
Verificarea n orm a l i t a ^ i i p r i n reeaua d e prahabi 1Itate
Pe o r e ^ e a d e pro babilitate care are scara absciselor liniar&, dat# d e v a l o r i l e caracteristicii d e pre ci zi e (Xj) i
scara ordonatelor logaritraic#, d a t # d e frecvenfele cumulate frc
ale valorilor car acteristicii d e precizie, se inscriu valorile
obtinute in u r m a d et ermin#rilor xi i fp6, Dae# punctele de
ooordanate (x,-, frc),inscrise p e reêa formeaz#, aproximativ, o
linie dreapt#, li ni e c a r e se nume te dreapta lui Henry, atuncri.
repartiîa este normal#.
Verificarea normalit#kii cu ajutorul histogramai datelor

Pentru ca repartiîa experimental# s# poat# fi asimilat#
I cea normal#, histograma trebuie s indeplineasc# urzn#toarele
107
oam$ut
- sfi aibS un alngur maxim;

- sfl
aoeaaî valoara pentru madia
gi modul, adic4 x - M.
Verificarea nannalitXi pe baza criteriului x

Candiîile pentru aplicarea criteriului % sint:
N I 50;
n, >5;
10 < | < 20,
(1.198)
unde N este numSrul total de valori ale girului statistic;

n, I numSrul de valori dintr-o clasS; It - numSrul claselor.
Determinarea valorii x se face folosind metodologia din
tabelul 1.54 .Valoarea xc calculate ee compare cu valoarea
pentru un anumit nivel de incredere (1 - a) ?i un num&r de gra
de de libertate f (k - 3) extrasi din tabelul 1.55.
Determinarea intervalului i a nivelului de incredere
pentru madia aritmeticfi. i media pStraticS
Intervalul de incredere pentru un anumit parametru al colectivitfiîi este intervalul limitat de valorile x, i S| in
care se poate afla acel parametru cu prcbabilitatea (1 -a) |
se poate exprima astfel:
P (x1 < x x2 >= 1 - a ,
(1.199)
a | fiind prababilitatea ca parametrul x si nu se afle in acel

interval.
Nivel de incredere
Prcbabilitatea (1 - a ) ca valoarea x si se afle in in
tervalul de incredere se numegte nivel de incredere.
Intervalul de incredere al mariiei aritmetioe
Media aritmeticfi a intregii colectivitafci n, pentru un
nivel de incredere (1 - a)
.i in raport cu numSrul gradelor de
libertate f = n I 1, are urmStorul interval:
5F't - A
a yfn
(l-20)
Valorile pentru t sint cuprinse in tabelul 1.56 in functîe

de nivelul de incredere (1 - a) i de numfirul gradelor de li
bertate f = n 1 1, in care n este numSrul datelor.
Intervalul de incredere al abaterii hm**H pStratice
Abaterea mediei pStratioe a intregii colectivitfiî, pentru
acelafi nivel de incredere (1 - a) i cu acelaî numSr de gra
de de libertate f i n I l,se calculeazS cu urmStoarele relaîi!
108
Si
( 1 . 201)
N
ujKie S i Sj în* lindtrie superioarS i inferioara ale intervalului; | a/j i Xi-B/z sint coefirimti in funcîe de nivelul de incredere i de numSrul gradelor de libertate -n - 1,
valorile lor fiind cqprinse in tabelul 1.52.
Verificarea stahilitSîi procesului tehnologic; din
de vedere dinanin
punct
Stabilitatea dinamicS a procesului tehnologic se deter

mine prin variaîile pe care le au urmStorii parametri statistici: media aritmeticS, abaterea medie p&traticS, mediana i
amplitudinea, in timpul desfS$ur3rii procesului tehnologic.
?.
Verificarea stafcdlitS-fcii dinamice este precedatS de veri
ficarea caracterului intinplStor al imprS^tierii i al normalitaîi repartiîei.Procesul de verificare a stabilitSîi dinami
ce a procesului tehnologic confine urmStoarele faze:

- Se extrag la intimplare eântioane cu un nrimSr oarecare
de exemplare (de exemplu 5), la care se mSsoarS caracteristica
de calitate xs;
- Se determine suma:
5
E*i
(1.202)
- Se calculeazfi media:
E xi
(1.203)
5
I Se calculeazS anplitudinea medie:
_______
difereirfa a valorilor extreme ale caracteristicii' de calitate.
I
Se repetS operaiile pentru alte eantioane extrase,
nuimnum 20.
I Se calculeazS media mediilor (media generalS):
k
E-i
x= 1
(1.204)
unde k este numSrul de e?antioane extrase. j

se calculeazS amplitudinea medie o pentru totalitatea
eantioanelor:
k
Ei
(0 =-1
'(1.205)
L
H
- Se calculeazS limitele de control ale parametrllor sta

tistic! adqptaî. Se iau, de exeroplu, madia aritmeticS i am
plitudinea, cSrora li se determine limitele de oontrol pe baza
amplitudinii (tabelul 1.57), cu relaîil^:
I pentru media aritmeticS:
1 limita superioarS Lot = Xc + A'u ;
- limita inferioarS 1^., = Xc - A'u ;
I pentru amplitudine:
- limita superioarS L'^ =C' *u ;
- limita inferioarS L'c, =0'*u .
Relaîile de calcul pentru limitele de control ale mediei
aritmetice i ale anplitudinii,precum fi valorile ooeficienfcilor din relaîile de calcul,sint prezentate in tabelele 1.57 i
1.58 .
Intr-un formular diagrams (fig.1.14),se traseazS in partea superioarS I^s i i^, la o scarS pe ordonatS i se inscriu
sub formS de puncte valorile calculate ale medi ilor aritmetice
ale egantioanelor, in ordinea cronologicS a extragerii lor.
In spaîul inferior al diagramei, se traseazS, in mod ana
log L'c i L* -. Se inscriu sub formS de puncte valorile meHi | ale amplitudinii egantioanelor, in ordinea cronologicS a
extragerii lor. Punctele inscrise pediagrams se unescprintr-o
linie continuS.
Se interpreteazS fia de oontrol. Pot rezulta urmStoarele
cazuri:
- punctele corespunzStoare mediei iairplitudinii se incadreazS in limitele lor de control, procesul tehnologic este
stabil ca reglaj i ca precizie;
- punctele corespunzStoare celor doi parametri statistid
nu se incadreazS in limitele lor de control, procesul tehnolo
gic este instabil ca reglaj i ca precizie;
| punctele corespunzStoare mediei aritmetice depSsesc li
mitele de control, iar cele ale amplitudinii sint cuprinse in
tre limitele de control, procesul tehnologic este instabil ca
reglaj i stabil ca precizie;
I
a patra variants posibilS atestS stabilitatea ca reglaj
H instabilitatea ca precizie.
1.9 PRECIZIA BCXMOKECA DE ERELITEARE

In procesul de prelucrare mecanicS,se disting urmStoarele
noîuni in legSturS cu precizia de prelucrare:
Precizia functionals care se refers la cunoa$terea ?i
prescrierea cit mai exacts a cimpului de tolerantS pentru fiecare piesS,in limitele cSruia piesa sS-i poatfl ircleplini rolul
sSu functional.
Precizia functionals se determinS in faza de proiectare.
Precizia tehnologicS se referfi la cunoa^terea ?i pre110
a c r i a r e a r a e t o d e l o r d e p r e l u c r a r e mecanicS prin care s e p o a t e

0 ty jji0 p r e c i z i a
f u n c i o a n a l # a p r o d u s u l u i . C a urmare a p o e i t o i l i t i t i i d Q b t i n a r e a p r e c i z i e i f u n c t i c n a l e p r i n m a i raulte meto d a d e p r e l u c r a r e , a a p f c u t n o tiu n e a d e p r e c i z i e e c o n o m ic * .
p re c iz ia
e c o n o m ic # d e p r e lu c r a r e s e r e f e r #
la
a d o p ta re a
g p e lo r m e to d e d e p r e l u c r a r e c a r e , i n c a n d i ^ i i n o rm a le d e p r o M S S a S p o t* a s i g u r a p r e c i z i a
fu n c ^ io a n a lS . C u n o a ^ te re a p r e c ij i i l o r e c a n o m ic e a l e
m e to d e lo r d e p r e lu c r a r e c a n s titu ie o
jjq p o rta n t# c a n d ie d l a in to c m ir e a u n u i ju d ic io s p r o c e s te h n o
lo g ic
d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m ic .
In acest s o o p /se da u, n cele ce urmeaz#, t a b e l e c e c o n ^ i n
date orientative asupra preciziei economice pentru d i f e r i t e m e tode d e prelucrare, i n cazul prelucrfirii unor suprafeê c e s e
i n t i l n e s c in m o d frecvent in procesul d e fabricaîe d in r a m u r a
Qcnstructp-ei d e ma ini, (tab.1.59.. .tabl.71).
Data
Ora
Nr.da ordina a probai
Madia
B
Amplitudina
H
1
L,ci
Valoaraa caracteristicii
nfisurata
1
2
3
Suma
Nadia
Anplitudinaa
Hodificfiri Tn procasul tehnologic
Concluzia controlorului
Cauza Incilclrii desflpurlrii normaia
Nlturi luate
Controlor
Rtglor
Hapins aau munoitor
Fig.1.14. Fipa da control pantru madia pi amplitudina.
Tabelul 1.55
V a l o r i l e paraaet r u l u i
p e n t r u u n anusit nivel d e t n c r e d e r e (1- ) , l e u n g r a d de libertate f=(k I 3)
8
0,05
3 9 3 . 10"9
10
0,5
0,1
157.10
393.10
1,0
2,5
-7
157.10 -6
9 8 2 . 1 0 -6
5,0
3 9 3 . 1 0 -5
10,0
0,0158
10
20,0
30,0
0,0642
0,148
0.27S
1.02
40.0
0,00100
0,00200
0,0100
0,0201
0,0506
0,103
0,211
0,446
0,713
0,0153
0,0243
0,0717
0,115
0,216
0,352
0, 5 4 8
1,00
1,42
1.87
0,0639
0,0908
0,207
0,2 9 7
0,484
0,711
1,06
1,65
2,19
2.75
0,1 5 8
0,210
0,412
0,5 5 4
0,813
1,15
1,61
2,34
3,00
3.66
0,299
0,318
0,676
0,8 7 2
1,24
1,64
2,20
3,07
3,83
4.57
0,485
0,598
0,989
1,24
1,69
2,17
2,83
3,82
4,67
5.49
0,710
0,857
1,54
1,65
2,18
2,73
3,49
4,59
5,53
6.42
0,972
1,15
1,73
2,09
2,70
3,33
4,17
5,38
6,39
7.31
1,26
1,48
2,16
2.56
3,25
3,94
4,87
6,18
7,27
B.30
1,83
2,60
3,05
3,82
4,57
5,58
6,99
8,15
9.24
11
12
1,93
2,21
3,07
3.57
4,40
5,23
6,30
7,81
9,03
10.2
13
2,31
2,62
3,57
4,11
5,01
5,89
7,04
8,63
9,93
11.1
14
2,70
3,04
4,07
4,66
5,63
6,57
7,79
9,47
10,8
12.1
15
3.11
3.48
4.60
5.23
6.26
7.26
8.55
10.3
11J
13.0
16
3.54
3.94
5.14
5.81
6.91
7 .9 6
9. 31
11.2
12.6
17
3.98
4.42
5 .7 0
6.41
7 .5 6
8 .6 7
10.1
12.0
1 3 .5
17
u>
3 ,9 8
4 ,42
5,70
Ml
7,56
8,67
9/31
11.2
10.1
12.0
12.6
fJ.5
VuV
99
U,9
.'A Ccont truar i
Tabelul 1.55 (confciauaralf
114
IO b s e r v~
~
atie
._______ I__________
C a l c u l u l p r o b a b i I itat i i Pj p a n t r u c o l a d o u a c l a s a e x trene sa f a c a
adjnind -(
-5) c u
aeaMind
(Zn' l} I
115
Tabelu l 1 ^ 5 6 fcantifi
116
BraKcai.
Tb*lul 1-54 DftUrainaTM valorii parattrulul

Frecventa
IpToaraa
Valoarea
absolute a 1 , * < *
Ultai
Lp*riora olaaei n.
a
a integrate m
Jl&ral
Laplace
R| 3 N
HPi
- 1 i-i,
---- n
In^-Hp,)*
| -Hp,
o
o
u
M
1 | 1,000
Tabelul 1.57 Calculul liaitilor da oontrol pantru aedia aritaeticl >i plitudim
Ralatil de calcul pentru liaitele da control
Aaplitudinea
Hadia aritmetici
Pe baza abaterii
medii pStratice
Cazul
Pe baza amplitu~
dinii medii a
epantioanelor
Sfe
r <7s
T > 7s |-c=xn.ax:!s
ei=xin
Pe baza aaplitu*
dinii aedii a
eântioanelor
t' =Cs
ci=xc
ci*xc
Pe baza abaterii
medii pitratice
L.c*=x x j ; s
ei min
IH
L'ci=0s
Observatii: 1.xc este mijlocul oimpului de tolerant*;

2.x
, x . sint Limitele superioari ?i inferioarS ale clapului
dotoLerantS.
Tabelul 1.58 Valoril coaf icienfiUpr ^

a e?antionului.
n
2
3
4
5
6
7
B
9
10
.
A
2,185
1,784
1,645
1,382
1,262
1,168
1,092
1,030
0,977
A'
1,937
1,054
0,750
0,594
0,498
0,432
0,384
0,347
0,317
B
0,905
1,366
1,545
1,708
1,828
1,922
1,998
2,060
^,113
B*
0,802
0,772
0,750
0,735
0,722
0,711
0,702
0,694
0,687
C
4,650
5,06
5,31
5,48
5,62
5,73
5,82
5,90
5,97
117
*,0*#DD*In funcfcia da alriaea n
C'
4,120
2.99
2,58
2,36
2/22
2,12
2,04
1.99
1,94
D
0,00
0,06
0,20
0,37
0,54
0,69
a,83
0,96
1,08
D
0,00
0,04
0,10
0,16
0,21
0,26
0,29
0,32
0,35
a 1
dn=S II
1,128
1,693
2,059
2,326
2,534
2,704
2,847
2,970
3,073
Tabelul 1.59 P r e cizia ?i calitatea suprafetelor la pralucraraa sqprafatalor extarioara cilindrice
-ItbaVuV
I Lepuire,supranetezire
[ Rutare, netezire
1 cu diamant
Observati i
0 , 8 - 0,1
0,8 - 0,05
4 \
5
4
i t
4
10
9
8
7
6
5
48
30
18
12
8
5
\| \ 7 \
| \
| \ 10 \
i i 8 1 i r 11 \ H |
4
5 1 6 | 7 1 8 1 1 |
58 '70
36 43
22 27
15 18
9
11
6
8
84
52
33
21
13
9
100 '1?0
74
62
39
46
30
25
16
19
13
11
140
87
57
35
22
15
11 \
xi V
12 \
18 \ 20 \
12 \ 14 \
160
100
63
40
25
18
185
115
72
46
29
20
iB t
\ 2T
18 \ 1 2D
Zi \
1b \
210 1 230 ' 250

id
140 i 155
130
97
89
81
4
63
52 i
40
36
32
2J
25
23
1 . D a t e l e d i n t a b e l s e r e f e r a la p i e s e d i n o j e l . P e n t r u p i e s e d i n f o n t s ssu slisje neferoBse,diensiunile npr&l 0\*lor

p r e l u c r a t e s i n t m a i p r e c i s e c u o t r e a p t a d e p r e c i z i e f a t a d e p i e s e l e d i n o(el.
2 . T o l e r a n t e l e la d i m e n s i u n i s i n t v a l a b i l e p e n t r u s u p r a f e t e l e c u l/d < 2 . P e n t r u l/d=2 - 10,tolerantele tehnologice se
v o r lua mai mari c u u n a * d o u a trepte de precizie.
119
Tabelul
1.64
T o l e r a n $ . e l e d e p o z i t i e a a x e l o r g a u r i l o r d u p a a l e z a r e a p e a a ; i n i agregat, in aa.
Parametrul
1
I Deplas a r e a axei gaurii prelucrate :
- f a a d e a x a Mb u c ? e i d e g h i d a r e f i x e
Precizie bucket de ghidare
Diametrul
V
mm
g a u r i 1 ,mm
aerita
de aere precizie
<18
19 - 30
31 - 50
51 - 80
0,042
0,0 4 7
0,052
0,018
0,038
0,045
0,049
0,016
- f a t a de b a z e l e t e h n o l o g i c e (fare
luarea Tn c o n s i d e r a r e a erorii de
orientare )
|
19
31
51
18
- 30
- 50
- 80
0,070
0,074
0,079
0,053
0,066
0,072
0,076
0,052
v
D i s t a n t a d i n t r e a x e l e a d o u a gauri
p r e l u c r a t e s i m u l t a n La a c e l a ? i p o s t
al l i n i e i a u t o m a t e
< 18
19 - 30
31 1 50
51 -80
0,070
0,076
0,092
0,039
0,067
0,069
0,087
0,036
Tabelul ,1.60. Precizia ji catitatea suprafeêlor li
I Procedeul de
I prelucrare
1
I G a u r i r e $1
I lrgire cu
1 burghiul
Ra,
flB
Adtncimea
s t r a t u lu i
superf i c i a l
d e f e c t, /an
Treapta
de
p re c izie
4
13
25 - 0 ,8
70 - 15
12
11
10
9
I L a r g i r e cu
j largitorul :
- degroyare
25 - 6 ,3
50 - 20
13
12
- thtr-o faze
pentru o gaura
obf. inuta p r i n
turnare sau
f o r jere
I - d e f i n i ser e ,
dupi* l l r g i r e
d e g r o ? a r e sau
gaurire
Alezare :
1 - noraela
13
125 - 6 ,3
50 - 20
12
11
10
10 - 0 ,4
20 - 30
9
8
1 2 ,5 - 0 , 8
25 - 15
11
10
ia-' 'f
-precise
I
6 , 3 | 0 ,4
1f i n ^
3 ,2 - 0 ,1
10 - 5
6
5
15
prelucrarea gaurilor
Tolerantele tehnologice le dimensiune , in

diametrele nominate tn mm
iflSS pentru
B ropare :
- de g r o s a r e gaura
turnate sau forjata
f i n i s a r e dupa
b r o ^ a r e , d e g r o ja r e
seu g a u r i r e
Strunjire interioare
degro?are
121
Rectif icare
- degro?are
honuire
R u l e r e interloar
netezire cu
diamantut
93
63
4a
251
155
97
O b s e r v e ^ i i : 1 . D a te le d in ta b e l se r e f e r a b le p ie s e d in o t e l . P en tru p ie se d in fo n ts ssu s lis je neferoase, dieensiim ile suprtfete

l o r p r e lu c r e t e se o b t in mai p re c is e cu o tre a p ta de p r e c iz ie fa ta de p ie se le d in o te l.
2 . T o le r e n t e le la d im e n siu n i s i n t v a l a b i l e p e n tru g a u ri cu l/ d <2. Pentru l/ d = 2 - 1 0 ,to le ra n te le tehnologice se vor
m eri cu una d o u a "tre p te de
3 . P r e c i z i e p r e l u c r e r i i g e u r i l o r e s te d e te rm in e ta de p r e c iz ia de e xe cu tie a s c u le lo r "cu diaensiuni fixe
T a b e lu l
1 .6 1 P r e c i z i e econom ice d im e n s io n a l# l e p re lu c r a r e e g e u r ilo r con ic e ,

a g e u r i l o r a d t n c i f i e g e u r i l o r p o lig o n e le
Forma g a u r i I o r
Hetode de p r e lu c r a r e
S tru n jire
in t e r io a r e
Faze de p re lu c ra re
degro$are
f in is a re
d e g ro je re
f in is a r e
C o n ic e
mecanica
manualii
Rodare
S tru n jire
Adfnci
R e c tif ic a re
R o d a re
PoligonaLe
N o rte za re
B r o je r e
in te rio a r
Treapta de p re c iz ie
1I |
7
^ , lul 1.62. Tolerant* da pozttie a axolor g&urilor pa aaln1 egregat ault1axe,1n aa.
Materialul pleaai
paraaatruL
Diaaetrul
gaur j i 5
Font! |i aluminiu
Otel
Burghiu eliootdal '

ou destinatte
cu destinatle ou axe |
generals
cut ie
precisfi
Bylu
Diplasarea axei
gluri1:
| f(S da axa
7
11
bucjei da ghidare 19
31
1
da baza La
tihnologice (fSrfi
i include aroaraa
de orientara)
^DUtanti dintre
ixala a doufi
gfturi prelucrat
siiultan la acepost
10
18
30
50
< 6
- 10
I 18
7
11
19
31
- 30
- 50
< 6
7
11
19
31
10
18
30
40
0,13
0,13
0,15
general!
0,27
0,12
0,11
0,13
0,18
0,25
0,18
0,18
0,20
0,28
0,38
0,17
0,17
0.18
0,25
0,32
0,15
0,15
0.17
0,23
0,30
0,23
+ 0,23
+0,20
+0,20
+0,23
+0,32
+0,42
0,20
0,23
+ 0,25
+ 0,35
0,45
cu exeoull* 1
preoial
0,17
0,11
0,18
0,26
0,36
0,21
0,20
0.23
0,32
0,44
0,22
0.25
0,34
0,46
+ 0,29
+ 0,28
0,31
+ 0,45
| 0,61
+ 0,31
+ 0,31
0,34
+ 0,48
+ 0,65
Jabelul 1.63 Tolerantele da poziti* a axelor gSurilor djpa lirgire pe naîni egregat.
Haterialul piesei
Aluainiu
Fonts
Paranetrul
Diametrul
gSur i i,bud
Fixarea sculei
rigidfi
Deplasarea gfiurii
prelucrate:
S 12
13
19
* fafcfi de axa
giurii bucgei de 31
51
ghidare
61
18
30
50
60
80
* fat& de bazele
1 tehnologice
1 firi a include
roarea de orientara )
12
13 19 31 51 61 -
18
30
50
60
80
Dtitanpa dintre
Male a doua gfluri
lâluorate ainultan
|3 acelapi post al
Mniei automate
1 12
13 - 18
19 - 30
31 50
51 - 60
61 - 80
1__ 1
Otel
elasti* rigidS elastic rigicUl elastic^

articulat
articula~
cl,arti
ti
culati
0,10
0,09
0,12
0,14
0,08
0,08
0,10
0,13
0,06
0,07
0,11
0,11
0,15
0,18
0,09
0,10
0,12
0,14
0,07
0,07
0,10
0,12
0,17
0,20
0,12
0,12
0,13
0,16
0,07
0,07
0,12
0,12
0,16
0,18
0,10
0,-11
0,14
0,16
0,09
0,10
0,14
0,14
0,19
0,22 <
0,12
0,13
0,15
0,18
0,10
0,10
0,15
0,15
0,21
0,25
0,13
0,13
0,17
0,19
0,10
0,10
0,16
0,16
0,21
0,24
0,14
0,15
0,19
0,22
0,11
0,13
0,19
0,19
0,26
0,30
0,16
0,17
0,21
0,25
0,12
0,13
0.21
0,20
0,29
0,34
0,17
0,18
0,23
0,26
0,13
0,13
T a b e lu l 1,65 P r e c iz ia ? i c e lit e t e a s u p re fe te lo r le p re lu c ra re a s u p rv fe te lo r plena.
Procedeul de
p re lu c r a r e
Ra,
/an
Adfncimea
s t r a t u lu i
superf i c i a l
d e fe c t ,
Tre a p ta
de
p r e c iz ie
Tolerance te h n o lo g ic e , in
asezare
80
81180
181250
251500
80
\m, la dinensiune pina la baza de

81 180
181 250
251500
80
81- 1181- | S 1 I
180 I 250 j 500 I
I
I
D im ensiunile suprafefcei plane p re lu c ra te ( lungine x la tia e ) ,
Tabelul 1.65 (continuara)
R e c t if ic a r e :
- degrosare
1 ,6
- f i n i s a r e sau
r e c t i f ic a re
i n t r - o fa za
-
20
10
9
7
120
74
30
160
100
40
185
115
46
250
155
63
120
74
30
160
100
40
9 1 10
11
12
13
14
15
185
115
46
250
155
63
120
74
160
100
185
115
250
155
125
0 ,8 - 0 ,4
15 - 5
9
7
6
74
30
19
100
40
25
115
46
29
155
63
40
74
30
19
100
40
25
115
46
29
155
63
40
74
30
19
100
40
25
115
46
29
155
63
40
0 ,4 - 0 ,1
7
6
5
30
19
13
40
25
18
46
29
20
63
40
27
30
19
13
40
25
18
46
29
20
63
40
27
30
19
13
40
25
16
46
29
20
63
40
27
0 ,4 - 0 ,1
13
18
20
27
13
18
20
27
13
16
20
27
y/
f i n a
L e p u ir e , r a z u ir e
f in a
Q b s e r v a t ii :
D a te le d in ta b e l se re f era le piese d in o te l. Pentru piese d in fonta sau d in a lia je nafaroasa, diaansiunile Be

o b t in mai p r e c is e cu o tre a p ta de p re c iz ie fa ta de p ia sa le d in o (a l.
T a b e lu l 1.71
P r e c i z i a r o t i l o r d in e t te c i l i n d r i c t r e * liz * t la f r t z a r t a
P e ra a e tru l c o n t r o la t
V a r i e ( i e d is ta n c e i de m asurat
d in t r e exe:
1 la o r o t a f i e a r o ( i i
a la r o t i r e e r o t i i cu un d in te
D if e re n te a d o i p a ? i de d iv iz a r e
( c ir c u la r s )
Abaterea d i r e c t i e i d in fc ilo r pe
lu n g i e a de 25 mm.
Abaterea p r o f i l u l u i d in t e lu i
B a ta ta r a d ia lY a d a n t u r ii
*evenrirea d w t u r i i , tn B
Severoire
Frezarea cu fre za aelc

In a in te da peveruire
0,015 5 j S g
0,005 a 0,82
0 ,0 4 - 0,08
0,01 - 0,04
0 ,0 2 - 0,04
0 ,0 2 - 0,04
0 ,0 2 - 0,04
0,04 | 0,08
B B
0,005 - 0,025
0,010 ! 0,02
0,007 - 0,015
0,030 - 0,05
abatarilor,in gg
Falul
prelucriri i Maplanitata
naract ilini
tata
Mapini da frazat
logItudinaI
dagropara
f inisare
f ini
Mapini da frazat
ou taJDbur
dagrofara
finisara
Mapini da frazat
ou maaa rotativi
( oarusal )
dagropara
f inisara
f ini
Mapini da frazat
vartioala do
praoizia noraali
dagropara
finisara
f ini
Map ini da frazat

orizontala pi
univarsala da
pracizia normali
dagropara
finisara
fini
Mapini da alazat
pi frazat
orizontala
dagropara
finisara
fini
Map ini da frazat

agragat
dagropara
f inisara
f ini
Mapini da rabotat
IlogitudinaI
dagropara
f inisara
f ini
Neperpendicularitau
da:
fata
suprafata alti su
da a$aza- praf
prelucra
ra
ti la acaaapi a
pazara
dagropara
finisara
dagropara
f inisaro
Mapini da raoti'
f icat plan da
pracizia noraali
dagropara
finisara
f ini
dagropara
f inisara
f ini
126
suprafata
do apaza*
ra
alta au [
prafatft
pralucretl le e caaapi a
pazara
mlu.
Tabelul 1.67 Precizie aconoaicft diaensionalft la preluorarea liauLtenl e

euprafetelor paralele, In .
Lungiaea J| litiaea auprafetei, tn aa.
.aritate
ilta au *
>rafat2
ireluora*
i la a :eea$i a
sezare
60 1 100
10 - 25
-6
I'5
60 -100
10 - A0
60 100
16 - A0
10 - 25
00 - 250
25 - 60
16 - 25
60 - 100
16 - A0
10 25
00 - 160
25 - 60
16 - 25
60 - 200
10 - A0
6 - 16
60 1 100
16 - 25
10 | 16
Caraotarul preluorirli
| 100
101 - 200
Distanfca Intre suprafata, tn aa
Frezarea siaultanl
cu fraza disc
50
51 - 80
81 - 120
0,05
0,06
0,08
50
0,06
51 - 80
81 - 100
0,08
0,10
Tabelul 1.68 Precizia econoaicX diaanaianall la prelucrarea f iletelor.

Treapta de precizia
Hatoda da prelucrare
Filatara cu cut it
Filet exterior
Filet interior
6 -7
7-9
Filataraa cu pieptane de
filatat
Filet exterior
Filet intarior
6 -7
7-9
8-9
Filataraa cu f iliere
8 |9
..FileUcea cu tarozi
Filat exterior
Filet interior
6 -7
8 |9
Filat exterior
Filat interior

Filet exterior
6 *7
8 |9
Filetarea cu freze disc

{ Filataraa cu freze da
^filatat
-- .....
. .
Rularea f iletelor cu role
sau cu bacuri
8 *9
6 |7
Ktctificarea filetului
Tabelul 1.69 Precizia econoaici diaansionall la prelucrarea canalelor de

pan! cu frezi pentru caneIat sau cu cut it
rabotat, aa.
Lfitimea canalului ,am
Trecerea da dagropara
Trecerea da finisare
0,04
0,04
0,05
100 - 200
25 - 60
6 - 10
11 - 18
19 - 30
100 - 250
25 - 60
Tabelul 1.70 Pracizia concaicl la prelucrarea a^>rafetelor cu freza
60 I 160
16 - 40
10 - 25
0,10
0,15
0,20
profiIat1, aa.
Lungiaee suprafetei,
bub
Prelucrarea de degropar*
Prelucrarea da finisara
Lltiaea frezei
40 - 160
16 - 25
6 - 16
> 100
101 - 300
301 - 600
1120
121 | 180
| 120
121 | 180
0,25
0,35
0,45
0,45
0,50
0.10
0,15
0,20
0,20
0,25
127
Cap.2 FRINCIPII DE BAZA IA PROHEIAREA TfiHNQLOGIILCR

CE PREUJCRARE MECRNICA H U N ASCHEERE
2.1 DATE INITIAIJE PENTRU PR01ELTAREA PROCESEJXR
TEHNQDDGICE SI ANALIZA IR
Proiectarea procesului tehnologic este inerent legate de
cunoafterea unor elemente numite generic "date iniîale". Aceste date iniiale se refers la: 1) Documentaîa tehnicS de baz3;
2) Caracterul producîei fi mSrimea lotului; 3) Desenul de exe
c u t e a semifabricatului; 4) Echipamentul tehnic dispanibil; 5) I
Nivelul de calificare a cadrelor; 6 ) Alte condiîi de lucru.
2.1.1. Documentaia tefavi.cS de bazd. Documentafia I

tehnica de bazS este o parte components a documentatiei tehnice din construcîa de mafini, alfituri de documentaîa de studiu, de documentaîa tehnologicS fi de documentatia auxiliary.
Documentatia de basA cuprinde acele documente ale cfiror
prevederi trebuie neapSrat respectate in cursul execuîei unui
anumit produs.
Din documentaîa tehnica de baza fac parte: a) desenele de
execuîe; b) schemele; c) desenele de instalare; d) borderoul 4
documentaîei de baz3; e) caietul de sarcini; f) lista standardelor de stat, a normelor interne fi a instructiunilor cu ca
racter republican; g) calculele spedale etc.
Desenele de execufcie sint destinate s5 evidenîeze forma,
dimensiunile, candifiile tehnice pentru obiectul fabricat fi
.
pentru elementele lui componente (ansambluri de toate gradele,
repere).
Schemele sint reprezentAri grafice legate de funcîanarea
i construcîa obiectului; se incadreazS in aceastS categorie
schemele cinematice, hidraulice, electrice, diagramele de funcîonare etc.
Desenele de instalare au menirea de a stabili legSturile '
obiectului executat cu elementele la care se racordeazd, pentru j
punerea sa in funcîune; se pot stabili in acest fel eventuale-jl
le corelaîi cu agregatele vecine etc.
Borderoul
unpnt-a^-ipi de YttsA cuprinde o evident a do~ I
cumentelor companente ale documentaîei de baz.
13. d e
Ic e s -
lazS;
le x e 1
5)
tt-ia
fehniIstuIra.
piror
I unui
tfe de
leroul
ndaru calorma,
at fi
dele,
narea
sgorie
funcajrile
pentru
Aiale-
a do-
Caietul da aarcdni se intocmafte In cropil trriicirii tutupir oonditiilor tehnica (rafaritoara atit la exacutia, clt fi
I g incarcarea, exploatarea, verificarea obiectului de exacutot)
I nu sint preclzate in standards, in normale interna (repu
blicans, dapartamantale) sau pe desenul de exacuîe.
Idsta standardelor da stat, 8 normalor interna fi a ingtxucîunilor ai caracter republican referitoare la obiectul de
I' axecutat, la modul de verificare 5 aoestuia, la materialele din
care este dbînut, este necesar& pentru a vedea in oe m&sura
I aceste standards, norme etc. au fost respectate.
Calculele speciale se refers cu precSdere la acele calcule
j care trefcuie eventual repetate in cursul procesului tehnologic
de fabricate, cum ar fi calculele de rezolvare a langurilor de
dimensiuni, calculele privind echilibrarea pieselor care suport3 mifcSri de rotaîe etc.; aceste calcule se completeaza, in
nSsura In care este posihil, cu exemple partial sau total rezolvate.
ELementele cuprinse mai su s form eazS a f a d a r documentaia
te h n ic a de baza, necesarfi i n tir a p u l e l a b o r S r i i fi desfafursSrii
p p r o c e s u l u i tehnologic. Este b i n e c a l a ind e m in a tehnologului sa
! se g&seasca toate documentele d i n companenâ d o c u m e n ta tie i de
i bazfi, i n aceasta situate f i i n d p o s i b i i a form a re a u n e i imagini
g e n e ra le
asupra obiectului f a b r i c a t , a s u p ra d e s t i n a ^ i e i fi
K f u n c tjio n a r ii
sale. Exista totufi f i u n e le s i t u a ^ i i in care,
| d i n t r e documentele enumerate a n t e r i o r , n u s i n t d is p o n ih i le dec i t u n e le fi aceasta in condiîi p e r f e c t j u s t i f i c a t e :
a) In momentul inceperii execuîei unui prototip, de exemplu sau a afa-numitei "serii zero", este posihil ca cele mai
j m ulte componente ale documentaîei d e b a za sa n u fi fost executa t e ; mai mult, chiar reperele u n u i a n u m it p ro d u s
(in faza de
I p r o t o t i p ) sint susceptibale f i a f e c t a t e u n e o r i d e anumite imbu| n fita t^ iri constructive. Elaborarea p r o c e s u lu i tehnologic se face
in a c e s t caz pe baza desenelor d e e x e c u t ie fi a caietelor de
H s a r c in i , v a l a b i l e n u m a i p e n t r u executarea prototipului sau a
f s e r ie i z e r o ;
b) i n i n t r e p r i n d e r i l e p ro d u c S to a re d e piese de schimb dei s t in a t e s a raspunda c e r i n e l o r d e a s t f e l de piese de la nivelul
I unei r a m u r i a e c o n o m ie i n a ^ io n a le , e s te posihil ca la dispozit i a t e h n o l o g u l u i s a n u s e g S s e a s c a d e c i t desenele de executie.
I A s t f e l d e s i t u a ^ i i p o t a p a r e , d e ex em plu, in cazul necesitafii
p r o d u c e r i i u n o r p i e s e d e s c h im b pentru
utilaje importate sau
Pentru u t i l a j e c u o v e c h im e mai mare, pentru care nu se dispune
QB e le n v e n te le com p o n e n te ale documantaîei de baza. Intr-o asei nenea situaîe, a v i n d la dispoziie doar piesa uzata fi ansam-
lul condiîilor in care aceasta a funcîonat, se intocmafta

â-numitul desen de releveu, In fapt un dasen da executie, ca|| va servi tehnologului in'elaborarea procesului tehnologic da
^Whricaîe a respective! piese de schimb.
Be poata cfcserva, din cele arState, c4 elementul cel M

important fi In unele cazuri unicul element component al 9 H
mantaiei de bazA, aflat la dispoziîa tehnologului, il ccrwtlhria i i n m ii fV> execuîs. De menfcionat este faptul c4 prin de
sen da execuie se poate intelege atit desenul de ansanblu ge
neral sau de subansaniblu, cit fi desenul de execuîe a unei
piese oarecare; de obicei, in practicfi, prin desen de execui&
se considers insfi numai desenul de execuie a unei piese.
Desenul de ansBHfalii general trebuie s& permits tehnologu

lui intelegerea constructiei
i uneori chiar a functianrii mafinii, cunoafterea subansamblurilor conponente, a condiîilor
eseniale referitoare la mcntajul mafinii, la principalele caracteristici de exploatare.
Desenil de subansanfciu precizeazS caracrterul fi marimea
ajustajelor intre diferitele piese componente, dimensiunile de
legiturS cu subansamblurile invecinate, conditiile referitoare
la asamblarea fi morctarea subansamblului. Tehnologul poate sta
bili prin desenul de suhansamhlu destinaîa fi candifciile de
funcîonare a pieselor, necesitatea unor elements privind pre
cizia fi rugozitatea suprafetelor.
Studiul desanului de execuîe. Afa cum s-a mai arStat,

desenul de execufcie oonstituie practic cel mai important docu
ment pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricaie a unei piese, fiind in unele cazuri unicul document de care dispu
ne tehnologul. Se admite totufi sfi nu existe nici chiar acest
document in unele cazuri particulare, cum ar fi:
-pentru piesele ce se obîn din semifabricate profilate
laminate (inclusiv %ev), prin retezarea lor sub un unghi drept
sau pentru cele executate din tahlS, prin tSierea dupS un cerc,
pfttrat sau un dreptunghi, fSrS nici un fel de prelucrare inain
te de asamblare;
-pentru piesele standardizate sau achizitp.anate din corner^,
utilizate f & S a suporta prelucriri suplimentare sau supuse
doar unor tratamente temochim.ce sau chimice de protecie antiooroziv& (tratamente menîonate in tabelul de components),
dflcfi notarea conform standardelor le determine in mod univoc;
-pentru ansamblurile nedemontabile ale produselor a cSror
oonstructie este extrem de simplS fi cind pentru execuie sint
sufidente reprezentSrile, cotele fi oandiîile tehnice din de
senul de ansanblu (cum este cazul unor cansrtructii metalice);
-pentru piesele unicate, ale cSror forme fi dimensiuni de
finitive urmeazS a fi stabilite la mcntaj.
In astfel de situaîi, pentru elaborarea prooesului tehno
logic, este neoesar s& se apeleze la desenele de subansambluri I
sau la standardele care oferS detalii in leg&turS cu piesa in
diaoutia.
Aflat in faâ unui desen de execuie pentru care unneaad I
sS proiecteze tehnologia, inginerul tehnolog execute o verific a r e a acestula. Verificarea poate lua douS aspects:
a) In primal rind are loc o verificare a respectirii cb rintelor standardelor in vigoare referitoare la modul de irrtoomire a desenelor i de inscriere a datelor tehnioe. AceastS etapS implies in micS mSsurS cunotinele de tehnologie;
b) 0 a doua components a verificarii, esenîalS pentru
execuîa piesei, o constituie examinarea tehnologicitS^li de
fabricate a acesteia.
Verificarea desenului are loc de obicei mintal; o datS cu
acumularea unei experience mai bogate, timpul destinat aoestei
verificari se poate reduce intr-o mSsurS apreciabilS. Pe baza
verificSrii, tehnologul poate ajunge la ccncluzia cS desenul
indeplinefte toate candiîile pentru a se jxitea trece la etapele urmStoare. In unele cazuri, inginerul tehnolog poate insS
canstata existenfca unor lipsuri sau a unor deficient^ ale dese
nului; in principiu, in astfel de situaîi, este necesar ca
tehnologul sS ia legStura cu proiectantul utilajului sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventualelor modificSri pe desenul de execute. De regulS, nu este
permisS introducerea unor modificSri pe desenele de execuîe
fSrS acordul proiectantului utilajului.
Verificarea respectSrii prescriptiilor standardelor in vi
goare. Desenul de execuie este un desen definitiv, intocnit la
o scarS standardizatS; el trebuie sS cuprindS toate datale necesare execuîei piesei respective, aa cum aratS de altfel i
numele sSu.
Aceste date privesc construcia piesei, forma, dimensiunile, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual ?i
alî parametri necesari execuîei sau verificSrii produsului.
Desenul de execuîe se poate referi atit la o piesS din cadrul
producîei de bazS, cit i la o piesS a unui dispozitiv, la o
sculS, la un semifabricat etc.
Pentru evitarea oricSror confuzii, este necesar ca desene
le de execute sS satisfacS toate cerinêle din standardele in
vigoare, aiicS atit cerinfele privind modul de intoanire a de
senului (format, scarS, reprezentare, cotare, inscrierea date
lor etc. 11 cit i cele care se referS la datele tehnice (dimensiuni, materiale, tolerance etc.).
Nu este admisS existenâ unui singur desen pentru douS
piese, care sint una 1 imaginea in cglindS a celeilalte, cu exoepîa cazului cind procesul tehnologic asigurS executarea simultanS a ambelor piese dupS un singur desen. In acelagi tinp,
pentru piesele similare ca formS, dar executate in mai suite
variante dimensionale, se accepts folosirea unor desane avind
aoeste dimensiuni inscrise intr-un tabel existent pe anelnyi
desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen o singurS datS, la o
scarS standardizatS, pentru una din tipodimensiunile din tabel,
Se poate abserva, din cele arState, cS elementul cal mi

important 9! In unele cazuri unicul element ccmpcnent al dacy.
mentatiei de bazS, aflat la dispoziîa tehnologului, il ccnstituie desenul de eosBcutie. De msnicnat este faptul cS prin de*
sen de execuie se poate Intelege atit desenul de ansamblu
naral sau de subansaniblu, cit $i desenul de execuîe a unei
piese oarecare; de obicei, in practicS, prin desen de execute
se considers insS numai desenul de execuLe a unei piese.
Desenul de 1111 ins! flu general trebuie sS permits tehnologului intelegerea ccnstructiei i uneori dhiar a functicnSrii 8
finii, cunoaterea subansamblurilor componente, a condiîilor
esenîale referitoare la mantajul mainii, la principalele caracteristici de exploatare.
Desenul de subansaaUu precizeazS caracterul i K B
ajustajelor intre diferitele piese ccropanente, dimensiunile de
lagSturS cu subansamblurile invecinate, condiîile referitoare
la asamblarea i montarea subansamblului. Tehnologul poate sta
bili prin desenul de subansamblu destinaia i crmrii'friile de
funcîonare a pieselor, necesitatea uror elemente privind pre
cizia |H rugozitatea suprafeêlor.
Sbrtinl desenului de exBCuîe. Aa cum s-a mai arStat,

d esenul de execufcie ccnstituie practic cel mai important docu
ment pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricafcie a unei piese, fiind in unele cazuri unicul document de care disfxi- I
ne tehnologul. Se admite totui sS nu existe nici chiar aoest
document in unele cazuri particulare, cun ar fi:
-pentru piesele ce se cbin din semi fabricate profilate I
laminate (inclusiv evi), prin retezarea lor sub un unghi drept
sau pentru cele executate din tablS, prin tSierea dupS un oerc,
pStrat sau un dreptunghi, fSrS nici un fel de prelucrare inainr I
fee de asambLare;
-pentru piesele standardizate sau achiziîcnate din canert,
utilizate fSrS a suporta prelucrSri suplimentare sau supuse I
doar unor tratamente termochimice sau chimice de pratecie an- I
tioarozivS (tratamente mentionate in tabelul de acnipcnen$S),
dacS notarea conform standardelor le determinS in mod univoc; I
-pentru ansamtalurile nedemontabile ale produselor a cSror I
canstructie este extrem de sinplS i cind pentru execuîe sint I
suficiente reprezentSrile, ootele ?i ognditiile tehnioe din desesuul de ansamblu (cum este cazul unor ccnstructii metalice);
-pentru piesele unicate, ale eSror forme i dimensiuni de- I
finitive urmeazS a fi stabilite la mantaj.
In astfel de situaîi, pentru elaborarea procesului tehno* I
logic, este necesar sS se apeleze la desenele de subansamblun
w n la standardele care oferS detain in lagSturS cu piesa in
discuie.
Aflat in faâ unui desen de execuîe pentru care urmsaw
130
sS proiecteze tehnologia, inginerul tehnolog executa o varificare a acestuia. Verificarea poate lua douS aspects:
a) In primal rind are loc o verificare a respectirii 0 0 rinêlor standardelor in vigoare referitoare la modal de intoomire a desenelor i de inscriere a datelor tehnioe. Aoeostfi etapS implies in micS mSsurS cunogtinêle de tehnologie;
b) 0 a doua canpanfixitS a verificflrii, esenîaia pentru
execuîa piesei, o ccnstituie examinarea tehnologicitStii da
fabricate a acesteia.
Verificarea desenului are loc de obicei mintal; o data cu
acumularea unei experience mai bogate, timpul destinat acestei
verificari se poate reduce intr-o mSsura apreciabilS. Pe baza
verificSrii, tehnologul poate ajunge la ccncluzia cS desenul
in3epline$te toate ccndit-ii le pentru a se putea trece la etapele urmatoare. In unele cazuri, inginerul tehnolog poate insS
constata existenâ unor lipsuri sau a unor deficient^ ale dese
nului; in principiu, in astfel de situafri i, este necesar ca
tehnologul sa ia legatura cu proiectantul utilajului sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventualelor modificari pe desenul de execute. De reguia, nu este
permisS introducerea unor nvodificSri pe desenele de execuîe
fara acordul proiectantului utilajului.
Verificarea respectari.i prescriptiilor standardelor In vi
goare. Desenul de executpe este un desen definitiv, intocmit la
o scara standardizata; el trebuie sa cuprindS toate datele necesare execuîfii piesei respective, aa cum arata de altfel i"
numele sau.
Aceste date privesc construct! a piesei, forma, dimensiuni
le, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual i
ali parametri necesari execuLei sau verificSrii produsului.
Desenul de execuie se poate refer! atit la o piesa din cadrul
productiei de baza, cit i la o piesa a unui dispozitiv, la o
sculfi, la un seraifabricat etc.
Pentru evitarea oricSror confuzii, este necesar ca desene
le de execuîe sa satisfacS toate cerinfele din standardele in
vigoare, aHU-a atit cerinfcele privind modul de intoanire a de
senului (format, scara, reprezentare, cotare, inscrierea dat&lor etc.), cit fi cele care se refers la datele tehnice (dimen
siuni, materiale, tolerance etc.).
MU este admisS existenâ unui singur desen pentru douS
piese, care sint una - imaginea in oglindS a celeilalte, cu excepîa cazului cind procesul tehnologic asigurS executarea simultanS a ambelor piese dupS un singur desen. In acelafi tiap,
pentru piesele similare ca formS, dar executate in mai suits
variante dimensicanal e, se accepts folosirea unor desena avind
aceste dimensiuni inscrise intr-un tabel existent pe aoelayt
desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen o singur8 datS, la o
scarS standardizatS, pentru una din tipodimensiunile din tabel.
dimensiunile realizabile in mai multe variante fiind simbolizate prin litere. Se admite de asemenea sS se intoaneascS un ftin
gur desen de execufcie pentru piese de aoeeaî formS i cu aceleai dimensiuni, dar executate din materiale diferite.
Este dbligatorie numai utilizarea reprezentSrilor i 5
semnelor conventionale standardizate; pot apare alte reprezontSri i sejnne, care nu sint
| in standarde,dac& exist#
o legend^ explicative a aces tor a.
Pe desen trebuie sS aparS precizSri privind atit materialul in stare finite, cit i legate de starea initials a materialului (semifabricat etc.).
In desenele de e x e c u t e , piesele se reprezintS cu dimensiunile, starea suprafeêlor i ceilalfi parametri p e care ii au
inainte de asamblare (de exemplu, dupS tratamentele termiae,
termochimice de suprafafd, acoperiri galvanice, dar inainte de
acqperirile decorative prin vopsire, IScuire).
Dac S este vorba despre piese la a cSror execufie trebuie
ISsat u n adaos pentru prelucrSri ulterioare (la asamblare}, a1
cestea se reprezintS cu dimensiunile i starea suprafeêi 00 respunzStoare piesei dupS prelucrarea definitive d e la asamhla- j
re, dar inscriirdu-se, de exewplu, in imediata aprcpiere*:a parametrilor in discuie, cuvintele "DupS asamblare" sau "La man
ta;)".
Se impune ca numSrul de cote existente p e u n desen de exe
c u t e sS fie minim, dar totodatS i s u f i d e n t pentru execufcia
i verificarea piesei; nu este admisS repetarea aceleia i cote
p e alte vederi sau secîuni ale aceleia i piese. Trebuie de asesnenea sS se evite plasarea cotelor in aa fel incit sa se
formeze u n lan de cote inchis. DacS se impune totui menîana- I
rea unor cote informative, care ar conduce la existenâ. unui
lan inchis, cotele informative se inscriu intre paranteze i
fSrS tolerance.
Este necesar sS existe prescriptii d e precizie pentru toa
te cotele i toi parametrii din desen, prin iniicarea abatedlor limits (min., max.). Aceste prescripîi pot rezulta:
- din inscrierea abaterilor limits (valori sau simboluri)
direct lingS parametrul indicat; aceste abateri sint prescrise I
d e obicei lingS cele standardizate;
- din indicatiile generale de pe desen; astfel, de exem
plu, pentru rotp. dinfcate, arcuri etc., espistS sis tone de tole- ,
ranfe standardizate. Pentru cote fSrS iniicaîi de tolerant#
se va face apel la standardul corespunzStor. In mod similar#
exists tolerance pentru cotele bbtinute prin t u m a r e , matriâre
etc.;
- din subinêlegerea implicitS a preciziei, care poate fi
dedusS din celelalte date inscrise pe desen, cum ar fi cazul
abaterilor de formS i de poziîe, care sint incluse in cinffcWde toleran^S la dimensiuni etc.
In spaîul liter al desenului, aste necesar sA fie insarise, sub forma de text sau tabele, conditiile tetonice de aalitata pentru piesa respective. OanCinutul textului trebuie sfl fie
oorerLs i univoc. Unitaile de mfisuri existenta in text trebuie
si fie unitaî ISO sau unitfiî de mSsurS tolerate pe tinp nelimitat (conform standardelor in vigoare). Ttextul i tabelele se
inscriu sub titlul "Condit-ii tehnioe", de regul&, in urmStoarea

suocesiune:
a) Conditii pentru materiale in stare finitfi i eventual
in stare initials (semifahricat);
b) Conditii privind precizia formei fi a dimensiunilor;
c) Conditii de calitate a suprafetelor (rugozitate, acoperiri de protecîe etc.);
d) Conditii legate de tratamentele termioe, termochimice;
e) Conditii speciale de mantaj;
f) Conditii speciale de reglaj i de punere in functiune;
H
g) Conditii speciale de receptie;
h) Conditii speciale de exploatare;
i) Indicatii de marcare;
j) Condit-ii speciale de transport i depozitare;
k) Trimiteri la alte docuroente, care contin referiri la
conditiile tehnice ale produsului, altele decit cele indicate
pe desen.
In mod dhiignuit, nu sint acceptate pe desenele de executie
l-indicatii tehnologice, cu exceptia acelor indicatii care se re
fers la alegerea semifabricatului sau la animate procedee, con
ditii sau mijloace de executie sau oontrol, in mSsura in care
acestea sint indispensabile pentru asigurarea calitStii produ'sului.
I Verificarea tehnologicitStii piesei
Erin tehnologicitatea constructiei unei maini se apreciaz3 mSsura in care marina este realizata in a$a fel, incit pe
de o parte, sS satisfacS in totalitate cerintele de naturS tehnico-functianalS i sociaia, iar pe de altS parte, sS necesite
cheltuieli minime de muncS vie i materializatS. Se poate observa faptul cS. tehnologicitatea, ca notiune, se refer* de fapt
la doua aspecte:
1) Tehnologicitatea de exploatare, care prive?te latura
Ailizarii mafinii sau produsului respectiv;

2) Tehnologicitatea de fabricate, legata de mSsura in ca
re produsul poate fi dbtinut cu un cost minim al executiei, cu
un volum redus de munca, cu un consum scSzut de materiale etc.
Aoest ultim aspect este avut in vedere cu precadere de c&trs
inginerul tehnolog, cind examineaz& desenul unei piese; de alt*1, in cuprinsul acestui subcapitol, in lipsa unor preciziri
suplinentcure, referirile la tehnologicitate vor avea in vedere
|
133
runai aspactale privind tatanologiaita&ae 9 Cabricatie.

In principiu, m oonaidart oA o pi* este tahnoi
daoS:
- este poaihili aaimilaraa fabrioaîai piesei In scurt

I se pot folosi procadee tahnologi.ee modama, de mare
ductivitate, pentru abîneraa ei;
I necesiti un oonsum rectus da material;
- este posibil& o organizara optimA a fabricatiei, controls

lui $i inoeroSrii diferitelor subansamhluri, piese sau a
mainii in intragime etc.
Trecind la cazul ooncrat al existenêi unui anumit desen
da executie, tehnologul va urm&ri sucoesiv, dar nu obligatorla
in ordinea de mwi jos, urmStoarele aspecte:
a) Prelucrabilitatea prin afchiere (sau prin alte procedee
de prelucrare a materialului);
b) Forma constructive a piesei;
c) Posibil itatea folosirii unor elemente ale piesei in ca
litate da baze de referinA, baze da aezare, baza de
fixare;
d) Modul de prescriere a toleranêlor fi a rugozitatilor
suprafeelor prelucrate;
a) Gradul da unificare i normalizare a pieselor fi a elementelor acestora.
A.Prelucrahilitatea prin agchiere
Prelucrabilitatea prin agchiere a unui material este aoea
proprietate tetaplogicA ce se referA la capacitatea acestuia de
a suporta prelucrAri prin afchiere in ccnditp.i cit mai avantajoase pentru producAtor. Se afirmA cA un material este uor
prelucrabil prin afchiere atunci cind este posibiia utilizarea
unor viteze mari de afchiere, dar cu cheltuieli minime de scule, cu solicitAri mecanice fi energetice reduse, cu dbînerea
unei rugozitati optime a suprafetei prelucrate etc. Intrucit,
afa cum se poate observa, prelucrabil itatea prin afchiere a unui material se poate evalua din diferite puncte de vedere (al
m&surii in care se uzeazA sculele afchietoare, al consumului de
enargie, al rugozitAtii suprafefcei prelucrate etc.), atunci
cind se fac aprecieri de prelucrabilitate, este absolut neoesarA Ii precizarea punctului de vedere prin prisma caruia se face
evaluarea.
;
Evident, aspectele considerate anterior se refers la pz**
lucrabdJ itatea prin afchiere a materialelor, afchierea fiind da
objcei una dintre prelucrArile mecanice in legAturA cu care este pregatit specialistul in tehnologia canstructiei de mafini?
in mod similar, se poate vorbi insA despre prelucrabilita^*
prin ambutisare, forjare etc.
Revanind la examinarea deaenului de executie a unei pi***
134
tehnologul poate constata cS materialul prescris pentru un H H

mit reper este suficient de prelucrabil, nemainecesitind nici
un fel de mSsuri in acest sens. In alte cazuri, se poate ajunge
insS la ooncluzia cS materialul prescris se caracterizeaztt
printr-o prelucrabilitate scSzutS. Este momentul aici s& se
precizeze urmStoarele: dacS in cazul prelucrSrilor de de^roâre .
intereseazS cu precSdere ca prelucrarea 1I decurgS cu un consum
minim de scule, cu o productivitate ridicatS, cu solicitSri mecanice scSzute,in condiîile unor regirauri de afchiere intense,
altele vor fi conditîile care vor determina prelucrabilitatea
la finisare, cind se va urmSri indeosebi rugoz itatea suprafeêi
ce se obînfi prin achiere.
Constat ind, de exemplu,la examinarea desenului unei piese,
cS materialul prescris se caracterizeazS, in stare de semifabricat (inaintea prelucrSrilor de degroare), printr-o prelu
crabilitate relativ scSzutS, tehnologul va ti c| in traseul
tehnologic va trebui sS fie cuprinsS, in prima parte a aoestuia, o operaie menitS sI amelioreze prelucrabilitatea prin adiiere. De obicei, se apeleazS la prescrierea unui tratamen t
termic preliminar, care, spre deosebire de cel definitiv* urmSrete imbunStSîrea prelucrabilitSîi dintr-un anumit punct de
vedere. Astfel, semifabricatele din oêluri bogate in carbcn
sau din oêluri aliate obînute prin prelucrSri mecanice la
cald, prin t u m a r e etc. , dispun de o duritate mai ridicatS,
fiind ca atare mai puîn prelucrabile prin degroare; de reinut este insS cS, pentru aceleai materiale, semifabricatele
laminate sint mai prelucrabile, datoritS unui tratament de recoacere, aplicat de regulS in intrqprirrierea care livreazS se
mifabricatele laminate.
Este necesar sS se precizeze faptul cS, frecvent, pres
crierea modalitSii concrete de aplicare a tratamentului termic
constituie o sarcinS a tehnologului pentru prelucrSri la cald,
care va coropleta i o documentaîe tehnologicS specifics acestei cperaîi; tehnologul pentru prelucrSri prin afchiere va
trebui sS constate necesitatea aplicSrii unui tratament termic
i totodatS sS solicits atelierului de proiectare a tehnologiilor de prelucrare la cald intocmirea documentaîei in acest
sens. In iwxi orientativ,
in
tabelele 2.1,2.2, 2.3 sint prezen
tate citeva modalitSî de aplicare a unor tratamente termice
pentru imbunStSîrea prelucrabilitSîi unor fonte |i oêluri de
largS rSspindire.
Inaintea unor prelucrSri de finisare, cum ar fi prelucra
rea prin rectificare, se aplicS, in cazul oêlurilor, de exemplu, tratamente termice de imbunStSîre sau de cementare i cSlire. Aceste tratamente au dublu rols pe de o parte, se urmSrete satis facerea unor cerinte privind viitoarea utilizare a
piesei, iar pe de alts parte, imbunStSirea prelucrabilitStii,
in vederea aplicSrii prooedeelor de finisare, cunoscut fiind 1
135
de aceaste date, faptul ce o duritate max mare conduce la res*

lizarea unei rujozltA'fi mai scSzutfi. U n alt caz in care exavl.
narea desenul ui trebuie Eg evidenieze exxstenâ unex kune prelucr abil iteî prin afchiere este cel al p r e l u c r & m pe strutguri automate. Criteriul esenîal d e evaluare a preluorahi 1it&îi il canstituie, in acest caz, posibilitatea d e evacuare B
oare a a^chiilor, care, altfel, prin r S s u d r e i acumulare pe
piesa prelucratS i pe scuie,ar determina oprirea prelucriirii
i ca atare diminuarea productivitefcii I a principa lului avantaj
al prelucrfirii pe ma ini-unelte automate. Este cunosoit faptul
cS pentru piesele care urmeaze a fi prelucrate pe strunguri au
tomate se recanandS a fi utilizate (acesta fiind unui dintre
cazurile in care cerinêle de tehnologicitate impun alegerea 9
nui anumit material pentru piese) a a-numitele oêluri pentru
automate sau alte materiale care dau na^tere unor archil fSrimifate sau care se rup uor.
In concluzijR, la examinarea dfisenului unei piese, tefanologul ii v a forma o imagine asupra prelucrahi litAîi materialului d i n care se va executa piesa, urmind ca, d e la caz la caz,
s e se
ccnt, in elaborarea tehnologiei d e prelucrare mecar
nice prin afchiere, d e aoeaste inportantS prcprietate tehnolo
gice.
B. Forma constructive a piesei.
Examinarea desenului de executie a unei piese va trebui
se evidenîeze i mesura in care forma constructive asigure
prelucrarea in conditii cit mai convenabile. 0 forme construo
tive optime a unei piese asigure o prelucrare c u u n volum minim
de raunce, dar cu respectarea prescriptiilor privind precizia
dimensiunilor i starea suprafeêlor.
Tehnologul va trebui se constate ce suprafefce ale semifabricatului urmeaze a fi prelucrate prin afchiere î in ce msure este posi.biie real izarea acestor suprafeê la u n cost minim
i c u u n volum de munce redus. Totodate, va avea in vedere ca
in timpul prelucrSrii, forma constructive a piesei se asigure
acesteia o rigiditate corespunzStoare. Examinarea desenului va
txebui se scoate in evidence mesura in care diferitele suprafe% e ale piesei, care urmeaze a fi executate prin afchiere, sint
uor accesibile i pot fi prelucrate cu scule star*dardizate.
Realizarea condiîilor de precizie i de calitate a supra*
ferfcelor cu u n volum redus de munce implied:
- existena unei forme constructive cit mai simple i uor
d e prelucrat (suprafeê plane, suprafeê de revoluîe);
- posibilitatea utilizerii corespunzStoare a unor suprafe*
% e in calitate de suprafeê de orientare sau de fixare;
- asigurarea unor posibiliteti de stringere suficientA I
semifabricatului pe masa mapinii-unelte sau in dispozitiv, dar
cu evitarea unor deformafcii dSunAtoare, din cauza acestei

strlngeri?
I accesul i ie irea ccanodS a sculelor i verif icatoarelor
la nivelul suprafeêlor de prelucrat; folosirea, pe cit B H
bil, a sculelor i verificatoarelor standardizate.
Pentru fiecare procedeu de prelucrare, pot fi luate in
discuie unele forme constructive care se caracterizeazS prin
tr-o tehnologicitate superioarS. In tabelele 2.4. !.2.10 sint
prezentate citeva exenple in acest sens, insotpte de cocnentarii
destinate sji reliefeze elementele ce confers o tehnologicitate
mai bunS unei anumite cctnstrucîi, pentru un anumit procedeu
de prelucrare.
C.
Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in car*
litate de baze de referin^, baze de orientare, baze de fixare
In cadrul studiului desenului de executie, tehnologul va
analiza modul de cotare a diferitelor suprafeê. In general,
cotele care determine poziîa suprafeêlor se dau in raport cu
o bazS functionals, fiind deci cote funcîonale. Acestea se re
fers ca atare la dimensiunile eseniale pentru funcîonarea obiectului reprezentat in desen.
Spre deosebire de cotele funcîonale, cotele nefuncjpnnale
nu prezintS inportanfcS pentru funcionarea piesei, dar sint in'dispensabile pentru determinarea formei acesteia, fiind deci utile in etapele de executie a piesei respective.
Din punctul de vedere al prelucrSrii mecanice prin a chiere, o important deosebitS trebuie acoraatS sistemului de cota
re, de justeêa i corectitudinea alegerii lui depinzind, in unele cazuri, modul de desfSurare a procesului tehnologic i anume modul de orientare i fixare a semifabricatului in dispozitive, modul de reglare a sculelor la dimensiunile de lucru,
nrctul de mSsurare a dimensiunilor rezultate din prelucrare etc.
S-a arStat anterior faptul cS modul de cotare utilizat in gene
ral in desenele de executie este cel care tine cant de funptionarea piesei; in acelai timp, este insS necesar sS se precize
ze cS luarea in considerare de cStre proiectantul unui utilaj
i a cerinfcelor de naturS tehnologicS, in ceea ce privete mo
dal de cotare, poate facilita elaborarea procesului tehnologic
de prelucrare.
Aa cum se cunoate, baza de referin^S reprezintS un ele
ment material sau imaginar al piesei, in raport cu care se po~
ziîoneazS alte elemente, prin una saumai multe cote. Baza de
referinfcS poate fi o suprafafcS a piesei (suprafa^S de referintS) sau o ax& de simetrie (axS de referin^S). Exenplele din ta
belul 2.11 sint de naturS sS sublinieze inportanâ utilizSrii
corecte a unor elemente ale piesei in calitate de baze de refepentru facilitarea efectuSrii operaîilor de ccntrol i
Taba Iu l 2.1
tagib u t i de t r i f i n t teraic ( r t w o r t da glcfcul izar*) r w o M r a k b i l * pantru fafawtftiirM

unor o(tluri dur*
Harca o t& tu iu i
DupS STAS
Dupi GOST
la c o a c trt inconplatS
D u rfta ta a
In star
f o r ja t i,H B ,
tn daN/cm
OLC 60
65 Hn 10
60
65 G
2 2 0 ...2 7 0
2 2 5 ...3 2 0
60 Si 15 A
OLC 65 A
60 SG
65
2 3 0 ...2 8 5
A u ita n ft iz a r e a ,
In C
7 6 0 ...7 8 0
7 4 0 ...7 6 0
In ta rv a l u l da
rfic ira
Itn tl.
tn C
7 4 0 ...6 0 0
7 4 0 ...6 0 0
V lt 2 6
da r l *
c ir a ,in
C/h
Austeni*
tiu r a i.
C
T H p tn *
tu ra da
tra n s fo ra a ra ,
In C
55 S 2
51 S i 17 A
50 S 2
OLC 85 A
85
In h
f'
| 8
-Wj.
229
229
6 8 0 ...7 0 0
2 5 ...3 5
229
7 0 0 ...7 2 0
2 5 ...3 5
241
11,1 ^ - 111 t
2 4 0 ...3 0 0
V ita za da Dur ita te a I

HB dupS
Teapera- c >a ra c ire
t u r a . In tlnS la
r co a otr9|
600C,
1n d a i/ c a rl
C
In C/h
T ia p
da
an*
;ine*
* |
_
56 S i 17 A
Recoacera
.<
3 0 ...5 0
2 0 ...3 0
Racoacara izo ta ra a
jjp
2 5 0 ...3 2 0
.IK Ml
QSC 10
OSC 11
OSC 13
Y 10
Y 11
Y13
2 6 9 ...3 4 1
7 5 0 ..7 7 0
7 5 0 ...6 5 0
2 0 . . .3 0
7 5 0 ..7 7 0 | 6 8 0 ...7 0 0
It
7 1 0 ...7 3 0 1 3 0 ...5 0
VC U 14
HVG
BUL 1
SH 15
3 5 0 ...4 5 0
7 7 0 ...7 9 0
7 5 0 ...6 2 0
1 0 ...2 0
7 7 0 ..7 9 0
6 8 0 ...7 0 0
7 0 0 ...7 2 0
2 0 .. .4 0 )
229
3 2 0 ..4 1 5
7 9 0 ...8 1 0
7 8 0 ...6 5 0
1 0 ...2 0
7 9 0 ..8 1 0
7 0 0 ...8 1 0
6 8 0 ...7 0 0
2 0 . . .4 0
229
Tmb*Lul 2.2
N arca
o felu L u i
Trmtmmmat* t e r a i c e r t c o a a n d o b i l * p e n t r u f r i j u n t t i p r a a p r l u c r r i > i l i t i t i i unor o ( * l u r i ut.ocllibiltt
R eco acera
c o m p le ti
Racoacara Incomplete
In c a lz ir a
38
H oC rA l
09
3 4 H oC rN i
15
3 0 M oC rN i
20
H oCN
15
VSCW 2 0
V H oC
120
R e c o a c e re
Austeni
tiz a r e .
i z o te rm S
N o rm alfa
z a re , C
T re a p ta
R avan!ra
I n a l t l . C
Ta b e lu l 2 .3
Tratam ente teraice racoaandabile p a n tru fa b u n a t& tira a p r e lu c r a b il itfc;i i prin afchiere a fontelor
Tipul da tratament
Tipul de fonte
Scopul
tratamentuluf
Recoecerea de fnmuiere a
fontelor cu grafit lamelar,
la tempereturS'
joasi
Fonta neeIiate
sau mediu el late
Recoeceraa da innuiere a
fontelor cu grafit IetnaIar.
La temparatura media
Fonte mediu el fete

pentru cere tretamentul precedent
este Insuficient
Recoecerea de inmuiere e
fontelor cu grafit lameler,
la temperature ridicata
Fonte pestrite,
elbite superficial
0b(inerea unei bune

prelucrabilitati
Recoecerea de feritizere
a fontelor cu grafit
nodular
Toate fontele cu
grefit nodular
Obt ineree unai bune

prelucrabiliteti si
cre?terea plastici*
tafii
Toate fontele cu
grafit nodular
Imbunetatirea prelucrabilitatli pi ore?

terea plasticitap i
Recoaceree de feritizere
I fontelor cu grefit
nodular
Idem
Recoecera de feritizare
a fontelor albe
In urine tratementului ia naptere fon

ta maleebile neagra
Formarao ferltel,
pentru Tmbunatlfirea
prelucrabilitati i
Idem
Idem
Obtinerea unei pies*
ticite(i ridicate ?i
a unei foerte bune
prelucrabilitati
Temperature
da Incilzire, tn C
T impul
de mentinere
Rfciree
7 0 0 ...7 6 0
45 tin...1 ora
pentru f iecare 25 mm
grosime de perate
In cuptor, pin! la 540C I

cu 55 /ora in intervalul
540...290 C
7 9 0 ...9 0 0
45 ain pantru f ie
cere 25 mm grosime
de perete
In cuptor, pine la 2 9 0 ^
9 0 0 ...9 5 5
1...3 ore pentru

f iecere 25 mm gro
sime 1 1 ore
In cuptor, pin! le 290 C
900
900
900
900... 950
1 ore pentru fie

care 25 ran grosime
+ 1 ora
In cuptor, pine la 650C,

mentinere le aceasta teapera
tura tiap de 5 ore | cite o
ora pentru f iecere 25 m i gr
sime de perete
1 ore * cite o ora In cuptor, pina la 650C, cu

pentru f iecare '25 mm o viteza me! mice de 20 C/ore
grosime de perete
si apoi recire mai rapide
2 ore pentru f ieca
re 25 mm grosime de
perete
5... 20 de ore Ia
temperature da
incalzire
In ajrtor, cu o viteza da
bC/ora pin* la 730C H
cu 360 C/ora p1na la 427C
Racire lenta 10...30 de ore,
de le 790-760 C le 730-700 C
uratati de o racire rapid?
I
T i p u l de tra ta m e n t
i
Recoecerea da f a r i t i z a r e
a f o n te lo r alba
T ip u l de fo n ta
I In uraa tratam ent u l u i ia n a?tere

f o n t ! a a la a b ila
p e r litic X
Scopul
tra ta m e n tu lu i
O b tin e re a unai p la s
t i c i t a t i r i d ic a t a pi
a unei f o a r te buna
p r e lu c r a b ilit X t i
C a lire a f o n ta lo r a l i ate
Fonta a lia t a cu
7 ,5 ...1 2 ,5 X Mn
O b tineraa unei bune

p r e lu c r a b ilititi
Norm alizarea fo n ta lo r
a lfa te
Fonta re fra c ta rS
O btineraa unei bune

p r e lu c r a b i l i t S t i
T a b e lu l 2 .3
Tem pereturi i
da TncXlzir e , Tn C
Timpul
da mentinere
R lc ire a
24 da ora la acaas
940
940
ta temperatura
Idem
(conttnumre>
R a c ire bruaca p in a la 7 5 0 ^C ,I
apoi le n t a , tfmp da 16 o r a , I
p in a la 70DC, urm ata da o I
r a c i r e mai rapida
R a c ire rapida pina la 2 0 0 ..
300C, urmata da o i n c s l z i r a l
p in a la 770C, B anffnara 3/4 1
|h, r a c ir e r a p id ! , fncalzire 1
pfna la 705C, mentinere 15
o ra la acaaata temperature pfl
apoi rS6ira rapidM
Racire bruaca pfna la 750C ,I

apoi lenta, tiap de 35 de oral
pi nS la 700C, recire pinS lei
teaperatura mediulul ambient,!
incelzire pine la 8 0 0 ^ ,
j
racire le teaparetura mediu- 1
lui ambient. incelzire pine
Le 6 0 0 ..7 0 0 C , ou mentinare 1
3 ..5 h , epof recfre in cuptor 1
940
Idem
1000..1050
3 . . . 5 ore
Reefre 1n ape
4 . . . 6 ore
Racire odete ou ci^torul, a-J

pof refncalzire le temparetu-l
j'
r e de lucru e pieaelor dfn
anaeablu mapini i .
900
I B 1 9 S S I1
M S H S I
Netehnologic
Tehnologic
Prln H H H
B I I
Cooantariu
Existence gulerelor ou diaaatre

aari pa arbor 1 iapllcl un volui ta
re de aunol pantru prelucrarea prln|
trunjire. Dacl fortale axiala pa
eara la prat a gulerul nu slrit praa
ari, sa poate practica Inlocuirea
gularului cu un inal fixat prlntr-un purub aau fratat la cald-Bai
alas pantru erbori cara sa vor rac-|
tifica pa toati lungiaee. In oazul
unor forta axiala aari, sa poata
prevadea pa arbora un sic guler
auxiliar pantru inal.
Existance traptelor reunite prin
suprafata frontala aau prin supra'
fa(a da racordara face nacaaari utilizarea unor cutita cu x =90 pi
chiar a unor cutita cu raz* da re*
cordara la vfrf. Prevederea unor
tapir! con ice cu k=45 contribuia
|la siaplificaraa prelucririi, prin
foloairaa unui acaluiapi cupt pen-1
[tru raalizaraa difaritalor trepta.
Asiguraree iapirii libera a cufitului la terainarea atrunjirii
treptei con ice aiaplifici prelucra-
(Arborii cu trapta da lungiai pi

diametre agala la cele doui capete,j
trapta dispuse aiaatrie, sa pot
prelucra aai upor , cu aai aulta
cutita siaultan, flri a fi nacasaril
noua reglare a sculelor la diaan-f
siunila de lucru.
Inlocuirea portiunilor profilate j

la pieselor prin trepte de revolu'J
If* da forai aei aiaplA reduce aultf
cheltuialile da executia pi da re* I
aacutira a cutitalor profilate.
142
2.4 (oontinuara)
In unaIa cazuri, aa adilta aa par

oantrall a unui arbora lung al
r**nl * M cu* razultl dupi atrunjlraa da dagropara. In aoaat caz,
foloairaa unui aaaifabricat traa La
raca( al clrul diaaatru al fia agaL
00 *l al plrfcii cantrala a arbora
lui), allturf da o raproiactara a
foraai arboralul, poata raduca In
aod conaidarabil voluaul da aunol
pantru strunjire.
In cazul prelucrlrii pa atrungur

ravolvar a seaifabricatelor sub
foral da barl, aata nacaaar oa sou
La la apazata tn capul ravolvar al
poatl apchia tn condi(iila exittan
jtai aijcirii da avana longitudinal
Plaaaraa, da axaaplu, a auprafat**
lor axtarioara, cu diaaatra tn or*
dine craadtoara da la draapta apra
atInga facilftaazl pralucraraa ou
sculele diapuaa pa capul ravolvar.
Pantru piaaa praluerata pa atrun'

guri ravolvar, tn cazul tn cara au
prafafa da diaaatru
d" rlatna napralucratl, aa va cluta oa valoaraa
diaaatrului d^ al fia eft aai apro
piata da oaa a diaaatrului d, iar
lungiaaa tj- ctt aai aid.
Mi
143
Exiatan|a> la unui dintra capatala

unui arbora, a unai gluri filatata
cu diaaatru aic lapiedici foloairaa
atrunjirii tntra vtrfurK praluora
re aai pracial) pi iaplicl unaori
prindara aupliaantarl pantru raali
zaraa glurii filatata. Inloouiraa
glurii filatata da acaat tip cu o
traaptl Y ilatatl axtar ior, pravl
zutl pa capltul arboralui, tatounl
tlfapta tahnologioitataa raparului
Taba lul 2.5
tflhnnlogie* 9
notohnoU*** P * " *
Epta
cfct iruta prin frozora
RM
liztrta u
n
u
i cane I d
op
a
n
lc
*
ro B ojungl ptno B D
frontall I troptoi oil indrloo au
diaaotrul oi aro osto diffoilA.
Hfej tohnologicA aata pravadaraa 9
nut oonol ou racordara 8 fundulul,
cere paraito proluororoa ou frail
Idiso, praluorara sat productivl do
ott oaa cu frozl dogat.
37ZZZZZ
IBB
Pralucraraa unui oanal pa o

t< oonicl a unui arbora aata
jor da exaoutot, daci fundul
lului aata paralal cu axa da
tria a orborolui.
~ V
treepaai u*
cana*
siM~
OaoA o furcA are descMderea Tn*

tra oala douA brate alcAtuitl nuaoi
din suprafata plana, aa poata fi
pralucrati cu fraza disc obipnuito,
mai tiiplt, aai ioftino fi aai pro*
ductiva dec it frazela dogat sau da*
cit frazala disc profilata.
Pralucraraa euprafatolor curba ou
profila ooaplicata nocositl fraza
dotalonoto, al oAror coat aata u i
rtdioat. lnlocuiraa acestor supra*
fata cu intoraoctfi da suprafata
plana craazA conditii aai convono*
bila din punctul de vadara al coo*
tuluf prelucrlrii.
W SgB S
c{3 -
IjS
Existenta unor suprafata cara sa

obtin prin frazara la aoolapf nival
facilitaazA atit pralucraraa pro*
priu-ziaA, cit pi oriantaraa pi fi*
xaraa sea if abricatului.
Practicaraa initialA a unui canal

|cu frozA disc facilitaazA pralucrarea unui ghidaj tn coadA da rtn<*inicA# foloaind fraza unghiulara
conico, al c^ror coat aata aai ri*
dicat; axiatanta chiar a unaI daga*
jjori reduce voluaul da luoru al
frazalor con ice.
Tabelul
2.6 (oontinuara)
m cazut unaf 8*-' ,n M r 9
.z * * Pr***1* | *U p
" 1 . tnutili . l P torti l w
cu
K g P r . w d . r M uni tr.pt. a
m
V ////Z 7
1lL
22
-63/
wm
//S*
l lungiM oora*punzitoare | N
(pentru ca alezorul g
era tntreaga lungiae efect ivl da
prasara) contribute | craftaraa
tehnologicit**1i._____________
Exacutaraa unef giuri neatrlpunu e u o auprafafcl plan! la fundul
giurii, eate d i f icili. Fotoairaa unai giuri cu fund conic aau a unef
giuri atripunae, pralucrata cu adtncitor cu cap, feciliteazi prelucraraa. Eata neceaer, tn cazul al
doilaa, ai aa aibi tn vadara mi riaila diaaetrelor <fc *1
(cara
trebula ai coraapunai cu cala da la
adfncftorul cu cap).
m m
Y///A
V/jfr.
/
f-dj
Pralucraraa cu burghiul a unai gl

uri cu axa Inclinati poata conduce
la deplaaarea ?i chiar la ruperea
aculei. Reali zerea tn preelabil a
unaf auprafete plana, parpandfeula*
ra pa axa gAurii, conduce la tabu*
nttltirea c o n d itiUor da afch iere.
__|Prelucrerea traptelor conioa ala
g & u r U o r aa realiseezA In conditii
aaf siapla cu un adVneitor conic,
dec* traapta conici a giurii aa a*
fli direct tn oontinuarea unai por'
tiuni cilindrioa.
conditiei 0->02 par

aite pralucraraa M i u$oara a su*
prafe$ei plana a boaajului dtn in
tar ioruI carcaaei (avTnd diaaetrul
r2^ prin aiaplif icaraa accaaului
sculai.
_|Satisfacaraa
J o anuaiti deforaare a axai bur*

gniului aa poata produce la ieîraa
aceatuia, dintr-o gauri atripunai,
intr-un pareta tnclinat; foraa pie
J ^êbuie at evite o aaeaenea ai
tuatie.
W
146
Tabalul 2.6 (continuara)
La pralucraraa calai da* a doua gi

uri, Tn cazul unor alazaja care
intaraaotaazi, burghiul aa poata
daplaaa. Pantru a avita o aaaaanaa
aituafia, gaura a doua aa axacutA
tn doui atapa: aai tntti aa raali*
zaazi o gauri cu diaaatrul g M iar
apoi aa lirgaata acaaati gauri pini
la diaaatrul
In ipotaza unor
diatanta praa iici tntra axala gAu
rilor, aa poata raourga 3 la ua*
plaraa priaai giuri prin introduce
raa tn aa a unui dorn cara aa va
aooata ultarior.
Moale
Duntatf apropiate
'/////a
V.
. -j---
Pantru giuri data dupi asaobIarea

a doui piaaa din aatariala cu duri
ti(i difarita (pantru introducaraa
unui *tift, da axaaplu), aata poai
bili daplaaaraa axai burghiuluf. 0
astfal da gauri sa axacuti In condifcH buna nuaai daci aatarialala
calor doui piaaa au d u n tit i aanaibil agala.
Eata dificili aaiguraraa coaxialititii a doui alazaja cara nu coaunici tntra ala, datoriti pralucririi alazajalor tn doui prindari
distincta ala piasai.
< /////7,
Pantru acala portiuni ala giurilor

cara trabuia alazata ( cun afnt
traptala cilindrica intarioara pan
tru rulaanti, In carcaaala pantru
raductoara aau pantru cutii da vi*
taza), axiatanfa unor dagajiri in*
tarioara favorizaazi pralucraraa
(conul da atac al alazorului pitrunztnd libar tn acaata dagajiri
intarioara). *
147
Tabalul 2.7 Foree tahnologioa pi mtihnologlot pantru piaaa

prin bropara.
Tahnologio
Natahnologio
1
722Z Z Z Z
| j
*7 7 7 7 7 7 ?
4 u a prtl,
Coaentariu
Blntr-o gauri contci, pravadara*

unor canal* ou fundul paralat cu I
xa giurii faoa postbill pralucraraa
prin bropara, aai productivl deck
lalta procadaa da pralucrara.
Evitaraa foloairii unor diqnzi*

tiva speciale da ghidare asta poafpill prin pravadaraa I
|iui cu o suprafata planl perpendI*
culari pa axa giurii.
Reducerea la ainiaua naoaaar a

llungialf suprafetelor bropata conduca atIt la diainuaraa putarii nr
caaara praluerirfl, eft m la aic|*orarea consuaului da scula (al ciror coat aat* ralat.lv aara).
777777////Z /A
Tabalul 2.8. Exaapla da foraa tahnologioa pi natahnoiogioa la esaoutaraa

f Hatalor
Natahnologio
Tahnologic
Coaantariu
Jprevederaa unai dagajiri la tarainaraa suprafatei f llatata faeill

taazi axaoutaraa prin atrunjira
Ifilatului.
Hln cazul giuri lor filatata cu ta

rodul, aata nacasar si sa *ini cont
da faptul ci tarozii atnt
|cu un con da atac, caaa ca diainuaazi lungiada traptai cu fllat pr*
lucrat integral d 2
^^*
Tabalul 2.8 (canitnuara)
Existanta unat dagajiri interioar

ou o lungiaa sufioianti faciliteazi
pralucraraa ou ajutorul unui outIt
giuri lor filtat nestripunsa m u
car* au tn oontinuara giuri cu diaaatra aai a i d .
Practicarea unai tapiri la capltul

arboralui facltitaazl a
co
recti a filierei, la fnceperea axacutiai filetului.
Tabalul 2.9 Exeapla da forat tahnologioa pi natahnologioa la exacutaraa danturilor

etehnologic
Tahnologic
Coaantariu
_kxi stanza unai dagajiri da litiae
praa mici face dificili pralucraraa
prin aortezare a danturii rotilor
baladoare (acaata fiind uneori unicul procadau da obtinar* prin ajohiere a danturii treptei ou diaaetru aai aic).
Polos irea suprafatai giurii axiale

pantru oriantara aaiguri o prelucrara aai precisi a danturii daoit
In cazul utilizirii unor giuri avtnd axa paralala cu axa pfesai..
Mic?orarea lungiaii butucului la

pralucraraa in aaria a rotilor din*
lata cilindrica paraita raducaraa
lungiailor cursalor in goI la aa*inile pantru cara avanaul rapid nu
asta prograaabil.
Tabalul 2.10
Natahnologio
S L
0.8
Exeaple da foraa tahnologioa I

nut* prin rotificr.
Tehnologic
natahnologio* pantru *>rafeta
Comentar iu
31
Existent* unai dagajiri facility

zi pralucraraa traptalor cilindrica
pa portiunea pa cara acasta trapta
sa continui cu trapta da disaetru
aai itra.
lln cazul unui arbore, ractificaraa

unai trapta cilindrica incadrate
jfntra trapta cu diaaetre u i asri
asta dificil da executet, caaa ce
face si f ia aai tehnologici o solu
tie cu posibilitate da iepire libe
Iri a discului abraziv la un capit.
Hai tehnologici asta tnsi variant*
constructivi la cara discul poata
iepi liber la aabela capete ala
treptei cilindrica.
La pralucraraa unui arbore cu aai

aulta suprafate conice, voluaul da
unci necasar pantru raglarea aaifi"
nii este aai radus daci suprafetele
conice sint caracterizata printr-o
aceeapi valoare a conieititii.
Este posibili evitarea rectif id*

rii pe o lungiae aai mare decit cea
necasari a unai trepte ci Iindr ice,
prin crearea unai trepte supliaen*
tare, cu o diferenta aici da diaae
tru Tn report cu treapta care tre*
buie rectificati.
M l 08
Daci la un arbore este necesar

se rectifice aai aulta trepte ci"
I indr ice, este da preferat si M
dopte o aceeapi valoare e razei di
racerdare, pantru a evita schiaberea discului abraziv aau coractares
frecventi a profilului aceatuie.
TAilul 2,10
00/
unor suprafafa m
fnil*
t i n m ) M r * d K t t o* l ca r * irab u k n e t f f i e t t * p l a n japlici atac*
tuaraa u n o r raglaja supli venter a
sau foLostraa unor d i ^ w i t t w r
daevata.
W m
chiar a u n o r o p e r a ^ i i d e pzrelucrare propriu- zisd.

TotodatS, d e s e n u l d e execuîe aflat in aa inginerului
tehnolog t r e b u i e s d p u n & in e v i d e n t existenfra unor suprafeê
care s& p o a t d fi folosite pentru instalaraa sendfabricatului in
vederea p r e l u c r S r i i raecanioe p r i n a^chiere. Da cSl d i n punctul d e
vedere al d e s t i n a f i e i sale piesa n u necesitA astfel d e suprafee, pr oie ct an tul piesei va trebui s \ir& ccat d e cerinêle
d e n a t u r e tehnologici, prevdzird elemente speciale (fig. 2 .1 ),
prin intermediul c dr o r a s& fie posibilS orientarea piesei; ast
fel de e l e m e n t e p o t fi bosaje, g&uri tehnologice etc. Se poate
ar&ta, d e exemplu, in sensul ilustrSrii celor afinnate anteri
or, c& arborii lungi au p re vA I zute, d e obioei, gduri d e centrare al cSror rol este d e a
servi la orientarea piesei intre virfuri, la prelucrcfcrile
prin strunjire, rectificare
etc. (fig. 2 .2 ). Ui alt exeaplu
este
cel al unor pistoane, ca
Fi02.1 ImbunStfft irea tehnologicitati* unei
pies prin prevederea unor eleraento re au prevcfczute supraf eê in
cara fac posibi15 siaplificaraa o* ter ioare, destinate de aseneriantirii semifabricatului pa mapi- nea orientrii semifabricatuna-unaalti pi cre$terea stabiL iti- lui pentru unele prelucrdri
prin a$chiere (fig. 2.3).
ti i In tiapul prelucririi.
zzzz
SJfl* 2.2. Exaapla da giuri da cantrare pantru oriantaraa Maifabr icat# Ior intr#
virfuri sau Tn vlrf pi in aandrina universal!.
151
Tabalul 2.11
^
unor lit
da ootr.
Coaentariu
n *
In cazul unai piu caral

suportl preluoriri 9 H
pini-unelte diferite, H
duL da aaplasare I cotalor poate evidantia acalle cota cara trebuie cbtinute pa fiecare aapini
fe avantual la flacare
fazi.
La pralucraraa unai piase da revoluie fn doui

prinderi, aodul da aapla-|
sore a cota lor poata ofa* I
ri indicatii clare Tn ca-l
aa ca privepte ob(inaraa|
[diferitelor cota Tn cazul I
fiecirei prindari. Repre*|
zantaraa piasai Tn pozikia corespunzatoar#calei|
[aai iaportanta prindari
asta da naturi si daa o
liaagine concreti asupra
ordinii opera(iilor sau
fazelor da pralucrara a
unai piese; Tn cazul pie-1
sei din desenul allturat,|
la priaa prindere, piesa
se fixeazi la exterior,
par la cea de-a doua, pa
[suprafata ihterioeri, cu
ajutorul unui dorn.
Intrucit, Tn practici,
I Iexeoplul din dase-1
| aliturat este aai
li executarea
|i TntTi a giurii stri*
j pi abia dupi aceea
la adTnoirii, se recoaandI|
raportarea suprafetei
prontala, prelucrata cu
UdTncitorul, fefci da suata frontal! a piesej
In leglturl cu cere se va|
ectue reglaree soulei
pentru prelucrare pi
da care eata aai upor da
varifioat diaenaiunea oba|
tinuti, ou ajutorul unui
publer de adfnciae.
Tabelul 2.11 (oontinuire)
Existent* unor beze de

referint* nu fnseamni cl
toate cotele trebuie re
portat la aceste baza.
In exeoplul din figuri,
fntruoft fiecere fLanai
constituio practic un
grup constructiv diferit
eleaentele unui asenenea
grup sa coteezi In report
cu grupul respectiv || nu
cu cele ele altui grup
constructiv.
Daci doui giuri sfnt an

plasete siaetric fn re
port cu exe piesei, pozi
tiile lor nu trebuie ste
bilite fe(S de aerginee
piesei, ci feti de exe de
siaetrie. Justificeree e
cestui aod de cotere vizeezi eviteree abaterilor
pozitiilor giurilor fn
report cu exe de siaetri
e piesei,Tn cezul fn cere
aerginee piesei este neprelucreti seu prelucreti
cu ebeteri aeri. De aseaenee, fn cazul fn cere
este iaportanti distente
dintre exele celor doui
giuri, pozitiile ecestore
nu se vor determine prin
distan(ele fntre exele
lor si o elti suprefeti,
ci direct, prin distente
dintre exele giurilor.
+
&
18
i -O
72
90
90
10
'
2I
21
32 __
10.
La prelucreree unui arbo*

re fn trepte si de lungiee redusi, elegeree unei
suprefete frontale ( pe
figuri, cee din dreepte)
fn celitete de bezi de
refer inti feciliteezi verifioaree diaensiunilor
de oitre nuncItor Tn tiepul si dupl efeotueree
prelucririi*
Tabalul 2.11 (oonttnuara)
In aflaura tn care at
posibil, aa va evita foloslrea Yn calltate da
bazl da refer inti a unai
suprafete nepralucrate,
caractarizate, da obicei,
prin abatarl relatlv aarl
de pozltie sau da foral.
In sfirit, pot exista cazuri in care semifabricatul este

completat cu elemente necesare fixSrii in dispozitive, pentru
prelucrarea precise a unor suprafete. De exenplu, piesa din tigura 2.4 este prevdzutd cu o treaptS conicd suplimentarf, a cfirei e x i s t e n t permite prelucrarea cu fixarea p iesei, pe porîunea respective, intr-un dispozitiv. Buca din figura 2.5 dispune de doua teiri canice interioare, la ambele capete, pentru a
fi posifaiia orientarea i fixarea semifabricatului intre vir
furi, in vederea executorii unei strunjiri exterioare de finsare.
r-.fK3S
j\>S&
i
u
M
Fig. 2.3 Prevederea unor elemente care
uraeazl a fi utllizate ca ba
za de orientare la prelucra*
rea aecanlci prin apchiere
Fig. 2.4 Pies! previzuti cu o traap*

tfl conici supIiaentari,pen~
tru fabunititirea conditii'
lor de fixare tn dispozitiv
D. Prescrierea raîcnalA a tolerantelor i a rugozittffcilcr

suprafeêlor prelucrate
Desenul de e x e c u t e trebuie s& cuprircl& toate da tele privind tolerantele i rugozitatea diferitelor suprafefce. Examinarea desenului de c&tre tehnolog, din acest punct de vedere, nu
trebuie s S l se limiteze ins& la atit; este necesar ca inginerul
tehnolog s& verifice justeêa prescrierii diverselor tolerant*
i rugozitdî, cunoscut fiind faptul cd prin utilizarea unor
tolerance i rugozitdî sc&zute se poate ajunge la cretari i*
portante ale oosturilor de fabriaaîe. Evident, o asenenea verificare are un caracter destul de conplox, ea implicind lntelegerea de c&tre tehnolcg a rolului functional al piesei In
(jiscutp-e. 0 asenenea verificare este mai dificil de efectuat In
Xipsa altor axponente ale documentaîei de baz&, adic& atunci
cirti la dispoziîa tehnologului se afl& doar desenul de executie. Diversitatea oandifciilor de
funcîonare a suprafeêlor pieselor a generat o gamfi largfi de
combinaLi ale toleranêlor i a
rugozitAîlor suprafeêlor. Citeva recomandSri, utile tehnoloIgului la verificarea prescrierii
rationale de c&tre proiectant a
fig. 2.5 ImbunStStirea tehnologicititii
sub espectul formei construc Itoleranêlor i a rugozitAîlor,
tive a unor bucê, prin preve~ pot fi intil unn&toarele:
1, Pentru suprafetêle a$a~
vederea unor suprafete conica
interioara, pentru orientarea zise libere ale pieselor, suprafntre vTrfuri, la atrun]irea Ifeê care nu determine parametrii
de funcfcianare a produsului, toexterioarl de finisere
| leranêle la dimensiuni nu trebuie s& fie prescrise la valori mai mica decit cele corespunzcLtoare preciziei eoonomioe. Parametrul de rugozitate Rf, pentru
PÛprafeêle libere, are de obicei valori mai raari decit 6,3 Aon;
pentru ônditpi de aspect sau de cretere a rezistenêi la
I caroziune, se admit totui valori mai sc&zute ale parametrului R,;
2. Pentru supraeele utilizate in prooesul de prelucrare
ca baze de orientare, toleranfcele dimensiunilor se incadreazd
cte regulcL in treptele 8.. .12 de predzie ISO. De reînut este
faptul cS pot exista situaîi in care toleranêle aoestor diaensiuni sint mai mici decit cele corespunz&toare preciziei eV oonomice;
3. Pentru suprafeele principale, adioS acelea care deterniina parametrii de funcionare a utilajului, toleranêle prescrise \ in cont de carxiitiile respective de funcîonare;
4. Rugozit&tile suprafeêlor de orientare i ale suprafeW o r principale sint influenâte de natura oontactului la care
4 sint supuse respective!e suprafeê: pentru contact fix, paramede rugozitate R# se va incadra in limitele 6,3...1,6 //m,
|| pentru contact mdbil Ra= 0 ,8 ...0,05 /jm/
E. Gradul de unificare si de normalizare a pieselor
Se consider^ c& o piesA este cu atit mai tehnologioft, cu
Genuine mai multe elements reglementate prin standards i
^?rTne; respectirxi o asemenea oerinÂ, se poate ajunge, de exeml | B la reducerea num&rului total de diametre i lungimi difeI
155
rite, cu posibile efecte asupra micorSrii num&rului scul*^

a^chietoare ?i al verificatoarelor. Extinzind domeniul da val#- 'j
bilitate a primei afirmatii, se poate canstata cS tehnolog j ^
tatea unui produs (ansamblu) este mai bunS dacS aoesta
un numSr mare de subansambluri sau piese standardizate i
Pentru obinerea unei evaluSri cantitative a tehnologicitSîi din acest punct de vedere, se recurge la un indicator v,
stabilit ca un raport intre numSrul de elemente unificate n si
numSrul total de elemente N:
n
Y -----(2.1)
N
2.1.2
Caracterul productiei i mSrimfla l o t u l u i . 0 jjn
tanfS hotSritoare asUpra elaborarii prooesului t e h n o lo g ic r e v i
ne cunoaterii caracterului producîei i m&rimii l o t u l u i . in
raport cu caracterul producîei (producfcie individuals, de serie mica, mijlocie sau mare, de masS), se indicS a le g e re a unor
metode de prelucrare mai productive sau mai puin p ro d u c tiv e ,
plecindu-se insS i de la evaluarea costului de f a h r i c a ^ i e * ,3
In cazul unei producfcii individuale sau de serie m ica, se
va recurge la o proiectare mai puin amSnuntitS a procesulU i
tehnologic, la maini-unelte universale, la cadre c u o c a l i f i care mai ridicatS. In acelai timp, pentru o producfcie de raasa,
este recoroandabilS utilizarea unor metode de mare p r o d u c t iv i t a te, implicind existenâ mainilor-unelte speciale, a u n e i p ro iectSri detaliate a tehnologiei de prelucrare etc. I n t r e cele
douS situaîi se vor afla evident cazurile productîei de serie
mijlocie fi de serie mare.
In ceea ce privete atribuirea caracterului de p ro d u ctie
individual^, de serie sau de masS, o anumitS c l a s i f i c a r e se
poate face pe baza greutSîi i a numSrului pieselor ce urroeazS
a fi executate (tabelul 2.12).
Nu numai caracterul produciei exercitS insS influents a~
supra elaborSrii i desfSur3rii procesului tehnologic, ci
mSrimea lotului. AceastS influents se manifests pe de o parts
in mod direct, prin modificarea panderii timpului de pregStire-incheiere din tinpul pe bucatS, in cadrul normei de tiap#
iar pe de altS parte, in mod indirect, fiini afectate fcndurol
de investitii, ciclul de fabricate, tinpul de a$teptare a se*
mifahricatelor etc. De altfel, in literatura de specialitate gj
xistS numeroase relaîi legate de determinarea aâ numitului
lot cptim, care sS asigure un minimum al cheltuielilor <3b
bricaîe, in corditiile unei productivitSti cit mai mari.
rabalut 2 .1 2
l U b l U r t * u rac ttn jlu ) product
Caractarul productiai
Product ie individual!
de saria aijlocie
producti* de saria
| Product ia de nasS
a a re
Mijlooii, buc/an
Uyoare, bua/an
Plni la 5
Pin! la 10
Pin! la 100
5...100
oo
CJ
P ro d jc tie
Grata, buc/an
productia d* aar ia a i d
Piaae
100...500
100...300
200...500
500...1000
300...1000
500...5000
5000...50000
Pasta 1000
Pasta 5000
Pasta 50000
2.1.3 D e s enu l d e execuîe a semifahricatului. In momentul

trecerii la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanicSL, inginerul tehnolog trebuie s3 dispunS deja de o serie de date
privind sendfabricatul folosit i de obicei chiar de desenul
Bp ifa br icatului. In cazul semi fahricatelor ojbtinute prin laminare, de reguld, se renun& la existenta unui desen al semifalrioatului, pe n t r u elaborarea tehnologiei de prelucrare mecani11 prin a dhiere.
| Stabilirea naturii semifahricatului se face prin consultarea unor tehnologi special i^ti in prelucrSri la rece i la cald,
jp baza unei analize tehnioo-eccnomice. Aceste analize au in
vedere eccnomicitatea obînerii semifahricatului, calitatea acestuia, dar
eccnomicitatea generals a realizarii piesei fi
nite. Se cunoa te faptul cS. este posibilS realizarea unui semifahricat in cxandilpi. ecanomice avantajoase (semifabricat caracterizat d e obicei printr-o precizie dimensional^ i de formS
redoscL), d ar care n u permite Qbfenerea la un cost scSzut a pie
sei finite, ceea ce n u s-ar intimpla dacS s-ar utiliza un se^ i f a b r i c a t c u u n cost ceva mai ridicat. Toate acestea subliniazS importanâ ce trebuie acordatS analizei i stah~i.Ii.rii ra
tionale a tipului semifahricatului.
Desenele d e execuîe pentru semifabricatele abtinute
prin t u m a r e i p r i n matrrfare sau for jare la cald se elatoreade obicei, d e cStre tehnologi specialist! in prelucrSri la
Caid, ajungiivi apoi la dispoziîa tehnologului in ale cSrui aîixiîi se afl& proiectarea procesului tehnologic de prelucraH *canicS prin a$chiere.
In report cu natura i cu desenul cancret al semifahric*tului, se stabilesc traseul tehnologic de prelucrare prin adispozitivele necesare, parametrii regintului de lueru
De reînut este faptul c| la analiza desenului seraifaiS^tului, tehnologul trebuie s& aoorde atenîe prelucrabilig K f materialului in aoeastd fazfi, pentru a recamanda, eventu157
al, aplicarea unui tratament termic pentru ameliorarea prelucarabilitatii prin afchiere; a se vedea, In acest sens, cele H
rfitate in subcapitolul 2 .1 .1 , In legSturS ou prelucrahLUtataa
prin afchiere.
2.1.4 E3cdpamentul tehnic dispanihi 1. Pentru proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanicfi, este necesar
s& se cunoasc nivelul de dotare fi posibilitatile de canpletare In viitor a bazei materiale a intreprinderii cu inafini-unelte, scule, dispozitive, verificatoare. In ceea ce privefte existenâ sau inexistenâ unei anumite dotciri cu echipament teh
nic a unei intreprinderi, pot fi eviderrfiate douct situafcLi distincte:
a) In cazul unei intreprinderi existente, inainte de a
se trece la elaborarea tehnologiei, inginerul tehnolog trebuie
sa cunoascd in principiu echipamentul tehnic din inzestrarea
intreprinderii, intrucit in funcîe de acest echipament urraeaz3 a fi proiectat procesul tehnologic;
b) Pentru o intreprindere ce unneazS a fi construitS,
proiectarea in principiu a tehnologiei de obfrinere a celor mai
importante produse este aceea care determine achizitianarea di
feritelor utilaje, scule etc.; in acest caz, se poate vorbi
deci despre o dotare cu echipament tehnic a intreprinderii in
raport cu tehnologia proiectata.
Revenind la prima situafie, care este, de fapt, fi cea mai
des intilnitS, se iirpune sublinierea importanêi cunoagterii ecfaipamentului trimic existent in intreprindere. Tehnologul tre
buie sS fie familiarizat in primul rind cu mafinile-unelte din
dotarea sectp-ilor fi cu posibilitaîle acestora. De dbicei, la
nivelul atelierelor de ptroiectare a tehnologiilor de prelucrare
la rece exists cataloage care cuprind prindpalele caracteristici ale mafinilor-unelte fi anume date privind gamele de turatii, avansuri, curse duble/minut, puterea motoarelor electrice
de acîonare etc. Important^ este de asemenea cunoafterea acelor caracteristici tehnice ale roainilor-unelte, care Darnl|^|
dimensiunile maxime ale pieselor ce pot fi prelucrate; citeva
indicatii in acest sens sint cuprinse in tabelul 2.13.
In anumite cazuri, prezinta interes pentru proiectarea
tehnologiei nu numai tipurile fi caracteristicile mafinilor-u
nelte, ci fi modul de dispunere a acestora in cadrul secîei de
prelucrSri mecanice. Se admite faptul cS o eventual^ dispunere
a mafinilor-unelte pe linii tehnologice asigurS careaitii mai
favorabile desfSfurSrii procesului tehnologic decit in cazul
grupSrii pe tipuri de mafini-unelte, aceasta inset evident fi in
raport cu caracterul productiei fi cu mSrimaa loturilor.
Este util s& fie cunoscute dispozitivele, sculele fi ve
rificatoarele existente, pentru a vedea in ce m4sur& ele pot fi
utilizate direct sau adaptate fSrfi cheltuieli prea mari pentru
158
fafcaricafcia altor repere; o asemenea oerinfcfi este de naturf H

H R e constructia sau achiziîonarea unor dispozitive, I unor
îficatoare sau a unor scule, in candiîi neecananioe pentru
f ^treprindere.
0 examinare atentft i un nivel de cuno^tlnê corespunziIlffi vor permite, in numeroase situaîi, ffirf a se apela la mari
cheltuieli suplimentare i numai prin executarea de scule, dis1 positive (al cfiror cost este mai scizut in raport cu cel al ujêi maini-unelte), creterea productivity^!! unor utilaje mai
ygchi- AceastS afirroaîe nu trebuie insS interpretatS in mod
jfesolut; inginerul tehnolog trebuie s& aib& in permanent in at0 iîe posibilitile de modemizare a tehnologiilor, chiar
prin canstrucia sau prin achiziîanarea unor noi maini-unelIq , scule, dispozitive etc.; important^ este stabilirea, pe baza calculelor economice, a momentului in care devine rentabilS
jnodificarea, in sensul moderniz&rii, a unei anumite tehnologii
de prelucrare.
2.1.5 Nivelul de calificare a cadrelor.Elaborarea docuentaiei tehnologice face necesarS, in unele etape, precizarea
qradului de calificare a cadrelor. Se impune deci ca, inainte
de a se trece la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanica, tehnologul s3 fie in posesia unor date privind calificarea
ca3relor existente. In funcfcie de acest element, se stabilefte
o asemenea variants tehnologici incit sSl fie posibilcL realizarea produsului in condiîile prescrise de proiectant, dar la un
cost cit mai scSzut.
Ridicarea nivelului de calificare a cadrelor trekuie s1
csonstituie o problem^. inportanti pentru fiecare intreprindere,
aceasta avind insemnate consecinê asupra costului i productivitiîi prelucrSrilor.
2.1.6 Alte ocndii de lucru.In afara factorilor enumeraL anterior i care, de obicei, sint factorii a cSror cunoatere este necesarS inainte de a se trece la elaborarea procesu
lui tehnologic de prelucrare mecanicS prin afchiere (desenul de
6 execuîe a piesei, caracterul producfiei i mSrimea lotului, ecbipamentul tehnic disponibil, desenul semifabricatului, nive
lul de calificare a cadrelor), exists situaîi in care pot apa
ce elemente suplimentare, de care trebuie s& se in cent in
I proiectarea tehnologiei. Astfel, de exemplu, se cunoate faptul
de obicei, in stabilirea tehnologiei, se are in vedere, cu
precSdere, criteriul economic, in sensul obînerii unei piese
$$ un cost cit mai sc&zut. Pot apare insS i cazuri in care es
te absolut necesarS efectuarea unor prelucr&ri in condiîi de
Prductivitate maximS, pentru a evita aa-numita "^trangulare
producîei in locurile "inguste11. Intr-un asemenea caz, se
lnP jne Qbînerea unui numfir maxim de piese in unitatea de timp,
Tabelul 2.13
1 Ma$ina-unealt!
I Strung
Carecteristici tohnice (diaenaiunf) ale Bapinllor-unelt*, oere

Iiniteazl dinenaiunile u x i M ale sef abr icatelor oa pot ft
preluorate
Dtmensfuni
Inlltimea vfrfurilor
Distanta maxims Tntre vfrfuri
Dimensiunile degajirii din batiu
Strung revolver
Diametrul alezajului din arborele principal

Diametrul maxim de strunjire
Strung automat
Diametrul alezajului din arborele principal

Lungimea maxima a curse1 de avans
Marina jap g!urit
Diametrul naxio de gfiurire

Distante de le coloan! pin! la arborele principal
Distance maxim! Tntre arborele principal ?i nasi
Marina de frezat
Dimensiunile mesei
La ma?inile orizontale: distanta maxim! de la mas! ptnl la ar*
borele principal
La ma$inile verticale: distanta de la arborele principal pin!
la ghidajul mesei
Marina -de alezat

frezat
Diametrul arborelui principal

Distanta de la arborele principal pin! la mas!
Marina de rabotat
Dimensiunile mesei
Deschiderea dintre coloane (sau lungimea consolei)
Lungimea maxim! a cursei
Marina de mortezat
Lungimea maxim! a cursei

Dimensiunile mesei
Distantele (maxim! ?i minim!) de la mas! la ghidajele berbecului portsoul!
Marina de rectificat rotund ex

terior
In!ltimea vfrfurilor
Distanta maxim! tntre vtrfuri
Diametrul maxim de rectificare
I Marina de recti**
I ficat plan
Dimensiunile mesei
Distanta dintre discul de rectificat ?i mas!
chiar cu riscul unei eventuale cre^teri a costului fabricaîei.

Tehnologul trebuie s3 cunoascS totodatcL nu rlumai echipamentul tehnic disponibil, ci i nivelul de utilizare a acestui
echipament; de exemplu, se impune cunoaterea acelor maîniunelte cu grad mare de incSrcare, fie pentru stabilirea unor
posibilit&fci de cretere a productivit&ii lor, fie pentru evitarea folosirii lor in fabricaîa unor categorii de piese prin
inlocuirea prelucrSrii pe aceste maini cu alte procedee sau cu
prelucr3ri pe maini-unelte similare.
2.2 siamjjumttft auuuBiHJNj.i OPEKATIILGR DE y i l

PRIN ASCHTERE
0 etapS important# in proiectarea prpcesului tehnologic da

5
determinarea
structurii
Lg
-t--- 1----- v
;
^jnologice necesare execujjrii pieselor este in strinsfi legSturfi de (xndiîile tehnicoflmcfcicnale prescrise aoestora. OperafcLile tehnologice se pot
gjupa in: operaîi de degroare, operaîi de finisare i ope
r a ^ de netezire. In cadrul unui prooes tehnologic se pot preygjea operaîi din categoria celor arfltate mai inainte sau se
poate renunâ complet la prescrierea uneia sau chiar a tuturor
EJtegoriilor de operaîi tehnologice, suprafafca piesei r&ninind
in starea rezultata din procesul de semifahricare.
0
corecta succesiune a operaîilor se stabilete atunc
gjni se ine seama atit de condiîile tehnice, care asigur pogjtalitatea realizSrii lor, cit i din consjderente economice,
care asigur& cheltuieli minime de fabricate.
Numirul variantelor unui proces tehnologic de prelucrare
necaniccL prin a^chiere va fi cu atit mai mare cu cit numSrul
pjprafeêlor piesei este mai mare; acest nura3r al variantelor
se poate determina cu relaîa:
(2.2)
in care k reprezinta numSrul operatp.ilor tehnologice.

Un rbl important in elaborarea proceselor tehnologice il
are modul cum vor fi realizate operaîile tehnologice: pe baza
Eincipiului diferenîerii operat-i.ilor sau pe baza principiului
ooncentr&rii operaîilor de prelucrare. Alegerea principiului
da realizare a operafciilor se face in concordant^. cu volumul
?producîei i dotarea tehnicS cu utilaje.
DacS se utilizeazd principiul ccncentrSrii operat-i ilor la
|relucararea mecanicS i sint realizate simultan "m" operaîi
Kdmologice elementare, in acest caz numSrul variantelor procesului tehnologic, cu diverse succesiuni, vor scSdea:
m
k!
(k-m) !m!
(2.3)
Spre exemplu, in cazul aplic&rii principiului diferenîejii operaîilor, la prelucrarea unei piese, la care sint de realizat ase operatîi, numSrul variantelor de prooes tehnologic,
|| conformitate cu relaîa (2.2), va fi de 720; dacd pentru a0eeai piesS sint realizate simultan un numfir de patru operaîi
olementare, numSrul variantelor de proces tehnologic va fi egal
wu xa ijlti oeuca raj.aya.cu. tm ia j /

Aoeste variants de real izare a unui proces tehnologic p*i_
tru o piesS conduc la existenâ, chiar in cadrul aceleiagi i*>|ne, a mai multor process tehnologice.
Proiectarea prooeselor tehnologice i in special 8tabill~
rea succesiunii operatiilor de prelucrare i a continutului acestora se efectueazS pe baza unor principli care conduc in fi
nal la reducerea num&rului variantelor tehnologice, apropiiixjule de varianta optima din punct de vedere economic. Aoeste
principli sint:
1. in cazul cind piesa nu poate fi executatfi ccnplet dintr-o singurS operaîe, atunci se recomandfi ca la prima operable
a procesului tehnologic s3 fie prelucratfi acea suprafafi sau,
in cazul cind este necesar, acele suprafeê care vor servi
drept baze tehnologice pentru operaîile ulterioare;
2. Operatiile sau fazele in tinpul c&rora exists posibilitatea depistSrii unor defecte de semifabricare (porozitati, fisuri, necmogenit&ti etc.) se recomanda a fi executate pe cit
posibil la inceputul prelucrSrii;
3. Daca baza de aezare nu coincide cu baza de mSsurare,
este necesar ca in operatiile urmStoare s3 se realizeze neaparat baza de ra&surare prevSzuta pe desenul piesei;
4. Se recomanda a se realiza mai intii degroarea suprafetelor i apoi finisarea lor;
5. Daca in timpul realizarii piesei rigiditatea acesteia
se poate schimba, atunci este indicat a se executa mai intii acele operatii care nu conduc la micorarea rigiditatii piesei;
6. La piesele de revolutie se vor prelucra mai intii suprafetele cilindrice sau conice i apoi se vor executa suprafetele frontale; aceasta recomandare apare necesarS in scopul re
alizarii dimensiunilor de lungime ale pieselor;
7. In cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate se
va avea in vedere ca ordinea operatiilor de prelucrare s3 fie
inversa gradului de precizie; o suprafatS cu precizie ridicati
se va prelucra inaintea altor suprafeê de precizie mai mica,
intrucit aceasta este susceptibiia de a fi rebutata;
8. Pentru iniaturarea cheltuielilor legate de transportul j
interoperational, in situaîa auplasarii maînilor dupa tipul
prelucrarilor, se vor grupa operaîile identice;
9. Executarea gaurilor, canalelor de pana, a canelurilor, I
a filetelor etc. se recomanda a se aplica catre sfiritul pro
cesului tehnologic, in scopul evitariideteriorarii cu ocazia
transportului interoperational;
10. In timpul elabor3rii semifabricatului pot lua natters J
tensiuni interne; in acest caz este indicat ca intre operaîile
de degroare i cele de finisare sa existe un anumit tinp pen*
tru a se elimina aceste tensiuni ( pe cale naturalfi sau artifi"
ciaia);
IX. Succesiunea qpar&tiilor tehnologice va fi astfel adoptatfl, incit s& se obtinfi un tiiqp de bazi minim ( pe baza mic$orSrii lungimii cursei de lucru);
12. Este indicat ca la prelucrarea unel piese s& se utilizeze cit mai purine baze tehnologice, pentru a se reduce numSrul de prinderi i desprinderi, care atrag dupS sine erori de
prelucrare i tiirpi auxiliari mari.
Un proces tehnologic bine intoanit va trebui s 3l respecte
urmfitoarea schema de succesiune a operaîilor:
-prelucrarea suprafeêlor care vor canstitui baze tehnolo
gice sau baze de mSsurare pentru qperaîile urm5toare;
-prelucrarea de degroare a suprafeêlor principals ale
piesei;
-finisarea acestor suprafeê principale, care se poate executa concomitent cu degroarea;
-degroarea i finisarea suprafeêlor auxiliare;
-tratament termic (daca este impus de condiîile tehnice);
-operatii de netezire a suprafeelor principale;
-executarea dperaîilor conexe procesului tehnologic (cintariri, echili.brSri etc.)
-controlul tehnic al calitatii; in unele situafcii pot fi
prevSzute operatii de control intermediar dupS operaîile de
important majora, pentru a evita prelucrarea in continuare a
unei piese care nu este corespunzatoare din punctul de vedere
al calitatp.i.
Dup3 stabilirea succesiunii operaîilor fi fazelor este
necesar a se alege metoda prin care urmeaza a se realiza operaIpa sau faza respective i apoi sfi se determine numSrul de operaii sau faze necesare realizarii piesei finite.
Alegerea metodei de prelucrare se face tinind seazna de urmatorii factori: productivitatea mafinilor-unelte existente sau
a liniilor tehnologice, candiîile tehnice impuse piesei, marimea coeficientului de precizie total, inpus, ce trebuie realizat in urma prelucrarii fiecSrei suprafefce in parte. Coeficientul de precizie poate fi calculat cu expresia:
ktot = -----
(2.4)
TP
in care Tsf reprezinta toleranfa semifahricatului, in micrometri; T - toleranfca dimensiunii, pentru, suprafaâ respectiva,
de dbtinut in urma prelucrarii, in raicrometri.
La alegerea metodei de prelucrare un rol important 1 are
numSrul operaîilor ce trebuie realizate i indicii tehnicoecanoniici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare.
Valoarea coeficientului de precizie total se poate obîne
prin cotnbinarea diferitelor metode de prelucrare pe diferite
163
*tot 3 k i
k 2'k 3 " * ' * n '
(2.S)
in care 21 reprezintS numSrul de cperaîi ( r e a l . i z a . t e p r i n B f p rite prooedee) necesare executSrii siiprafefcei, p e n t r u 9 s e o b ine precizia impusS. Pentru determinarea metodelor d e p r e l u
crare se procedeazS In felul urmStor:
- se determine valoarea coeficientului total de p r e c i z i e
folosind relaîa (2.4), unde toleranâ semifabricatului se p o a
te cine din standards, iar cea a suprafeêi de pe desenul d e
execuîe al piesei;
- din analiza tabelului 2.14 se opteazS pentru unui din
procedeele care poate oferi rugozitatea impusS de proiectant pe
desenul de execuie al piesei; alegerea se efectueazS in raport
cu posibilitatea realizSrii, prin procedeul respective a preciziei dimensionale i de formS;
- se calculeazS coeficientul de precizie al fazei respec
tive (kj); dacS valoarea calculate este cel puin egalS cu va
loarea coeficientului de precizie total, suprafafa se considers
terminatS;
- in cazul in care coeficientul de precizie calculat este
mai mic decit coeficientul total, se vor cSuta alte metode de
prelucrare care,\ in baza relaîei (2.5), vor trefcui sS ofere o
valoare a coeficientului de precizie total mai mare sau cel putin egalS cu cea calculatS cu relaîa (2.4).
In vederea calculSrii coeficienîlor de precizie intennediari, se vor folosi tabelele 2.15; 2.16; 2.17; 2.18, care dau
corespondent intre toleran^S, clasa de precizie (ISO) i rugozitate.
Exesnplu de calcul
O h
- -------
N
l
I
*0
60
Fig. 2.6 Schita piasei

pantru exemplul
considerat
Se considers cS este necesar a se exe

cuta piesa reprezentatS in figura 2.6 dintr-un semifabricat laminat la cald. Se adop
ts, din STAS 333-86, un diametru de urmStoarea valoare: 4>3o!J;? mm. Suprafaâ de diame
tru mai mare rSmine neprelucrat3,iar cea de
diametru 4>25*0'021 mm va trebui abinutS, prin
diferite procedee, din semifabricat.
In vederea gSsirii metodelor de prelu
crare a acestei suprafe^, se va prooeda in
felul urmStor:
Se calculeazS mai intii coeficientul de
precizie total:
Tlf
1200
--- ---- -------- 57,14
Tp
21
Din analiza t e g l l B 2.14 se poate canstata c8 rugozita

tea impusa suprafeêi respective (Rt=0,8 tm) poate fi realizati
prin mai multe procedee. Din toate, insS inind seania de samifatoricatul ales, precum fi de forma piesei, merita a se lua in
considerare strunjirea de netezire, rectificarea de finisare fi
honuirea exterioara.
Dacfi se considers ca operate finals rectificarea de fini
sare (care permite sS se obîna fi precizia dimensional^) fi
daca se irapune fi condipa ca din operaLa precedenta (rectifi
carea de degrofare-tabelul 2.15) s3 nu rezulte o tolerant^ mai
mare de 45 /an ( clasa a 8-a de precizie-tabelul 2.18), se poate
asigura un coeficient de precizie egal cu:
Tr,d
45
fc, - ----------- I 2,14 ,
Tr.f
21
tn care Tr d reprezinta toleranâ la operatia precedenta rectificSrii die finisare, adica rectificarea de degrofare, in /an;
Tr f-toleranta obtinuta la rectificarea fina fi care este egaia
cu toleranâ piesei.
Se poate constata ca valoarea coeficientului || este inferioara coeficientului de precizie total fi deci vor mai trebui
efectuate alte prelucrari, care sa asigure obtinerea unui coe
ficient de precizie intermediar egal cu:
57,2
----------------I 26'72
k,
2,14
I
Configuratia piesei permite efectuarea unei strunjiri de
degrofare, care poate asigura o toleranâ la diametru egaia cu
T d=280 /an (vezi tabelele 2.15 si 2.18). In acest caz coeficientul de precizie va fi:
Tsf
Ts.d
1200
= 4,28
280
Se poate observa ca cele doua metode vor asigura un coefi

cient de precizie egal cu: ka=ktkj=2,144,28=9,15 , ceea ce in
comparatie cu 57,14 este mult prea putpn. Mai sint neces&ra
prelucrari pentru a se obîne un coeficient de precizia egal
cu:
IS
57,14
k 2 3 ----- S ------- - 6,25
k.
9,15
0 strunjire de finisare care s asigure o tolerant egals
cu 84 H ar
apropia mult valoarea coeficientului de precizie
intermediar de cel total"(conform tabelului 2.18 strunjirea de
degrofare este in clasa a 11-a de precizie, iar cea de finisare
in clasa a 8-a; in canformitate cu datele din tabelul 2 .15,
pentru diametre cuprinse intre 18 si 30 mm, toleranâ este de
84 urn):
T,.d
280
k3 | ----- | ---- I 3,33
T,.f
84
Cu aceastS mSrime, coeficientul intermediar devine:
It = kj'k^kj 30,5
Intrucit aceastS valoare nu este mai mare sau cel mult egalS cu coeficientul de precizie total, va fi nevoie de incS o
prelucrare care s& asigure o precizie egaia cu:
Kot
57,14
k j3------- | ------ = 1,87
k
30,5
AceastS valoare a coeficientului de precizie poate fi atinsS printr-o rectificare de degrofare, dacS se impune ca la
operatia precedents toleranfca sS fie de 84 jum:
k4 ---------- ---| 1,86
Tr.d
45
Afadar se poate canstata cS precizia de prelucrare impusS
se realizeazS, dacS se efectueazS urmfitoarele prelucrSri prin
afdhiere: strunjirede degrofare, strunjire de finisare,recti
ficare de degrofare, rectificare de finisare. Coeficientul de
precizie va fi:
1 1 11 1111
45 84 280
1200
hot | ------------------- ------------------ i I 57.14
Tr.f Tr.d T.f Ts.d
21 45
84
280
In tabelele 2.19, 2.20, 2.21, 2.22, 2.23 sint prezentate exemple de trasee tehnologice ale diferitelor piese ce se prelucreaz& in productie de serie mica sau de serie mare.
Un model de plan de cperatii, pentru operatia 1 din tabe
lul 2.21, este prezentat in anexa 1.
166
Tabalul 2 . 1 4
Procedeul de
p re lu c ra re
Co r e L a t i a dint re caractariaticile diferitelor procedaa de pralucrara a m*irft*lor

pi rugozitataa a M s t o r a
prelucrare
P a ra c ta ru l
p re lu c r ir i i
Tu rn a re Tn n ia ip
Tu rn a re Tn c o c h i l i
Tu rn a ra sub p ra a iu n a
F o rja re lib e r a
F o r ja re fn n a t r it *
167
S a b la ra
L a a in a ra la c a ld
T ra g a ra la race
E x tru d a ra
O a b ita ra
S tr u n jir a
e x te rio a ra
S tru n jire
in te rio a ri
F ra za ra
c ilin d ric a
cu c u t i t
cu fa ra a trS u
Degropare
Sen i f in i ta re
F in ia a ra
F o a rte f i n i
Degropare
S e a ifin ia a ra
F in ia a ra
F o a rta fin a
A la z a ra cu c u t it u l
Dagrofara
F in ia a ra
F o a rta f in a
V a lo r ila r u g o z i t l t i i , In
im
a b e lu l 2 .1 4 B 8 3 B H I
166
T ib lu l 2 .H
Degrofare
F in is a re
Foarta f in a
Rodere
Degropare
S e m ifin is a ra
F in is a re
Foarta f in a
Honuire
S e a ifin is a ra
F in is a re
Foarte f in a
L e p u ire
P re a la b ila
Medie
F in is a re
Foarte f in S
L u a tru i re
Degrofare
F in is a re
Foarte f in a
im
Rectif icare
plana
Preliminara
Final a
P r e lu c r a r i
neconvent ionale
Rulare
E le c tro e ro ziu n e
de degrofare
E le c tro e ro z iu n e
de f in is a ra
P re lu c ra ri
e le c tro c h in ic e
P re lu c ra ri cu
u ltra s u n e te
(.c a n tta u a r * )
Tabalul 2.15
Tolerana T , p , pantru diaensiuni da la 1 pfrifc la 500
( STAS 8101-68 )
Traapta da p re c iz ie
Diaensiunea
noaineia, mm
5
10
11
12
13
14
15
1
Peste 1 la 3
10
14
25
40
60
100
140
250
400
600
Paste 3 la 6
12
18
30
48
75
120
180
300
J
480
750
Peste 6 la 10
15
22
36
58
90
150
220
360
580
900
Peste 10 la 18
11
18
27
43
70
110
180
270
430
700
1100 I
Paste 18 la 30
13
21
33
52
84
130
210
330
520
840
1300
Peste 30 la 50
11
16
25
39
62
100
162
250
390
620
1000
1600
Peste 50 la 80
13
19
30
46
74
120
190
300
460
740
1200
1900
Peste 80 la 120
15
22
35------ -
54
87
140
220
350
540
870
1400
2200 I
Peste 120 le 180
18
25
40
63
100
160
250
400
630
1000
1600
2500
460
720
1160
1850
2900
bS b
S IpSi
0 *
r>
Peste 180 la 250
20
29
46
72
115
185
|1|
Peste 250 la 315
23
32
52
81
130
210
320
520
810
1300
2100
3200
Peste 315 la 400
25
36
57
89
140
230
360
570
890
1400
2300
3600
Peste 400 la 500
27
40
63
97
155
250
400
630
S 970
1550
2500
4000
O b se rva tie : V a lo r ile to le r a n t e lo r d in ta b e l s ln t v a la b ile a t i t pantru p re lu c ra re a si4> ra fe (e lo r de re v o lu tie e f t pi
it
Tabelul 2 . 1 6
Tolaranta T, p t n t r u d i M n s i u n l p n t a 500 p l n a la 5000
171
T a b a lu l 2. 17
C o r a la t f a in f o r a a t iv a d in t r a r u g o z it a t a
91
p r a c i z i a d ia a n s io n a la
Tabelul 2.18
Coreapondanta dintre trupti de precizia pt attodi cb

prelucrare
Natoda da praluorare
Treapta da preoisfe
Caraetarul preluorlril
1. Strunjire (exterfoarfl.
intarioari)
dagropara
finiaara
foarte finl (cu diamant)
10,11,12,13
7,8,9,10
5,6,7
2. Frazara (oilindrid,
plan!)
P dagrosara
' finisara
foarte fini
9,10,11,12
8,9,10
7
3. Rabotara
dagropare
" finisare
10,11,12
8,9,10,11
4. Giurire
9,10,11,12
5. Adfncire
8,9,10,11,12
6. Alezare
degropare
finisare
- foarte f ini
6,7,8
6,7
5,6
7. Rectificare
degrofare
finisare
foarte finl
7,8,9,10
6,7,8
5,6,7
8. Honuire
Lepuire
Rodare
* medie
* finl
6,7
5,6
9. Filatare
" cu filiera
-cu cut it pieptene, frezere
* rectificare
6,7,8
6,7,8
5,6,7
10. Danturare
prelucrare cu scule din

Rp sau CM
rectificare
6,7,8,9,10
5,6
jtbservat ie: S-a notet cu Rp otelul rapid pi cu CM - carburi metal ice.

Tabelul 2.19 Succesiunea cperatiilor da prelucrare a unui arbore da
electroaotor, in condi(iile unei product ii da serie Bare
Schita piesei
Denuoirea operatial
(fazai)
Schita senifabricatului
Schita da prelucrare
Mapina-unealtl
folositi
Tabalul 2.19 (contlnuara)
FREZARE-CENTRUIRE
Hapfna
de freiat
oantruit
Frezara simultani la
aabala capata
CantruIra simultani la
ambala capata
STRUNJIRE DE OEGROSARE
Strunjire pa o parta
Strunjire pa cealalti
parte
OB
Strung
aulticutite
STRUNJIRE DE FINISARE
Strunjire pe o parte
Strunjire pe cealalti
parte
3 0 0 -
o e
Strung
aulticutite
CONTROL INTERMEDIAR
STRIERE (ZIHTARE)
O S & -
O R
RECTIFICARE
(siaultani pe toate
suprafetele)
0 B | -| -t if f e d
Hapina
de atriat
Hapina da
rectificat
siaultan
CONTROL INTERNEDIAR
FREZARE CANAL DE PANA
Mapina
da frazat
174
Tabalul 2.19 (oontinuara;
PtElME TOLE
(fn zona zfatatl)
10
STRUNJIRE TOLE
f----.
L.
.1 I
}
>
11
ECHILIBRARE
12
CONTROL FINAL
Strung
seaiautoaat
Tabatul 2.20 tuooaafunaa oparatiilor da pralucrara a unui yuni) conducitor

da la atrung, fn oondltiila unai producti i da aaria
Schita saaifabricatului
J.
xj
L
*1330
80V
1130
m J
Nr,
crt,
Danuairaa oparatjai
(fazai)
Sea ifabricat
obtinut prin dabitara
din bari laainati
Schita da pralucrara
Hapina-unaalt!
folosit!
STRUNJIRE
Strung
noraal
Strunjira frontal!
Cantruira
Strunjira frontal!
Cantruira
175
T a b a l u l 2 . 2 0 ( o o n t ^ <trtJ
STRUNJIRE
Strunjire Ioca? luneti
Strung
normal
STRUNJIRE DE DEGROSARE
Strunjire pa o parte
(tn aod succesiv)
Strung
normal
STRUNJIRE DE DEGROSARE
parte (fn aod succesiv)
Strung
normal
DETENSIONARE
STRUNJIRE
Strunjire frontali
Recentruire (la ambele
capete)
Strung
normal
Strunjire pe o parte
(fn aod succesiv)
parte (fn aod succesiv)
Strung
normal
RECTIFICARE
(fn aod succesiv)
Majina da
ractif icat
rotund
FREZARE DE DEGROSARE
A FILETULUI
Ha#ina
da frezat
filete
Tabalul 2.20 (ccntlnuaray
FILETAREA DE SEMIFI*
nisare a
filetului
Strung
da ffletat
FREZARE CANALE DE PANA
Hapina
de frezat
TRATAHENT TERHIC DE
DETENSIONARE
Hapina de
rectificat
gBuri de
centrare
RECTIFICAREA GAURILOR
DE CENTRARE
14
RECTIFICARE DE FINISARE
Rectif icare in aod
succesiv
15
>
3 K
Marina da
rectif icat
rotund
F1LETARE
Prelucrare filet
trapezoidal
Prelucrare filet
triunghiular
16
AJUSTARE
17
CONTROL FINAL
Strung
de filetat
Qbservatie: Schemele de orientara au fost indicate Tn confornitate cu GOST 31107-81
STRUNJIRE
Strunjire de finisare (a conului exterior)
Strung
de cop1at
Strunjire de finisare (a conului din

spate)
RECTIFICARE
Rectificare de degro?are a suprafe(ei frontala
Rectif icare de degrogare a suprafe(ei intarioara
o- -
Marina
universal!
de rectificat
BROSARE CANAL DE
PANA
Ha9 ina de
broât
Tabclut 2.21 (contlnuare)
D
A
N
T
U
R
A
R
ED
E
D
E
G
R
O
S
A
R
E
D
a
n
tu
ra
re p
rin p
i*
tr
u
n
d
a
r
a
H
a
p
In
a
un
iv
ersal!
d
ad
a
n
tu
r
a
t
ro
ti c
o
nic
e
DANTURAREA DE
FINISARE
Hapina
universal!
da danturat
roî conice
Danturara prin
rostogolire
AJUSTARE
CONTROL INTERMEDIAR
10
11
TRATAHENT TERHIC
RECTIFICARE DE
FINISARE
Rectificare intorioar!
12
CONTROL FINAL
180
Hapina da
rectificat
interior
Tabalul 2.22 SucoitiunM opirattUor da priluorirt prin iiwhUrt

dintat* dlindrioa, fn oonditHU unai productIi da aarl* lial
Schita piaaal
Schita aaaifabricatului
I
rfflÊS
1
I
s
* '
San ifabricat turnat din
fonts
Hr.
crt.
Denumirea o p a r a p e i
(fazei)
Schita da pralucrare
STRUNJIRE
Strunjira frontal a
Strunjira interioari
da dagropara
Strunjira intarioarl
da finiaara
Tapira intarioarl
Tapira axtarioarl
a butucului
Mapina-unaaltl
folositi
Strung
noroal
STRUNJIRE
Strunjira axtarioarl
da dagropara
Strunjira axtarioari
da finiaara
Strunjira frontalfi
Tapira axtarioari roatl
Tapira axtarioarl butuc
Strung
noma I
DANTURARE
Hapini
da frazat
danturl
HORTEZARE CANAL PANA

Mapini da
nortazat
CONTROL FINAL
Qbiairvtia: Schemata da orientare au foat indicate in oonfornitate cu QOST 31107-81.
181
|wn
v jii|bI
|jm
a|jd
ip
p ((lonpojd
juonitjd
|Wn
Mun|iim|
irup*o ui ' m o j i o
jo^||tjdo
2'l
Denunirea o p e r a t ic i
C f a z e i)
FREZARE PLANA
STRUNJIRE T)E DEGROSARE

S t r u n j i r i f r o n t a le
S tr u n jir i
in t e r io a r e
S t r u n j i r i ca n a le
WM
S t r u n j i r i fro n ta l
S tru n jiri
FREZARE
in te r io a r e
Ta b a lu l 2.23 (c o n tin u a ra )
W E
M a tin i
da a le za t
M fra z a t
l.ll
tCOC*\****
lakwluV. s g H a g ( e o n t ^ T u v a ' )
Vedere din A
GAURIRE
Vedere dm B
G a u rire la 0 1 0 ,2 mm
Ta ro d a re H12
Hayini
do g&urit
G a u rire la 014 mm
Ta ro d a ra H16
Vedere din C
G a u rire la 0 1 8 ,8 mm
GAURIRE
G a u rire la <>6,7 mm
Tarodare M8
CONTROL FINAL
Hayini
S gaurit
Cap.3 DEIERMINAREA ADAOSURHXR DE PRELUCRARE SI A DIHENSIUNHXR INTERMEDIARE

3.1 NOTIUNI DE BAZA
In constructia de maini, pentru obînerea pieselor cu
precizia necesarS i calitatea suprafeêlor impuse de ccandiiile funcfionale, este necesar, de obicei, ca de pe semifabricat
it se indepSrteze prin achiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare.
Deteminarea adaosurilor de prelucrare este strins legate
de calculul dimensiunilor intermediare i al dimensiunilor seraifabricatului. Pe baza dimensiunilor intermediare se proiecteaz& dispozitivele pentru prelucrari pe maini-unelte, verificatoarele de tipul calibrelor, se stabilesc dimensiunile sculelor achietoare la operaîile (fazele) succesive de prelucrare
a g&irilor: burghiu, l&rgitor, alezor etc. Dimensiunile calcu
late ale semifahricatului servesc la proiectarea matrifelor ,modelelor pentru execuîa formelor de tumare, cutiilor de miezuri etc. Stabilirea unor valori optime ale adaosurilor de pre
lucrare permite efectuarea calculului corect al masei semifabricatelor i al cansumurilor specif ice de materiale, precum i
al regimurilor de a^chiere i normelor tehnice de timp pentru
cperatiile de prelucrare mecanicS prin achiere.
Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc
urmStoarele metode:
a. metoda experimental-statistic^;
b. metoda de calcul analitic.
Prin metoda experi mental-statistic^ adaosurile de prelu
crare se stabilesc cu ajutorul unor standarde, normative sau
tabele de adaosuri, alc&tuite pe baza experienêi uzinelor sau
a unor date statistice. Folosirea tabelelor de adaosuri accelereaz& proiectarea proceselor tehnologice, ins& nu prezint# garanfcia c& adaosurile stabilite in acest mod sint intr-adevSr
minime pentru condiîile concrete de prelucrare, deoarece ada
osurile experimental-statistice sint determinate f3r3 a tine
seama de succesiunea concrete a operaîilor (fazelor) de prelu
crare a fiecarei suprafee, de schemele de aezare a semifabri
catului la diferite qperaîi de prelucrare prin achiere i de
erorile prelucrarii anterioare. Valorile adaosurilor experimen186
taj.-statisti.ee sint in multe cazuri mai mari decit este strict

jjecesar, deoarece au in vedere candiîi de prelucrare perrtru
care adaosurile trebuie sEL fie aooperitoare in soopul evitArii
febuturilor.
Metoda de calcul analitic al cdaosurilor de prelucrare,
elaborate de V.M.Kovan, se bazeazS pe analiza factotilor care
^termind mSrimea adaosului i stabilirea elementelor campanente ale acestuia pentru candiîile concrete de efectuare a diferitelor operaîi tehnologice. Aoeast& metoda permite evidenîerea posibilit&tilor de reducere a consumului specific de mate
rial i de micorare a volumului de munc& al prelucrflrilor mecanice la proiectarea unor procese tehnologice noi i la anali
za celor existente.
Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite detenninarea unor dimensiuni intermediare optime la toate operaîile succesive de prelucrare i asigurS un numSr minim de operafii i faze de prelucrare, necesare obînerii ealitefctii prescrise a piesei prelucrate.
In comparaie cu valorile adaosurilor determinate experimental-statistic, calculul analitic poate conduce la economii
de 6,. .15% din masa nets a piesei.
Metoda de calcul analitic se recomandS sd fie utilizatcL
indeosebi in condiîile producîei de mas&, de serie mare i de
serie mijlocie. Aceasta metoda. se reccmanda, de aseraenea, in
construcîa de utilaje grele, chiar in oandiîile fabricafiei
individuale a pieselor de dimensiuni foarte mari. Pentru astfel de piese, adaosurile prea mari pot conduce la pierderi mari
de metal prin achiere; pe de alta parte, la prelucrarea piese
lor mari este inadmi sibil rebutul produs din cauza unor adaosuri insuficiente,
La producîa de serie micst i individual^ a pieselor de
precizie medie, cind se schijnba frecvent obiectul produciei i
este necesarS o durat3 scurta a preg&tirii tehnice a fabricaîei, metoda de calcul analitic nu se aplic& de obicei din cauza
volumului relativ mare de calcule, de aceea adaosurile de pre
lucrare se determine! in acest caz din tabele,STAS-uri, GOST-uri
etc. La utilizarea tabelelor trebuie s5 se analizeze daccL conditiile concrete ale procesului tehnologic corespund condj-fciin pentru care au fost alcStuite tabelele normative. In toate
cazuriJ.e 'in care existci abateri fa^ci de ccandiîile tabelelor,
adaosurile recomandate trebuie precizate prin calcul analitic.
Se deosebesc urmcitoarele noiuni referitoare la adaosul de
prelucrare:
Adaosul de prelucrare intermadiar este stratul de material
08 se indepSrteaz Sl la operaîa (sau faza) respective de preluprin a^chiere de pe suprafaâ considerate. Acest adaos se
PterminS ca diferen^S intre dimensiunile obînute la doufi ope(faze) consecutive de prelucrare a suprafeêi oonsidera-
Adaasul da pocelucrare total e s te stratul de material c e N

in d e p S rte a z S p r i n e fe c tu a re a t u t u r o r operatiilor (fazelor) uoc e s iv d d e p r e lu c r a r e p r i n a ^ c h ie r e a s u p r a f e ^ e i considerate, de
l a s e m if a b rio a t p in f i l a p ie s a f i n i t e , i n soopul respecterii oond i^ iilo r
d e p r e c iz i e a s u p r a f e e i i d e c a l i t a t e
a stratului
s u p e r f ic i a l. A d a o s u l t o t a l a l u n e i s u p ra fe ^ e r e p r e z in t A , deci,
suma a d a o s u r ilo r in te rm e d ia r e n e o e s a re p e n tr u p r e lu c r a r e a com
p le t e a s u p r a f e ^ e i c o n s id e r a te .
Adaosurile de prelucrare pot fi simetrice si asimetrice.

Adaosurile simetrice ( b i l a t e r a l e ) sint adaosurile p r e v t e u te pentru prelucrarea suprafeêlor exterioare i interioare d e
revolutie (cilindrice, conice etc.) sau pentru prelucrarea simultanfl a suprafefrelor plane paralele qpuse (fig. 3.1).
Fig.3.1.Adaosuri simetrice
Fig.3.2.Adaosuri asimetrice
Adaosurile asimetrice (unilaterale) sint adaosurile prevdzute pentru prelucrarea succesivfi, in faze diferite, a suprafeelor plane opuse, sau adaosuri prevSzute numai pentru una din
tre suprafeele qpuse, cealaltd r&ninind neprelucratd (fig.3.2).
Din categoria adaosurilor asimetrice fac parte i adaosurile
pentru dimensiuni dintre suprafeêle plane i axe de referin^
ale pieselor.
3.2.MBTCDA DE CALCUL ANAUTIC AL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE
Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectueaz3 numai dupS stabilirea traseului tehnologic (succesiunii operaîilor) cu precizarea schanei de orientare i a schemei de
fixare la fiecare operaîe i precizarea procedeului de obînere a semifabricatului. Pentru fiecare operaîe trebuie calcula
te in prealabil eroarea de orientare i eroarea de fixare, care
sint mSrimi ce se includ in relaîile de calcul ale adaosurilor.
Fiecare semifabricat, in funcfcie de procedeul de semi fa188
)jfioara/ sa prezmra la prelucrarea mecanicS cu anumite abateri

^jiwmsionale gi da formSt, abateri de la poziîa prescrisi a su-
prafetalr fi defecte de suprafatS etc. Prin procesul de prelu

crare mecanicS aceste abateri se inlftturS sau se reduc in limi-
ggj admisibile.
Ca urmare a execuîei fiecfirei faze de prelucrare, apar,

asemenea, i abateri produse de insufi procesul de afchiere,
a ciror mfirirae depinde de metoda de prelucrare aplicatS, de regjimirile de afchiere, de erorile geometrice ale mafinii-unelte
-i de alî factori tehnologici.
La calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se con

siders cS mSrimea adaosului intermadiar pentru operatîa (faza)
ocnsideratS trebuie sS fie suficientS pentru a putea fi inlSturate toate abaterile (fazei) precedente de prelucrare mecanicS
sau de tratament termic, precum fi pentru ccmpensarea erorii de
instalare apSrutS la operaîa (faza) consideratS.
In continuare se vor prezenta succint abaterile rezultate
din operaîile de prelucrare precedente fi din operaîa de pre
lucrare consideratS, a cSror mSrime influenfceazS fi determinS
nSrimea adaosului de prelucrare intermadiar.
1.
C a lit a t e a s u p r a f e ^ e lo r p r e lu c r a t e e s te c a r a c t e r iz a t S
ru g o zita te a s u p r a f e ^ e i i d e a d in c im e a s t r a t u l u i superficial
ale c 3 r u i s t r u c t u r e f i p r o p r i e t S ^ i s e d e o s e b e sc d e c e l e ale met a lu lu i d e b a z S . P e n t r u a s e e v i t a m S r ir e a s u c c e s iv S in stratul
s u p e r f ic ia l a a b a t e r i l o r
d e l a s t a r e a n o rm a ls a m e t a l u l u i de
bazS! I m i c r o n e r e g u l a r i t a t i l e f i s t r a t u l s u p e r f i c i a l d e f e c t r e z u lta t l a p r e l u c r a r e a p re c e d e n t s t r e b u i e i n d e p a r t a t e l a p r e l u
crarea m e c a n ic S c o n s i d e r a t e .
MSrimea micraraeregularitSîlor suprafeêi este caracterizatS de inSlîoea neregularit&ilar profi lului R^, definite in
STAS 5730/1-85 fi GOST 2789-73 I InSIfimea neregularitSîlor
profilului dop-ir^P de procedeul de prelucrare prin afchiere, de
regimul de afchiere utilizat, de vibrafciile de inaltS frecvenfcS
ale mafinii-unelte sau sculei, de proprietSîle materialului
prelucrat (duritate etc.) fi de al$i factori tehnologici. InSllpmea neregularitSLlor profilului R^, rezultatS la prelu
crarea precedents, va intra ca element component in relaîa de
calcul a adaosului de prelucrare. La calculul adaosului de pre
lucrare necesar efectuSrii primei operaîi de prelucrare a fiec3rei suprafeê mSrimea Rj reprezintS inSlîmea neregularitSUlor semifabricatului.
/
In stratul superficial, in care datorrtS prelucrSrii prin
9Chiere se produce deformarea grSunîlor cristalini, apar tensiuni remanente fi duritatea superficialS se mSrefte. Deci, pe
0 anumitS adincime, stratul superficial se ecruiseazS.
La semifabricatele t u ma t e din fonts cenufie, stratul sut^rficial ccnstS dintr-o crusts perliticS, a cSrei zonS exteri
9t^ confine deseori urme de amestec de formare. Pentru lucrul
de
normal al sculei a?chietoare, adincimea de afchlera trebuia H

fie mai mare decit grosimea crustei perlitioe, de aoeea a c w t
strat trebuie inieturat oomplet la prima operable de prelucrar
a suprafeêi respective.
La semifabricate t u m a t e din oêl S
de asesnenea, de
fect superficiale sub forme de sufluri ]
microfisuri,
zone decarburate etc., care trebuie inlSturate prin a^chiere.
La semifabricatele matrifate i forjate H t w din oel,
stratul superficial poate fi decarburat pe o anumite aiincime
i cu oxizi formaî pe suprafaf& la incSlzire. Adincimea de achiere trebuie sS fie mai mare decit stratul de oxizi i cel
decarburat. Prin urmare, stratul superficial cu proprietaî deosebite in sens negativ faê de starea normaie, adice stratul
superficial defect, rezultat la prelucrarea precedents, trebuie
indep&rtat prin achiere, iar adincimea S a acestui strat va
intra ca element component in relaîa de calcul a adaosului. La
calculul adaosului de prelucrare nu se consider^ intreaga adincime a stratului superficial ecruisat prin a^chiere, ci numai
adincimea zonei superioare intens deformate.
2. Altd categorie de abateri ale semifabricatelor care influenêaza mSrimea adaosului este reprezerxtate de abaterile de
poziîe ale suprafeêi de prelucrat f a l d e bazele tehnologice,
denumite pe scurt abateri spafciale. Dintre abaterile spaîale
fac parte: necoaxialitatea suprafeêi exterioare (alease ca bazI tehnologic^) cu alezajul de prelucrat la semifabricatele
bucelor, cilindrilor i discurilor cu gaure prealabiie; necoa
xialitatea treptelor unui arbore fat de fusurile alese ca baze
tehnologice sau fa de linia gSurilor de centrare; neperpendicularitatea suprafeei plane frantale faê de axa suprafeêi
cilindrice de orientare a semifabricatului; neparalelismul su
praf eêi plane de prelucrat faê de suprafaâ plane de orienta
re la piese de tipul carcaselor etc.
Abaterile spafciale apar datorite erorilor de e x e c u t e i
deformerii semifabricatelor for jate i tumate, datorite deformerilor la tratamente termice, precum i din cauza erorilor geometrice ale ma inilor-unelte pe care se execute operaîile de
prelucrare. La prelucrarea mecanice se poate produce de asemenea copier ea la o scare mai mice a abaterilor spaîale ale se
mifabricatelor brute.
Abaterile spaiale rezultate din prelucrarea precedente
constituie un termen component al relafciei de calcul al adaosu
lui.
3. La fiecare instalare a semifahricatului pentru prelu
crare pe maîna-unealte, pot apare erari de instalare. Dato
rite erorii de instalare, suprafaâ de prelucrat initials nu ocupe o poziîe invar labile la toate semifabricatele din lot faê de scula a^chietoare reglate la dimensiune. Deplasarea suprafeêi de prelucrat (iniîaie) care apare datorite acestei e-
rori t r e b l e s a rie conpensata printr-un element, component suolimentar al ad a o sului Intermediar eroarea d e instalare la o~
Egrafcia considerate.
T r e b u i e preoizat cS eroarea de instalare se considers

In
P^lculul adaosului de prelucrare intermediar numai pentru opej-aîi efactuate pe ma ini-unelte reglate in prealafc&l la dimengiune, deci cind precizia de prelucrare se asigurS prin metoda
c^lnerii automate a dimensiunilor.
Dace prelucrarea se execute prin metoda
indivi^yaie a preciziei este neoesare verificarea iraiLviduaie a poziHei fiecerui semifabricat pe ma ina-unealte i, in acest caz,
locul erorii de instalare, in relafcia de calcul a adaosului
se introduce eroarea de verificare a semifabricatului, care se
datorete impreciziei verificerii
rizurile de trasare sau
ciirect pe suprafeêle semif abricatului care se fixeaze pe maipa-unealte.
MSrimea adaosului de prelucrare intermediar minim se calculeazS prin insumarea tuturor abaterilor prezentate mai sus.
Abaterile spaiale i eroarea de instalare reprezinte vec
tori, deoarece au o valoare numerics, o direcîe i u n sens.
Insumarea lor se face vectorial. La prelucrarea suprafeêlor
plane cei doi vectori sint coliniari, deci:
11 p + | | p + e
(3.1)
adice suma vectoriaie se determine prin suma algebrice a valorilor numerice ale vector ilor.
La prelucrarea suprafeêlor exterioare i interioare de
revoluîe, vectorii p si pot avea direcîi oarecare, imprevizibile, de aceea insumarea acestor vectori se face, la valoarea
cea mai prdbabiie, prin regula rSdScinii petrate:
|p + e | = y/p2 +e 2
(3.2.)
In relafciile de calcul ale adaosului de prelucrare, pre

zentate in cele ce urmeaze, s-au notat cu indicele i - 1 componentele adaosului ce derive din qperaîa (faza) precedente i
cu indicele i cesnponenta luate pentru operaîa (faza) conside
rate. Acest sistem de notare simplifies simbolizarea la ccnstruirea algoritmilor de calcul al adaosurilor cu ajutorul calculatorului electronic.
Adaosul d e prelucrare intermediar minim, pentru prelucra
rea prin metoda obînerii automate a preciziei dimensiunilor |
se calculeaze cu relafciile urmStoare:
a. pentru adaosuri sijnetrice (pe diametru) la suprafeê
exterioare i interioare d e revoluîe:
I H
1 2 / p i-x I I
191
(3 .3 )
b. pentru adaoeuri eimatrioe

plane cpuse, prelucrate slinultan:
1 1 9 11H 11
(bilateral)
pi-i
IS
la
0.4)
c. pentru adaosuri as imetrice (unilaterale) la supra^t

plane opuse prelucrate succesiv sau pentru o singure suprajfcyi
plane:
Api
p 1-1 I sl-1 + Pt-1 +
(3.3)
Notafri ile folosite sint:

- 2Lj Bin este adaosul de prelucrare minim pentru operafcia
(faza) i, considerat pe o parte (pe raze sau pe o singur& fa&
pland);
- 2 Apj ||| - adaosul de prelucrare minim pentru qperafia
(faza) i, considerat pe diametru sau pe dou& fee plane qpuse,
prelucrate simultan;
" ineifrijraa neregulariteîlor profilului, rezultate la operatia (faza) precedents i-1 ;
- S i-1 - adincimea stratului superficial defect, format
la operaîa (faza) precedent# i-1 ;
- p1. 1 - abaterile spafrLale ale suprafefei de prelucrat
fafe de bazele tehnologice ale piesei, rmase dupe efectuarea
operaiei (fazei) precedente i-1 ;
- ei - eroarea de instalare a suprafefcei de prelucrat
(iniîale) la operaîa sau faza considerate i.
Dace prelucrarea se face prin metoda obtpnerii individuale
a preciziei dimensiunilor, cu treceri de probe, atunci in relat-iile de calcul al adaosurilor, eroarea de instalare
este
inlocuite prin eroarea de verificare cvi la operaîa (faza) de
prelucrare i.
Valorile elementelor ccroponente ale adaosului de prelucra
re, din relaîile (3.3)..(3.5), depind de tipul pieselor, de
material, de metodele de prelucrare prin afchiere i de schemele de orientare in vederea prelucrerii prin achiere pe mainiunelte.
In unele cazuri concrete de prelucrare, unele din ccmponentele adaosului de prelucrare minim se pot exclude din rela%xa de calcul.
Astfel, la prelucrarea semifabricatelor din fonte cenuie,
fonte maleabiie fi aliaje neferoase, adincimea stratului defect
S se ia in calcul numai pentru adaosul priroei operaîi de pre
lucrare a fiecerei suprafeê; dupe.prima cperaîe de prelucra
re prin afchiere, merimea S se exclude din calcul, deoarece in
stratul superficial nu se observe raodificeri insemnate la aceste materiale.
Dupe tratamente termice i ternKxihimioe ale pieselor din
oêluri, stratul superficial trebuie pestrat in cit mai mare
192
D^pPffVr B U M
y.vyfc wwiy.i ic
mare, rezxstente la uzure etc.) se micôreaze rapid odatA

I mirirea adaosului inieturat la rectificare. Din acest motiv,
H oalculul adaosului pentru rectificarea pieselor din oêl
tratate terraic (prijfi ceiire, nitrurare etc.) se exclude termeH j S din relaîa de calcul.
La prelucrarea suprafeêlor de revoluîe cu orientarea sejnifabricatului pe gduri de centrare, intre virfuri, eroarea de
p instalare poate fi considerate zero pe direcfcia radiaie.
La prelucrarea g&urilor cu scule a^chietoare care se autoIscentreaze dupe gaura iniîaie (broe, alezoare fixate articulat pe arborele principal al mainii), abaterile spafriale de
jFinclinare
deplasare ale axei gSurii nu pot fi inieturate i
111 aceea termenul
se exclude din relaîa de calcul; totodate, datorite autocentr&rii sculei, eroarea de instalare este
zero.
La prelucrarea cu scule cu teisuri geometric determinate
sau la rectificarea unei suprafeê brute, dace nu se cer condiI ii de respectare a dimensiunii (prelucrare pentru "suprafafcS
H curate11) stratul mimim de metal care trebuie indepertat este
I format din termenii M i SM la care se adaugS abaterea
de forme a suprafeêi de prelucrat a semifabricatului brut.
La supranetezire i lustruire, adaosul de prelucrare este
Rteterminat de ineiîmea neregularitaîlor, de erorile de regla
re a sculei la dimensiune i de uzura acesteia, care nu depeesc de obicei 1/2 din toleranâ de prelucrare.
In baza acestor precizeri, relafciile de calcul ale adaosuI lui intermediar minim sint date centralizat in tab. 3.1., pentru diferite cazuri de prelucrare prin achiere.
Valorile numerice ale conponentelor adaosului de prelucra
re sint date In cap. 4 - 8 , pe tipuri de semifabricate, pentru
I diferite operaîi de prelucrare prin achiere. In tabelele norj mative din cap .4 - 8 ,*componentele adaosului sint notate fSre
Kindicele i-1 sau i.Pentru conpanenta Rj au fost date valori din
| irul standardizat de valori.
In relaîile de calcul ale adaosului de prelucrare, insumarea elementelor ccmponente s-a fecut aritmetic. La prelucra
rea mecanice a pieselor, o parte din componentele adaosului,firete, se pot conpensa reciproc. De aceea, pentru detenninarea
adaosului intermediar minim, se poate inlocui insumarea aritmetice a elementelor componente prin relatpi care se bazeaze pe
teoria probabiliteîi i statistice matematice.
Este de notat inse ce dace se aplice metoda probabi 1istice
de calcul, trebuie se se admite un procent oarecare de rise de
Qbfcinere la o parte din piese a unor suprafeê pe care adaosul
da prelucrare poate fi insuficient. In afare de aceasta, metoda
este mai complicate din punct de vedere matematic , necesite
calcule laborioase, astfel incit aplicarea ei este inutile 11
193
Tabelul 3.1. KaLatfl B calcuL el edaoaului 9 pralucrare Intanaediar WJJJ

Solatia de oaloul
Falul prelubr!rii
Prelucrarea suprafelelor oxterioare sau
interioare da revolutie
Prelucrarea ainultani a suprafe(elor pl'ana
oputa
Pralucraraa succesiv! a suprafetelor plana
opusa sau adaos pa o singur! fat! planl
Strunjirea suprafetelor oil indrica Tntre
vlrfuri; roctificarea firft centre
Alezarea cu alezor fixat articulat;
broparea giurilor
II 1!
SB
1
HBH
IBflflHI
.m*
Z 2
\>l *ln"
i-1+si-1>*2<*i-1
Lepuirea piarid unilateral!
Aoi i* <1.2...1,5)(Bz
Lepuirea suprafetelor de revolutie;

lepuirea plan~paralel!
2\>i sin9 C1#2...1#5)C2R2
Supranetezire, lustruire(adaos simetric)
^ i .in' 2Rz i-1+0'5*Ti
5-T,..,)
Prelucrarea "pentru suprafat! curatfi" a

unei suprafete brute
*pi minz i-1+Si-1+0'25*T i-1
Root ifIcarea dupfl tratament termic sau

tormochimic:
a.dad exists aroara da instalare
*pi .in' *z i-1+P.-1+ei

pi min=2Rz i-1+2v/Pi-i *
b.dacfi nu exist! eroare de instalare
*J
.in^z
Obsarvatie. Pentru simplificarea calculolor cu radicali so pot foloai urmStoarele

mule da aproximare:
- ypi-1
e*e
0,96*p.. 1;+ dac! Pj.j> c.
- ^Pi-x +
e*~
0,4*p^|+ 0,96-Cj, dacfic.
- ^Pi-i +
i~
pj.1# dacS p..1> 4c.
" /Pi-i +
for
daci > Apj.^
neraLonal3 d i n purxct d e vedere economic in condiîile productiei d e serie.

3.3. ABATERI SPATIALE
Cauzele principale care provoaccL abateri spaîale ale suprafeêlor sint urmatoarele:
- d e formaiîile remanente ale semifabricatelor;
- abaterile d e poziîe ale suprafefelor formelor d e turnare, matriêlor (in limitele admise la execuîa lor), care 9
Bzg la prelucrfrile prin afchiara la o scarf mai nlot, pra

a m si alta abateri spaîale care pot apara la prelucrarea prin
lujchiere a semifabricatelor j
abaterile de la poziîa reciprocal corecta a subansamblurilor mafinii-unaTte fi erorile deplasflrilor relative ale i
diferitelor subansambluri care candiîoneazA pozi^la relatival
dintre scula achietoare fi piesa de prelucrat.
Deformafciile remanente ale semifabricatelor se produc
ales ca rezultat al apariîei tensiuriilor interne, la rfcirea
neuniforma a semifabricatelor fi la tratamente termice,cind neuniformitatea incaizirii fi rfcirii pieselor determina formarea
unor tensiuni termice , iar neuniformitatea transformSrilor
structurale in tiinp fi pe secîunea piesei respective provoacM
tensiuni structurale .c
In timpul tratamentelor termice, deformarile sint apreciabile, mai ales la piesele lungi fi complicate. Termenul din relaîa de calcul a adaosului de prelucrare trebuie sa includa
valoarea curbarii la tratamentul termic al pieselor, pentru ca
adaosul de prelucrare sa poata compensa aceasta deformaîe.
Deformaîile remanente se produc, de asemenea, ca rezultat
al redistribuirii tensiunilor interne, provocata la indepartarea straturilor de metal prin afchiere, in special la prelucra
rea de degrofare a semifabricatelor.
In urma micforfrii abaterilor spaîale la operaîile de
prelucrare succesive, aceste abateri devin foarte mici dupa operaîile de finisare fi pot fi neglijate.
Abaterile spaîale vor fi deci luate in considerare in
calcul:
1. la semifabricate brute, pentru prima faza tehnologicS
de prelucrare prin afchiere a fiecarei suprafeê;
2. dupa prelucrarea de degrofare fi cea de semifinisare
cu scule cu taifuri geometric determinate, pentru faza tehnologica urmatoare;
3. dupa tratamentul termic, chiar daca anterior nu a existat o deformare.
La calculul adaosurilor de prelucrare se vor considera numai acele abateri spaîale care nu se includ in cimjxil de toleranâ la dimensiunea suprafeêi, ci au o valoare independents.
In unele cazuri, abaterea spaîala este egaia cu suma mai
multor abateri componente, fiecaredin acesteafiind un vector.
In cazul existenêi adoua abaterispaîalecomponente (p1
i p2), mSrimea abaterii spaîale rezultante p-ir1 este:
Pi-1 = I Pi + .P2 I*
(3.6)
Daca vectorii p1 si of au aceeafi directie fi acelafi sens,

obtinem:
Pi-i = Pi + P2,
(3
7)
195
iar p e n t r u s a n s u r i o p u s a :
Pi-t " Pi " P2-
(3.8)
la prelucrarea suprafeêlor da ravolufcLa, vactorli pot avea direcfcii oarecare ca nu pot fi pravfizuta 9 ! In acest caz
insumarea lor se face dijpa rogula r&dAcinii pfttrate:
Pi-i I J p i B
Pa
0,96-p, 1 0,4p2,
(3.9)
daca p1 > p2-
Daca exista trei abateri spaîale, de exemplu cur bare, abatere de la coaxialitatea treptelor i eroare d e centrare la
arborii in trepte, atunci:
Pi-1 = m
m
m
I * 94*Pi + #3#P2 1 ' 3#P3 (3-10)
daca p1 > || > p3.
Marimea i felul abaterilor spaîale depind in special de
forma piesei i d e raporturile dintre dimensiunile sale, precum
i de schema de orientare a piesei in vederea prelucrarii pe
ma ina-unealta
Influenza schemei d e orientare a piesei asupra marimii abaterii spaîale poate fi evidenîata pe baz a exeroplului de
prelucrare a unui arbore in trepte, cu prinderea in universal,
respectiv intre virfuri (fig. 3.3).
Fig.3.3.Influenza scheme 1 de orientare asupra miriam

abaterii spat 1tie
la prinderea in universal (fig. 3.3,a) i in cazul unei erori de instalare in universal j = 0 , abater e a spafciaia pen
tru suprafaâ cu diametrul D este p*= 0, iar pentru suprafaâ cu
diametrul d, p = p , unde p
este m ar imea abater ii d e la coaxialitate a trqptelor arborelui. La prinderea aceluia i arbore
intre virfuri (fig. 3.3,b) i in cazul unei erori d e centrare 3
arborelui p.8ntr = 0, abater ea spaîaia are marimea p 1 1/2* ptx
pentru ambele suprafeê.
Se vor examina abaterile spafciale caracteristice pentru
diferitele clase de piese de maini. In tab. 3.2 este data cla-
T-b*lul 3.2. Claaificaraa pieselor tipizate pa elm, M construct.. da Maplnl

ARBOR I NETEZI SI IN TREPTE
I > t,5D
1.ArborH reckictoarelor
pi outfHor da vitaze
2.Arborii pompalop cantrifuge
3.Axe
4.Tije
S.Stifturi
BUC9E SI GUZINET1 PENTRU

L > 0,25-D
I.Cuzineti pentru
laglra
DISCURI H < 0,25D

6.Roti da curaa pi
volant 5
rotunda7.Roi dintate cu o
singur2 coroanS
1.Pirghii de cuplare
2.Furci da cuplare
3.Furci de ambreiaj
4.Pirghii de acttonare
TAMBURI SI PAHARE 0,25D < L < 1,5D

1.Tamburi de trolii
2.Carcase de lagfir
3.Ropi
de curaa fn
trepte
2.Bucpa da ghidara
S.Bucpe pantru laglra
PIRGHII SI FURCl,'
1 .Pistoane-disc
2.Hanpoana.
3.Flanpe
4.Capace
5.Cuplaje
LAQARE
A.Pistoane cu tijS
5.Roi dintate cu
mai multe coroone
GR1NZ1 SI CONSOLE
1.Grinzi
2.Traverse
3.Console de toate tipurile
CARCASE,BATIURIfPLACI
1.Carcase de reductor
5.Blocuri de
cilindri
2.Carcase de' pompe centrifuge pi cu piston 6.Chiulase
3.Carcase de cutii de viteze
7.Batiuri de mapini-unelte
4.Cartere
8.Pl3ci de fundafie
Nota(ii folosite: H-grosimea discului
D-diametrul exterior
L-lungimea totals a piesei.
sificarea p i e s e l o r tipizate p e clase.
Pent ru p i e s e l e d i n clasa arbori sint caracteristice urraStoarele a b a t e r i spaîale:

- p e n t r u suprafeêle exterioare d e revoluie - curbare
abaterea d e I d coaxial itatea treptelor i eroarea d e centrare;
S p e n t r u suprafeele frontale p lane - perpendicularitatea sup ra fetelor frontale fa$S d e axa arborelui;
- p e n t r u g S u r i l e axiale ale arborilor cavi - deplasarea
fi inclinarea a x e i g&urii.
Curbarea semifabricatului brut este rezultatul r&cirii sa

le neuniforme i al loviturilor accidentale, sau al deforrafirii
semifabricatului aflat inc& in stare caldS, dupS seanifabricare.
In cursul prelucrSrilor mecanioe prin afchiere, curbarea
rezulte in urma micorrii curbSrii semifabricatului brut, precum i in urma redistribuirii tensiunilor interne, produsfi dup&
friciep&rtarea straturilor a^chiate de metal.
Abaterea de la coaxialitatea treptelor semifabricatului apare:
- la forjare libera, datorit# abaterilor de forjare la
Bg uiujuere wu ara n e h b a i-nejjufcixuir;

- la strunjire, datorita micforarii norraale a erorlXar
semifabricatului.
Dup3 prelucrarea de degrofare, abaterea de la coaxialitatea treptelor care a exlstat la semifabricatul brut se micforeaz3 , iar la faza tehnologicS urraatoare este practic inlfitura-
ta.
Eroarea de centrare este abaterea axel gSurilor da centra

re faâ de axa geometries a semifahricatului.
Neperpendicularitatea suprafeêlor frontale facade axa
arborelui este, de obicei, rezultatul erorilor geometrice ale
mafinii-unelte. La retezarea (debitarea) semifabricatelor fi la
prelucrarea capetelor acestora, abaterea spaîalS menîonata
este determinata de neperpendicularitatea mifedrii de avans pe
axa semifabricatului fi de deformafri lie elastice ale sculei afchietoare.
La strunjirea suprafefelor frontale ale treptelor cu diferente mici intre diametre, neperpendicularitatea suprafeêlor
frontale este mica fi poate fi neglijata.
Deplasarea axei gaurii axiale faâ de axa geometrica a semifabricatului se datorefte erorii de Instalare la gaurire.
Inclinarea axei gaurii axiale faâ de axa geometrica a se
mifabricatului este provocata de urmatoarele cauze:
I neperpendicularitatea direcfciei de avans a lajrghiului
faâ de suprafaâ frantaia a piesei, ca rezultat al abaterilor
de pozifie ale subansamblurilor mafinii-unelte;
- inegalitatea couponentelor radiale ale forelar de afchiere, care apare in cazul lungimii diferite a taifurilor fcurghiului (ascuîre imprecisa a burghiului);
- deforraatpile elastice ale siansarablurilor mafinii-unelte, sub acîunea conponentei axiale a forêi de achiere.
Pentru piesele din clasele bucfe fi discuri, tambure fi
pahare, sint caracteristice urmatoarele abateri spaîale:
- deplasarea axei gaurii centrale fa^S de axa suprafeêi
exterioare de revolufcie (excentricitatea), care poate exista la
semifabricatele brute fi care se micforeaza progresiv la prelucrarile prin afchiere;
- neperpendicularitatea suprafeêlor plane frontale faâ
de axa piesei, abatere care poate rezulta la retezarea fi la
strunjirea frontaia;
- neperpendicularitatea suprafeêlor frontale la semifa
bricatele brute forjate.
La piesele din clasa pirghii fi furci abaterile spaîale
care pot apare sint: curbarea semifabricatul\si brut, inclinarea
fi deplasarea axelor gaurilor. Inclinarea axelor gaurilor pro
duce o abatere de la paralelismul axelor, iar deplasarea lor, o
abatere a distanêi dintre axele gaurilor.
La piesele din clasele grinzi fi console, carcase, batiuri
daforraariJLor senufanricatului brut tumat, sub actiunga tmaiunilor interne ce apar la rScirea neuniformS. De as<4|[^k, datoritA redistribuirii tensiunilor Interne dupS
grofare pot apare abateri de forms fi abateri d e p i ^ * ^ ^ ^ '
suprafetelor. Abaterile spaîale ale suprafetelor planepot^T
abateri de la parallelism, abateri de la perpendicularitate, abateri de la planitate etc.
Pentru gSurile din aceste piese, abaterile spafriale sint
determinate de inclinarea fi deplasarea axelor gSurilor.
Abaterile spaiale remanente ale suprafetelor prelucrate
care au avut abateri iniîale sint rezultatul copierii abaterilor prin prelucrare, la o scarS de micforare.
Valorile abaterilor spaîale ale semifabricatelor, precum
fi abaterile spaîale remanente dupS efectuarea operatiilor de
prelucrare prin afchiere sint date in cep 4 1 8, pe tipuri de
semifabricate.
3.4. EROAREA DE INSTALARE
Eroarea de instalare la operaîa consideratS este caracterizatS de mSrimea deplasSrii suprafeêi de prelucrat, dupS orientarea fi fixarea in dispozitiv, faS de poziîa teoreticS
prevSzutS de schema de orientare. Modal de determinare a erorii
de instalare a fost prezentat in cap. 1.
3.5. EROAREA DE VERIFICARE
La afezarea semifabricatelor in vederea prelucrSrii fSrS
I dispozitiv special, cind reglarea sculei afdiietoare la dimensiune se face prin treceri de probS pentru fiecare semifabri1
cat in parte (abinerea individuals a preciziei dimensiunilor)
I precizia afezSrii se asigurS prin verificarea individuals a
poziîei semifabricatului pe mafina-unealtS.
In relaîa de calcul al adaosului de prelucrare se va introduce in locul erorii de instalare, eroarea de verificare ev
la crperat-ia consideratS.
Eroarea de verificare a semifabricatelor pe strunguri a
fost prezentatS in cap. 1.
,1
La afezarea semifabricatului in universal fi lunetS, pen
tru strunjirea interioarS fi rectificarea interioarS, se face
verificarea cu precizia pina la 1/2 din toleranâ'la diametrul
gSurii prelucrate, deci ev = 0,5Td.
3.6. CALCULUL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARY
Pe baza adaosurilor intermediare minima calculate se determinS dimensiunile intermediare pentru fiecare suprafa& a
199
dm p r o lu c r a t , la to a ta o p e r a t iile d e p r e lu c r a r e .
D i a m iuni la lntareedllare aou operaîcriale sint dLnenaiu.
nile pa car# la capita In mod suoaesiv suprafsfcele piesei H
difaritala oparaîi (faza) de prelucrare prin a^chiere, g g |
plnd de la aamifabrioat plna la piesa finiti. Aoestea sint dimensiuni tahnologice care se noteaz& In documentatia de Cabcicaîa (plana de operaîi, fife tehnologice etc.) i care deter
mine, da aseroenea, dimensiunile verificatoarelor de tipul call,
brelor limitative, dimensiunile sculelor agchietoare pentru
Huw Bfl
prelucrarea gSurilor: burghiu, l&rgitor, alezor etc. Dunaisia>

nile intermediare trebuie dbînute in limitele toleranêlor
tehnologice, stabilite pentru operafriile succesive de prelucra
re a fiecirei suprafeê. La ultima operate de prelucrare a fiec&rei nuprafeê rezultA dimensiunea finite, in limitele tole
rance! fiiiafionale.
Relaîile de calcul ale dimensiunilor intermediare se sta
bilesc din analiza schemelor de dispunere a adaosurilor inter
mediare fi toleranêlor tehnologice. Dispunerea adaosurilor de
prelucrare intermediare este diferitS, dupS cum prelucrarea se
realizeazd prin metoda obfcinerii individual e sau prin metoda
obînerii automate a dimensiunilor (cu reglarea sculelor dupd
piese de probi sau dupfi etalcn).
In fig. 3.4 se prezinta schema dispunerii adaosurilor in
termediare la prelucrare prin metoda obtinerii individuale a
dimensiunilor pentru suprafeê de revoluîe exterioare - arbori
(fig. 3.4,a) fi suprafeê de revoluîe interioare 1 alezaje
(fig.3.4,b).
a)
b)
Fig, 3.4. Schema adaosurilor intermediare la prelucrarea prin metoda

obtinerii individual* a dimensiunilor: a. arbori: b. alezaje
Pentru suprafefce de revolutie exterioare se pot serie relaîile:

- adaosul minim:
(3 .1 1 )
200
- adaosul maxim s
m
a
x ^1
1m
a
x ^1 B
in
(3-12)
M care: 2Ap, min, ggfl BBX este adaosul de prelucrare minim, res
pectiv maxim, pentru qperatia (faza) considerate B
d- I H R d i.1 - dimensiunea minima, respectiv maxima
ogre se abîne la operaia (faza) precedenta de prelucrare i-1 ;
H Binf d ? aax - dimensiunea minima, respectiv maxima,
|P se d b t m e la operaîa (faza) de prelucrare considerate i.
Se observe ce adaosul de prelucrare nu are o valoare congtante pentru toate semifabricatele din lot, ci variaze intre
valonle
m
in
ax*
I 9
Se delineate nopiunea de aiaos de prelucrare nominal
2A| noa, ca fiind diferena dintre dimensiunea nominaie obinute la operaîa (faza) anterioare d M nom i cea considerate
d.
'(pentru arbori, fig. 3.4,a):
2A , noa = d i-1
non | d iPno*H
(3.13)
|&&,
Prin urmare, pentru arbori:
2Aâi noa = 2Api min + T ;i.4
(3.14)
Analog, pentru suprafeê plane cu adaos asimetric:
^pi nom ^pi min
i~1
Pentru suprafeê de revoluie interioare, adaosurile uvtennediare vor fi (fig.3.4,b):

- adaosul minim
- adaosul maxim:
- adaosul nominal:
ZAp. min * ^ i min
^ i - 1 ax
2Api max ^ i max
^ i - 1 in
^ i - 1 nom
nom ^ i noa
2A p , nom = ^ i min + T i -1
(3 .1 5 )
(3 .1 6 )
(3 .1 7 )
(3 .1 8 )
Valorile adaosurilor nominaie sint neoesare pantru determinarea dimensiunilor nominaie ale semifabricatelor pe baza ce
rora se execute echipamentul tehnologic (matriê, modele pentru
tumare, dispozitive pentru prelucrare etc?.). Valorile adaosu
H lor de prelucrare maxime servesc pentru detenninarea adinci
milor de afchiere (t. = A ^ max), a vitezelor de afchiere, a fortelor maxime de afchiere, pentru calculul forêi de fixare in
dispozitiv, pentru calculul puterii efective necesare pentru
regimul de achiere ales.
Dimensiunile nominaie pentru diferitele operand.! (faze) de
prelucrare a unei suprafeê, in cazul regierii prin treoeri de
probe, se iau astfel:
Pentru suprafe'te exterioare (tip arbore), dimensiunea nominaie se ia egaie cu dimensiunea maxime, cimpul de tolerance
201
fiind dispus in minus a%A de dimensiunea ncminalft; in aoest

fel, executantul atinge la prelucrare mai intii dimensiunea nominald i apoi urmeazfl cimpul da toleran&, astfel incit sint
reduse la minim posibilitfifcile de apariîe a rebutului nerecuperabil.
Pentru suprafeê interioare (de tip alezaj), dimensiunea
nominalS se ia e g a lk cu dimensiunea minimi, cimpul de toleran^fi
fiind dispus in plus fa& de dimensiunea ncminalL Si in aoest
caz, in timpul prelucrarii se atinge mai intii dimensiunea nominalS, iar cimpul de tolerant urmeazfl in sensul a^chierii.
Respectarea acestor recomandari corespunde a^chierii spre
maximum de material: in cazul arborelui, maximul de material
corespunde dimensiunii maxime a arborelui, iar in cazul aleza
jului, maximul de material echivaleazd cu dimensiunea minima a
alezajului; se abine, astfel, micôrarea uzurii sculei i a
oonsumului de energie pentru a^chiere, deoarece executantul oprete prelucrarea la atingerea dimensiunii nominale.
Grosimea unei preeminence sau a unui perete (fig. 3.5,a)
se echivaleazd, conventional, cu diametrul unui arbore i de aceea cimpul de to le ra n t se amplaseazS in minus fat^L de dimen
siunea nominal^; l&timea unui canal, sau a unei a dincitu ri (fig.
3.5,b) se asimileazS, conventio na l, cu diametrul unui alezaj,
ia r cimpul . de to le ra n t se dispune in plus fa& de dimensiunea
ncminalcU
Dimensiunile nominale se prescriu, aadar, astfel:
- pentru suprafeê de tip
arbore:
alezaj:
pentru suprafete de tip
Fig.3.5. Dimansiunaa nominal! ji cimpul

da tolaranti la proaninan(a jti canala
Fiind cunoscute din desenul de execute dimensiunile limi

ts ale suprafeêlor, se determine dimensiunile intermediare in
ordinea inverse celei in care se execute operaîile de prelu
crare pentru fiecare suprafa^S a piesei, pin& la obtinerea di
mensiunii supraferfcei semifahricatului.
In tab. 3.3 sint date relaLile cu ajutorul c&rora se calculeazd dimensiunile intermediare la prelucrarea prin metoda
obtinerii individuale a dimensiunilor.
La semifabricatele brute, abaterile limits sint date in
plus i in minus faS de dimensiunile nominale,conform fig. 3.6.
De aceea, adaosurile nominale pentru prima operaîe de
prelucrare a suprafeei considerate se calculeazd cu relatiiles
a)
' ! ': W
Fig. 3.6. S c h e m a adaos urilor de pre l u c r a r a p e n t r u semifabricete brute:

a. arbori ( d i m e n s iunea d*
eate >i dim e n s i u n e nooinali);
b. a l e z a j e ( d i m e nsiunea
e s t e >> dimensiune n o m i nal!)
1 pentru suprafeê exterioare:

adaosul simetric:
2^,p ||H I1Hi (3*23)

+
I
I
(
3
.
2
4
)
- pentru suprafeê interioare:
adaosul asim etnc:
^ 1
no. -
Apl .in
2 \ , no. 1
2A p 1 .in
A in
adaosul simetric
m t W\
adaosul asimetric
V n c -
Vin +
I Hi
I A I* <3
26>
in care: | A-n | i | As | reprezinte valoarea absolute a aba

teri i in fe n o a r e , respectiv a abaterii superioare la dimensiunea nominaie a sem ifabricatului.
Dim ensiunile nominaie da nom ale sem ifabricatului brut se
abfin a stfe l:
| pentru suprafefce exterioare de revoluîe:
nom =
mx
non
(3 .2 7 )
- pentru suprafete interioare de revolutie:

ds noa
ain
^ 1 noa
(3 .2 8 )
Adaosul d e prelucrare nominal to tal 2A

t a l fie c e r e i
stprafeê reprezinte suma adaosurilor nominaie *interm ediare necesare suprafeêi considerate:
11
no.
|,2Api
(3 .2 9 )
in care: 2^,
este adaosul nominal intermediar aimotrio pytru operatia i ;
n - num&rul total de operaîi de prelucrare pentru suprafaâ consideratA.
Adaosul naninal total se obtine prin diferenta dintre dimensiunea nominal^ a suprafeêi amifabricatUlui dt nom gi dimensiunea norainaia a suprafeêi piesei finite d^ H pentru arbori, respectiv prin diferenta dintre dimesmunea nominal^ I
piesei finite d, H i dimensiunea nominaia a suprafetei sendfabricatului d5 noa pentru alezaje, adicS:
| pentru arbori:
- pentru alezaje:
^p noa t n 9 nora I 9 non

non) t *
npn ""
non
(3*30)
(3-31)
La calculul dimensiunilor intermediare cu formulele din

tabelul 3,3, dimensiunile nominale teoretice rezultate din cal
cul se rotunjesc in plus pentru suprafeê de tip arbore i in
minus pentru suprafeê de tip alezaj.
La prelucrarea prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor apare o dispunere a adaosurilor intermediare diferita fa
ta de prelucrarea prin metoda obtinerii individuale a dimensiu
nilor. Aceasta se explica prin faptul c3 la prelucrarea pe raaini-unelte reglate la dimensiune constants pentru intregul lot
de piese, datorita deformatiilor elastice ale elementelor sistemului tehnologic MUSDP (maina-unealta-scuia-dispozitiv-piesa)
au loc fenomene de "copierecare constau in aceea ca la prelu
crarea unui semifabricat cu dimensiunea minima Li.1 B-n se obtine
dimensiunea minima. L s m-q la operatia considerate i, iar la pre
lucrarea unui semifabricat cu dimensiunea limits maxima LM H
se obtine dimensiunea maxima L- max (fig. 3.7)*
g. 3.7. Deformatiiie elastice la prelucrarea pe nasinilelte reglate la dimensiune constant!: L - dimensiunea

de reglare
Intr-adevclr, in fig. 3.7 se observS ca la prelucrarea suprafetelor exterioare, pentru semifabricatul cu dimensiunea limita minima L i.1 ffljn, deformatia elastica a sistemului tehnologic
204
TaMlul 3.3 Foraui* pentru caloulul dtawwlunilar fntaraedlere Is aetoda cfatlMrlt hr

dividual* diMmiunilor
Formula de oaloul
Felul suprafetelor
Hr.ort.
2
1.
non | ^pl ain
^1"1
Suprafate exterioare cu adaos
M-1 aax a ^1 max | pi noa
asiaetrio
h - V n o a | Li-1 max
Li-1 min =
i-1 max r
^pi noa i *^p1 ain |

2.
Suprafefce exterioare cu adaos

simetric
(rotun^
i-1
i-1
di-1 aax | d i aax | pi noa

d.1-14 nom * d i-1
4 - aax (rotunjit)
g
d i-1 min d i"1 max r Ti-1
3.
Suprafete interioare cu adaos
^pi noa " ^pi ain î-1

1"i-1 ain s L i ain - A noa
asimetric
L.1-1 noa : L,i 1. min (rotunjit)

*"1-1 aax i*1 ain r *
i-1
^pi noa ~ ^p i ain + T i-1

4.
Suprafete interioare cu adaos
d i-1 ain ~ d i min
simetric
d i-1 noa = V i ain
^ p i noa
d.i-1* aax = d i-1

- . a m r + T*l-1
_A pi min - adaosul de prelucrare

nominal asimetric.res- r
Observatii.
1. Notatii:
Api nom'
r
r
r
pectiv adaosul miniin asimetric, la faza considerati i ;
2Ap- noJn, 2Api mi-n adaosul de prelucrare nominal simetric,res*
respectiv adaosul minim simetric, la faza considerati i ;
L- - nax, L- ^ n -n - dimensiunea maxim!, respectiv ainia! a suprafefeicu adaos asimetric, care se obine
la faza precedent!
i-1
d.i
, d-_^ . * diametrul maxim, respectiv ainia care se
ob(ine la faza precedent! i-1 ;
L 1 max'
. L-i min'
. , d.i max'
, d. l.min - dimensiuni maxime.I respectiv
minime care se obtin la faza considerat! i ;
T.i 1 toleranfca la faza de prelucrare preoedenti, i-1.
2. Dimensiunile simbolizate cu indicele r sint dimensiuni rotunjite.
3. Dimensiunile nominaie ale semifabricatelor se obtin cu relatiile (3.27),
(3.28), pe baza adaosurilor nominaie (3.23), (3.25).
are valoarea minima yBi_r astfel incit dupa prelucrare se otatin*

dimensiunea limitA minima L i M R in timp oe la semifabricatul
cu dimensiunea limita maxima L i . 1
apare deformatia elastica
maxima ymax, in urma cfireia se obfrine dimensiunea limita maxima
Lj
In fig. 3.8 este prezentata schema dispuneril adaosurilor

i dimensiunilor intermediare la prelucrarea suprafeêlor de
revolutie exterioare, respectiv interioare, prin metoda
rii automate a dimensiunilor, aceasta schema fiind caracteristiccL pentru iniaturarea adaosului intermediar intr-o singura
trecere.
Prelucrarea prin metoda abt-inerii automate a preciziei di
mensiunilor se efectueaza p e strunguri semiautomate multicutite
strunguri revolver, strunguri automate, la frezarea pe maini
d e frezat longitudinal,la alezarea fina cu cuît a gaurilor etc
in toate cazurile fiecare scuia a chietoare lucrind intr-o sin
gura trecere. Loturile d e piese se p ot prelucra prin metoda obtinerii automate a preciziei i p e strung universal, folosind
opritori rigizi sau coirparatoare cu cadran.
Pe b a z a schemei d i n fig.3 . 8 se p ot serie urmatoarele relaii:
- pentru suprafeê d e revolutie exterioare:
adaosul minim:
min = A - | min
adaosul maxim:
max = f P
sau
max = 2 \ i min + Tj -1 " T |
(3.34)
(3.35)
nom
2 Api- nin
. -f Ia.in - ,
nom
(3.33)
max - d . max
adaosul nominal :2Api nom = <* M nom K

sau
(3.32)
min
în i
$ ___
Jills
3
5
xT
a)
Fig. 3.8. Schema adaosurilor de prelucrare intermediare la prelu
crarea prin metoda obtinerii automate a precizitfi dimensiunilor:
a - arbori: b * alezaje
(3.36)
In ralatia ( 3 . 3 6 ) s-a notat c u | A.n M I, I A 1n ( | valoarea absolute a abaterii inferioare la dimensiunea nominaie provfcutA pentru faza d e prelucrare precedents i- 1 , respectiv la
faza considerate i:
- p e n tr u s u p ra fe fc e d e re v o lu fc ie in te r io a r e :
min
= d,i max *1-1 max
(3.37)
aiaosul maxim:
max
"* d1 min
(3.38)
sail
max
*** *^jji
adaosul nominal:
nom
""
2 ^ i nom
**
adaosul minim:
sau
2V
min
min + T* .1
1 nom d M
^ p l min
+ |
(3.39)
(3.40)
nom
IK * I
(3.41)
In relaîa (3.41) s-a notat cu | A s , . 1 |r | A s i | valoarea

absolute a abater ii superioare la dimensiunea nonijiaie prevazute pentru faza d e prelucrare i- 1 , respectiv la faza considerate
i.
Adaosurile d e prelucrare totale miniroe 2A^ min t, maxime
2Ap aax t i nomi nai e 2 A^ nom t se obtin, atit la suprafee d e t i p
arcore, ci t i d e t i p alezaj, pri n insumarea adaosurilor interraediare corespunzatoare:
2A
. t f
ai5 2A*. nun
min
'(3.42) '
2A
^2pA\ max
max t = 1=1
' (3.43)
/
2A
nom t = j
=1 23L-
'
non
(3.44)
'
Dimensiunile intermediare pentru suprafee exterioare

revolutie s e v o r calcula c u f o m u l e l e :
K ' , d i-1 max 7 d i min +
$
dM
min +
min = d i-1 max r | T i-1*
de
(3.45)
(3.46)
In relaîa (3.46) s-a notat cu d M Bax g dimensiunea maxi me

la faza precedente i- 1 , rotunjite in plus. Rotunjirea s e face
din 0,05 in 0,05 m m pen tr u dimensiuni care trebuie obtinute la
strunjire d e finisare, respectiv d i n 0 , 1 in 0 , 1 m m pentr u di mensiuni care trebuie o&tinute la strunjire d e degro are.
Analog, pentru suprafete interioare d e revolufcie, dimensi
unile intermediare v o r fi:
d i-1 min m %
max "
min " ^*1-1
207
(3.47)
^ i-1 m x *
la
tin r ^
(3 4 6 )
In relaîa (3.48) s - a notat cu d ^ m1n r dimensiunea minimi

f a z a precerxtS i-1, rotunjitS in minus. Rotunjirea se face cu
respectarea acelorai recoraandSri ca i pentru supraffefce cilin*

drice exterioare.
Ca d i m e n s i u n i n o m i n a l e (rotunjite) pentru fiecare operaîe
(fazS) s u c c e s i v S d e p r e l u c r a r e s e consider5 p e n t r u suprafefce de
t i p a r b o r e d i m e n s i u n i l e l im i t s maxime, iar i n document ai a tehn o l o g i c S se ind i c S c o t a d nora-; p e n t r u su pr afeê d e t i p alezaj
d m e n s i u n i l e n o m i n a l e s e i a u e g a l e c u d ime ns iu nil e 'limits minime, iar in d o c u m e n t a i e s e indi cS c o t a
d no | .
L a s e m i f abr ic at el e laminate, t u m a t e s au matriate, abate
r i l e limit s s i n t date, i n STAS-urile i G OST - u r i l e corespunzStoare, i n p l u s i i n mi n u s f a d e d im en siunile namioale. D e aceea, d i m e n s i u n i l e n o m i n a l e d s ^ a l e semifabricatelor laminate
t u m a t e s a u m a t r i ^ a t e s e obîn c u relaîiles
- p e n t r u s up ra fe ê e x te rio ar e d e revolufie:
d,nom = <*1 min + 2^1
.in
+ I A jn |
(3.49)
D i m e n s i u n e a norainalS r ez ul tat S d i n calcul se rotunje te in

plus;
- pentru suprafeêle interioare de revoluîe a l e semifa

bricatelor tumate sau matriâte:
d s non =
<*1 max
' 2Ap1 .in
As I
(3 .5 0 )
Dimensiunea nominalS rezultatS din calcul se rotunje te in

minus. I n relaîile (3.49) i (3.50) s-au folosit notafciile:
di pin'
max dimensiunea minima, respectiv maxima obtinutS la
prima operate de prelucrare a suprafeêlor considerate;2Ap1 B- adaosul intermediar minim, pe diametru, pentru prima operatie
de prelucrare a suprafeêi; | Ain |, [ As j - valoarea absolute a
abaterii inferioare, respectiv superioare, la dimensiunea nominalS a semifahricatului brut.
Pe desenul de execufcie al semifahricatului se va iirlica
cota sub forma d,
cu abaterile limits A. si A- starx3ardizate,
(cu semnul lor algebric)
Toleranfcele tehnologice pentru operaîile intermediare se
stabilesc corespunzStor cu treptele de precizie care caracterizeazS fiecare operatie de prelucrare (vezi cap, 4 - 8 ). Toleranâ
l a operatia
finals de prelucrare a fiecSrei suprafee trebuie
sS fie eg a l S c u toleranâ la dimensiunea finitS, conform desen u l u i d e execuîe, verificindu-se posihilitatea respectSrii ace s t e i t ole ra nc e l a procedeul de prelucrare finals, prevSzut in
pr o ce sul tehnologic.
L a operatj-ii d e prelucrare in mai mu l t e treceri, la care se
\
208
____
g|
liS w f
I
|
riiVK*; noniuir*, ^ w u i r o c c . ), a enema
cuspuneru.
aaaosuri.iar
(ft* diferltA fn\A da schema din fig.3.8. In aoeas cm/url, daformaîil elastic ale elementelor sistemului
teiinoloqic practic lipessc la ultimele treoeri, datorita forêlor mial, i*r exacutantul, utilizind partea "txece" a califcrulul# tlrvli' Is obînA la prelucrare dimensiunea limits raaximft
rptfitru arbori)! corespunzStoare maximului de material.
In fig. 3.9 se prezintfi schema dispunerii adaosurilor intarroediare $i tolaranêlor la dimensiunile intermediare la pre
lucrarea unai sruprafeê cilindrice exterioare in suocesiunea;
strunjire de degroâre, strunjire de finisare, rectificare.
Fig.3.9. Schema adaosur ilor intermediare la pra*
lucraraa unai suprafat*
ciI indr ice exterioare:
ilpi, wax
I | I adaosul
. ainia
i
pantru strunjiraa da da*
grosara;
2
A
^
adaosul
! !
" p 2 Bin 1 .... _
minia pantru strunjiraa

da finisare: 2A 7 -
. pj Bin i a*
daosul Bin ib pentru rec
tificare
Plecind de la dimensiunea finals d3 prescrisS in desenul

da execute (care poate varia intre d3 Bj i d3 Mx, in limitele
tolerance! T,), se obfcin urmfitoarele relaîi de calcul ale dimansiunilor intermediare pentru suocesiunea de operaîi consi
derate in fig. 3.9:
- dimensiunile limits la operaîa de strunjire de fini
sare:
^d, max
d*3 min + T,3 + 2A*,

.s + T,2
p3 min
d,it min.= md,

x r
2-
'(3.51)
*
T,
(3.52)
- dimensiunile limits la operaîa de strunjire de degro-
are:
d,1 max = cU
2A, .1 + T.
<2 min.
p2+min
(3.53)
in= d 1 max r T 1
(3.54)
- dimensiunea nominalS a suprafeêi la semifabricatul
d1
brut:
d
nop
- d,1 min
: + 2K.,
+ II A in
in II
Safcl min
'(3.55)
In tabelul 3.4 sint date formulele necesare pentru calcu

lul dimensiunilor intermediare la prelucrarea prin metoda otafcLnerii automate a dimensiunilor, pentru schema dispunerii adao-
Tabelul 5 . A
FonuLt pentru calouluL df>m iiun)lor I n t m d l a r t la M t o d i abtlnvrll au*

t a u t * dlMneiunllor
Formula de oaloul
Felul auprafatalor
INr.ort.'
*M-1 max " ^ 1 mfn I Q

%
In * ^1*1
Suprafepe exterioare cu adaoa
Sa rotunjapte dimensiunea max(ml la
valoaraa
H - 1 min m S
max r I
î-1 max 1 î min 1 ^ p i min | ^f*1

2.
Suprafeta exterioare cu adaos
Se rotunjepte dimenaiunee maxima la
simetric
valoarea
d-i-1 _mex r
1
î-1 min 88 î-1 max r 1 î-1
**i-1 oin B
3.
max S *pi min
i-1
Suprafeta interioare cu adaos
Se rotunjapte dimensiunea minimi la
asimetric
valoarea LM
î-1 max " **i-1 min r i î-1

î-1 min î max
^S>i min
4.
i-1
Suprafeta interioare cu edaoa
Se rotunjepte dimensiunea minima la
simetric
valoarea jd
i-*
- i min r_
d i-1
mex s d i-l
min r Tji-14
4
Observatii.1. Notati i: A - n -n -adaosul de prelucrare minim asimetric La faza considerata I
2.
3.
4.
5.
2Ap. m -n -adaosul de prelucrare minim simetric la faza conside

rate i;
L j.j _ax, Lv.- m ^n - dimensiunea meximft, respectiv minimS a auprafetei cu aaaos asimetric, care se obtine la faza precedents
i-1 ;
d-j-l* max/. d;
minim,' care se
,i-l- min - .diametrul
. maxim,' respectiv
r
obtine la feza precedents i-1 ;
pii max' L.i min'
_ , .d-i .max'
_-v. d.
maxima, respectiv9
,i min - .dimensiuni
.
.
minima care se op?:in la faza considerate
i;
T- <1 -toleranta la faza de prelucrare precedents i-1.
Dimensiunile nominate d
ale semifabricatelor bruteae calculeezi cu
formulele (3,49) si <3.50?.
Adaosurile de prelucrare intermediere minime 2A^ . , respectiv A_i min
se determini cu formulele din tabelul 3.1.
^
Rotunjirile dimensiunilor nominale celculate (dimensiunile maxime pentru
suprefete de tip arbore, respectiv dimensiunil minime pentru suprafeta
de tip alezaj) se vor fece din 0,05 In 0,05 mm pentru dimensiuni obtinute
la strunjire de finisere, frezare de finisare etc., respectiv din 0,1 Tn
0,1 mm pentru dimensiuni obtinute la strunjire de degrofare, frezare de
degropere etc.
Pentru dimensiunile intermediere la operatia executatA fnainte de reotif icare,tn locul formulalor din tabelul 3.4 se vor folosi formulele (3.51)
pi (3.52).
H H f l Intermediare conform fig. 3 .8 .

pentru efectuarea calculului adaosurilor de prelucrare in^gpnediare i a dimensiunilor intermediare se recomand& utilitarea tabelului 3.5.
T|b*lul 3-5 Calculul adaosurilor da praluorara if dimensiunilor intsmdiars
Elamantala
adaosului
(fszsl*)
minim, im
da praluqrara 1 *u"
prafa*lor
R2 s p c
OparatHl*
Adaos
minim,
im
Adaos no- 1Tola- D1man- Dlmanslunila Notarsa

minal cal- rant* siunaa suprafafcai, cotei in
docuaanculat, fm t , m non1na
an
tatia,
il, MB
mm
aaximi minimi
Calculul adaosurilor d e prelucrare minime i al dimensiunilor intermediare se ef ectueazcL in ordinea inverscL celei in
care se execute operaîile (fazele) de prelucrare a fiecfirei
suprafee. i n tabelele d e calcul de tipul tabelului 3.5 se indied dimensiunea finite (din desenul de e x e c u t e ) a fiecdrei
suprafeê prelucrate
fazele (qperafciile) tehnologice in ordiiiea executdrii lor (vezi exemplele de calcul in cap. 4 - 8 ) .
Cap.4 MHOSURUE OB FRHJJCRARE PHJTRO SEMIFABRICATE

tamtmatb IA CAID 1 TEASE LA KBCE
4.1. HJDICA3TI GENERATE
Barele laminate se folosesc ca semifabricate pentru arfauri
netezi i in trepte cu diferenê relativ mici intre diametrele
treptelor, pentru piese din clasa pahare (vezi tab. 3.2) cu d iametre pina la 50 mm, pentru buce cu diametrul pina la 25 inn,
piese de tipul flanelor etc. Pentru determinarea diametrului

barelor laminate din care se prelucreazS arbori in trepte se
calculeazS succesiv adaosurile de prelucrare intermediare i
dimensiunile intermediare pentru treapta cu diametrul cel ma-i
mare. In cazul mai multor trepte cu diametre maxime egale,
calculul se face pentru treapta cea mai precisa. La calculul
adaosurilor valorile 1^, S i p , precum i toleranâ T se iau
de la operatia (faza) precedents de prelucrare a suprafeêi
respective, ia r eroarea de instalare 1 -de la operatia ( faza)
considerata. Pentru determinarea adaosului la prima operaîe
(faza) de prelucrare, valorile 1^, S,p i toleranâ T sint
cele corespunzStoare barelor laminate. Celelalte trepte ale
arborelui, cu diametre mai mici, vor avea adaos suplimentar fa
ta de treapta cu diametrul maxim.Daca adaosul tehnologic supli
mentar pentru treptele cu diametre mai mici nu poate f i in ia turat in tr-o singurS trecere atunci in prima trecere de degro
fare se indepSrteazS 60-70 % din adaosul suplimentar, ia r in a
doua trecere, 30-40 % din acest adaos. Prelucrarea ulterioara
(strunjirea de finisare) a treptelor mai mici pe care a existat
adaos suplimentar se va face la dimensiunile intermediare cal
culate cu formulele date in cap. 3.
Diametrul nominal de calcul d? no|n a l barei laminate sau
trase la rece se calculeaza cu relaîa :
d
I nom
= d,1 max + 2A,.

+ !I A-i I,
jd1 min
!
j(4.1)'
in care d1 max este dimensiunea maxima ofcînuta la prima operate

de prelucrare a celei mai mari trepte ;
2A 1 min I adaosul intermediar minim pentru prjima operaîe
de prelucrare a treptei considerate ;
| Aj |-valoarea absoluta a abaterii inferioare la diametrul
barei laminate.
212
Se adepts din STAS, respectiv GOSPT diametrul nominal al

cu valoarea oea mai. apropiats.
DacS toleranâ la diametrul treptei celei mai mari coind! cu toleranâ la diaiostrul barelor calibrate atunci diametrul
jjgyei calibrate se adepts fSrS adaos de prelucrare pe treapta
maxims*
In mod analog se procedeazS pentru bare laminate cu secîjne pitratS, oel lat etc.
Pentru rectificarea artoorilor dupfi tratamentul termic se
ya exclude din relaîa de calcul a adaosului adincimea stratu
lui superficial defect S.
In tabelul 4.1 se dau abaterile limits la diametru pen
tru bare din oêl rotund laminate la cald, dupS STAS 333-87,iar
jn tabelul 4.2 abaterile limits la diametru pentru oêl rotund
calibrat, dupa STAS 1800-80. In tabelul 4.3 se prezintS abate
rile limits pe diametru pentru oêlul rotund laminat la cald,
dupS. GOST 2590-71,iar in tabelul 4.4 abaterile limits pentru
oêlul rotund calibrat, dupS GOST 7417-75.
Parametrii
i S, ce caracterizeazS calitatea suprafe-
S la barele din oel laminate la cald i trase la rece sint
dai in tabelul 4.5.
4.2. ABATERI SPA^TAIE IA SEHEFMRICftTE IAKQKTE LA CAID ]
SEMIFABRICAIE CALIBRATE
I Abaterile spaîale care trebuie luate in considerable la
calculul adaosului de prelucrare pentru suprafeêle de revoluie ale pieselor de tip arbore, prelucrate intre virfuri, sint
curbarea ( abaterea de la rectilinitate a axei ) i eroarea de
centrare.
Se deosebesc curbarea totals pc <ox i curbarea locals pc.
La prelucrarea intre virfuri curbarea locals pc se calculeaza cu formula :
Pc=2 A c*lc
(4.2)
pentru lc < 1/2,in care lc este distanâ in mm, de la secîunea

de prelucrat pentru care se determinScurbarea pinS lacapStul
! mai apropiat (fig. 4.1) ;l-lungimea totals;A c-curbarea spe
cifics,in //m/mm ( tab. 4.6 ).
Curbarea totals pr Ic max este I
p 0
= 4 O*1
<4 .3)
|| care 1 este lungimea totals, in mm.

Curbarea totals a semifabricatelor debitate se determinS
formula ( 4.3 ).
213
Eroarea de centrare pc#n.r la semifabricate laminate ( pr%

cum 9 9 la semi fabricate matrlfate da tip arbore) apari datorite
arorii de orientare a seanifabrioBtului la operaî d o centrxiin
$i are ca efect
radialA a suprafeêlor exterioare d s n&voluble ale semifahricatului faÂ d e axa gAurilar d e centrare.
Dacfi la operatia de centruire pe marina d e c e n t r u i t barele
laminate sint fixate cu prisme autocentrante (fig- 4.2) eroarea
de centrare este determinate numai d e eroarea d e reglare a mainii de centruit, de aproximativ 0,25 mm, deci :
cvntr " /2 5
(4.4)
Tabelul 4.1 AwterHe liaftl pentru ofel rotund laainat La cald (STAS 333-87)
DacS,
pe prisme
Insfi, la centruire, semifabricatele sint orientate

cu fixare unilateraia (fig.4.3), atunci eroarea de
214
depinde i dfi toleranâ T la diametrul

B orien
a semifabricatului la oentruire; eroarea d e oentrare va fi:
Pewjcr* 25^/z^+l
[nm]
(4.5)
T este toleranâ la diametrul bazei de orientare i se ia

in nro.
Tabelul 4.2
Abateri H a i t i pantru oal rotund calibrat (STAS 1000-80)
Diametrul, Abateri liatl la diaaatru, aa Diaaetrul, Abatari liaiti la diaaetru, mm

nm
H10
h11
t: h9
h1Q
H11
h9
4
I
4,5
4,8
P
5,5
6,0
6,5
7,0
7,5
8,0
8,5
9,0
9,5
1 10,0
0
-0,025
0
-0,030
0
-0,040
0
-0,075
0
-0,048
0
-0,075
0
-0,058
0
-0,090
20,0
21,0
22,0
23,0
24,0
25,0
26,0
27,0
28,0
29,0
30,0
r ,n .
0
-0,036
31,0
32,0
33,0
34,0
7t n
36,0
38,0
39,0
40,0
42,0
45,0
46,0
48,0
50,0
Y~
0
-0,070
j
o
o
04
10,5
11,0
! 11,5
12,0
ji .12,5
g 13,0
13,5
14,0
14,5
15,0
15,5
16,0
16,5
17,0
17,5
18,0
0
-0,110
55,0
56,0
58,0
60,0
63,0
65,0
70
0
rv |V
t m
19,0
19,5
0
-0,084
0
-0,130
- -
0
-0,084
0
-0,130
0
-0,100
0
-0,160
0
-0,120
0
-0,190
er
uai u i v
III
v y - v v
I u u u i i u
u a i
iwt
o w
w v
----- -------- n a a
aa
p a
i H | coj it-tras (CT) otal traa-racopt(TR), otal tras-plefuit (TS), otal

cojit-plafult (CS), otal traa-racopt-plafuit (TRS).
2.0talul rotund oalibrat aa axacutl ou abatari liaiti conform otapului da
tolaranti h11.La oararaa beneficiarului, otalul rotund calibrat aa poata
axacuta pi Tn dapurila da tolaranta hlO pi h9.
Pentru ba r e laminate T este toleranâ diametrului barei iar

pentru arbori m a t r i ^ a ^ i , T este toleranâ la diametrul fusurilor d e orientare ale semifahricatului p e prisme.
L a centruirea semifabricatelor d e t i p arbore d up e trasaj
(la producîa d e serie mic e i individual^) eroarea d e centrare
se p o a t e lua 1
p cntr 1
9 1
in care T es t e t o l e r a n ^ a , in mm, l a diametrul semifahricatului.

La pr elu crarea intre virfuri, abaterea spatp.aie rezultante
se d e t e rm ine p r i n sumarea curb&rii i erorii d e centrare :
p=v/ p|
+ p^ cx
[ mm ]
(4.7)
u n d e : pc e st e m & r i m e a curbarii locale sau totale in funcfcie de

suprafaâ p e n t r u ca r e s e calculeaze adaosul d e pelucrare.
Fig. 4.1 Curbarea axei la

prelucrarea intre virfuri
Tabelul 4.3 Abateri limita pentru otel rotund laainat la cald (GOST 2590-71)
Abateri limita pe diametru, in mm, pentru precizia de
laminare
Diametrul, mm
obi?nuitA
0,1
0,1
0,2
0,2
0,2
0/3 ,
0,2
0,3
0,3
0,5
0,8
0,9
0,2
0,2
0,2
0,2
0,2
0,3
0,5
0,5
0,5
0,7
1,0
1,1
0,3
0,3
0,4
0,4
0,4
0,5
0,5
0,5
0,5
0,7
1,0
1,1
0,3
1,1
-
0,3
0,4
0,6
1,3
1,7
2,0
0,5
0,6
0,8
1,3
1,7
2,0
0,9
1,2
2,5
3,0
5 ; 5,5; 6,3; 6,5; 7,9

10-19
20-25
26-4$
50;52-58
60; 62; 63; 65; 67; 68
70; 72; 75; 78;
80; 82; 85; 90; 95
100; 105; 110; 115
120; 125; 130; 135
140; 150; 160
170; 180; 190; 200
210; 220; 230; 240; 250
ridicAtA
jnaltA
_
*#3*^
g If
jfi?t
Observapi.1. Ofelul cu diametrul pinl la 9 mm se UvreazAtn colaci, iar paste 9 mm in

bare.
2.Curbura barei nu trebuie sa depapeascA 0,5% din lungime; la comanda be*
nefictarulut >e pot livra bare avtnd ourbura oare tA nu depataascA 0,2 X
din lungime.
216
Hi'<*aul
in universalin cansolft ( fig. 4.4) curbarea
1a o
i semifabricatuluilaminat sau calibrat 9 determiformula J
p 1 a .x | 2Acl*cos I arctg ( 2A 0 ) ]
[ram] , (4
pure sAc este curbarea

specific^
exprimatA in tm/xm;
^Xurî103 semifabricatului (conform fig .4.4), in m m .
Tablul 4.4 Abateri liaiti pentru otelul rotund celibret
(<M>i GOST 7417-75)
Abateri liaiti la diaaetru, mm
QjtfMtrul ,
nun
h9
K
I
1
3 ,1
6 ,1
1 0 ,2
18,5
3 1 ,0
I 5 2 ,0
6 7 ,0
8 2 ,0
6
' 10
- 18/0
- 3 0 ,0
- 5 0 ,0
| 6 5 ,0
- 8 0 ,0
-1 0 0 ,0
-0 ,0 2 5
-0 ,0 3 0
-0 ,0 3 6
-0 ,0 4 3
-0 ,0 5 2
-0 ,0 6 2
-0 ,0 7 4
-
-0 ,0 4 0
-0 ,0 4 8
-0 ,0 5 8
-0 ,0 7 0
-0 ,0 8 4
-0 ,1 0 0
-0 ,1 2 0
-
h 12
hi1
h 10
-0 ,0 6 0
-0 ,0 7 5
-0 ,0 9 0
-0 ,1 0 0
-0 ,1 2 0
-0 ,1 5 0
-0 ,1 1 0
-0 ,1 3 0
-0 ,1 6 0
-0 ,1 9 0
-0 ,1 9 0
-0 ,2 2 0
-0 ,1 8 0
-0 ,2 1 0
-0 ,2 5 0
-0 ,3 0 0
-0 ,3 0 0
-0 ,3 5 0
Tabelul 4.5 Calitatea suprafetei la bare laainate fi trese din otel

Felul senifabricatului
O ta l
rotund
la n i n a t
la
pina la 30
3 2 , . . . 80
9 0 ...1 8 0
c a ld
2 0 0 ...3 0 0
O ta l
0 (a l
rotund tras la rece

rotund tras pi plefuit
v*
S , /an
125
160
200
320
150
250
300
400
63
10
60
Observaîe. Calitatea suprafetei frontale dupi debitare - vezi tabelul 4.11
F i g .4.4
217
C u rb a re a a x a i
universal
la
fixaraa
In
c o n s o li
In
Exemplu: d a c S d i n tabelul 4.6 se ia Ac - 2 j/m/mm, in formula

(4.8) s e introduce A S 0,002 mm/ram.
Va lo ri le cu rbSrii specifice A0 p e n tr u b a r e laminate sint
da t e i n t a b . 4.6.
L a c alculul adaosului d e prelucrare pentru
rectificarea
d e degro are a pie se lo r c a r e d u p S strunjirea d e finisare au
fost s up us e u n u i tratament t e rm ic d e cSlire, abaterea spaîalA
ca r e s e i a i n considerare este curbarea piesei la tratamentul
te rmic.Pentru r ectificarea intre virfuri marimea curbSrii se
de te r m i n e c u relafciile (4.2), respectiv (4.3), in funcîe de
secîunea p e n t r u ca r e se calculeazS curbarea.
D u p S rectif ic are a d e degrofare a pieselor tratate termic,
abaterea s pafoalS r emanents e s t e :
pc = 0 , 0 3 * p0 |
(4.9)
kaiide : p^ tr e s t e m S r i m e a curbSrii la tratamentul t ermic

efectu a t i naintea o peraîei d e rectificare.
V a l o r i l e curbSrii specif ice Ac p entru b a r e d i n oel rotund
calibrat, t r a t a t e termic, sint d a t e in ta b . 4.7.
A b a t e r i l e spaîale calculate c u relaîilt (4.7), respec
t i v (4.8) s e i a u i n considerable la calculul adaosului d e pre
lucrare n u m a i p e n tru p r i m a operaîe d e p relucrare p r i n a^chiere
a suprafetêlor d e revoluîe.
Va l o r i l e abaterilor spafciale remanente d u p S diferitele
op eraîi d e prelucrare p r i n a chiere se calculeazS p e b a z a leg i i c opier ii abater ilor spaîale ale semifabricatelor b r u t e la
o scarS d e mic orare, c u formula :
p = K psf
[mm]
(4.10)
i n c a r e K e s t e u n coeficient care indicS gradul d e mic orare a

abate r i lor spafciale; psf - abaterea spaîalS a semifahricatului
b r u t , i n mm.
Tabelul 4.6 Curbarea specific! a senifabricatelor Iaainato La cald Ac ,pe/aa
Caracteristica barei
laminate
.
FfirS Tndreptare
Lungimea semifahricatului taminat, mm

PTnfi la 120
121...180
181...315
316...400
401...500
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
Caracteristica barei
laminate
Diametrul semifabricatuldi laminat, mm

PTnfi la 30
Ffiri Tndreptare,
dupA cfllire cu fncilzire:
- In cuptor
- cu CIF
Oupi Tndreptare pe presi
2,0
1,0
0,13
31...50
51...80
81...120
Paste 120
1,3
0,65
0,12
0,9
0,6
0,3
0,10
0,3
0,15
0,08
218
iih
.v f c u . o a
uuat.iuxxui.
s^nyjk
H pentru semifabricate laminate, matriâte, forjate liber H

turTiate sint d a t a in tab.4.8.
Valorile
abaterilor
snt date i n tab. 4.11!
spaîale pentru suprafeê frontale
Tabtlul 4.7 Curbarea specif i d a bare Ior dfn otel rotund calibrat kD. j a / M
pjsaetrul barei calibrate,
mm
FSrS Tndreptarea semifabricatelor djpl tratamentul termicl
0,80
0,65
0,45
1.Pentru barele de otel rotund calibrat se admit In stare de livrare,con*1

form STAS 1800-80, urmStoarele valori ale ourbirii specif ice Ac!
- pentru otelul 1,01
TRS :5 pm/mm pentru diametre ptni la 15 nm incluaiv ?i 3 /on/nun pentru diametre peste 15 mm;
- pentru otelul TS, CS
TRS :3 /an/mm pentru diametre pini la 18 mm inclusiv.
2.La prinderea Tntre virfuri curbarea totals se calculeazS cu formula (4.3)
iar curbarea locals cu formula (4.2). La prinderea cu buc?S elasticS,
Tn consolS, curbarea totals se calculeazS cu formula (4.8), in care lun
gimea I se considers pfnfi la sectiunea de fixare in bucsa elasticft. La
rectificarea fSrS virfuri, curbarea totals se calculeazS cu formula (4.3)
Tabelul 4.8
Valorile coefic lent ilor K do aicforare a abaterilor spatiale
Faza tehno logics

1
cu C1F
1,6
1,3
0,9
pfnS la 25
Peste 25 Ia 50
peste 50 la 70
Observafii:
In cuptor
DupS strunjire :
- Tntr-o singur2 fazS
- degro?are
- semifinisare
- finisare
Coeficientul K
J
0,05
0,06
'0,003
0,025
DupS rectificare :
| de degro?are
0,03
DupS frezarea de degro$are a suprafete

lor plane (matritate, forjate liber,
sau turnate)
0,06
Observatii: 1.Dup5 rectif icarea de degrosare a pieselor de tip arbore, tratate termic,
Tn relatia (4.10) Tn locul abaterii ps* se ia Tn
considerare nSrimea
curbfirii la tratamentul ternic pc 'M efectuat Tnaintea rectificSrii.
2.NSrimea curbSrii dupS tratamentul termic pc t
se calculeazS cu relatiile (4.2) respectiv (4.3), utilizind
valorile
corespunzStoare ale
curbSrii specif ice
djn tabelele 4.6 si 4.7.
4.3. E R E L D C R A R E & M E E M J I C A A S U E R A J F E p U C R O B R E V C O J f l E
P a r a m e t r i i R 2 s i S c a r e s e d b t i n d u p & d i f e r i t e l e operaîi
de p r e l u c r a r e m e c a n i c S a s u p r a f e t e l o r d e r e v ol u^ ie exterioare,
precum i t r e p t e l e d e p r e c i z i e i n c a r e s e incadreazS toleranâ
tehnologici l a d i a m e t r u l s u p r a f e t e i p r e l u c r a t e sint date in tabelul 4.9 p e n t r u p i e s e p r e l u c r a t e d i n b a r e d e o ^ e l laminate la
oâl ro tu n d calibrat. P en t r u pr el ucrarea g&iril or se va ccnsulta

tabelu l 6.1,(cap.6).
P en t r u a de t e r m i n a t ol er an â tehnologicfi p e n t r u fiecare H
p e r a ^ i e intermediary d e prelucrare, in funcîe d e treapta d e
p r e c i z i e indicate, s e u ti li ze az& tabftlul 2.15, (cap.2).
Tabelul 4.9
Parametrii obtinuti la prelucrarea otalulul laminat la cald. &4>rafata

de rvolu(itt axtarioara
Procedeul de prelucrare
I
Treapta de precizie
Strunjire :
- coj ire
- degropare
- finisare
- Tntr-o pinguri fazi
- fini de netezire (cu carburi sau cu
diamant)
14
12
10. .. 11.
1Q...11 }
7...9
Rectificare fntre virfuri pi rectifica

re firi virfuri :
- degropare
- finisare sau tntr-o singuri fazi
fini de netezire
8. ..9
7...8
5...6
R2, pm
S, pn
lit 125
I 63
32. ..20
32...20
6,3...3,2
120
60
30
30
10
6,3
3,2...0,8
20
12
6H
Observatii: 1.Strunjirea !ntr-o singurS fazi pi rectificarea Intr-'o singuri fazi se

efectueazi direct fSri a mai diuiza aceste operapii in faze distincte
(degropare pi finisare).
2. La rectificarea executati dupS oil ire, paramatrul S se exclude din relatia de calcul a adaosului de prelucrare.
3. Toleranpele corespunzatoare treptelor de precizie sint date Tn tabelul
2.15, cap.2.
4*4. PRETOCRAREA MECANIGA A SUERAFEXEDGR FRGNTAI
P en t r u calculul adaosului d e prelucrare l a p r i m a operaîe

d e p r el ucr ar e a feêlor frontale plane, parametrii R ?, S,p prec u m i toleranâ T care intrS in relaîa d e calcul sint parame
trii caracteristici ai qperaîei precedente - d e bi tar ea barei.
In tabelul 4.11 s e d a u valorile parametrilor caracteristici la
d eb itarea barelor.
Valori le parametrilor obtinute l a d i fer it e operaii d e
prelucrare m e ca ni cS a suprafeêlor laminate i calibrate d i n oX&l s i n t specificate in tabelul 4.12.
4.5. JEXEMPED D E CA LC U L
S3 se calculeze adaosurile d e prelucrare i dimensiunile
intermediare pentr u u n arbore d e la u n reductor ( fig.4.5 ). Semifabricatul e s t e o b a r S d i n oel roturxi laminat la cald, d i n
material QLC 45 STAS 880-80, producfcia este d e serie micS.
DatoritS seriei m ici d e f a b r i c a t e , prelucrarea piesei
s e face p e ma ini-unelte universale cu rejlarea sculelor la di-
220
prin netoda treoerilor d e ptxkA (abtinerea indivi

preciziei dimensiunilor) -Operatiile oe se vor executa la
vfltn fig,1.5 sint urv&toarele I
i debitarea;
Tabilul 4.10
h r tri i abt inuti Is pnluerarM ot*lulul tras la raoa.

Suprafata da rwolut ie extar ioar*
Procedeul de pralucrere
Cfûl de tolerant!
al barei calibrate
h9
h10 si h11
hi 1
Treaptft de
precizia
Rz'
(aa
Rectificare firi centre:

inainte de trataaent teraic
'df}| trataaent teraic
7
6...5
6,3
3,2...0,8
Rectif icare fSri centre:

*degrofare
finisare
-finfi de netezire
9
7
6...5
10
6,3
3,2...0,8
Strunjire pe strung autcaat sau

strung revolver:
Intr-o singur a trecere

*ln doui traceri
11
10
32
16
8,
jw
12
20
12
6..
.2
2d
15
Qbservapi: I.Tolerantele la dieaetre, ccrespunzdtoare treptelor de precizie, sint date

In tabelul 2.15, capitolul 2.
2.Valorile abaterilor spatisle reaanente dupi strunjirea pe strung automat
shu strung revolver se vor deiersina cu relati ile:
* dupi strunjiraa intr-o tracare p = 0 , 0 5 * - dupS strunjiraa tn doui traceri p = 0,02p^ ;
In care ps^ este abateraa spapala a barei calibrate (curbarea),vezi ob"
servapile da la tabelul 4.7.
Tabelul 4.11
Paraaetrii da precizie fi cal itate a suprafetei la debitare
Procedeul de debitare
Treapta de
precizie la
lungiae
Neperpend iculari tatea

capfitului barei fetS
de axfia p, mra
17
300
P* fierSstrau circular, f ierastriu

Blternativ, cu frezS'f ierSstrfiu pe
ajini de frezat
14
200
0,01*0
Cu cut it de retezat pe strunguri
13
200
0,045*0
Prin forfecare pe prese
17
Pe foarfeci dupS opritor
Vezi observaîile sub

tabel
R =150...300 Vezi observaiile sub

tabel
S^1000...160d
Obiervatii .1 .La debitarea pe foarfeci fi pa prase rezultfi o suprafafJ de debitare

Inclinatl plni la 3 fa$S de directia perpendiculars pe ax&, pracua :
jf
o zoni neregulati (adlncituri) care poata ajunga plnl la 0,2D. MArinea
Tnolinfiri i zonai naragulata trebuie luata in considarara la calculul
adaosului de prelucrare la capetale sea ifabricatului debitat.
2.Iolerantale oorespunzitoare treptelor de precizie indicate sint date in
tabelul 2.15. abaterile liaiti la lungiaea de debitare fiind imetrice ()
ratw lut * .1 J
4p r f . t . l < r f r o n f L . C T
ParaMtrtl * t lnuH g
d a b Ita r*
Procedeul da prelucrare
Treapta de precizia
Rf, ja
12
11
11
50
32
32
5...10
Strunjire frontall i
i degropare
| finisare
I Tntr~o singuri fazi
Rectificare frontali pe mapina de recti*
ficat rotund sau masina de rectifioat
frontal
8, tm
50
30 1
30
Observatfi :1.Treptele do precizie indicate Tn tabel sa asiguri atunoi cTnd baza teh*
nologioi pentru pralucraraa frontal! coincide ou baza da misurare. DacS
acasta baza nu coincid la toleranta corespunzitoare traptai da precizie
indicate Tn tabal sa adaugi aroaraa da oriantara cara sa determini cfcjpi
indica(iila din cap.1, pantru cota cara trabuia respectati la operatia
da pralucrara frontalS.
2.Dupa strunjirea da degrofare a fefcelor frontale la piasa da tip arbore
prelucrate din bare laminate sau trasa la race, abaterile spatiale ale
acestor auprafdpe aTnt mici pi se neglijeazl.
3.Tolerantele coraspunzltoara treptelor de pracizia indicate sint date in
tabelul 2.15.
4.La
calculul adaosului da prelucrare pentru rectificarea executati cijpl
tratamentul termic, paramatrul S sa exclude din relatia de calcul.
32
1,6/
...
E S I
Ji =i 11 23
f No SO
Oo
Q.
if
o
, 31
1
61)
6^
M W
cs* --------- %
o
cG
1Q
.
. Si
r & 1___5
56
2S0-o08
NOTA:
Tesitun 1x45 ' j w j j H H
Rugozitatea supra fete/or f H
Fig.4.5 Arbore de la un reductor de turapia
- frezarea frontalS i centruirea;

- strunjirea suprafeêlor cilindrice [intr-o singurS ope
r a t e );
- frezarea canalelor d e panS;
- tratament termic de iinbunStS'tire ( la H R C 20...30 );
- indreptarea piesei ( redresare );
+ ' 0
- rectificarea suprafeêlor cilindrice 4 > 1 7 l S ; S o 6 4 > 2 0 -o.oa 5
4>25!J5;So7 nrn. Pentru stabilirea diametrului barei laminate d in
care se v a executa piesa se calculeazS adaosurie d e prelucrare
pentru suprafafca cu diametru maxim.
1. Pentru suprafaâ 4>25tS'.oa7
a . pentru rectificare (operatia preoadsnta art* strunjiraa

t_tr-o singurfi faza ) |
R,
25 ( i
p I
I 2AC1C 1
S,., g 0 (dup& tratamentul

I P exclude din calcul ;
A c
lc
p
La
termic da oil ire 8,.,
1 0,13 ân/ran din tab.4.6 (dupS Indreptare) J

= 108,6 mm din desenul piesei ;
= 2*0,13*108,6 28
prelucrari intre virfuri nu se
I aSrii/ deci e = 0.
faceverificarea
a9
Aadar, adaosul minim pentru rectificare este :
ZApi .in I 2R, i-1 | 2*Pi-i I 2*25 | 2*28 | 106 g

Din tabelul 2.15 cap.2, obtînem toleranâ pentru operaîa
I precedents- strunjire intr-o singurS faz&-conorm treptei 10 de
I precizie :
Tj., = 84 m ,
deci aaaosul nominal, pentru rectificare este :
2AS nom =
K
,in + T s., 1 106 | 84 | 190
SI
Diametrul maxim inainte de rectificare ( dupS strunjire j

este :
|tj x | di X + 2Ap, ;oD = 25,007 I 0,190 | 25,197 nun.
Se rotunjete : d,., max =

, nm = 25,2 mm ;
Diametrul minim rezultfi :
d i-i in 1 25,2 - 0,084 | 25,116 mm.
Deed, qperafcia de strunjire se va executa la cota
<j) 25. 2^0 mm ;
b. pentru strunjire (anterior strunjirii materialul-barS
I este sub formS de laminat ):
Rz j., = 125 /mi ;
Sj., = 150 (M ;
Pi-1=}/Pc +Pcantr2
[mm]
conform fonnulei (4.7) pentru prelucrarea intre virfuri

Pc ~ 2*A c*lc ;
^
% = 1,5 (m/mm ( tab. 4.6 pentru laminat f&r& Indreptare );
Pc = 2*1,5*108,6 ~ 326 m ;
Pcentr 0,25 mm = 250 M (pentru centruire exeeutatS pe maina
I * oentruit, cu fixarea materialului in prisma autocentranta*
223
formula (4.4) ;
>
P i . 1 V 3 2 6 a+ 2 5 0 a- 4 1 1
[im
Adaosul minim pentru strunjire este :

H
sin
I j|g | |
I B
2pM
2(125
150) +2-411-1372
Din tab. 4.1 se obtine abaterea inferioarS A. la dianetrui

barei laminate :
Aj = -0,9 mm.'
Adaosul nominal de calcul :
,2Api no. - 2Api
Diametrul nominal
cu formula (4.1) :
.in +
I A t I " 1372 +
I ~900I I B
m.
de calcul al barei laminate sedetermine
d . no. | p l f I I# 372 I
| - 0,9
| | 2 7 ,4 7 2 mm.
Se alege o bar laminate cu diametrul standard! zat ,

<J) 28! q !9 M
conform SE&S 333-87.
Adaosul de prelucrare nominal real ( recalculat) pentru operaîa de strunjire a

treptei <)>25 !;JSJmm este :
2Api- non
nnm =
d.r i- non
- idnon
4 nftm = 28 - 25,4 = 2,6mm.
'
2. Pentru suprafata <J)24.5 mm

Adaosul nominal pentru strunjire se determine prin dife
renta dintre diametrul barei laminate i diametrul suprafeêi
stmnjite :
HIM
2ApT- norn = 28 - 24,5 = 3,5 mm.
3. Pentru suprafata
mm
a.pentru rectificare se adopts acelai adaos nominal ca
i la suprafata <J>250,007 , adicS :
^pi . nom
H.
Diametrul maxim al suprafetei finite este :

20 - 0,025 p 19,975 mm.
este :
Diametrul maxim inainte de rectificare (dupS strunjire )
se rotunjefte :
d i-i max 1
g =
d f-1 non ~
in P
19,975 I 0,190 = 20,165 mm ;

20,2 mm
20,2 mm
20,2 - 0,084 - 20,116 mm.
Deci, operatia de strunjire se va executa la cota :

wm*
4>2 0 .2 -o,064
224
fm.
:rul
b.
pentru strunjire adaosul se determine prin diferenâ
^^^ctrelor de strunjire ale treptelor vecine, ad-ifff s
| P no* I 24,5 1 20,2 I 4,3 mm.
4. Pentru suprafeêle
mm
a. pentru rectificare se adopts, acelaî adaos
2elalte suprafete rectificate s
SSfj nom fl 33| A*
Diametrul maxim al suprafetei finite este :
17 + 0,006 | 17,006 ram
Diametrul maxim inainte d e rectificare ( dup& strunjire )
este s
urn.
ana;
A -1 max lllfll I 0,190 ( 17,196 ram

se rotunje^te : dj.., aax | 17,2 nun
d i-1 non = 17,2 imtl.
Toleranta pentru cperatia de sxrunjire este 70 S
2.15) treapta 10 de precizie)
Diametrul minim :
d i-1 rain -
o-
1 7 '2 I
0,07 I
lei
1 7 /1 3 Inm-
Cperatia de strunjire se execute la cota 4)17 .2_0>07 ram.

b.
pentru strunjire, adaosul se determinS prin diferenta
RcfcLametrelor de strunjire ale treptelor vecine :
2Api nom = 2 0 , 2 -
[-
(tab.
17,2 = 3 . .
5.
Caleuliil adaosurilor pentru prelucrarea suprafete
lor frontale la cota L = 250?0.a ram.
Suprafeteie frontale de cap&t se prelucreazS prin frezare,
cperatia precedents fiind debitarea pe ferSstrSu circular. Din
tabelul 4.11 obtinem :
^ i-1 + si-i = '2 Wfe
P|-#l = 0,01*D = 0,01*28 IS 0,28 ram.
M aosul minim pentru frezarea simultanS a fetelor frontale
este :
2Ai
= 2*0,2 + 2*0,28 m 0,96 ram.
Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 14 de preci

zie, este 1150 jum = 1,15 mm (tab.2.15, capf.2); abaterile limits
la lungimea de debitare sint deci
0,57 5 ram sau rotunjit
0,6 mm.
Prin unnare, adaosul nominal calcul at pentru frezarea
frontal^ este :
f t no. I ZApi min +
I ^
225
I f|#
I I 1,5 6. ran.
Tab e lu l 4.13
C a lc u lu l adaosului p e n tru un arbore de la un redactor ( f i g . 4 .5 )
Eleaentele adaosului
minim /m
O p e ra tile (f a z e le )
de p re lu c ra re a
s u p ra fe (e lo r
Adaos
in im ,
Adaos nominal
c a lc u la t , im
Tolerance
T1f fUM
//m
fm
Dimensiunile
suprafetei
Dimensiunea
nominal^,
am
Maxima
28
28,5
27,3
Notarea cotei in
docuacnta tie ,
Minima
Suprafata
Semifabricat
- '
150
411
25
- 2 8
1372
2 0 7 2
8 4
2 5 ,2
25,2
25,116
>
- jI
1 0 6
190
1 4
2 5,0
25,007
24,993
S t r u n j ir e
R e c t if ic a re
125
1200
Suprafefcele f r o n t a le , la cota
D e b ita re
200
F re z a re f r o n t a l ^
280
960
>
1560
250-fm mm
1200
252
252,6
251,4
gorfy*
800
250
250
249,2
25(
A d a o s u rile p e n tru f re z a re a f r o n t a l f a c a p e te lo r re p re z in tK adaosuri b ila t e r a le (suaa a d a o su rilo r prev^zute pe fe te la frontal*

da capet a le p ie s e i ) . V aloa re a adaosului de pe f ie c a r e capXt e ste egalti ou jumatate d in valoarea t r w u t K m ta b e l.
Lungimea ncndnalft pentru debitare este :

- 250 + 1,56 - 251,56 ina,
H rotunje^te I i g 9 252 ram.
La debitare se va respecta cota : 252 0/6 ram.
Valoarea reals ( recalculate ) a adaosului ncndnal este I
2Api non 1 252 I 250 | 2 ram.

Pentru fiecare suprafata frontalft adaosul este :
A_t
** 1 mm.Formularul de calcul al adosului de prelucrare, completat
in baza calculelor efectuate, este dat in tab.4.13.
Cap. 5. ADAOSURI DE PRELUCRARE PEOTRU SEMIFABRICATE

MA1RITATE LA CALD
5 .1 . U JD IC A m GENEKALE
DupS ce s-a stabilit procesul tehnologic de prelucrare mer-gnir** prin achiere, se calculeazS adaosurile de prelucrare
m-in-iniA pentru toate operafciile { fazele ) de prelucrare a fiec3rei suprafefce. Pentru determinarea adaosului minim la prima
operaîe ( faza ) de prelucrare a suprafefei considerate, mSrimiip Rz,s,p, care intra in relaîa de calcul, sint cele corespunzStoare semifabricatului matrifat brut, iar eroarea de in
stalare se determine pe baza indicaîilor din cap.1.La stabili
rea procesului tehnologic de prelucrare macanicS se va avea in
vedere c& nu se execute la matriâre gSurile cu axele in plane
neparalele cu direcfia de matritare; aceste g&uri se vor obtine.
prin gSurire in material plin.
Adaosurile de prelucrare totale calculate i dimensiunii^
calculate ale semifabricatelor nu includ adaosurile tehnologice^
necesare pentru simplificarea formei semifabricatului matriât,
pentru fixarea semifabricatelor la tratament termic sau adaosu
rile pentru probe i epruvete de InoercSri mecanice. Adaosurile,)
tehnologice menionate mai sus se stabilesc in mod suplimentar
a%& de adaosurile de prelucrare calculate analitic i anume,la
intoanirea desenului semifabricatului matriât. La suprafeel||
matrifate care se prelucreazS ulterior prin achiere,inclinai-'i
ile de matritare i celelalte adaosuri tehnologice se aplicS la
dimensiunile nominale calculate ale acestui semifabricat. I
Razele de raoordare la matritare evitS muchiile ascuîte
care due la apariîa cr3p5turilor i la mSrirea solicitSrilor
mecanice in procesul de matri'âre.
Valorile razelor de racordare ale semifabricatului i ale
piesei finite ( fig. 5.1) trebuie sfi satisfacS relaîa optimS :
rP > ra "
( 5-I
in care : r este raza de raoordare la piesa prelucratfi ;

rs - raza de racordare a semifabricatului;
js|| - adaosul de prelucrare nominal caculat.
DacS nu se respects candiîa (5.1), se recomandS s3 se mfireascS raza de racordare rp la piesa finitS. DacS din considerente constructiv-fpncîonale aceasta nu este posibil, este necesarS corectarea valorii adaosului de prelucrare minim in vederea satisfacerii condiîei :
228
* A
derp
unde
A'.ln I> r.
in cars
in p
rPJ ; I A
este adaosul
tin
(9.2)
> r.
(5.3)
In 3 1 *
de prelucrare minim oorectat;

TS
. I
I N n p I- valoa-
rea absolute a abaterii inferioare la dimensiunea

a semifabricatului I
con fur semifabrcat
a piesei finite.
contur piesa
Valorile inclinatiilor de matriâre sint indicate in tab.
5.1 dupS STAS 7670-83. Valori
similare sint prevSzute in
GOST 7505-89.
Valorile razelor de racordare
maxime la semifabricatele maFig.5.1 Razele da racordare la seaifabric*- triâte Sint indicate in tab.
tui M t r U a t
la piesa finite
5.2 iar abaterile limita in zo
na de raoordare nu trebuie sS depSeascS valorile abaterilor
limits dimens ionale ale semifabricatelor matrifate. DacS razele
de racordare pe desenul de execuîe al piesei finite sint mai
mari decit oele din tab.5.2 atunci razele de matriâre se vor
adopta dupS desenul piesei finite.
In fig.5.2 este dat un exenplu de semifabricat matritat
din care se poate urmSri modul de aplicare a razelor de racor
dare exterioare R i razelor interioare r, in funcîe de inSltimea h. Se observS cS razele interioare r ale matriêi sint
raze exterioare ale semifabricatului matriât, iar razele exte
rioare R ale matriêi devin raze interioare la semifabricatul
matriât. In tab.5.3 se dau razele de racordare exterioare
minlme la matrifare dupS GOST 7505-89.
Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la prima
operate (fazS) de prelucrare a fiecSrei suprafete cu ajutorul
relaîilor (3.36) i respectiv (3.41), precum i calculul di
mensiunilor nominaie ale semifabricatului matriât cu relatiile
(3.49),respectiv (3.50) sint necesare valorile abaterilor limi
ts la matrifcare.
KIN JI H
Tabilul 5.1. InoLirwtii do utriâr* ( STAS 767D-B3 )

Tipul utilajului do notritaro
ungh1,grade
Ciocan
'10
7
Presi
10
7
3
_
Majini da frezat
orizontale
Suprafeta exterioare
Suprafeta interioare
3
0-3
unghi1grade
oonditii
Piese obipnuite
Cu fnflltine do
cftdere micS
10
7
3
condit]i
Piese Inalte
Piese obipnuite
Piese plate
Piese fnalte
Piese obipnuite
Cu extractor
7
3
1
Piese plate
Cu TmpingStor
Cu extractor
3
1
In aatriti
Piese obipnuite
In poanson
In functia de adtncime
Cu gaurg sau a*
dlncituri
Tabelul 5.2. R a m do raoordare la Batritare ( vozi fig.5.2 ), dupS STAS 7670*83

Raze exterioare R, tn mm
Infitimea consi
Raze interioare r,
der atfi, mm
Clasa II de matritare
mm
Clasa I de matritare
paste
atni la
.
25
40
63
100
160
250
400
25
40
63
100
160
250
400
630
2
3
4
6
8
10
16
25
WH
4
5
6
8
10
16
25
By '
4
6
10
16
25
'40
63
Observatie .Razo mai mici decit cele din tab*I se pot stabili numai tintnd searaa de
durabilitatoa matritoi.
In tabelele 5.4. .5.7 sint date dup& STAS 7670-83 abaterile limits pentru dimensiunile nominale ale semifabricatelor m atritate din oteluri aliate, executate p e ciocane, p r e s e i p e
maini d e forjat orizontale. Aceste abateri limits sint d ate
pentru clasa d e matritare I ( abateri limita restrinse ), res
pectiv II ( abateri limits normale) i se aplicg. la dimensiunile
exterioareale semifabricatului matri ta t; pentru dimensiunile
interioare abaterile limit* se stabilesc cu.seran schimbat. D i
mensiunile nominale calculate ale semifabricatelor matritate se
rotunjesc d i n 0,1 in 0,1 m m pentru clasa I d e matritare respec
tiv di n 0,5 in 0,5 m m pentru piese matritate in clasa II d e m a
tritare, in sensul mdririi adaosului.
Clasa d e matritare se stabile te in functie d e cerintele
de precizie impuse pieselor, precum i d e conditiile d e matri
tare i de tipul productiei. Abaterile limit* sint d a t e in ta*
230
bela pentru dimensiunile maxime de lungime, lSîma,

grosime .Dimensiunile piesei care se inisoarS pa-raiai sau aproape
cu planul de separable sint considerate lungimi Bfi 14Hmt. Dimensiunile piesei care se mSsoarS perpendicular fa4 da
planul de separate reprezintS in&limi,iar dimensiunile piesei
care traverseazS planul de separable sint considerate grosimi.
Diametrele gSurilor pStrunse i nepStrunse sint considera
te "lStimi", iar diametrele suprafetelor cilindrice exterioare
mSsurate pe direcfcie verticals fat!| de planul de s e p a r a ^ H h t a ^
1 inSlîmi ".
Valorile abaterilor limits din tabelele 5.4. .5.7 se s t I H

bilesc in funcfcie de masa piesei, calitatea oêlului, ccmplexitatea formei semifabricatului exprimatS prin factorul de canplexitate i dimensiunea maximS.
Masa piesei matriâte se calculeazS dupS ce s-a stabilit
tehnologic forma semifabricatului matriât in funcfcie de mftrlmea ?i complexitatea piesei finite.
Calitatea oêlului se stabilete astfel : grupa Ml-oêluri
cu conînut de carbon mai mic de 0,65 % i oêluri aliate cu su
ma elementelor de aliere ( Mn, Ni, Cr, Mo, V, fi W) mai micS de
5% ;grupa M2 - oêluri cu conînut de carbon mai mare de 0,65 %
i oêluri aliate cu suma elementelor de aliere (Mi, Ni, Cr, Mo
V i W ) mai mare de 5%.

Corplexitatea de forma a piesei matriâte se exprimS prin
factorul de complexitate S:
S = mp
(5.4)
/ mn ;
unde | mp este masa piesei matriâte;

- masa corpului gecmetric simplu in care se inscrie piesa matriâtS ( fig.5.3 i
5.4).
Se deosebesc patru grupe de canplexitate i anume :
|
-
grupa
grupa
grupaS3
grupaS4
SI cu 0,63< S
S2 cu 0,32< S
cu 0,16 < S
cu
S
< 1,0 ;
< 0,63;
< 0,32;
< 0,16.
Cu cit complexitatea de formS este mai mare, cu atit fac

torul de complexitate S este mai mic.
Pentru piesele din fig.5.3, m^ se calculeazS cu relaia :
7rdz
m H --------4
h * p
231
(5.5)
iar pentru pit*

d i n fig.5.4 cu
laîa:
;'q|
(5,6)
m,f43*hl*p
Fig.5.3. Insorierea In cilindru a unor pita* matritate

da tipul oorpurilor da revolutie
in ca r e p este derv
sitatea m a t e r i a l s
lui. L a piesele cu
flange subîri matr i^ at e p e maîni
d e f o r j at-or izantale stabilirea aba
t e r ilor limit* la
g r o s i m i n u se calc u l e a z * factorul S
c i s e i a grupa S4,
dac*:
a t I d 1 I 0,2
sa u a 2 / d^2 > 2
( fig .5 .5 l).
Fig.5.4 Schi^fi pantru de

terminarea grupei da coa*
pi ax itat e la pi*s* for jat* pe aapini d* forjat orizontal*
Tabelul 5.3. Raz* da raoordar* exterioar* la aatritara ( GOST 7505-89)
Valoaraa minimi a razalor d* racordare *xt*rioare, mm
pentru adincimea oavitifii aatritai, ea
Masa semifabricatului
matrijat, kg
Plni la 10
inclusiv
10...25
25...50
Ptni la 1,0 inclusiv

Peste 1 pini la 6,3
P*st* 6,3 plni la 16
P*st* 16 plni la 40
Past* 40 plni la 100
Paste 100 ptni la 250
1,0
1,6
2,0
2,5
3,0
4,0
1,6
2,0
2,5
3,0
4,0
5,0
2,0
2,5
3,0
4,0
5,0
6,0
Peste 50
3,0
3,6
4,0
5,0
7,0
8,0
Observatia.Valoarea razalor da raoordara interioare sa stabilapt* de coaun acord intra

axcutant pi b*n*fioiar.
In GOST 7505-89 sint date abateri limit* pentru semifabricate matritate din ofcel.
ii
Fig.5.5.3ohita p*ntru d*t*rminar*a grupal aj

complaxitata la pi*a* forjata p*
pini da forjat oriiontala
232
Tabelul 5 . 4 Abateri l i a i t i pentru lungiai , latiai si m a lt ia i <diaetr } pentru

(<M>a STAS 7670- 83)
pTese u t r i v a t *
rea
vura
sur
plus
F a c to r u l de
c o m p le x ita Masa
t e a fo rm e i p i e
sei
asi-
(+)
trie
C a lit a t e a F a c to ru l de
de o te l
com plexitate
a form ei
Dimensiunea
<120
da elaaa H a a trtta r* I
Id ( w)1
>1000 >1250
<180
<1250
trie
0,7 +0,7
0,8
0,8
<1600
>1600
Tabelul 5.4 (continuar-e)
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
52
j0 I
0,8 +0,9 1,0 1,0 +1,0 *1,1 1,2 h * h1,5 +1,7

|
-0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 0,9 1,0 - 1,3
+1,0 +1,0 1,0 1,1 1,2 1,3 +1,6 *1,8 2,0 *2,0 f 2,0
-0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -0,9 -1,0 -1,0 1,2 - 1,5
+1,0 +1,0 1,2 1,3 +1,4 1,5 1,7 +1,8 +2,0 2,0 | 2,5
-0,5 -0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,1 -1/2 1,2 -1,5 -1,5
+1,0 1,2 1,3 +1,4 1*5 +1,8 +1,8 +2,0 2,0 2,5 2,5 +3,0
-0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 "1,2 -1,2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 I
1*2 1,3 1,4 1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 2,5 2,5 +3,0 3,5 I3,5 I
-0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 -1,1 -1,2 "1,5 -1,5 -2,0 I-2,0 -2,0 |-2,5 i
1,3 1,5 1,7 +1,8 +1,8 +2,0 1+2,0 2,5 2,5 +3,0 3,5 3,5 ' +3 ,5 I
-1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 g g
I 1,5
1,5 1,7 1,8 1,8 2,0 +2,0 2,5 2,5 +3,0 +3'5 3,5 +3,8 +4,0
-0,7 -0,8 - 1,0 1,2 1,2 -1,5 p i -2,C -2,0 -2,0 P | -2,8 -3,0 '
-0,7 -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -1,2
+2,5 +3,C +3,5 3,5 3,8 4,0 f i g

-0,8 - 1,0 -1,2 "1,2 -1,5 "1,5 "2,c -2,C -2,0 -2,5 -2,8 -3,0 -3,0
+1,8 +1,8 2,0 +2,0 2,5 +2,5 +3,0 1 1 +3,5 -3,8 +4,0 -4,0 +4,5 I
-1,0 "1,2 -1,2 -1,5 -2,0 - 2,0 i "2,0 -2,0 1-2,5 j-2,8 j'3,0 -3,0 ~3' 5 I
+1,7 +1,8 +1,8 2,0 2,0 m
2 3 5
_
vura
surplus
("*)
Upsi
(-)
se*
** P * * *
Factoru.l de
s e p a r a t e c omplexita*
---------- te a f o r m e 1
aai - sime- Be*
trie trie
Celltatea Factorul de
de otel
complexitate
a formei
M i tr. ) ptru P i .
Dimensiunea
clM |
D (m )
> 500 >630
< 630 < 800
>1000
>
1
2
5
0
51250
>1600 >2000
<1600 52000 S25001
236
2 3 7
BCG
Tabelul 5.5 (continuare)
parametrii R, ?i s care oaractarlzeazA calitatea suprafefrel

la scmifobE'ioatele
in tiflh5fl matritate la cald* pe ciooaune gi pre alrxt
T a b e l u l 5 .6. A b a t e r ! H a i t i p a n t r u g r o a t i i , p a n t r u p l a a a H t r l | a U p a
o l o o a n a pi p r a a a In o l a a a d a M t r l p r a 1 (STAB 7 6 7 0 * 8 3 I
trao
toru'
lul
Jggi t t a t a a
d a otaI
Factorul da
coaplaxltata
a form * t
OlNmiunai
0,7
-0,3
**0,7
"0 ,4
* 0 ,7
-0,4
*0,7
-0,i|
0,7 4 0 ,7
0 ,5
0 ,6
**0,8 + 0 ,9
-0,5
0,9
-0,5
-0,5
0,9
0 ,6
1,0 1.0
-0,5
0 ,6
+1,0 1,1
-0,6
0 ,7
+1,1 1,2
-0,7
-0,8
1,2
0,8
1.4
0 ,8
1,5
1.3
-0,9
1,5
-1,0
1,8
*1,0 1-1.0
1,8
1,8
-1,0 *1,2
1,8
2,0
-1.2 *1,2
2,0 2,0
"1,2 1*1,5
2.0 2,5
1 * 1 . 5 *1,5
-
2,5 2,5
-
2,0
"2,0
3,6 3,6
2,0 *2,5
4,0 4,2
2,2 *2,5
4,2 4,2
*2,5 -2,8
*.2 4,5
-2,8 -3,0
5,0 5,4
-3,0 3,0
5,4 5,8
-3,0 3,2
*
TabaLul 5.7. Abatarf liaftl pentru groat*1, pantru piai

praaa pl iailni da forjat orlzontala
da aatrltara II ( STAS 7670-83 I
Itm m pm
in claaa
D imenaiunaa. < 20
160 >250
>20.. >50... >80... >120
<120
<160 <250 <400
<80
<50
+0,6
-0,3
0.6
0,4
0,7
-0,4
0,8
-0,4
0,9
0,5
1,1
-0,5
1,2
-0,6
1*3
-0,/
1,5
-u,/
+1,6
-0,8
1,/
0,V
+ I,V
-1,0
2,1
-1,1
2,4
-1,2
2,5
-1,5
+3,0
1,5
3,5
1,5
*3,5
2,0
4,0
,U
+5,0
2,5
5,5
"3,0
+6,0
3,0
0,6
-0,4
0,7
-0,4
0,8
-0,4
0,9
-0,5
+1,1
-0,5
1,2
0,6
M
"0,7
+1,5
0,7
1,6
-0,8
+1,7
-0,9
+1,9
-1,0
2,1
-1,1
2,4
-1,2
+2,5
-1,5
3,0
-1,5
3,5
-*,5
3,5
-2,U
+4,0
-2,0
5,0
"2,5
5,5
"3,0
+6,0
"3,0
+6,5
"3,5
+0,7
-0,4
0,8
-0,4
0,9
-0,5
+1,1
-0,5
1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+1,5
-0,7
+1,6
-0,8
+1,7
-0,9
1,9
1,0
2,1
-1,1
2,4
-1,2
2,5
-1,5
3,0
-1,5
3,5
"1,5
3,5
*2,0
+4,0
*2,0
+5,0
2,5
5,5
-3,0
+6,0
-3,0
6,5
-3,5
7,0
*3,5
0,8
-0,4
0,9
-0,5
1,0
0,6
+1,2
-0,6
1,3
0,7
1,4
-0,8
1,6
-0,8
+1,7
-0,9
1,9
-1,0
2,1
1/1
2,4
1,2
2,5
1,5
3,0
1,5
3,5
1,5
3,5
-2,0
4,0
-2,0
5,0
-2,5
5,5
-2,5
+6,0
3,0
6,5
3,0
7,0
3,5
7,5
-4,0
0,9
-0,5
+1,0
-0,6
+1,2
-0,6
+1,3
0,7
+1,4
-0,8
+1,6
0,8
1,7
0,9
1,9
-1,0
+2,0
1,2
2,2
1,4
2,5
1,5
3,0
-1,5
3,0
-2,0
3,5
-2,0
4,0
2,0
+4,5
2,5
+5,0
3,0
5,5
3,0
+6,0
3,5
6,5
-3,5
+7,0
-4,0
+8,0
-4,0
1,0
-0,6
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+1,4
-0,8
1,5
-0,9
+1,6
-1,0
+1,8
1,1
2,0
-1,2
+2,2
-1,4
+2,5
-1,5
+3,0
1,5
+3,0
-2,0
3,5
-2,0
+4,0
-2,0
+4,0
-2,5
4,5
-3,0
+5,0
3,5
+5,5
-3,5
+6,0
-4,0
+6,5
-4,0
+7,0
-4,5
+8,0
-4,5
1,2
0,7
1,3
-0,7
H i
-0,8
1,4
1,0
1,8
1,0
+1,8
1,1
+2,0
-1,2
+2,2
-1,4
+2,5
1,5
+3,0
-1,5
+3,0
-2,0
+3,0
-2,0
+4,0
2,0
+4,0
-2,5
+4,5
-2,5
+5,0
-3,0
5,5
3,5
+6,0
-3,5
6,5
-4,0
+6,5
4,5
7,5
-4,5
+8,0
'5,0
Tabelul 5.8. VaLorfle
pi s pantru aaaifabr foata aatritate
Hass semifabrioatului natriat, kg
pfnl La 0,25
'Paste 0,25 plna la 4,00
Pasta 4,00 pfnl la 25
Pasta 25 pTni la 40
Pasta 40 plni la 100
Pasta 100 ptnfi la 200
S,
im
150
200
250
300
350
400
80
160
200
250
320
400
Obiarvatie. Valorile h | sfr\t date pantru sanifabricate curipte prin sablare sau dacapare.
In cazul curS'tirii cu jet de granule R se

400 m , indiferent de masa semifabricatului.
ia
egal
cu
5.2.ABATERI SPATIALE IA SEKTFABRICATE M A T R T & T E IA CAID

La semifabricate matritate de tip arbore ( axe, arbori,
tije cu ingroSri etc. ) pentru prelucrarea suprafeêlor cilin
drice exterioare cu fixarea in universal, in consol^ pe treapta
( suprafaa ) de la un capSt ( fig.5.6 ), mSriroea totals a abaterii spatiale se exprimS sub forma sumei vectoriale dintre
curbarea axei pc i deplasarea matritelor
in planul de
separable. Deplasarea matritelor se datoreste
jocurilar in
coloanele de ghidare ale matritei i necoincddentei semimatri|elor la mainile de forjat orizontale i produce excentricitatea in planul de separable a celor douS pSri ale piesei raatrifate.
Prin urmare :
^
P c + p" m
<5 -7 )
Deoarece insumarea vectorilor p

p^ se face dupa regula r&lScinii pStrate, relaîa de calcul a abaterii spatiale
pentru fixarea numai in universal este s
P n / P ^ + P 2
(5 .8 )
Ivalorile deplasSrii matritelor pa in planul de separable

al piesei matritate sint date in tab.5.9,.
MSrimea curbSrii totale pc a semifabricatului matritat de
tip arbore la prinderea in universal, in consolS, se calculeazS
cu relatia (4.8), cap.4.
Pentru piesele de tip tijS cu flanS sau tijS cu ingroSri
matritate pe maini de forjat orizontale, valorile
curbSrii
specifice pQ ale tijei sint date in tab .5.10.
H
0)
241
Tabalul 5.9 Valorilc daplaalrii aatritalor p a n t r u p i a a a c u p l a n d a aaparatfe

aiaatrie ( a r b o r u diaourij p f r g M t ate.).
paratia
I
piaaai.
n
Oaplaaaraa Tn planul da aa*

parat la ji' SB
*a#
piaaai, Claaa 1 da ma- Claaa Ifl da

tritara(valori aatritaraCvaraatrtnaa)
lori noraala)
Claaa 1 da aa- Claaa II da na*

tritaraCvalori tritara(valori
noraala )
raatrtnaa)
!
< 0,25
>0,25... <0,40
>0,40...<0,63
>0,63...<1,0
>1,0----<1,6
M , 6 . .. .<2,5
>2,5....<4,0 j
>4,0....<6,3 j
>6 ,3....< 1 0 , 0
0,3
0,3
0,3
0,4
0,4
0,4
0,5
0,3
0,4
0,4
0,5
0,5
0,6
0,7
0,6
0,8
0,7
0,9
0,8
0,9
1,0
1,2
1,4
1*6
1,8
>10...<16
>16...<25
>25...<40
>40...<63
>63...<100
>100..<160
>160.,<250
>250..<400
1,0
1,1
1,2
1,4
1,7
2,0
2,5
3,0
2,0
Obsarvatii : 1. Valorila rastrtnsa coraapunzltoara olaaal I da matritara ta iau pantru

aaaifabricata aatritata pa ciocana pi praaa, iar valorila noraala coraapunzltoara clasai II da natritara, pantru aemifabricata aatritata pa
ciocana, prasa sau aapini da forjat orizontala. Claaa da natritara sa
atabilapta tn funcfia da carinfcaLa impuse piasai pracum 9 1 da conditiila pi tipul productiei.
2. Pantru piasa cu plan da aaparafcia asimatric, valorila daplaalrii aatritalor sa pot lua din STAS 7670-63, tabalala 4 si 5.
A ba terile spatp.ale pentru semifabricate d e ti pul arborilor

calculate c u relaîile (5.8) i (5.9) se iau in considerable la
calaolul adaosului d e prelucrare numai pentr u p r i m a operable de
prelucrare mecanica a suprafeêlor d e revoluîe.
Valorile abaterilor spaîale reroanente dupfi diferitele op e r a^ ii d e prelucrare p r i n a^chiere se calculeazft c u relaîa
(4.10) d i n cap,4*
L a pr el ucrarea suprafefcelor cilindrice exterioare ale sem lfahricatelor d e t i p arbore, intre virfuri, ( fig.5.7 ), abat er e a spafciaia to tals este formats d i n curbarea axei pc , deplas area m a tr iê lo r pa i eroarea d e centrare pcantr i s e calculeazd c u relaîa:
P
g.:|
C ur barea axei se calculeazfi c u relaîa (4.2) pen t r u deteru i n a r e a curbSrii locale p0 sa u c u relafcia (4.3) p e n t r u determin a r e a curb&rii t ot a l e p Bax, valorile curbSrii specif ice A0
fii nd d a t e i n tab .5.10 i 5.11. Deplasarea mat riêlor pn e s t e
d a t & in t a b . 5.9, iar eroarea d e centrare pc#ntr s e calculeaz& c u
relafciile (4.4) s a u (4.5), cap.4.
242
Tabelul 5.10 Valorile curbirli apeotf to i

fn ja/aa, pentru tljl *+f
ref ul area flanpat m u YnsroplrTI aaalf abr loatulul pa aaflnl
ds forjat orizontale
Ac , pa/aa, pentru diaaetrul tijel, In aa
Lungleea tijei,
aa
Plni le
18
6
4
2
1
PTnl la 120
Paste 120 pTnl la 180
Peste 180 plni la 500
Paste 500 pTnl la 1000
Peate 18
Peste 30
Peate 50
Peate 80
plni Is 30 plni la 50 ptnl la 80 plni la 120
8
6
4
2
Fig.5.6 Abater 1 spaiale la fixarea Tn
universal
12
8
4
2
16
12
6
20
16
6
Fig. 5.7 Abaterea de curbare a axel la

prelucrarea Intre vtrfuri
Tn consoll
La semifabricate matritate circulare de tipul discurilor cu

gaura central^ poanscnatA la matritare ( ro^l dintate, flane,
discuri cu gauri strSpunse etc. ), abaterea
spatial*
totals
pentru prelucrarea g&urii, cu orientarea la prima cperatie pe
suprafaa dlindricfl exterioari ( fig.5.8), se ccnpune din de
plasarea matritelor in planul de se pa r a t e pB i excentricitatea gfiurii poansonate fat& de suprafata exterioarft p9 J
Tabelul 5.11. Valorile curbirli specif ice A , In /m/wm, pentru aea if abricate
atriâte da tipul arborilor (axe, arbori)
Curbura specifics A c *
Diaaetrul aenifabrioatului
atritat, mm
, PTnl la 25
Peste 25 la
Peste 50 la
Peste 80 la
Peste 120 la
Peste 120 la
Peste 260 la
Pasta 360 la
50
80
120
180
260
360
500
Dupl matritare
Dupl tndrepta
re pe prose
DupS trstaaent termic

tn cuptor
4
3
2
1,8
1,6
1,4
1,2
1,0
0,20
0,15
0,12
0,10
0,08
0,06
-
2,5
1,5
1,5
1,0
1,0
-
cu C1F
1,25
0,75
0,75
0,50
0,50
- r.
Observable . La sen if abricate Ia da arbori tn trepte/ valorile curbirli specif loess leu
din tabel Tn funefcie da diaaetrul raedin oalculat cu relatia :
d1*l1 + d2*l2 I " I V ln

D. . d ---------------- 1---------------
In oare : d., dp,...d sTnt diamatrele traptalor ; I.,

treptelor ;t * lungimea totali a aemifsbrIcatului.
sint lungiBila
Directiile vectorilor
abaterilor c o n p o n e n f c e M *i
fiind nedeterminate, abaterea totals se o b t ine p r i n oompunflrcg
geometries dupS regula rSdScinii pStrate :
P=V p V P % ,
(5.10)
Valorile deplasSrii matritelor

sint date in
tab.5.9, iar valorile
excentricitStii gSurii
poansonate in tab.5.12.
Pentru prelucrarea su
prafetelor exterioare de
revolutie cu prinderea
la prima qperatie tot pe
o suprafa^S exterioarS
de revolutie brutS aba
terea spatiaIS este jpS!
plasarea matritelor || .
Fig.5.8. Abateri spatiale la piese

matritate de tip disc
Tabelul 5.12. Valorile excentricititli giurii pi deforairii suprafetei

frontale la piese circular* siaetrice (discuri, roji
dintate etc.) pi pfrghii, aatritate p e pr a s e pi aapini
de forjat orizontale
if
Lungimea giurii poan
sonate (pentru pe )
sau diametrul maxim al
suprafetei frontale
(pentru p
la
La
la
la
la
Abaterea de la planitate (deformarea) suprafetelor plane

Pdef'?n
Abateri resAbateri nor

Abateri resAbateri nortr1nse(olasa I) male(clasa II) trlnse(clasa I) mals (clasa 11)
)# mm
Pina la 50
Peste 50 pinl
Peste 120 pinl
Peste 180 pinl
Peste 260 pin!
Paste 360 ptnl
Excentricitatea giurii
poanSonate p , In mm
120
180
260
360
500
0,50
0,63
0,80
1,00
1,50
2,50
0,8
1,4
2,0
2,8
3,2
3,6
0,5
0,5
0,5
0,6
0,7
0,8
0,5
0,5
0,7
0,9
1,0
1,1
Observatie s Abaterile restrlnse corespund clasei I de matritare (STAS 7670-83) pentru

semifabricate matritate pe prese,iar abaterile normala corespund clasei II
de matritare (STAS 7670-83) pentru semifabricate matritate pe prese sau
mapini de forjat orizontale.
;' 'it
DacS prelucrarea suprafetelor exterioare de revolutie se

face cu prinderea pe suprafata gSurii brute, abaterea spatial*
pentru suprafetele exterioare de revolutie se calculeazS cu relatia (5.10).
-^
La prelucrarea suprafetelor frontale ale semifabricatelor
matritate dei tip disc, abaterea spatialS se manifests p r i n deformarea suprafetei frontale pd#f (fig.5.9 ).
Deformarsa ouprafe^Blor
(rantalu u produce sub actiunea forâlor oe spar la
dabavurarea pisaai matriâte
fi la poansonarea gfturii, de
asonantta, In tiinpul tratamantului termic.
Valoaraa inaxirA a deformSrti suprafetêi frontale
la sendfabricate brute
de tipul discurilor este dati in tabelul 5.13.
La calculul adaosurilor pentru prelucrarea
frontale dupS tratamentul termic al pieselor de tip
siv la piese de tipul roîlor dinâte cu o coroani,
se inS seama de deformarea lor la acest tratament,
p = A 0D = 0,8D
suprafefcelor
disc inclutrebuie s&
luindu-se
[jum]
(5.11)
in care 0 este diametrul maxim al suprafeêi frontale de prelucrat, in mm.

DupS diferitele operafcLi de prelucrare a suprafeêlor
frontale ale semifabricatelor de tip disc, cu gaurS centrals,
raSrimea abaterilor spaîale remanente ale suprafeêlor frontale
se poate determina astfel :
- dupS strunjirea de degrosjare frontalS :
p = 0,20* ( R - r )Ap ;Aim
(5.12)
- pfpiS strunjirea de semifinisare frcntalS :

P = 0,15( R - r )Ap , m
(5.13)
I dupS strunjirea de finisare frontalS :

p = 0,10( R - r )Ap , urn
(5.14)
in care R ?i r sint, respectiv, raza suprafeêi exterioare i

raza suprafeêi g&urii pinS la care se strunjete frontal,in mm
iar A este valoarea specifics a abaterii de la perpendicularitate in m pe 1 mm lungime. Valorile sint date in tab.5.13
DacS diferen^ ( R - r ) < 50 mm, abaterile spaîale rema
nente ale suprafeêlor frontale sint mici i se pot neglija, cu
excepîa pieselor de tipul discurilor tratate termic la care se
va tine seama de deformarea feêlor frontale care se poate pro<3uce In timpul tratamentului termic ( vezi relaîa (5.11)).
245
Tabalui 3.13.Abataraa spoofftoi 9 la parpaodlouUritato g

1 m da rial | a suprafafcalor frontal# faj;I *
aaaffabrtoatuluf da tip dlao aatritat
M
a
s
a sem
ifab
ricatu
lu
i aatritat, k
g
P
?n
l la 0,25
P
asta 0,25 pfnl la 1,6
P
asta 1,6 pfni la 4
P
asta 1 pfni L
a1
0
Past! 1
0p
fn
a Is 25
P
asta 25 p
t
n
fl la 40
M
atrita
re p
ap
raal
<
H
a
tr
ifc
a
r
ap
a napini d
a
forjat orfzontal!
0,2
0,3
PI
0,6
0,7
0,3
0,5
0,7
0,9
1,1
1,2
La sendfabricate matri'tate de tipul pirghiilor, bielelor

i furcilor abaterile spaîale caracteristice se manifesto prin
curbarea semifabricatelor brute (fig. 5.10).
Pentru prelucrarea suprafeêlor plane ale capetelor piese
lor de tip pirghie, relaîa de calcul a abaterii spaîale este:
P 2*A 0*lc J
(5.15)
in care A I este curbarea specific#, in tm/im lc | distanâ de
la secfciuneapentru care se determin# curbarea pin# la cap#tul
cel mai apropiat, mm ( vezi fig.5.10). In cazul orient#rii se
mi fabricatului dup# suprafefcele tijei pirghiei sau bielei, aba
ter ea spatial# pentru prelucrarea suprafetelor plane ale cape
telor este curbarea total# :
P ..x - A C#L |
(5.16)
in care L este lungimea total#, in mm.
Valorile curbSrii specifice pentru piesele raatriâte de
tipul pirghiilor,bielelor,fur
cilor etc. sint date in tab.
5.14.
Fig.5.10 Curbaraa
pits#tor da tip ptrghl#
Dup# prima operable de prelucrare a suprafeêlor plane ale

capetelor pieselor de tip pirghie, abater ile spafciale remanente
se calculeaz# cu relafcia (4.10).
Pentru gdurile din capetele pirghiilor, obînute la matriare, abaterile spaîale caracteristice sint excentricitatea
g#urii fa^# de conturul exterior al capului pirghiei i deplasarea raatriêlor. M#rimea exoentricitAîi g#urii poansonate p#
se va lua din tab.5.12, iar m#rimea deplas#riiinatritelor pa
din tab.5.9. Abaterea spatial# total# se calculeaz# cu relaîa
(5.10).
latetul 5.14. Curbare. specif i d

da tip plrgfhla
j/m, pantru *mm\1 wbr \cmtm ftatrltat*
Lungime maxim! L, mn
Claaa da
>100... >125... >160...

125
160
200
>200...
250
>250...
315
2,5
2,2
4,5
re
<100
f 11
>313... >400...) >500.,.

400
500
630
2
1,8
1,5
2,0
2,5
'
5 .3 .P R E C I K R A R E A M E C A N IC A A S U P R A F E T E L O R D E R E V O L U T IE
Parametrii ^ i S care se dbîn dup& diferite operaîi de

prelucrare mecanicS a semifabricatelor matritate precum i
treptele de precizie in care se incadreazS tolerantele tehnolo
gice la diametrele suprafetelor prelucrate sint date in tab.
5.15. In funcîe de treapta de precizie indicate, din tab.2.15
i 2.16, in cap.2, se obtine valoarea toleranfei la diametrul
respectiv.
5.4. PRELUCRAREA MECANICA A SUFRAFEIELR F R C N T A L E
PIESE DE TIPUL CCRPURIIXK KE REVCOJTIE
LA
Pentru piese matritate de tipul arborilor, discurilor i

alte corpuri de revolutie, parametrii abinuti la diferite qperaîi de prelucrare a suprafetelor frontale sint dati in tab.
5.16.
5.5.PRELUCRAREA MECANICA A PIESEUCR DE TIPUL PIRGHIILCR
SI FORCIIXR MATRTIME
Pentru piesele matritate de tipul pirghiilor cu i fSr&
nervuri, de tipul furcilor sau la piese cu ramificatii asimetrice, cu mai multe capete, incadrate in clasa denumitfi generic
11 pirghii i furci , pot fi necesare operatii de frezare, broare sau rectificare a unor suprafete plane, eventual de strun
jire a tijei cilindrice care unete capetele pirghiei precum i
de prelucrare a gaurilor din capete.
In tab. 5.17 se dau parametrii Qbtinuti la diferite opera
tii de prelucrare a pieselor din clasa pirghiilor i furcilor
matritate, iar. in tab.5.18 este indicate eroarea de centrare a
pirghiilor matritate, care apare la strunjirea intre virfuri a
tijei cilindrice a pirghiilor.
247
Tabalui 9.15. P i r M t r i l ob(lnu(1 la preluoraree M t f a b r l o f t i l o r a itri^

S i d e
ravolutit Mttrloini.
IProcedeul da preluorare I Treapta de preofzie

|
SB 8
B I
32
50
25
5
30
50
25
5
j IN TREPTE
uStrunjire :
1
- tntr~o singurl fozi
" degropare
1 finisera
- fini de netezire
"*
11...12
12
1 1 11
I
OISCURI, ROTI DINTATE

1 Strunjire :
- fntr-o singurl fazi
- degropare
1
- semifinisure
1 - finisare
r
Recti f icare :
- intr-o singuri fazi
- degropare
' - f ini sore
- fini de netezire
10...12
i u
I 12
10...11
32
100
50
25
RrCTIFICARE ARBORI SI OISCURI
7... 9
8...9
6...7
5...6
30
100
50
25
- ..----
5
10
5
2,5
10
20
15
5
Observatii . 1.Abaterile spajiale dupa diferitele operaii de prelucrare mecanici se

calculeezi cu formula (4110), cap.4.
Pentru piesele de tip disc cu gaurd central!, abaterile spatiale remanente dupfi diferitele operatii de prelucrare a giurii se deteroini con
form indicatiilor din cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3,cap.6.
2.La oper.atiile de prelucrare dup# tratamentul termic se ve tine seama de
deformatiile ce pot apare la tratament (curbarea pieselor de tip arbore)
3.La operafclile de prelucrare mecanici executate dupS cilire, nitrurare
etc. airimea S so exclude din relatia de calcul a edaosului de prelucrare.
4.Strunjirea ?ntr*o singurl fazfi se execute direct pe suprafata bruti fir a raai diviza operetia in doui faze distincte, degropare pi finisare,
Tnsi cu regimuri apropiate de strunjirea de finisare.
5.6. EXEMPUJ DE CALCUL

S3 se calculeze adaosurile de prelucrare |i dimensiuni|s
intermediare pentru qperaîile d e prelucrare a suprafeteloij
plane frontale ale capului i piciorului bielei di n fig.5.11.
Semifabricatul bielei este matriât din QIC 45, STAS 880-82, in
clasa II d e matriâre conform STAS 7676-83, iar masa semifabri^
catului matriât este 1,3 Kg.
Cperaîile de prelucrare a suprafeêlor plane frontale ale
capului i piciorului bielei din fig.5.11, pentru obînerea dimensiunii finite 38 ,0 062 m m sint urm&toarele s
I frezarea siraultanS a feêlor frontale ale capului bielei
{ fig.5,12,a );
'
- frezarea simultanS a feêlor frontale ale piciorului bielei ( fig.5.12,b );
Tabelul 5.16. Parmaetrii cfefinutf la prelucrarea suprafetelor frontale
Procedaul de prelucrare
Treapta da pracizia
8,
ARBORI IN TREPTE
Strunjire frontal4 :
S degrofare
- finisare
- tntr-o singur! fazfi
Frezare frontall intr-o fazfi
Rectificare frontal!
12
11
11
14
9
50
32
32
100
10
50
30
30
100
20
10...12
14
12
10...11
32
100
50
25
30
100
50
25
DISCURI
Strunjire :
- intr-o singuri fazi
| degrofare
- semifinisare
1 finisare
Rectificare frontal! :
* intr-o singuri fazi pe mapini de
rectificat rotund
- pe ina?ini de rectificat plan :
- degropare
- finisare
Qbservatii.
7... 9
**";
7...9
6
10
1
*
. Trepte Ie do precizie din tabel sint pontru cazul tn care baza tehnoLogica coincide cu baza do m!surare. Dacl acesto baze nu coincid, se adaugi
eroarea de orientare care se datermin! dupS i n d i c a t i H e din cap.1, pen*
tru cota care trebuie respectat! la operatia da prelucrare frontal!.
2. Treptele de precizie din tabel sint date pentru cazul. respect!rii dimensiunii fat! da o suprafata planl prelucrat5. Dacl prelucrarea frontal!
se face c u respectarea dimensiunii faf! da o suprafatl neprelucratl,
toleranta se determin! cu relatia:
a^
v
2
tn care : T este toleranta la dimensiune pentru seoifabricatul brut

s
matritat; ,
T
- toleranta la dimensiune dupl prelucrarea unei
frontale; T *se ia conform treptei de precizie indicateTn tabelul 5.16.
3. La piese drtipul arbor itor, abaterea spatial! remanent! dupS strunjire a de degrofare 9 1 frezarea de dogrosare neperpendicularitatea suprafetei frontale fat! de axa piesei are valori neglijabile. La piese de
tipul discurilor, abaterile spatiate remanente dupa diferitele operapii
de prelucrare frontall se deterninl cu relatiile (5.12)...(5.14), iar
dup! tratamentul ternic, ca abatere spatial! se va considera deformaroa
feteIor frontale care se poate produce la tratamont, cu relatia (S. 1 1 ).
4. La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea executati dupi
tratamentul termic ,parametruL S se exclude din relatia de calcul.
- rectificarea planS a feêlor frontale ale capului i piciorului bielei p e o parte ( fig.5.13,a );
- rectificarea planS a feêlor frontale ale capului i piciorului bielei p e partea opusS ( fig.5.l3,b ). Ambele operatii
se execute dup& ce biela a fost tratatd termic.
fete
TatwluL 5.17. ParflHtrif f l b t M i la prelucrarea ecanlcl a plr^blllor ,

furollor
Treapta de
precizie
Procedeul de prelucrere
I Frezarea suprafetelor plane paralele cu axa
I piesei pi a planului de separatie al
I capetelor:
"degropare
-finisare pi frezare intr-o faz!
12
10...11
32
10
50
15
10
10
10
*
20
-
50
25
50
25
I Broparea Tntr-o faz! a suprafetelor plane

I Rectificarea suprafetelor plane paralele
I cu axa piesei:
- degropare
1 finisare
S m
ji|s
8...9
6...7
1 Strunjirea tijai cilindrica a pfrghiai:

- degropare
- finisare
12
11
Observatii.1. Abaterea spatial! da curbare a ptrghi ilor brut matritate, cara sa are in
vadara la pralucrarea suprafetelor plana ala aceatora, sa calculeaz! cu
relatia (5.15), raspctiv (5.16). Dup! frezarea da degropare a suprafetelor plane ala pTrghiilor matritate, abaterea spatial! reaanenti ae deter
mine cu relatia (4.10), cap.4, iar dup! pralucrarea da finisare a supra*
fetelor plane, abatarila spatiale atnt neglijabile.
2. Strunjirea tijei ci I indr ice a pirghiei, dac! este nacesarfl, se executft
Tntra vTrfuri. Calculul abaterii spatiala cara sa are in vedere la deterainaraa adaosului da praluorara pantru priaa operatie da prelucrara a tijai cilindrica sa face cu foraula (5.9), Tn cara curbarea specific! |
sa obine din tabalul 5.14, iar daplasaraa matritalor pffl din tabelul 5.9.
Eroaraa da oantrara Pcen*r pantru pralucrarea tntra virfuri este dat! Tn
tabalul 5.18.
3. Abatarila spatiale remanents dup! operatiila de prelucrare aecanic! a
gfiurilor din capatala pirghiilor sa vor determine conform indicatiUor din
ci^rinsul obsarvatiilor da sub tabalul 6.3, cap.6.
4. La calculul adaosului da prelucrara pantru ractif icarea plan! executatl
dup! trataoent termic, paranetrul S sa exclude din relatia de calcul.
Tabelul 5.18. Eroarea da centrare p
pentru saaifabricata aatritate de tipul
pYrgniilor
I Lungimea total!
I a piesei, Tn no
180...260
120...180
360...500
260...360
Dimensiunea trans 18.. 30... 50.. 18.. 30... 50... 18... 30... 50.. 18.. 30... 50..
B0
50
varsaL!, In mn
30
50
80
30
50
80
30
80
30
50
I Eroaraa da canI trara, Tn ua
300
400' 500
300
400
550
350
450
600
350
350
600
Capul
piciorul bielei au aceea i inLtime, de aceea adaosurile de prelucrare au aceeai valoare.
a. Calculul adaosului pentru rectificarea planft (operatic
precedents este frezarea intr-o
singurS. faz&) la
0**
3 8 . 4:0jp2inm
250
-io n
B o {dupS tratamentul tannic 8,., se exclude din calcul) I
! 9 Kplf (conform relatiei (4.10))j
0,06 | tab.4.6 );
p =-A0*L oanform relaîei (5.16), deoareoe orientarea semifatricatulul fal^S de frezele reglate la dimensiune se face
III tija bielei ( vezi fig.5.12 ff
4 = 4 /An/mm ( tab.5.14 );
L 217 + 20 237 mm, din desenul piesei;
p,., = 0,06*4*237 w 57 /an.
|
Fig.5.11. Bi*L* '
Aêzarea pieselor pe masa magnetics a mainii de rectifi

cat plan nu produce erori de fixare, deci e, 0.
Prin urroare, adaosul minim pentru rectificarea planS pe o
parte este :
JL Btn = 10 + 57 = 67 /xtn>
:|i ...
Toleranta la operatia de rectificare pland in treapta 9

de precizie este 62 im ( tab.2.15, cap.2 ).
Adaosul de prelucrare nominal pentru rectificarea pe o par

te are valoarea :
Ap npn - 67 + 62 - 129 /an.
Dimensiunea maximS
inainte de ultima rectificare plani
? Bax
*p
no. - 3 0 '4 + '1 2 9 3 8 '5 2 9
Dinensiunea minimS : h2 .in
^3,55 - 0,062
m.
38,488 mm
Cota h2 a capetelor bi
elei inainte de ultima rectificare planS (abfcinutS M
pS prima rectificare planS,
conform fig.5,13 a) va fi:
1*2
38/55. q #o62 nm
caput
bielei
Adaosul nominal real

(recalculat) pentru ultima
rectificare plan*,
este t
38,55-38,4 0,15 nm.
Intrucit fefcele frontale
ale capetelor trebuie sI fie
simetrice faS de axa lon
gitudinals a bielei, este obligatorie adoptarea aceluiai adaos
de prelucrare *!
pentru prima fazS de recti
ficare planS :
V n = 0,15 nun.
Deci, cota nominalS inainte
de prima faza de rectificare?
planS (dupS frezare) este:
* V non =
hi non " h i * = 1 1 1
1 B
38,70 mm.
Toleranta la operatia de
frezare intr-o fazS in trea
pta 10 de precizie,este con
form tab.2.15 de 100 /um.
Fig.5.12 Frezarea fetelor frontale caa
petelor bielei:
a*frezarea fefcejlor capului bielei;
b~frezarea feteIor piciorului bielei;
Dimensiunea minimS inainte de prima rectificare planS:
min
Iffjf 10/1" 30'6npM

252
Doci operat;ia d e frazare pl a n a a capului, respactlv p i d o -jlui bielei s e v a e x e c u t a la c o t a h, g j a - /-o inn.
b.Calculul adaosului pentru frezaraa
plani ( anterior
frez&rii. semifabricatul rata In stare bruti, matriât ) s

I
i |
fig ,.1 p 160 B

t tab.S.8 ) j
s,., " 0 ( semifabricatul matriât fiind tratat termic
se exclude din calcul ) ;
p, I - 4*237 | 948 m j
6,-0.
Frezarea fefcelor frontale executindu-se simultan se uti

lizers relatia de calcul pentru adaosuri simetrice :
p| ,i I | I i I 2p(-l I 2*160 | 2*948 | 2216 /an.
Fig.5.13. Rectificarea feêlor frontale ale capetelor bielei
Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la frezare

precum i pentru determinarea diinensiunii sanifabricatului sint
necesare abaterile limits la matriâre, conform EJIKS 7670-83
Ifftandardizate in funcfcie de masa piesei matritate, factorul de
oamplexitate a formei, calitatea oêlului i dimensiunea maximS
| piesei matritate.
Factorul de coinplexitate a formei S este :
S = mp /
unde : mp = 1,3 Kg, reprezintS masa semifabricatului matriât ;

ity - masa corpului geometric in care se inscrie semifabricatul matriât.
In cazul bielei din fig.5.11 masa paralelipipedului care
drcumscrie biela este
* 7,95 Kg.
Deci, | i 1,3 / 7,95 ~ 0,163, prin urmare piesa sa inca-
dreazS in grupa de
ccnple: ' te S., caracterizatfi
0,16 < S < 0,32.
253
prin
Ofeiul nrr1 45 avind ccntinutul de carbon da 0,42. . 0,5 1

incadnaazi in grupa M. de calitata.
In aceste oandiîi, din tab.5.5, pentru piese matritate in
clasa rx de matritare, cu masa ci?arins Intre 1 ,0
1 ,6 Xg(Cg!.
litataa o(elului M,
factorul de complexitata S3 se abfin M
haterile limits
-olinm.
Adaosul de prelucrare nominal bilateral , conform relatia
(3.36) este :
2ftpl no. - 2Ap1
2A, ^
+ I A,n , I " I A )n I If
= 2,216 + | -0,9 J
|-0,1
|- 3,016 mm.
Cota nominalS h, n0B a semifabricatului matriât, conform

relaîei (3.49) este :
p! non ain
H I 38,6 I
Se rotunje^te : hs
^1 Sin j*"Iîn*fI>
I I-0,9 || 41,716
2,216
mm.
| 42 mm.
Capetele
semifabricatului
se matriteazfi la
cota
4^-o.'smm, care se inscrie pe desenul piesei matritate.
j^ H f
Adaosul nominal real pentru operatia de frezare, recalculat in unna rotunjirii, devine :
2Ap1 noa = 42 - 38,7 = 3,3 mm ,adic3 pe fiecare faâ
frontalS revine adaosul 3,3/2 - 1,65 nm.
Adaosul de prelucrare nominal total se obtine prin dife
renta cotelor nominale ale semifabricatului i piesei finite :
I P noa t I 42 - 38,4 | 3,6 mm,
adicfi pe fiecare fata frontalS revine 3,6/2 = 1,8 mm.
CAP 6. ADAOSURI OB PRELUCRARE PHfiSU GAURI
6.1 PREUX3RMRBA MECANICA A GAURUXR

Giurile din piese se pot executa prin gaurire in material
plin sau prin lfirgirea unor gfiuri realizate in prealabil prin
forjare sau tumare.
In tab.6.1 sint dati parametrii de precizie i calitate a

suprafetelor, obtinute la diferite procedee de prelucrare a ga
urilor. Datele din tab.6.1 sint aplicabile pentru orice tip de
piese i orice tip de semifabricat, avlndu-se in vedere c& pre
cizia de prelucrare a gaurilor nu este in general influentata
de clasa pieselor prelucrate (discuri, carcase) etc.
DupS efectuarea calculului succesiv al adaosurilor
di
mensiunilor intermediare ale gSurii,se ajunge la dimensiunea de
calcul pentru operatia de gSurire,apoi se alege diametrul standardizat cel mai apropiat al burghiului,cu respectarea condiîei ca diametrul minim al sculei ( admis de toleranta de execu
t e | sa nu fie mai mic decit diametrul minim calculat pentru
gSurire.DupS alegerea burghiului standardizat se corecteaza di
mensiunea nominaia pentru gaurire,conform cu burghiul ales. Folosirea de burghie elicoidale cu diametre nestardardizate, pen
tru gSuri care sint supuse altor prelucrari dupa gaurire, nu
este admisS.
Prelucrarea gaurilor cu largitoare, numita largire, se aplica fie dupS gaurire, fie pentru mSrirea diametrului unei gauri deja executate la tumare sau forjare. Precizia diametrului
gaurilor largite depinde de toleranêle de execufcie la diametrul largitorului, precum i de supraiargirea gaurii, fencmen
care ccnsta in cbînerea unui diametru al gaurii mai mare decit
cel al. largitorului.
Prin calculul succesiv al adaosurilor i dimensiunilor intermediare ale gSurii se ajunge la dimensiunea calculata pentru
cperafia de largire. flpoi se alege diametrul nominal standardi
zat cel mai apropiat al largitorului i se corecteaza dimensiu
nea naninaia pentru largire, conform cu largitorul ales. Datorita corectarii dimensiunii pentru largire este necesara i recalcularea adaosului naninal pentru operatia de largire, cu re
latia :
larg =
st ~
255
at
>
C*!)
in care ! 2A I este adaosul da prelucrare naninal recaleulat

pentru lfirgire; d. It - diametrul nominal al lfirgitorului, canI
form ITOS respectiv GOST;
H - diametrul nominal standard!*
zat al burghiului 1 respectlv diametrul nominal al g&urii brute
tu m a t e sau for jate, dacd l&rgirea se executA direct asupra
urii brute ).
Tabelul 6.1 Parametrii obj inuti la pralucrarea n e c a n i d a gSurilor
Oiaoatrul gAuri1,
1 Procedeul de prelucrara
Treapta
precizie
40
32
50
40
60
Paste 18 la 50
50
70
Paste 50 la 80
63
>80
Paste 6 la 10
Paste 10 la 18
12
De la 3 ptnA la 10
16^-
25
20
30
Peste 18 la 30
32
40
Paste 30 la 50
50
50
40
40
50
50
32
30
40
40
Paste 10 la 18
I GAurire
adincA cu burghia speciala
Lirgire cu lArgitor a gAurilor bruta turnate sau forjata
12
De la 18 ptnA la 30
12
Peste 30 ptnA la 80
I LArgire da finisara cu lArgitor

I dupA gAurira sau dupA lArgirea
I gSurii bruta
1 Strunjire interioarA :
I degropare
| finisare
* fini (netezire)
1 Alezare :
- normals
| precisA
- finA
I Rectificare interioarA
8ropare
Calibrara cu bilA sau cu dorn
Lepuire, honuira
H I |yj S fj*
20
Oa la 3 pinA la 6
GAurire cu burghie elicoidale a

gfiurilor normale
Calitataa supraf.
PinA la 30
Paste 30.ptnA la 80
De la 50 ptnA la
260
11. ..10
12
10
6. | .7
40
20
3/2
50
20
10.,5
10
8
6...7
10
5
3,2
20
10
5
7...9
10
}e la 10 ptnA la 80
7...8
4
Da la 6 ptnA la 80
0,63
6...7
0 #16
De la 6 ptnA la 80
PtnA la 80
PtnA la 80
Observatii: 1Se considers conventional gAuri normals cala pantru cara raportul l/d<5
pi gAuri adfnci in cazul l/d >5.
2.La
g f iu r ir e a g a u r i l o r norm ale cu g h id a re a b u r g h iu lu i in
bucS de g h id a r e se a s ig u rd t r e a p t a 11 de p r e c i z i e a
d i a m e t r u lu i.
3 . S e reocmpnda c a g & u r ile c u diam etrulld>30m m c a re nu s i n t
e x e c u ta te l a f o r j a r e sau t u m a r e sa f i e g S u r it e su o o es i v c u doua b u r g h ie : p rim u l cu d ia m e tru l d 1 1 ( 0 , 6 . . .
0 , 7 ) d i a l d o i le a c u d ia m e tru l f i n a l d .
4 .T i p u l a l e z S r i i ( n o r m a ls ,p re c is a , f i n d ) e s te c a r a c t e r iz a t
de t o le r a n ^ e l e d e e x e c u ^ ie l a d ia m e tru l a l e z o r u l u i .
5 . S t r u n j i r e a i n t e r i o a r S f o a r t e f i n a , e x e c u ta ta c u c u it e
c u dia m a n t sau c u p lS c u ^ e d i n c a r b u r i m e ta lic e p e m a in i
de a le z a t v e r t i c a l e sau o r iz o n t a le p e rm ite re s p e c ta re a
t r e p t e l o r d e p r e c i z i e 8 . . . 6 i a r u g o z it a f c ii Ra i 0 , 8 . . .
0,2
tm.
P r e lu c r a r e a g a u r i l o r cu a le z o r u l se f o lo s e f t e d e o b ic e i ca
procedeu d e p r e lu c r a r e l a c o ta f i n a l s sau in a in t e a h o n u i r i i g a
u r i l o r . A le z a re a r e a liz e a z a p r e c i z i a d i a m e t r u lu i, form a c o re c ta
a g a u r i i i c a l i t a t e a s u p e rio a ra a s u p r a f e t e i, in s a nu c o re c te a
za e r o r i l e d e i n c l i n a r e i deza x a re a le a x e i g a u r ii,d e o a r e c e a l e z o r u l se a u to c e n tre a z a dupa g a u ra e x is t e n t a . P e n tru a p e rm ite
oconducerea l i b e r a a a l e z o r u l u i e x c lu s iv dupa g a u ra c a re se a l e z e a z a ,a le z o r u l e s te f i x a t a r t i c u l a t ( e l a s t i c ) pe a r b o r e le p r i n
c i p a l a l m a ^ in ii - u n e l t e , cu a j u t o r u l u n e i m andrine o s c ila n t e .
I n a c e s t c a z , a b a t e r i le s p a ^ ia le d e l a o p e r a t ia p re ce d e n ta
de p r e lu c r a r e a g a u r i i se e x c lu d d i n r e l a t i a de c a l c u l a adao
s u lu i d e p r e lu c r a r e , i a r e ro a re a de i n s t a la r e e s te z e r o .
P r e c i z i a d i a m e t r u lu i g a u r i l o r a le z a t e dep in d e de t o l e r a n ^ e le de e x e c u ^ ie l a d ia m e tru l a l e z o r u l u i , de s u p r a ia r g ir e a gau
r i i , de s ta r e a d e u z u ra a m a in ii-u n e lt e , e t c . P e n tru d b ^ in e re a
t r e p t e i d e p r e c i z i e 7 l a p re lu c r a r e a g a u r i l o r c u d i am etre > 12
mm, e x e c u ta te i n i t i a l p r i n g a u r i r e ,e s t e ne ce sa ra su cce siu n e a de
o p e ra ii : l a r g i r e (s a u s t r u n j i r e ) ,a le z a r e p re a la h i 1a (p r e c is a )
f i a le z a r e f i n a i a ( f i n a ) . P e n tru g a u r i l e e x e c u ta te i n i t i a l p r i n
f o r ja r e sau t u m a r e , t r e a p t a de p r e c i z i e 7 se a s ig u ra p r i n doua
o p e r a ^ ii s u c c e s iv e de l a r g i r e , urm ate de a le z a r e p r e a la b i i a i
a le za re f i n a i a .
T re a p ta d e p r e c i z i e 8 l a p re lu c r a r e a g a u r i l o r c u d ia m e tre
> 12 mm, e x e c u ta te i n i t i a l p r i n g a u r i r e , se a s ig u ra p r i n succe
siunea de p r e l u c r a r i : l a r g i r e (s a u s t r u n ji r e ),u r m a t a de o s i n gura a le z a r e , i a r i n c a z u l g a u r i l o r f o r j a t e sau t u m a t e , p r i n do
ua l S r g i r i s u c c e s iv e urm ate de a le z a re a f i n a i a .
P r i n c a l c u l u l s u c c e s iv a l a d a o s u rilo r 11 d im e n s iu n ilo r i n term ediare a le g a u r i i se cibîn d im e n s iu n ile nom inale c a lc u la t e
p entru o p e r a f i i l e d e a le z a r e p r e a la b i i a i l a r g i r e . Se ale g e
d ia m e tru l nom inal s ta n ria rd iz a t c e l m ai a p r o p ia t a l a le z o r u lu i ,
a s tf e l i n c i t d ia m e tru l m inim a l s c u l e i sa nu f i e mai mio d e c it
d ia m etru l m inim a l g a u r i i , a p o i se re c a lc u le a z S adao su l p e n tru
257
metre nastaxrlardizate, deoaraoe costul adestor scule este r e l a tiv ridicat.
Pentru piesele care se prelucreazfi p e magini- unelte agregat pe linii automate, operatiile tehnologioe suooesive
prelucrare a gSurilor i p r e d z l a d e prelucrare asiguratfi sint
date in tab.6.2.
Tabelul 6.2. Suoceaiunea operatiilor de prelucrare 8 giurllor p e mapini agregat pi
linii automata
Traaeul tehnologic pentru diametre, Tn mm :
Treapta
da
precizie
12
11
10
OperatiiLa
(fazale)
tehnologioe
GAurire
Lfirgire de degropare(Tntr-o fazi)
Strunjire interioarfi de degropare
PinA la 18
Peate 18 plnl la
50
Peate
30
Lirglre de aemifinisare
LIrgire interioarA
de seaif initare
Alezere prealabilA
- :
Alezare finalA
- !
:-
8...9
Strunjire interioarA de finisare
7
Observatie: Cu 1 pi 2 sint notate trasaele tehnologioe posibile. Cu aemnul * aTnt nota
te operai ile (fazale) tehnologioe aplioate La trasaele tehnologioe respec
tive.
Bro area gSurilor asigurS o precizie ridicatS d e prelucra

re in limitele treptelor de*precizie 7.. .8, precum i suprafefce
fine, cu R a= 1,6...0,4 /on. Inainte d e bro are,g&urile sint prelucrate de ofoicei prin strunjire d e finisare, prin ISrgire i
strunjire sau prin strunjire i alezare cu alezor.
Bro area gdurilor se execute de dbicei ca hro are liberS,
la care gaura broat5 nu capStZ o poziîe determinate fat# de
alte syprafete ale piesei,iar broa se autocentreazfi dup& gaura
existent#. Deoarece la bro area liber& n u se corecteazA abaterile de possible ale axei gdurii, abater ile spafciale
se exclud
din relatia de calcul a adaosului de prelucrare pentru broare,
iar eroarea de instalare se consider# zero. In cazuri mai rare
se aplica broârea coordanat# ( ghidat# ), cu instalarea piesei
intr-un dispozitiv special care asigurS poziîa axei suprafefcej.
tro a te f a t s d e a l t e s u p r a f e te a l e p i e s e i . I n c a z u l h r o q d r i i o o o rd o n a te , l a r w T n n iu i
a d a o s u lu i de p r e lu c r a r e p e n tr u b r o f a r e
t r e b u ie sS s e
seama i d e a b a t e r i l e d e p o z i t i e a le a x e i
g j u r i i f a ^ i d e p o z i ^ i a n o m in a lS , g e n e ra te l a o p e r a t ia de p r e lu
c r a re a g S u r i i , p re m e rg S to a re b r o ^ S r i i .
La hanuirea gaurilor nwpii de hanuit se autocentrftnzS ( a u -
toregleazS) pe suprafata gSurii, de aceea abaterile spaîale i

eroarea de instalare se exclui din calculul adaosului de prelu
crare. Pentru piesele tratate termic, marimea S se exclude d i n
calculul adaosului pentru hanuire. La hanuirea intr-o singurS
operaîe se obtine R > 0,63 tm, iar la hanuirea in douS faze
( prealabiia i finaia ) se ajunge la Ra 0,2...0,04 tm.
Abaterile spatiale ale gSurilor executate.cu burghie elicoidale pentru gSuri normale respectiv cu burghie speciale pen
tru gSuri adinci sint date in tab.6.3. In fig.6.1 se prezinta
abaterile de deplasare fi inclinare a axei gaurii.
6.2. EXEMPLU DE CALCUL
SS se calculeze adaosurile de prelucrare i dimensiunile
intermediare pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice interi
oare i exterioare ale pinionului din fig.6.2.
Semifabricatul este matritat la cald din otelul aliat
28TiMnCrl2 STAS 791-68. Matritarea se executS in clasa II de
matritare conform STAS 7670-83, iar masa semifabricatului este
peste 4 Kg.
Rezolvare. Principalele operatii i faze ale procesului
tehnologic de prelucrare mecanicS a pinionului sint prezentate
in tab. 6.4
1. Pentru suprafata gSurii | 48 0*'0Z7 [mm]
Schema dispunerii adaosurilor intermediare pentru prelu
crarea gSurii 0 48 0 ' mm este prezentatS in fig.6.3.
a.
Pentru hanuire ( operatia precedents este rectificarea
interioarS in treapta a 8 - a de precizie ) :
1-1 = 5 [/fln]l
SM i 0 | dupS tratamentul termic Sj., se ex
clude din calcul );
pM * 0 i
j =0 I deoarece capul de hanuit se
autoregleazS ;
2pi k - 2
5 | 10 | I |
Toleranta pentru operatia precedents, de rectificare interioarfi, conform treptei 8 de precizie este :
T,.1 I 39 [/an] ( tab.2.15, cap.2 ).
In fig. 6.3 se observS cS dimensiunea minima dupS rectifi-
Tabelul 6.3. Abater! apatfale pentru g lu rll* H
Tipul burghlului
Burghlu pantry
Burghiu elicoidal
Denum irea abater iI
adtnol
Diametrul giurif, nun

3... I 6... 10... 18... 30... 3...6 6...
50
30
18
10
10
I Inclinarea specificA a axei gAurii

I 1 pe 1 mm lungime a gAurii,
/on/mm.
Deplasarea axei gAurii fatA
de pozitia nominalA CQ/
pm
2,1
Iff
1*3
0,9
0,7
1,6
1,3
10
15
20
25
30
10
15
20
25
Observatif: 1.Abaterea spatialA totals dupA gAurire se determine cu relatia:

P I
1 C J 2 + (A*l)2
tn oare : I este lungimea gAurii, fn mm.

2. Categoriile principaie de abateri spatiale ale axei gAurii brute tur*
, i nate sau forjate sint:
ay' pentru gAuri turnate/rdeplasarea ''axei gAurii pax datoritA deplasirii
miezului Cvezi cap. 8,78.2), precua pi inclinarea axei gAuri! 1 1
( l-lungimea gAurii). Inclinarea specificA A , in ^m/nua are valorile':
pentru diametrul a = 10...30 mm, A = 10...20 /fla/nun, pentru 0 I 30...50
ram,A = 5...15 pn/nun, iar pentru #>50 mm,A = 3...10 jun/m.
b. pentru gAuri perforate la matritare sau forjare liberA, excentricitatea
p
a gAurii fatA de suprefata exterioarA.
3. Abaterea spatialA remanent# a axei gAurii dupA diferite operatii da pralucrare a giurii se calculeazA cu formula : p = K*Psf in care K este
coeffcientul de micporare a abaterilor; p ^ abaterea spatialA a axai
gAurii pentru semifabrioatuL brut, respectiv pentru gaura obtinutA prin
gAurire fn materielul pi in. Valorile coeficientului K sfnt : dupA prelucrarea de degropare K=0,05;dupA pralucrarea de semif inisare K=0,005;dupi
pralucrarea de finisare ^0,002; la prelucrArile ulterioare abaterea
spatial A a axei gAuri i se poate neglije.''
ca^rea interioarS (inainte de honuire ) este :

dM
deci :
nrin
-i min " ^ p i min- |
d,., min m 48 - 0,010 - 0, 039 ~ 47,951

d i-1 min = 47,95 [mm];
<*M nom B 47,95 [mm];
dM
max
4 47,95 | 0,039
* 47,989 [mm]j
^0,039
Deci operaîa
d e rectif icare
se execute la cota I 47,95 0
Pta.fr. 1. D*plr* p( trtol i n r o *

xat giuri I: 00 * pozltia nontnall (otr
raota)
fliurH;
t^m '
plaittl f d* poaHii wkinati; OjQ,
tnolinatl 91
poaftla namlnall.
daplasati
ft 8
Fig.6.2. Pinion
=3-
7es i tuh 1*5x45 ,
- Rugozitatea suprafetelor
life
b. Calculul adaosului pentru rectificarea interioare (operafia precedents este bro area ) :
R z fjj = 4 [ m ] r
S . . = 0 ( dup& tratamentul termic se
exclude
din'calcul ).
Rectificarea interioarS se execute cu bazarea p e suprafefele flaneur ilor din lor intr-un dispozitiv cu role care vin
in contact cu f lancurile, d e aceea la determinarea abaterilor
spatiale se ine seama d e b&taia radial# a danturii fa^S de alezajul pinionului. Prin everuirea danturii b&taia radialfi a
fost redusS la circa 0,05 mm. Pe de altS, parte, la tratamentul
termic d e cSlire i revenire alezajul se deformeazfi devenind
conic sau oval pin# la 0,05 mm.
Prin urmare, abaterea spaîalfi totals d e la operaîile precedente d e everuire i tratament termic este 1
2*Pj.1 m 50 +50 100
;
Pm "
lp&h
261
mm rectificare
Apmrn honuire
A pmtn brosare
A omin strunfir.
i m
dm'm ma
dnommatri
dmax matritare
dmin strunjire
dmax strunjire
Fig.6.3. Schaaa
dispunarii grafica
| adaosurilor intermediare pantru
prelucrarea giurii
mk brosare
dmax brosare
'min rectificare
H j|H|
'max rectificare
mm honuire
'max honuire
Eroarea de fixare in dispozitivul cu acîcoiare pneumatics

pentru rectificarea interioarS se considers s
f = 50 [/im] (tab.1.33, cap.l );

Adaosul minim pentru rectificarea interioarS:
M II I 24 I I V 502 + 50Z = 149 S | ' \

Toleranta pentru operatia precedents - brosare - conform
treptei 8 de precizie este:
39 [/on].
p
H
Dimensiunea minimS dupS broarea gSurii ( inainte de rec
tificarea interioarS ) este:
d i-l gin I 47*95 I 0,149 |
0,039 I 47,762 [nm]
Se rotunjete : d.i-1 min
[mm] )
d i-1 no* 4 7 f7 5 [ ] ;
47,75 -+ -0,039
max
r ---
Operatia de brosare
47,75 q40'03[mm].
a gSurii
262
-
47,789
---- [ran].
*h
wxm
se va executa la oota
In urma rotunjirii efectuate este necesarS recalcularea a(jaosului nominal pentru rectifioarea interioarS, prin diferenâ
dimensiunilor nominale :
2 % H | ,95 1 47,73 - 0,20 [ram].

c.
Calculul adaosului pentru broâre ( operaîa precedents
este strunjirea de degropare a gfiurii ) :
R,
- 40 [/an];
S,., = 50 [/Jin].
Abaterea spa^lala remanents dupS strunjirea de degropare a
gSurii nu poate fi eliminate,deoarece broa se autocentreazS pe
qaurfi, de aoeea se considers cS :
Pt-V*=
Eroarea de instalare la hroare p, - 0, deoarece se aplxcS

broarea liberS. Prin urmare :
2Apj B(n = 2(40 + 50) = 180 [/an].
Toleranâ pentru opera'tia precedents, strunjirea de degroare, conform treptei 12 de precizie, este 250 /an ( tab.2.15,
cap.2. ).
Din fig.6.3 rezultS c3 dimensiunea minima dupS strunjire
este :
deci :
d |
Se rotunje?te : d .-1
d i x ^ p i min î"1
= 47,789
-I 0,180 - 0,250 = 47,359 [mm].
Oil J
.in
4 7 *3
d i- i n<* B 4 7 , 3 [nun] ;
d i- l
I 47,3 I 0,25
I 47,55 [mm].
Cperatia de strunjire de degropare a gSurii se execute la
cota 47,3 o
[mm].
Adaosul nominal recalculat pentru brosarea gSurii :
2Ap P9m = 47,75 - 47,3 = 0,45 [mm],
d.
Pentru strunjirea de degropare a gSurii ( inaintea acestei cperaii semifabricatul se aflS in stare brutS,matriata):
R* H 200 [/an] ;
S,., = 250 [/an] ;
P i-1
p ,2 + pB2
( formula 5.10 ).
Excentricitatea gSurii brute p . = 0,8 [mm] ( tab.5.13 ).
Deplasarea matritelor pB = 0,8 [mm] ( tab.5.9 ).
Aadar : pj^ =
0,82 + 0,82 = 1,128 [mm].
Eroarea de fixare in mandrinS cu acîanare pneumatic^ este
eti = 500 [/an] ( tab.1.33 ).
Eroarea de onentare ( bazare )
0 = 0.
2Aj >jn = 2(200 + 250) + 2
V 11282 +,5002
3368
[/an] .
Pentru calculul dimensiunii nominale a gSurii brute din

semi,fabricatul matriât sint necesare abaterile limits la ma
tritare, conform STAS 7670-83.
In cazuJ semifabricatului pinionului din fig. 6.2,factorul
de ccmplexitate a formei S I m / || are valoarea S > 0,63
263
Tabelul 6.4 Proceaul tehnologic de preluerere
aeoanicl
a plnionufcMl
din ft$
O
rlen
ta
rea
D
e
n
u
a
ire
ao
p
erajlilo
rp
i fazelo
r
N
a
p
In
a
u
n
e
a
lti
Stru
njirea d
ad
e
g
ro
p
a
| giurii
S
trin
g re
v
o
lv
e
r
Sup
rafata oilindrioi xtrl0
<
r
|
universal cu atrtn
g
ere
B
r
o
p
a
r
e
a giurii
M
a
p
in
id
eb
ro
p
a
t
Sup
rafata frontal1 A
orizonteli
Strunjire :
1. Suprafata oilindricl
exter ioari
1 2. Suprafata frontali A
I Strunjire :
1
1. Suprafata frontali
exterioari a butucului
2. Suprafata frontali B
1 Strunjire :
1. Fata frontali interioari
butuc
2. Degajare la #95 pe adincimea
de 1,5 mm
_
3. Degajare la #80,8
2
pe adincimea de 17>5 q *
conform desenului
I Danturare
I everuire danturi
Strung normal
Sup
rafata giurii,
p
e dispozitiv cu bucp
ie
x
t
a
n
a
ibill
Strung normal
Suprafata giurii pi
18 A, pe dispozitiv
tensibili
Strung normal
Suprafata giurii pi suprafata

frontali exterioari a butucului,
pe dispozitiv cu bucpi exten*1-|
fata fr
o
n
t*
cu b
u
c
p
iR
bil5
Hapini de frezat
danturi
Hapini de
peveruit
Suprafata giurii pi o fati

frontali, pe dorn
Suprafata giuri i
pi
fata
frontali a butucului , pe dorn
I Rectificare :
1
1. Suprafata giurii
1
2. Fata frontali interioari
butuc
I Rectificarea fetei frontale

I exterioare a butucului
Hapini de
rectificat
interior
Pe suprafata coroanei dintata pi

pe suprafata frontali exterioari
a butucului,cu dispozitiv cu r<yf
le, cu actionare pneumatic!
Hapini de
rectificat
Suprafata giurii î fata fron*

tall interioari a butucului,
pe dorn*
I Honuirea giurii
Hap ini da honuit
Suprafata oilindricl axtarioari

fi fata frontali A
I H o n u i r M danturii
Hap ini da honuit

danturi
Suprafata giuri ii pa dorn
Wmmk
I Tretament termic : ceaentare,

I clI ire, revenire
( pentru defini'fci.a factorulul S, v e z i cap. 5 ) , d a d p ie s a D In-*

oedreazS in grupa.de ccmplexitate 81,conform STAS 7670-83. Ofclul 28TiMhCrl2 face parte din grupa de calitate ,conform ffFhB
7670-83. In aceste ccndiîi, abaterile limits la matriâre In
riyfl II de matrifcare, pentru diametrul gAurii sub 50 m m sint s
2s
.-\ I I I pentru gSuri se aplicS abateri limits cu semne
gchimbate fa# d e cele d i n STAS, conform tab.5.5,cap.5 ).
Diametrul nominal al gSurii brute,conform relafciei (3.50),
este :
ft--
d* non
adicS :
dgtrunj.mix
*trunj.#in
I |1| I i
d, non. * 47'55 - 3r368 - 0,7 = 43,482 [mm].
Aplicind regula rotunjirii din 0,5' in 0,5 mm, pentru send

fabricate matritate in clasa II, se obtine dimensiunea ncminalS
rotunjitS :
d . non, =
[mm].
Dimensiunea maximS a gSurii matritate :

max - 43,5 + 0,7 - 44,2 [mm].
>Hti
Dimensiunea minim# a gSurii matritate s

d. min r 43,5 - 1,5 = 42,0 [mm],
Pe desenul piesei matritate se treoe cota gSurii.
Aiaosul nominal pentru operaîa de strunjire de de^râre
a gSurii se obtine prin recalculare in funcfcie de dimensiunile
nominale rotunjite s
2Ap nom = 47,3 - 43,5 = 3,8 [ m ] .
Adaosul nominal total al gSurii 0 48 0*'027 mm, calculat ca

diferenl^S a dimens iunilor nominale ale gSurii finite i gSurii
brute, este :
nom t
"
43,5
4 ,5 [mm].
2. Pentru suprafata cilindrica extenoara 0 129,24 _0 16 mm

se executS o singurS operable de strunjire.
Din tab.5.3 se obtine :
SC, H
Abaterea spatiala
200 [m] |
pM
SM r 250 [tm] .
Pe2
+ Pm2
Deoarece strunjirea exterioarS se executS dupS ce initial

s-a efectuat strunjirea gSurii cu prinderea pe suprafata cilindricS exterioarS, abaterea spaîalS de excer^tricitate a gSurii
a fost redusS la valoarea :
265
SI -
o ,o s * p , 1 | 0 , 0 5 0 ,e I
0,040
[m n]
( conform otoarvafciilor la tab.6.3 )

P | 000 twn]
Prin urmars
&
V 11
+ 800* s 801 [/an] 1
Ia strunjirea exterioari bazarea se face pe suprafata g&j.

rii, In dispozitiv cu bucfi extensibilfi care asigurS o central*
buna, decit
#1 -0.
A?adar :
2Sj|
| 2(200 | 250) | 2*801 - 2502 [/an] .
Adaosul nominal pentru strunjirea pe strungul normal (uni

versal ) este :
j p no. | Zftpi .In 1 I A,n | f ( formula 3.23 )

Abaterile limita la matritare la diametre peste 120 mm sint
-o(9 ' [mm].
Deci |
2Ap| ^ - 2,502 + 0,9 | 3,402 [mm].
Diametrul naninal al suprafetei cilindrice exterioare bru

te va fi :
ds n| 129,24 | 3,402 | 132,642 [mm].
Se rotunjete : d, ^ i 133 [mm].
Pe desenul piesei matritate se inscrie cota : i 133 ! ,+1'7
[mm].
266
Cap. 7 ADAOSURI DE EREUJCHARE PENTRU SEMFAERICXEE

FCRJATE LTBER
7.1.
I N D I CATTI G E N E R A L E
Semifabricatele forjate liber cu dimensiuni mici fi mi jlo

ci! se utilizeazfi in fabricatia individuals fi de serie mic&,
iar semifabricatele cu dimensiuni mari, la toate tipurile de
producfie. Prelucrarea prin afchiere a semifabricatelor forjate
liber se efectueazS, de obicei, prin metoda obtinerii individu
als a preciziei dimensiunilor. La instalarea semifabricatului
pe mafina-unealta se face verificarea instalSrii, individual
pentru fiecare semifabricat in parte fi,ca urmare,in relatia de
calcul a adaosului de prelucrare, eroarea de instalare este in-
locuita cu eroarea de verificare ( cap.l ).

Determinarea adaosului minim de prelucrare la prima operatie ( faza ) de prelucrare a fiecSrei suprafete se face tutfnd
seama de mirimile Rz, S, p, corespunzatoare semifabricatului
brut i de erorea de verificare a pozitiei semifabricatului pe
mafina-unealta. Adaosurile de prelucrare totale calculate nu in
clud adaosurile tehnologice suplimentare, necesare pentru simplificarea canfiguratiei piesei forjate fi ufurarea forjarii
libere. La stabilirea traseului tehnologic de prelucrare mecanicS se va avea in vedere ca semifabricatele nu se gSuresc la
forjarea libera pe ciocane daea diametrul gSurii D < 40 mm fi
raportul H / D > 3,unde H este in&ltinea,iar D -diametrul exte
rior. La arborii in trepte forjati liber pe ciocane nu se exe
cute forjarea in trepte la o semidiferenta a douS diametre vecine mai mica de 10 mm.
La calculul adaosului de pelucrare nominal pentru prima operatie ( faza ) de prelucrare sint necesare abaterile limita
la forjarea libera. Pentru semifabricatele forjate liber din oteluri carbon fi oteluri aliate abaterile limita sint date in
STAS 2171/1-84 fi STAS 2171/2-84, respectiv in GOST 7829-70 fi
GOST 7062-79.
Modul de aplicare a adaosului de prelucrare nominal pentru
prima qperatie de prelucrare fi a abaterilor limita la dimensiunile exterioare este indicat in fig.7.1.
Se dbserva in fig.7.1 ca adaosul de prelucrare naninal
calculat pentru prima operatie de prelucrare 2Ap1 nom se aplioS
267
.c
arbore
1
Fig.7.1. Sohama de eplloar* a
adaosului nominal pantru prlma operable da praluorart I

unul arbor, prin matoda ob$1nar11 Indlvlduala a praolzlal dlmanslunflor
â nom a nom * ^p1 nom '

1 min * ^s nom I N I '
**s max " â nom +
...
s 8 nom
*Aa STAS
p i STAS
in ccntinuarea diiaensiunii nominale d- pom care pentru suprafeê

exterioare de tip arbore coincide cu dimensiunea maxima d1 *?
Pentru suprafeê interioare ( alezaje ) adaosul de prelu
crare nominal, calculat pentru prima qperaîe de prelucrara^
2Ap1 non) se aplic# prin micorarea dimensiunii nominale d 1 H ca
re pentru suprafeê de tip alezaj coincide cu dimensiunea mini
mi d 1 min. Pe desenul semifabricatului forjat liber , dimensiunea
pentru forjare se inscrie sub forma :
+ A s STAS
* s nom
+A i
STAS
abaterile As i A i fiind cu semnul algebric conform STAS 217184, iar in cazul cind abaterile limit# sint simetrice,sub forma:
unde 3L este toleranâ de for jare,

Dimensiunile teoretice nominale calculate ale semifabrica*
telor forjate liber se vor rotunji la cifre intregi, apoi se I
268
reoalcula a d a o s u l d e p r e l u c r a r e p e n t r u p r i m a operable ( de de*

qroâre )! inJLnd seama d e d i m e n s i u n i l e rotunjite.
Parametrii E|| $ 1 care caracterizeazS cal i t a t e a suprafeêlor brute ale semifabricatelor forjate liber pe ciocane s a u
prese sint dai in tab.7.1.
T
a
b
e
lu
l 7.1. Calitatea suprafetei la sem
ifab
ricate forjate lib
er
D
im
e
n
siu
n
e
ad
e
gab
arit m
a
x
im
a
a sem
ifabrica
D
e la 50
ptnl la
180
P
este 180
p
1n
la
500
P
este 500
p
T
n
S la
1250
1,5
P
aste 3150
ptnl la
6300
P
este 1250
p
1n
8 la
3150
tului, m
m
1R
z + S, m
m
7.2. ABATERI SPATIALE

L IBER
IA
3,5
2,5
P
a
ste
6300
pinl la
10000
SEMIFABRICATE BRUTE
FORJATE
Pentru piese cilindrice cu secîune uniforms, fSrS trepte

sau flan e,curbarea totalfi a semifabricatului brut se determine
cu relatia :
.
pc * Ac- L [/an]
(7.1)
in care s Ac este curbarea specifics, in im/im, iar L -lungimea
totals a semifabricatului in mm.
Pentru piese forjate liber cu secîune variabilS de tipul
axelor in trepte sau cu flange de capSt sau intermediare,al ba
relor in trepte cu seciune dreptunghiularS sau pStratS etc. se
va determina curbarea locals in zona treptei pentru care se
calculeazS adaosul d e prelucrare cu formula :
pc - 2* Ac* lc
[/an],
(7.2)
in care lc este distanta de la treapta ( flana ) de prelucrat

pinS la capStul cel m ai apropiat, in mm. Valorile curbSrii specifice Ac pentru formulele (7.1) i (7.2)-sint date in tab.7.2.
Tabelul 7.2. Ourbarea specifics A , Tn pm/rao pantru sen ifabricate
de tipul axelor, barelor etc.-
brute
forjate liber
Diametrul sau dimensiunea sec(iunii transveraale, mm

Felul prelucrlrii
Forjare liberl
Pinl la 120
Peste 120
ptnl la 180
Peste 180
pfni la 250
Peste 250
pinl la 315
Paste
315 ptnl
la 500
0,8
0,6
Pieaele cu seciune variabili d a tipul axelor tn ttmptM H

pot obfine la forjare cu abateri d a la coaxlalltatea trapf c a w
MSrimea acestor abateri pn se poate lua egalS cu 1 / 4 Iffl
toleranfa de forjare T, la diametrul treptei invecinate mal n*rl. Deoareoe insfi toleranêle d e forjare conform STAS se g&gjl
lesc In fUncîe de diametrul maxim al piesei finite, abatarat
de la ooaxialitate pn va fi egalS cu 1/4 d i n toleranfa T ig
diametrul treptei cu secfeiune maxitnA. Axele In trepte care vor
fi prelucrate prin a chiere cu bazarea p e gSuri d e centrara
intre virfuri, pot prezenta o eroare d e centrare
cara
pentru semif abricatul forjat liber se determ i n e c u relatia qq .
respunzfitoare centruirii dup& trasa j :
Posntr
'2 5 T .
(7 .3 )
in care : T este toleranâ, in HI la diametrul treptei cu

secfciune maxima la semifabricatul brut.
Prin urmare, la prelucrarea intre virfuri,abaterea spaîa18 totals a semifabricatelor de tipul axelor in trepte se va
calcula cu relatia :
ps=/pi + p5+ pJtr
In cazul prelucrfirii pieselor de tipul axelor scurte in
trepte, cu prinderea numai in universal, abaterea spatial! to
tals a semifabricatului se va calcula cu relaîile :
'
- pentru treapta prinsS in universal la prima operable :
P, Po
(7.5)
- pentru treptele care nu sint prinse in universal la

prima operate :
Ps =^Pc+ Pn
[jum]
(7.6)
in care: p0 - 2A0.10 este curbarea totals,iar p = (l/4)* T, es

te abaterea de la coaxialitatea treptelor,T, fiind toleranâ da
forjare la diametrul treptei cu secfciune maximS.
La piesele forjate liber de tipul discurilor gSurite, inslelor, cilindrilor cu gaurS perforate la forjare etc. abaterea
spaîalS pentru prelucrarea gSurii, cu bazarea la prima opera
ble pe suprafafa cilindricS exterioarS, este egalS cu excentricitatea gSurii forjate fafcS de suprafafca exterioarS p, care sa
poate lua egalS cu 1/4 din toleranfa la diametrul gSurii bruta.
Pentru suprafeêle frontale ale discurilor, abaterea spa'
lllll este reprezentatS de deformarea H :
270
Pdef
ilor.
din
. mariibi:erea
la
s vor
are,
care
i cu
tia-
i va
7.4)
in
to-
ie s
7.5)
la
7.6)
esl de
ineerea
sratrise
K'to
'
fW*
(7.7)
unde : Ac
* 1... 3 mra/ra in funcîe de rigid itatea semifabrica
tului, iar D este diametrul exterior al semifabricatiilui,In metri.
In cazul plScilor i pieselor prismatice forjate, abaterea

spatial5 de deformare pd#f, care se considers in calculul adao
surilor pentru prima qperaîe de prelucrare a suprafetelor pla
ne, pe infilfriroea piesei, este :
Pd.f 1 V
i co^3)
[mm](7.8)
unde: Aq a 1.. .3 mm/m ; L - lungimea plScii, respectiv a piesei

prismatice, in metri.
7.3. PRELUCRAREA MECANICA A SEMIFABRICAIEDCR PCRJATE
LIBER
Parametrii R^ i S care se dbîn dupa diferite qperaîi de
prelucrare mecanicS a semifabricatelor forjate liber, precum i
treptele de precizie corespunz&toare tolerance! tehnologice la
dimensiunea suprafetei prelucrate sint date in tab. 7.3.
Tabelul 7.3. Parametrii obfc1nut1 la preluorarea mecanlcl a saaifabricatelor forjate li~
bar pa ciocane si prese
Prooedeul de prelucrare
Treapta da preolzle
Strunjire aau frezere :

- cojIre
* degrofare
- semifIniaare
* finisare
finl de netezire
17
15...16
12...14
10...11
6....7
RectIfIoare :
"la curat"
degrofare
finiaara
" netezire
14...15
10
6...7
5...6
Rj, 1*
1250
250
125
40
5
20
16
5
-2,5
S, im
350
240
120
40
5
20
15
5
5
Observafcii: I.Toleranfcele tehnologice coreapunzltoare treptelor de precizie indicate

sint date 1n tabelul 2.15, cap.2.
2.Rectificarea "la curat" sa apliei pentru preluorarea suprafetelor care
vor constitui baza tehnologice fi care nu vor mai f{ prelucrete ulteri
or.
3.Pentru suprafe(ela frontale, treptele de precizie din tabel afnt data
pentru oazul respeotlrii cotai faf! de o auprafafl preluorati. Oaoi pre
lucrarea fronteli aa face cu reapectarea ootei fafl de o suprafafcl brutl,
tolerance daternini cu relafle :
Lite.
T T + T
1
'a
pr
spatn oare:'T
eate toleranta la dimensiune pantru semifabricatul brut for-
271
Jat*
- tolafanta
dlBanaluna dupl pralucrarea unel f e t e

label.
m BBSoonforo traptef da preolxle din
frantaU
MArimea abaterilor spatiale remanente dupA diferitele faze

tehnologioe de prelucrare mecanicA a suprafetelor d e rovolutia
ale arborilor, la prelucrarea intre virfuri , se calculeaasA cu
relatia :
P ~yj (2AC*1C)| + PcaAtr
(7*9)
iar valorile curbArii specif ice A0 i ale erorii d e centrare

remanente Pc#ptr/ care se introduc in relatia (7.9), sint date
in tab.7.4 i tab.7.5.
Avind in vedere necesitatea verificArii pozitiei semifabricatului forjat pe maina - unealtA, in relatia de calcul a
adaosului pentru prima fazA de prelucrare, cu prinderea in platou cu patru bacuri (sau -universal) || sprijin pe virful p3puii mobile, se va introduce eroarea de verificare (vezi cap.l).
Insumarea abaterii spatiale p a semifabricatului (vezi
relatia (7.4)) cu eroarea de verificare ev pentru prelucrarea
suprafetelor de revolutie se face utilizind formula :

VP 2s + e 2
(7.10)
Valorile remanente ale 6rorii de verificare pentru diferitele faze de prelucrare efectuate asupra aceleiagi suprafete,la
o singurA fixare, se vor calcula cu relatia :
evi=K-evl
(7.11)
in care : evi este valoarea remanents a erorii de verificarijre]
pentru faza i (i=2,3...); K -coeficient de micorare a erorilor
(tab.4.8,cap.4) ;cv1 -eroarea de verificare pentru faza 1 (tab.
1.39, cap.l).
La prelucrarea gAurilor de tipul discurilor,inelelor , bucelor etc. insumarea abaterii spatiale de excentricitate pe a
gAurii brute cu eroarea de verificare ev se face cu formula :
2 /j
(7.12)
Pentru suprafetele plane frontale ale discurilor, inelelor

etc. insumarea abaterii spatiale pctef cu eroarea de verificare
cv se face algebric : p ^ + c
Valorile remanente ale abaterii spatiale p# de exoentrLcitate a gAurii dupA diferitele operatii de prelucrare a gAurii
se calculeazA pe baza legii copierii erorilor (vezi observatiA
3 la tab.6.3,cap.6) ,iar valorile remanente ale erorii de veri~
7.4. Curbarea specif tol pQ dupA prelucrirU* a*a*nice ale semifatorloeielor f

Jet* llbr (de ttpul arbor jlor ,bar*lor ate.), /iffl/mn
Diametrul au dimensiunea ftectluni* tranaveraale, aa I

P1nA la
120
Preluorarea aeoanicA:
-de oojlre
-de degropare
-de aenifiniaare
DupA tratament termio
(oAlire) fi tndreptare
Peat* 120
Past* 180 | P*at 250 I Paate I
p1nA la 180 stnA la 250 alnA la 3151 *15 pi-1
nA la 1
500 1
1,50
0,70
0,05
1,00
0,50
0,04
0,50
0,30
0,03
0,40
0,20
0,02
0,10
0,08
0,06
0,04
0,30 1
i '10 1
W
1 *0 2 1
l 1
1
Observafcii: 1.La calculul adaosurilor de preluorare pentru operas I ile oare uraeazA dupft
strunjirea de finisare a pieselor netratate termic, curbarea speoiflol aa
neglijeazA, fiind micA.
2.La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea arborilor trata(l
termic dupA strunjirea de finisare, se va considera curbarea specifioA ce
apare din cauza tratamentului termic.
I
Tabelul 7.5. Eroarea de centrare remanents p

| arbor Ilor forjati liber, /mi
dupA fazele de prelucrare aecanioA
n r
Lungimea arborelui, nun

PtnA la 500
Felul
prelucrArii
1000...2000
500...1000
Diametrul arborelui, aa
50...
3 ...80
,'
80...
..120
120..
..180
50...
...80
80...
..120
120..
..180
50... I 80.. 120..

...80 ..120 ..180
DupA cojire
500
750
1000
750
1000
1500
1000
1500
DupA strunjirea
de degrofare
100
150
200
150
200
300
200
300
20
30
40
30
40
60
40
OupA centruirea
piesei strunjite anterior
Observable: L a calculul adaosurilor pentru operatiile care
urmeazA
60
1500 I
300
60
dupA strunjirea de
se negli-
finisare, eroarea de centrare remanentl este aicA (1...3 /a) fi

jeazA.
'
ficare ev- - cu relatia (7.11).

Pentru suprafeêle frontale ale discurilor, inelelor etc.
abaterile spaîale remanente dupS diferitele operaîi de strun
jire frontal# se calculeazS cu relaîile ( 5.9 )...( 5.11 ) din
cap.5, iar dupS strunjirea de finisare frontalS, abaterile spatiale sint neglijabile.
La prelucrarea mecanicS a suprafetelor plane ale plScilor
sau altor piese prismatice, abaterile spaîale remanente dup&
frezare se determine cu formula (4.10), cap. 4.
i Plcot. voh I
273
Cap.8 JraOStRHE DE FRBJUCRARE PENTRU

TORNAIE
SEMIFAHRlcaTg
8.1 INDICATII GENERALE

Dupd intocmirea traseului tehnologic d e prelucrare mecani-*
cd se calculedzd succesiv adaosurile intermediare d e prelucrara
pentru toate qperaiile (fazele) de prelucrare ale fiecfirei suprafeê; in continuare, plecind de la dimensiunile piesei fini
te i luind in consider are adaosurile calculate se determine
dimensiunile intermediare, ajungind pinfi la dimensiunile naninale ale semifabricatului brut t u m a t . Dimensiunile nominale ||
le semif abricatului t u m a t se prevSd cu abateri limits indicate
in STAS-uri sau GOST-urile corespunz&toare.
Modul d e aplicare a adaosului d e prelucrare nominal pentru
prima operable de prelucrare a suprafetelor exterioare, respectiv interioare i de aplicare a abaterilor limits la dimensiunea nominal^ a semifabricatului este indicat in fig. 8.1.
Fig. 8.1 Schema de aplicare a adaosului nominal pentru prima operafcie de prelu
crare a unui semifabricat tumat: a * suprafaM exterioarl cu adaos asimetric; I j tuprafatl interioarl cu adaos asimetric
In fig. 8.1,a se observe c| adaosul de prelucrare nominal

Ap1 , calculat pentru prima operable de prelucrare a suprafefei exterioare, se aplicS in ccntinuarea dimensiunii nominale
L1nool pentru prima operaîe de prelucrare, adoptatA egali cu
274
Airoensiunea maxima Q H M H
Dimensiunea nominal# a semifabricatului, pentru
exterioare este:
j| Înom + ^plnom m ^*1nom ij ^plmln 3
I!
suprafet#
(8.1)
iar dimensiunile limit# ale semifabricatului sint
ânax
m ^
noo
1^1 |i
(8.2)
^snora
â*
(8.3)
unde: A i i A a sint abaterile limit# inferioari, respectiv superioara la dimensiunea nominal# a semifabricatului brut, luate
cu sesnnul algebric conform STAS 1592-85.
In mod similar, pentru prelucrarea unei suprafete interi
oare cu adaos asimetric (fig. 8.1,b), se obîn relatiiles
(8.4)
(8.5)
wm
(8.6)
Pentru prelucrarea suprafetei interioare, adaosul de pre

lucrare nominal este aplicat prin micorarea dimensiunii nominale L 1nom, adoptate egal# cu dimensiunea minim# L 1a1n pentru
prima operatie (fig. 8.1,b).
Valorile abater ilor limit# ale semifabricatelor tu m a t e
din font# i oêl sint date dup# STAS 1592/1-85 i STAS 1592/2-85 in tabelele 8.1 ... 8.4, in functie de dimensiunile piesei
i de clasa da precizie la tumare. Pe desenul semifabricatului
t u m a t este totdeauna specificat# clasa de precizie la tumare.
Criteriile informative de incadrare in clase de precizie a
pieselor t u m a t e sint date in tab. 8.5, dup# STAS. In tab. 8.6
sint date tolerantele dimensiunilor semifabricatelor tumate
dip# GOST 26645-85, iar in tab. 8.7 - valorile recomandate ale
claselor de precizie la tumare, dup# acelai GOST.
Pentru calculul adaosului minim la prima operatie (faz#)
de prelucrare a suprafetei considerate, m#rimile ||| S, tp care
intervin in formula de calcul sint cele corespunz#toare semifa
bricatului brut tumat. Eroarea de instalare e, respectiv eroa
rea de verificare ev, se stabilete dup# indicatiile din cap.l.
Adaosurile de prelucrare calculate nu includ adaosurile
tehnologice de tumare, necesare pentru suplimentarea grosimii
peretilor semifabricatului tumat, determinat# de oonditiile
procesului tehnologic de tumare i de cerinta simplific#rii operatiei de executie a formelor de tumare. Aceste adaosuri
275
tehrologiae de tumare se stabilesc da tehnologii aar

teaza tehnologia de tumare 1 se aplicS supliiMntar
adaosurile de prelucrare propriu-zise, de la duneiaiunile
nale ale semifalaricatului. Astfel, la piesele prevfizut* cu
uri se va ine seama de ^
realizirii la tumjir% I
nor gSuri cu diametre mici. Ddanetrele minim admiae ale glur^L
lor tumate, in oazul tumSrii in forme de amestec de fortagg
au valorile din tab. 8.8.
. 1
I H ^ L
GSurile prevSzute pe desenul piesei finite ou diametre m '
mici decit valorile din tab.8.8 nu vor fi executate la turnar
urmind sS fie obînute prin gfiurire in plin ai fcurghiul, in IB
drul procesului tehnologic de prelucrare mecanicS. In practicj
se admite deseori cS gSurile cu diametre mai mici decit 20 tn
la producfria de masS, mai mici de 30 mm la producîa de aerit
i mai mici de 40 mm la producfcia individuals, in piese turnate
in forme de amestec de nisip, sS fie obînute prin gSurire.
Valorile minime ale gSurilor, obînute la tumarea prin
alte procedee sint urmStoarele:
1 la tumarea sub presiune
1
- la tumarea cu modele uor fuzibile
3 B
- la tumarea in cochilS
5 JBj
I la tumarea in forme-coji
8 mn.
Pentru extragerea fSrS dificultSî a modelului din forma
pereîi modelului trebuie sS prezinte inclinaîi de formare pe
pereîi perpendiculari pe planul de separable al formei de turnare, care determine existenâ unui adaos tehnologic suplimentar fa^S de adaosul de prelucrare.
In fig. 8.2 se dS un exenplu

de aplicare a inclinaîilor de
formare, in care haûrat se reprezintS secîunea piesei fi
nite, iar innegrit 1 inclinafciile de formare i adaosurile de
prelucrare A . Se observS cS pe
Isuprafata superioarS a seraifabricatului exists un adaos de
Iprelucrare mSrit fa^S de adao
Fig. 8.2 Inclinatii de
sul de pe faâ inferioarS, daformare pi adaosuri de preItoritS tendinfcei de acumulare a
lucrere
I
defec
| ale piesei in poziîa de tumaIre (vezi i observatiile la tab. 8.10).
Inclinaîile de formare se aplicS dupS exemplul dat in
fig. 8.3,a i b, valorile inclinatiilor fiind prescrise in
funcîe de inSlîmea modelului, conform tab. 8.9.
5 3
in
I
S '
Tabelul 8 .1 Abateri U n i t a La diaensiunile pieselor turnate din font* (STAS 1992/1

S5>
Clasa
de
Gabaritul m a x i m
Dimensiunea noainale tn
fit pi e s e i
Abateri linita, ro
55
tttf
W i
n m
*
i f f r
277
Tabelul 8.1 (continue.)
I
0
501...1200
+ 1,20
-0,90
IV
1201...2600
+1,40
1,00
+1,60
-1,10
+1,50
-1,40
+2,40
-1,60
+3,00
+2,40
-1,60
+3,00
2,00
+4,20
-2,80
+3,00
+3,60
|-2,40
+4,20
-2,80
2,00
+3,60
-2,40
-0,80
+1,20
-0,90
+1,40
-1,00
+1,80
+ 1,20
+1,30
+1,50
+1,90
-0,90
+2,00
1,20
-1,30
+2,40
-1,50
+1,30
+1,50
+1,80
+2,10
-1,40
+3,00
-1,80
+3,60
1,20
+2,40
-1,60
2,20
+4,20
-2,40
+1,80
+2,10
-1,40
+3,00
- 2,00
+3,60
-2,40
+4,20
-2,60
+4,80
-3,20
+6,00
1,20
+2,40
-1,60
-3,80
+7,20
-4,80
+1,80
+ 2,10
- 1,40
+3,00
- 2,00
+3,60
-2,40
+4,20
-2,60
+4,80
-3,20
+5,40
-3,60
+7,20
-4,80
+8,40
+10,8
-5,50 I -7,20
+12,0
1,20
+ 2,40
-1,60
+ 2,10
+2,40
-1,60
+3,00
+3,60
-2,40
+4,20
-2,60
+4,80
-3,20
+5,40
-3,60
+6,00
8,40
-5,50
+9,60 I +12,0
-6,40
+ 1 5 ,0
1,10
+1,10
1,00
+1,50
1,10
-1,40
Observe;, i i
+2,10
1,00
1,10
1,10
2,00
-1,40
2,00
5,40
-3,60
+4,80
-3,20
+5,40
-3,60
------------
+7,20
-4,80
+9,60 | +12,0
-6,40 I - 8,0
1,20
-4,00
Abaterile
l i m i t * d a t . la c l a s e l e IV | V | p r e cizie se referS la
i n t e r i o a r e , a b a t e r i l e 1h p l u a d e v i n abateri in . inua
ar abater! I. fn
2. In c a z u l p i e s e l o r t u r n a t e in f o r y e e x e c u t a t e p r i n j a b l c n e r e , valoarea * t r i or 1
i n t r e p r o d S c a t o r ,i b e n e f i c i a r , f S r * a depe,i c u
l I B
*intre
13
+2,40
"1,60
5401...6300
1,20
12
+2,10
-1,40
1201...2600
11
+ 1,80
-1,20
501...1200
+1,80
10
+2,10
2601...3800
201...500
+1,50
-1,10
+1,80
-1,20
P i n a la 2 0 0
+ 1,30
-1,00
S S H
5
----- t
10,0
di-nai-Uar
^
j n c i i i . *.
S M
I
J V
279
Tabelul 8.2 (continuare
280
gigg
'_a0^ i aseê
Prc ^z ^ IV ?1 V abaterile limita maxi me pentru cotele functionate indicate in mod e x p r a s
cu m
mai mici fate de valorile prevazute la clasa ?i diaensiunile respective.
pa deaan
c l a s e l e de p r e c i x i e IV 9 i V a m r e f e r * la d i a e n s i u n i l e e x t e r i o a r e . In c a z u t d i m m n a i u n i H
re, a o f t t a n l e in p l u s dev in ebeteri Tn m i n u s , iar a b a t a r i l a Tn a i n u a d e v in d b a t e r i fn plua.
8.3
Clas* da
pracizia
P*rn U o r pi narvurflor pantru ptaaa
Gabaritul maxim
al piaaai
Groatna a paratilor |ti narvurilor napraluorata, aai

tub 6
turnata,
nun
II
Abatari limit!, am
0,2
10,3
30...60
10,3
10,3
0,4
61...100
10,3
10,4
10,4
10,5
10,4
10,4
10,5
0,6
IP ,7
201...500
10,4
10,5
+0,6
10,7
10,7
Pfni la 200
10,5
10,5
1P,6
iP,7
+0,8
11,0
11,2
201...500
10,5
10,6
10,7
0,8
11,0
11,2
11,5
501...1200
10,6
10,7
0,8
11,0 I 11,2
11,5
11,7
PinI la 200
P I
2P,6
10,7
0,8
11,0
11,2
11,5
201...500
10,6
10,7
10,8
li,o
11,2
11,5
11,7
501...1200
10,7
10,8
11,0
11,2
11,5
11,7
12,0
1201...1800
10,8
11,0
11,2
11,6
11,7
12,0
12,5
PtnA la 200
+0,6
10,7
10,8
11,0
11,2
11,5
11,7
201...500
10,7
10,8
11,0
11,2
11,5
11,7
12,0
501...1200
+0,8
11,0
11,2
11,5
11,7
12,0
12,2
1201...2600
11,0
11,2
11,5
gfl
12,0
12,2
12,5
2601...3800
11,2
11,5
11,7
12,0
12,2
12,5
13,0
PTni la 200
10,7
10,8
11,0
11,2
11,5
11,7
12,0
201...500
10,8
; 1 ,
11,2
11,5
11,7
12,0
12,5
501...1200
1 M
11,2
11,5
11,7
12,0
12,5
13,0
1201...2600
11,5
11,7
12,0
12,5
13,0
13,5
2601...5400
11/5
11,7
12,0
12,5
13,0
13,5
14,0
540,1... 6300
12,0
12,5
13,0
13,5
+4,0
14,5
15,0
6.... 10 10..,20 20...30p(0... 50 50...80 BO120
rvi
o
o
Ptnl la 30
turnat* d
III
IV
V
M
281
p.r.*Uor 1 n.rvur<lor B
p" H
, ,i 8.5 Indleatll p r i v l n d fncadrarea tn oltN

font* ft d i n ot*l (STAS 1592-85)
cl* B
H H M I I H
I
^
* * p , M * lor
turner* dtn
Criterii informative da Incadrare
Piese mici d e coopLexitat e micfi si m e d i a ,turnate prin procadee de precizia!

(cu m o d e l e ufo r fuzibil e , forme ceramice, cu modele permananta ate.).
1
II
Piese mici de coopLexitate mare ;i piese mi j loci i turnate prin

de precizie .
III
Piese mici fi mijlocii de serie mare fi de mas&, obtinute prin for

mare mecanici, turnare tn cochilii sau tn forme coji.
IV
IV
procedae'
Piese de serie, mici fi mijlocii, obtinute prin formare mecanicfi pe mafini

de formare fi piese turnate tn cochile.
Piese de serie mici, piese cu gabarit fi complexitate mare, turnate tn

forme executate manual sau mecanic.
In fig. 8.3,a se observe c& inclinatia mrete grosimea

peretelui pentru suprafeêle piesei care urmeazS a fi prelucrate prin achiere, in plus fa& de adaosul de prelucrare propriu-zis. Inclinaîile de formare pentru suprafeêle care vor
fi prelucrate prin achiere se aplica de la dimensiunile nomi
nale ale semifabricatului.
Dac& piesa finite este de la inceput proiectata cu inclin&ri constructive, desigur c3 nu se mai aplicS inclinaLi de
fonnare.
Tabelul 8.6 T o U r - ^ u d ^ ^ U o r . j g
Intervalele
dimensiunilor
nominate, mm
ii
P t n a la 4
P a s t e 4 p i n e la 6
P e s t e 6 p i n a la 10
P e s t e 1 0 p i n a la 1 6
P e s t e 1 6 p i n a la 2 5
P e s t e 2 5 p i n a la 4 0
Peste 40 pine
la 6 3
Peste 63 pina
la 1 0 0
| g g |
| g | g
2^ 5-85)
Cl a s a de precizie a dimensiunilor seaif abricate Ior, dupa GOST
Peste 250 pfna La 400
Peste 400 pfna la 630

285

Peste
1600 pfna la 2500
Peste
2500 pfna la 4000
Peste
4000 pfna
la
6300
Peste 6300 pfna
la
10000
O b s e r v e d i: E s t e a d m i s a r e p e r t i z a r e a
l
pentru dimensiunile tuturor celorlalte g g R j g g
w m if abricatului stite
I
--------------------------
Tabelul 8.7 Class da prsolilt a dlaenelunllor a M l f a o r i a n a t w .

prop ad da turnare (GOST 26645-89)
Tipul
Procedeul da
turnare
Dimensiunea maxi
ma de gabarit a
sem ifabr ioatulu i1
mm
aatalului
Aliajo neferoase cu teaperatu*

ra de topire sub
700C
aau
aliajuluf
Aliaja naferoaae ou
m
ra de topire
peste 700 C ;
fonte oenufii
Fonti aa*
laablli,
fonti H
liaei,
ota I
Clasa de preoizia a dimensiunilor

I Turnarea sub
| praaiuna
pfni la 100
peste 100
3T-5
3-6
3-6
4-7T
4-7T
5T-7
Turnare Tn forme
ceramIce si cu mo
de Ia upor fuzibile
pfni
3-6
4-7T
5T-7
peste 100
4-7
5T-7
5-8
iTurnarea fn cochili
Ila presiune joasi
Itn forme metal ice.
turnare fn forme de
nisip fntirite
pfni la 100
peste 100 la 630
peste 630
4-9
5T-10
5-11T
5T-10
5-11T
6-11
5-11
6-11
7T-12
Turnare fn forme de
niaip fntirite,tur
nare oantrifugali.
turnare fn forme
crude fi uaoate de
Inisip-argili
pfni la 630
peste 630
pfni la 4000
peate 4000
6-11
7T-12
7-13T
7-12
8-13T
8-13T
9T-13
9T-13
9-14
la 100
Observatie. Valorile mai mici al* claselor da pracizia sa raforl la semifabricate aiapla pi la condi(i1la productiei da masi, automatizate ; valorila mai marl la piese coop licata pi la executie tn serie mici fi individual!; valorile
medii se referi la sem ifabr icata da complexitate media fi la conditiile
productieI de aarie oecanizata.
Tabelul 8.8 Diaftetrele minima ale gaurilor brut turnate
Piaee
turnate din fonti
I Groaimea peretelui,
I
I
6...10
Diametrul giurii
turnate, mm
Piese
Groaimea
turnate
peretelui,
mm
din otel
Diametrul giuri1
turnate, mm
6...10
pfni le 40
25
20...30
10...15
40...60
30
40...50
12...18
paate 60
Obaervatie. Oetele din tabel se referi la giuri cu lungimea I < 5d.
35...40
Este n e o e s a r , p r i n u r m a r e , ca cSupft
calculul
analitic
al edaosurilor
9 t
dimensiunilor semifabricatului, b&
se
efectueze modific&rile
constructive
oorespunz&toare ale c o n f i g u r a t i e i p i e
sei sau s& se corecteze
alaosurile
calculate,
seama de neceaitatea
aplic&rii adaosurilor tehnologioe d e
tumare.
Calitatea suprafetelor la semifabricatele brut t u m a t e este caracterizat& de parametrii
i S, indicant
in tab. 8.10 i 8.11.
Fig. 8.3 Schama aplicirii tnclinatiilor da formare:

a pa auprafata oara vor f4 pralucrata;
b - pa auprafata cara rftmfn napralucrata
Tabalul 8.9 Inolinatii da for mar a ala aodalelor $i cut ii lor da niezuri, la turrmraa
fonae din aaaatao da nisip
Garnituri da modal din lamn
modelului,
mm
fi
p?n! la 20
Ul
O
ihiljiimaa h sau h 1 a
130'
50...100
100...300
fi'
in
Garnituri da modal mata

lica
|
fi
230*
130'
045'
0 45
030'
045*
300...800
0 30
045'
020*
800...2000
0 20
030*
N
O
130
030
*
Obwrvatii. 1. Garniturilo da modal matalica stnt utilizate la productia da aaria mara

pi da mas!, iar garniturila da modal din lamn aa foloaaac pantru produo*
(la individual! pi da saria mic!.
2. Pantru narvurila da rigidizara a piaaai turnata aa iau ?nolin!ri da pin!
la 5 ... 8.
1.10 Celltatee auprefetelor <*), tn

^ M i t a e cfti foreare
pentru Maif abr icata turnate ln
jeberltul mex1m al aemlfabrloa!tului turnit^

Hatertalul
Fonti
Otel
Hetale fi
aliaje
neferoase
Hetoda de formere
Ptnl la
500
Peate
Peste
Peate
Htt
500 ptnl 1250 ptnl 3150 ptnl 6300
la 3150
la 6300 la
la 1250
10000
:ormare mecenicl cu modele

metal Ice
400
600
800
Formere mecenicl cu modele

din lemn
500
700
900
Formare manual1 cu modele

din lemn
600
8bo
1000
1500
Formare mecenicl cu modele

metelice
300
500
700
1 1

din lemn
400
600
800
Formere manuall ou modele

din lemn
500
700
900
1300
170

metalice
200
400
| |
- |
Formere mecaniol cu modele

din lemn
300
500
-1
Formere manuall cu modele

din lemn
400
600
800
1100
Bh
*(SI
200
L -Observatll. 1. Deoaroce defeotete da tipul incluziunilor da nisip, zgurl fi gaze au

tendinta da ridicare spre plrtile da sus ale piesei, la sen if abricate la
turnate Tn forme de amestec da formare pentru suprafetei# plana care in
forma de turnere se efIfi tn pertea de sus, la suma (Rz+S) din tabel sa ideugl: 0,5 ... 3 mm pentru semifabricate turnate din fonts fi 0,5 ... 4
mm pentru semifabricate turnate din otel. Valorile mai mici se ieu pentru
dimensiuni nominale mici fi precizie de turnare mare, iar valorile ati
mari pentru dimensiuni nominele mai mari fi precizie de turnere mei icl*
2. Pentru semifabrioatele turnate din elieje neferoeae, sume (R *S) va
mflri numai In urmltoarele cezuri, cu velorile: - pentru aliaje neferoaat
grele, turnate tn olasa III de preoizie, cu 0 , 2 ... 2 mm;
" pentru aliaje neferoese ufoere turnate tn oleaa II d e preoizie, cu 9|
0,5 mm;
- pentru elieje neferoase ufoare turnate tn olaaa III de preoizie, c u 0,5
... 1,5 mm.
Iêlul 0
11 CLItatac aupr>ftl fl protista dlBanatuntlor diilnula prin MLodi apaet
It di turnar*
05
1
9
tn
pantru pi
Fontl
0t*L
c
*o
In cochili
cantrifugi
Traapta
da
praolzfa
a
M
turnar*
Matoda n
Hatala B a"
llaja nafar.
12...16
200
500
200
100
In form* cojl
11...14
100
260
160
100
Sub prasiuna
11...14
50
100
Cu nodala upor
* fuzibila
11...14
50
170
100
60
8. 2 A B A T E R I S P A T I A L E L A S E M F A B R I C A T E
TURNATE
In cazul semifabricatelor tumate de tip carcase, la pre

lucrarea gSurilor brute cu orientarea dupS suprafeê plane bru
te (fig. 8.4,a) abaterea spaîalS care se considers in calculul
adaosului pentru prima operable de prelucrare a gSurii brute
este:
(8,7)
urx3e: p x este deplasarea gSurii faS de poziîa nominalS , d a - ,

toritS deplas&rii miezului in forma de tumare in plan orizontal
i in plan vertical, in procesiil de formare; Sh,
abaterea
limits la dimensiunea nominalS care determine poziia axei gSu
rii brute in plan vertical (dimensiunea h), respectiv la dimen
siunea nominalS de poziîe a gSurii brute in plan orizontal (dimensiunea m).
Abaterile limits la dimensiunile de poziîe ale axei gSu
rii brute se iau din tab. 8.1 i 8.2 dupS STAS, respectiv din
tab. 8.6 dupS GOST, in funcîe de dimensiunea nominalS de pozitie a axei.
La prelucrarea unei suprafeê plane brute cu orientare
dupS o gaurS brutS (fig. 8.4,b), abaterea spafrialS totals care
se considers in calculul adaosului pentru prima operaîe de
prelucrare a suprafeêi plane se determinS cu relatia:
n = /a 2
ITS
(8.8)
P v P def P d&pl
in care: pd#f este abaterea de la planitate a suprafeêi plane
de prelucrat a semifabricatului (deformarea); p^f A0 L, m , Si
fiind valoarea specifics a abaterii in tm/im, iar L 1 dimensiu-
Fig. 8.4 Schena pentru prelucrarea pieselor de tip carcasfl: a prelucrariil

orientarea (bazarea) dupfi suprafete plane; b * prelucrarea suprafetei plona
rea (bazarea) dupS suprafata gSurii
nea maxima a suprafetei pentru care se calculeazci adaosul, in

mm;
t - deplasarea miezului care contureazS gaura bruta.
Deplasarea p . L a miezului in forma de t u m a r e se va lua 9
gala cu toleranta la dimensiunea nominal^ de la axa gSurii pina
la suprafata de prelucrat (toleranta cotei h in cazul din fig.?
8.4,b ), deci:
A:
(8.9)
Pdepl
abaterile A 9 i A f fiind abaterile limita ale dimensiunii h la
t u m a r e care se iau din tab. 8.1, 8.2 dupa STAS, respec iV'|^H
8.6 dupa GOST. Este de menfcLanat ca orientarea dupS o gaur1
bruta este admisa numai pentru prima operatie de p r c l o c r ^ ^ J I
La instalarea pieselor de tip carcasa pe o soprîlifg pla
na, opusa i paraleia cu suprafata de prelu[~
;rat (fig* 8.5), mK
rimea totaia a abater ilor spaîale pentru Isiiprafaâ planSjj de
prelucrat se exprima prin abaterea de la J>lanitat (deforin&l
rea):
Pdef
Fig. 8.5 Prolucrarea

suprafetei plane ou
a?ezarea pe o supra*
fatS planS opusS su
prafetei de prelucret
( 8 . 10)9
Valorile abaterii specif ice d e la planitate A^, pentru semi fabricate t u m a t e in I

forme din amestec d e formare (de nisip)
sint:- pentru carcase Ac =* 0,3... 1,5 jm /m ;
pentru piaci Ac ~ 2.. .3 /in/mm* i
Pentru suprafetsle p l a n e
se va considera : pdaf = AC*L, \snde L este B
mensiunea maxima a placii, in mm. II
290,
Abaterile de la paralellsnul suprafetelor plane brute ale

Bfwlfnliri/"nt**75 b t u m a t e in forme de nisip sint 1/2 din tole
rance la duneneiune.
m oazul pieselor de tipul oorpurilor de revoluie tumate
cu gaurS, dacS pentru prelucrarea suprafetelor exterioare de
revoluîe bazarea se face dupS suprafata gSurii brute, atunci
abaterea spatialS care intervine in calculul adaosului pentru
stprafetele exterioare de revolutie este deplasarea razei gSu
rii pax, produsS din cauza deplasSrii miezului din pozitia oorectS; deci in aoest caz p0 = p^.
MSrimea deplasSrii axei gSurii p. la seroifabricatul brut
este:
P.x " * h -
| j |
unde 6h este abaterea limits la grosimea peretelui semifabrica

tului t u m a t (vezi tab. 8.3 i 8.4 Aipfl STAS).
La prelucrarea gSurii brute cu bazarea pe o suprafa^S de
revolutie exterioarS (fig. 8.6), abaterile' spatiale care se
considers la calculul adaosului pentru prima operaîe de prelu
crare a gSurii sint: deplasarea axei pd = p , insumatS dupS
regula rSdScinii patrate cu inclinarea axei gSurii Ay*l (vezi
oteervaîa 2 la tab. 6.3, cap.6).
La prelucrarea suprafetelor frontale ale pieselor tumate
de tipul oorpurilor de revolutie, abaterea spatiaLS a suprafeei brute de prelucrat se prezintS sub forma deformSrii:
P def = Ac*D. Abaterea spaialS specifics Ac se va lua in acest
caz Ac = 0,7 ... 3 (m / im .
Valorile remanente ale abaterilor spatiale dupS diferitele
operatii de prelucrare se determinS pe baza legii oopierii ero
rilor la o scarS de micorare, cu relatia (4.10), cap.4. Depla
sarea remanents a axei gSurii dupS operafciile sucoesive de pre
lucrare a gSurii se va determina conform precizSrilor cuprinse
in observatiile de la tab. 6.3, punctul 3.
Valorile remanente ale erorii de verificare || pentru di
feritele operatii de prelucrare se pot determina cu relatia
(7.11), cap. 7.
8.3 P R E L U C R A R E A M E C A N I C A A S E M I F A B R I C A T E L C R T U R N A T E
Parametrii de precizie a dimensiu

nilor i de calitate a suprafeêlor care intervin in calculul ada
osului de prelucrare pentru diferitele qperaîi de prelucrare mecanicS a suprafetelor exterioare
de revolutie i a suprafetelor
plane ale semifabricatelor turnate
sint daî in tab. 8.12. Pentru
prelucrarea gSurilor se va consulta tab. 6.1 din cap. 6.
Fig. 8.6 Abateri spatiale la

corpuri de revolutie turnate
8.4. EXEMPLU DE CAICUL

Pentru butucul din fa3 de la un tractor (fig. 8.7) este
necesar sS se calculeze adaosurile de prelucrare i dimensiunile intermediare. Semifabricatul este tumat din fonts cenu$ie
in clasa de precizie IV, STAS 1592-85, in farad din amestec de
formare (nisip)
Se considers o producie de masd, de aceea prelucrarea
piesei se execute pe maini de mare productivitate: strung se
miautomat cu 8 axe principale, agregat de g&urit vertical cu 7
posturi i cu capete de g&urit multiaxe, marina de alezat find
cu diamant orizontaia, bilateralfi, cu 4 axe principale. Proce
sul tehnologic de prelucrare mecanicfi este prezentat in tab.
8.13.
Operatiile de prelucrare 1, 2 fi 3, menîonate in tab.8.13
sint prezentate in fig. 8.8... 8.12. In fig. 8.8,a se prezinta
schema de principiu a functionirii strungului semiautomat cu 8
axe principale, cu prelucrare succesiva, cu .indexare dubia,
posturile 1 i 2 fiind posturi de incdrcare (fixare, respectiv
desprindere a semifabricatelor din mandrina pneumatic^).
Tatoetul I.U PvMvtrll obt iruti la prtluorarM cinlol wilfriirloattler turtwu

Prelucrarea
Treapta de preetite
I.
Intr-o slnguri fazi

DegroMre
Degropare
Semif ini sere
Co j ire
Degropere
Semifinisare
Finisare
Netezire
Intr-o singuri fazi
Degropare
Finisare
Netezire
STRUNJIRE | FREZARE j RABOTARE
Turnare fn forae da aaesteo dp foraara

a. foraara aeoanioi cu aodele aetalioe
11...12
12
b. foraere aeoenio! cu aodele din lean
14
12
c. foraara aanueli cu modale din lean
16...17
14...15
11__ 12.
d. pentru toate aetodele de foraara
10...11
7...9
Turnare fn cochili pi turnare centrifugal!
11
12
10
7...9
Turnare fn forae
Intr-o singuri fazi
Degropare
Finisare
Netezire
coji
10...11
11
10
7...9
Turnare cu aodele upor fuzibile

Intr-o singuri fazi
Netezire
10
7...9
11.RECTIFICAREA SEMIFABRICATELOR
PRIN DIFERITE METOOE
Intr-o singuri fazi
Degropare
Finisare
Netezire
7
8...9
6...8
5...6
32
30
50
SO
100
50
100
320
250
100
300 I
240 I
100 1
25
5
25
5
25
50
20
5
25
50
20
I
I
25
20
10
5
25
20
10
5
16
20
5
2,5
I
1
1
TURNATE
5
10
5
0,8
10
20
15
'
Observatii. 1.Pantru pies din fontfi cenupie, fonts raaleabUfi sau metale pi aliaja neferoase, mirimea S sa va exclude din relatia da calcul a adaosului da
pralucrara, dupS prima operatie (fazi) da prelucrare a fiecirei supfafete. De aseinanea, dupfi tratanentul termic (cilire) al pieselor din otel,
mfiriraea S se exclude din calculul adaosului.
2.Pantru prelucrarea suprafetelor plana, treptele de precizie din tabel
corespund cazului cind se respect! dimensiunea fat! de o bazi da nisurare
prelucrat!. Dac! pralucrarea suprafetelor plane se face cu respectaraa unei dimensiuni fat! de o bazi da nisurare brut!, toleranta diaenaiunii se
deteroin! cu relatia:
T =
-----(a.12)
2
fn care: T este toleran(a la dimensiune pentru samif abricatul brut tur*
nat; T
- tolerant* la dimensiune dup! prelucrarea suprafetai plane oa~
re constituie baza de nisurare; T
se ia conform treptei da praotila indicate fn tabel.
3.Pentru calculul adaosurilor de prelucrare ale giurilor din pieaale turnate se vor utilize indicat file din cap. 6.
293
latwlul 0.13 P r c m u l lahnotogtc d praluarara n c a n l d buUfcwlui rot.it din f(B
F*l* operniiei
Danvra ii
-'i >i tip|
utiuj
EE?
3.
liititl 1
M*ifflbîcstulul# r*tp*Ctiv dcaprlndorea din Mir {strung sem unite*
dr \r\* pr-uaanci
M t CU 8 !*
principal tip
J
L*rgir 8*uril
f B i
,!
? , cu inpn*rti disensiun ii
j?
|5lrurjir (uprt?a-i 4>>0*i g, au nentlnarcQ diiwistuni i
*2* 0.1
----------
2d4
1K282
tm u i
,,
fcta
g u m
B H H
PoitUl 5
Strunjire frontal! a flanêi ou reapectaraa d w m i i r i i a r I
28,5^0,25 ?i *154
Strunjirea dagajirii *90.5*?** eu Ilft e a da 3 aa, cu
aentinerea diaanaiuni i 23+0,25
Strunjirea teyirif 3x30 |
Strunjirea frontal! cu Bent inarea diaanaiunii 56*0,52
Poatul 7
Llrgiree da finiaare a glurii $89, S
?'*2
Strunjiraa auprafetei + 1 5 0 4 . U
Poatul 2
Fixaraa seaifabricatului, respectiv daaprinderaa din aan- 1
drina pneuaaticl
.
'V
Lirglraa gluri1 4>70,3<'M cu aen(inerea diaanaiunii
29?'*
Poatul 6
Strunjiraa degajlrii $7.2,5*'40 cu lltiaae da 3 aa, cu
nentinerea diaanaiunii 48+0,34
Strunjiraa frontal! cu aentinerea diaanaiunii 26+0,52
Strunjiraa tapirii 3 x 30
Strunjiraa frontal! a flanpsi cu raapactaraa diaenaiunHor
25.0. >i #138
Poatul 8
llrgirea da finitara a giurii $7i,5*J'2*
Strunjiraa suprafepoi 4)132^,Jt
2
Poatul 1
Fixaraa semifabricatului, respectiv dsaprinderea acestula
Poatul 2
Glurirea a 3 gluri 6,7 pe adtnoimea da 18 m , diapuaa pe
oircunferinta 92
Poatul 3
Glurirea a 5 gluri
0175
A T / 4-1*
atrlpunae, pe ciraaferinta
Poatul 4
Llrgirea a 5 gluri 4>i7,8*o
Poatul 5
top iron a 5 gluri 2 x 30
Poatul 6
Alezarea a 5 gluri
Poatul 7
295
Agregat de gAu*
rit w t k i l cu
2b axa p r i m i *
pate pi aaal
cu 7 posturi
Tabelul 8.13
Axale prinoipale din at Inga :

Alezarea finl a giurii
472^; m }
c u reapactar*aa
H
terii da la coaxialitate 0,05 our
Strunjiraa frontali intarioari cu raapactaraa cotai
26+0,52 91 a condifciei da bitaia frontali maxim admiai da
0,05 nm
I
Mafina da i t & M
fin cu diaaant
or izontal 1 bit*.
Q
cu 4 M
pr inoipale, tip
2706
Axala principals din dreapta :

Alazaraa f ini a giurii 472Zjj;8ix
cu raspeotaraa abatarii da la coaxialitate 0,05 mm
Alazaraa giurii # 9 0 a ' 07
reapectarea cotai 432!i;0o
pi a conditiei da bitaia radiali da 0,05 mm
Strunjira frontali intarioari cu raapactaraa cotai <J>32*1|o<
fi a conditiei da bitaia frontali maxim acini si 0,05 mm
Spilaraa piesei. Suflaraa suprafetelor interioare cu aer

comprinat
Control final
'fn
1.
Calculul adaosurilor de prelucrare i al dimensiun^H
intermediare pentru suprafata
Prelucr&rile succesive ale locaului pentru rulment in
scqpul Qbînerii cotei ^SQZ'o 'qII mm sint urm3toarel%f|
- ISrgirea de degrofare in operatia 1, postul 3r
lSrgirea de finisare in operatia 1, postul 7;
- alezarea in& cu cuitul 3 (fig* 8.12) in operatilf|j,
cu axele principale din dreapta.
a.
adaosul pentru alezarea fin (operatia precedents! este
ldrgirea de finisare):
= 40 /xm (tab. 6.1, cap. 6) ;
S. 1 = 0 (pentru piese din fontk S se exclude
din calcul dupfi prima operatie de prelucrare);
Pi-1 I
0;
j - 50 aoq (eroarea de fixare in cazul string]

gerii pe suprafa^ prelucrat^, intr-o mandrin& pneumatic#);
îm in 2#40 1 2#50 1 180 I S
Toleranta operap.ei precedente (largire de finisare|, in
treapta 11 de precizie^ este T M = 220 tm (tab. 2.15, cap. 2). I
Diametrul maxim al suprafetei finite este:
d jmay = 90 - 0,024 = 89,976 mm.
Dimensiunea minima inainte de alezare finSl (dupSlargirea
de finisare):
89,976 I 0,180 - 0,220 89,576 mn.
Se rotunjete:
= d,.i
= 89,5 mm';
i-im.x > 895 f 0,22 - 89,72 mm.
Operatia de l&rgire de finisare se execute la
489,5"o'22 nm.
b. Pentru ISrgirea de finisare (operaîa precedents est*

l&rgirea da dagrotttre)E
I I I
R ti.1 - 50 im ; B{.^ - 0.
Abaterea spaîalfi remanents dupS ISrgirea de. degropare eetes
I I 0,05*p#f *
(8.13)
in care psf este abaterea spaîalS a axei gSurii brute tumate,

alcStuitS din deplasarea axei gaurii pax i inclinarea axei g B
urii brute A 1 :
'
P a f^ P J + H y ' D *
Pe baza relafciei (8.11): pax | Sh, iar din tab. 8.3 se abine abaterea limits la grosimea peretelui semifabricatului turnat in clasa a IV-a de pecizie la tumare: fi = 1,0 ram.
Inclinarea specifics a axei gSurii brut tumate |f 1 3 ...
... 10 /nn/iran, iar lungimea gSurii prelucrate este 1 = 59 mm
(fig. 8 .8 ,b).
Asadar: Ayl =
* 5*59 * 295 /an,
Psf=v/l000i +295? = 1043
(8.15)
Eroarea de fixare pentru ISrgirea de finisare este:
efri2 = K*6fr.di + 6ind (ctoeervafcii 1 la tab. 1.33) (8.16)
Eroarea de fixare initials
frad1 in mandrina cu acîonare
pneumatics este:
6frad1 580 W *
Deci: frad2 = 0,06*580 + 50 85 /un;

2Aplain = 2 -50 + 2^52* + 85s <=3 00
<a*17>
Pentru ISrgirea de degropare:

+ S i-1 ff 4 0 0 J1
8.10)
Pi-1 = Psf = 1043 1 $ *
efrad1 = 580 W *
Âr ,i1 = 2'400 +2^10432 + 5802 3186 |jun
(8.18)
Pentru a asigura o repartizare mai echi libratS a adaosului

pentru posturile la care se executS ISrgirea de degropare i
ISrgirea de finisare se determinS adaosul minim total pentru
ISrgire, apoi se repartizeazS 30% din adaosul total pentru lSrgirea de finisare i restul de 70% pentru ISrgirea de degroare.
297
S? W
<Nj
Ci*1
+1
>0,
LO'
Fig. 8.8 Operatia 1 da prelucrare

a butucului rotii:
a - schema da principiu a funcfcionSrii strungului semiautonat cu
8 axe;
b fixarea semifabricatului la
postul 1;
c - prelucrarea la postul 3;
d - prelucrarea la postul 5;
e - prelucrarea la postul 7.
018*0,18
2Z1&&
Fig. 8.9
a
O
p
aratia
1 da
p
ra
lu
c
ra
ra
b
u
tu
c
u
lu
i rotii: * ' ffxap
aa ia1
la postul 2; b
praluoraraa la postul 4; c * pra*
lucrf<
aa la postul 6; d * praUr
crarfm la pottul 8
nifabrlcatului
Fig. 8.10 Oparatia 2 eta pralucrara a

butucului rotii: a - fixarea seaifabricatului la poitul 2; c - prelucrarea la
poatul 3
Adaosul m i n i m t otal
gire: 300 + 3186
3486 /co.,
Pantru ISrgirea de finisare
vine: 0,3*3,486 1,046 1
Pentru ISrgirea d e degropare:
3,486 - 1 2,486 mm.
Toleranâ operaîei de lSrgir
d e degropare, in treapta a I 2~a
de precizie, este: i-1
3 5 0 /an
(tab. 2.15, cap. 2).
Diametrul minim inainte de V t t J
girea de finisare:
dM.icT 8 9 ' 72 I 1 fi M
88,37 am
Se rotunjete:
d i-1in 1 H
I 88' 3 B
III
= 88,3 + 0,35 | 88,65 nm
i1
m
a
x
Gperafcia de ISrgire d e degrosare I
se executS la cota 088,3 0 H
Dimensiunea nominalS a gSurii
brut tumate va fi:
^snoffl ~ d 1a# *7 ^ p 1nin **" ifg II

form relaîeo. (3.50))
(8.19)
Abaterile limits la dimensiunile

semifabricatului tumat in clasa
a IV-a de precizie au valorile:!!
.1 3*
' mm (tab. 8 .1 ).
Deci : d ^ ^ f i S - 2,486 I 0,9*
= 85,264 nuu
Se rotunjete: d snoo = 85 mm.
Pe desenul send,fabricatului turnat se inscrie cota 85-1,3+0,9 nm.
2. Calculul adaosurilqr tie pre
lucrare i dimensiunilor intermediare pentru grosimea flanei
25
.q 5^ m m *
Supraeêle frontale ale flanei

se prelucreazS intr-o singurS
fazS de strunjire pe fiecare fa
Fig. 8.11 Operatia 2 da preluorare a butucului rofii:
a - pralucrarea la postul 4; b - prelucrarea la postul 5; o *
- prelucrarea la postul 6;, d ~
- prelucrarea la postul 7
ll
- strunjirea feei frontale D in operatia 1, postul 1 (fi9
8 . 8 );
300
strunjirea feljfii frontale A In operatia 1, postul 6 (fi/g.
6.9).
Inainte de strunjire, female frontale sint desigur in tajne bruta.

in tab. 8.10 rezultS:
S r a E f + S i-1 s 400 im .
Ccmsiderind ca la turnare flanâ piesei se aflS in partea
de sus a formei, la valoarea din tabel se adaugS 2 mm (ofceervatia 1 , tab. 8 .10 ) a d i c & : H
rgire
12 -a
SO /um
lfir37 n m
mm
mm
u r
(c a n -
1.19)
Jnile
Lasa
Le :
it
1 Fig. 8.12 Operatia 3 de prelucrare pe marina de alezat fin cu diamant/ orizontalS, cu e
axe
R , i- i + i- i =
er5ei
2400 P P
Abaterea spaîala: pM = p^, = Ac*D

Ac = 3 m / mm ; D = 210 mm ( d i n
piesei, fig. 8.7), '
Pi-1 ~ 3*210 ~ 630 nm.
'|-Eroarea de fixate in direcfie axialS:
fax = 120 ^m (tab. 1.30, f i x a r e i n
' gneumaticS).
?ei
jr1
|a_
A d a o s u l d e p r e l u c r a r e m in im s i m e t r i c
(8.20)
desenul
mandrina
(h ila t e r a l) e s te :
2Api mj = 2*2400 I 2(630 + 120) I 6300 B

Dimensiunea nominal^ de tumare a flanei piesei:
h s nom = h%in
+ 2A . H>,n + 1IAin'I
'
(8 .21 )1
a
Abaterile limits la tumare in clasa a IV-a de precizie,

pentru dimensiunea maxima de gabarit peste 200 ram fi pentru cea
ai mare in&itime nominal^ a piesei tumate (130 mm, conform
301
fig. 8.7} sint: ' , mm (tab. 8.1).

Iniltijnea mirdjna a flannel conform desenului da exeauti*
m
- 25 - 0,52 - 24,48 mm.
Aadar:
h, no_ g 24,48 + 6,3 + 1,1 31,88 mm.
Se rotunjete: n, nMI = 32 mm.
La tumare, flana se realizeazS la cota de inaiy** '
32.] 3 ' mo.
' Adaosul de prelucrare nominal, bi lateral este:

m
| 32 - 25 | 7 mm.
Pe fiecare fa'fa frantalS adaosul este: 7/2 3,5 mm.
Cota nominalS care trebuie realizatS la strunjirea
frontale D:
25 + 3,5 p 28,5 mm.

In documentaîa tehnologicS se inscrie cota cu abater! li
mits tehnologice sub forma:
28,5+0,25 mm.
3. Calculul adaosurilor de prelucrare si dimensiunilor intermediare pentru prelucrarea gSurilor 018 | ' mm.
Pentru stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare & g3urilor pe agregatul de gSurire se utilizeazS tab. 6.2 din cap.6,
Fazele succesive de prelucrare a celor 5 gSuri 018 0
mm sint:
- gSurire 5 gSuri cu cap multiax (operaîa 2, postul 3);
- ISrgire 5 gSuri(operafcLa 2, postul 4);
- tefire 5 gluri 2x30 (qperaîa 2, postul5);
- alezare la cota finitS 5 gSuri (operaîa 2, postul 6).
De remarcat cS pentru realizarea gSurilor 018 ' mm in
treapta de precizie 8...9 este suficientS o singurS alezare.
a. Pentru faza de alezare (faza precedents 1 ISrgire de
finisare)
Rj
= 32 mn ; SM = 0 ;
= 0 ;
I 50 pm (eroarea de indexare a inesei rotati
ve a agregatului);
H I 2(32 + 50) I 164 #an. '
Toleranâ fazei precedente de ISrgire in treapta 10 de
precizie:
Tj., = 70 /an,
Diametrul minim inainte de alezare este:
d,-.,mjn | 18,035 I 0,164 | 0,7 = 17,801 mm.
Se rotunjete: d M min = d M nom - 17,8 mm.
Diametrul maxim are valoarea:
d , - 1 x - 1 7 f8 + 0 (0 7 - 1 7 f8 7 ^
Faza de ISrgire se executS la cota 17,8 0 j mm.
Diametrul nominal standardizat in STAS 8054/5-80 al ISrgi"
torului elicoidal cu
coadSconicS, folosit
pentru ISrgirea
inte de alezare este
17,75mm, insS pentru
cazul producîei
mags se admite execufcia ISrgitoarplor la cote specials nestarr
datfdiis&te, oorespun&toara oerinfrelor tahnologioo.

Adaosul nominal recalculat pentru alezare este:
**1 m m 18' - 17'8 ' 2 mmb. Pentru faza da lfirgire (faza precedents earte gtturirea):
R*
- 40 /an ; B ^ 1.- 0 ;
(by'I)1
(observatia 1 la tab. 6.3).

Deplasarea axei gfiurii CQ 1 20 tm.
Incl inarea specifics, a axei gfturii A i 1,3 tm/im ;
1 25 inra (din desenul piesei);
Pi-i = l / 2 o i + ( 1 , 3 - 2 5 ) 2 = 3 8 n m
Eroarea de fixare la ISrgires j

f rad2 = K f r - 1 +
61
0,06*50
50
53
m i
ZApiMn = 2 - 4 0 + | | g 8 2 1 5 3 2 1 2 1 0 | |
Toleranta fazei precedents de gaurire In treapta 12 de

precizie este
= 180 tm .
Diametrul minim ihainte de ISrgire (la gfiurire):
d i-l in # 17' 87 I 0,210 - 0,180 J 17,48 mm.
Se prevede gfiurirea cu burghie standardizate 017 mm, prin
urmare gfiurirea se execute la cota 017 0 ' mm.
Adaosul nominal recalculat pentru operatia de lfirgire devine:
2Ap lirg 17,8 - 17 - 0,8 mm.
Precizia ridicat# de pozifcie reciprocS. a suprafetelor fcutucului ro se obtine prin prelucrarea in aceeaî operatie a
suprafetelor respective i prin orientarea (bazarea) corespunzStoare a piesei de prelucrat. Astfel. coaxialitatea precis^ a
locaurilor pentru rulmenti 090-0,959 ' mm i 072_O#O51" ' mm,
cu abaterea de la coaxialitate maxim adndsd de 0,05 ran, se asigurfi prin prelucrarea concomitentfi a acestor suprafefce pe ma
rina de alezat fin-cu diamant, bilateral^, cu 4 axe principale,
la o singurfi instalare a piesei de prelucrat. Orientarea piesei
pe gulerul 0150 .0 16 p
i p e faa frontal^ prelucratk D a
flanei asigur& o b&taie radialfi minimi a s^rafetelor de pre
lucrat.
In ceea c e privete conditia de bfitaie frontalS. a feêlor
frontale B i C, cu valoarea admisd de 0,05 mm, aceasta se res ropprin prelucrarea in aceeai cperatie ?i prinderea acestor
fete firantale, cu cutitele 5 i respectiv 1 (vezi fig. 8.12).
Cap. 9 AQAGSURI DE PREUUCRARE INTERMEDIARE DUPA TABELE

NCRMATIVE SI STAS-uri
Adaosurile de prelucrare intermediare sint adaosuri de

prelucrare pe operatii (faze), necesare pentru compensarea ero
rilor de prelucrare generate la operaîa (faza) precedents de
prelucrare a fiecSrei suprafeê. Suma adaosurilor intermediare
pentru prelucrarea unei suprafeê date este egalS cu valoarea
adaosului total de prelucrare pentru suprafaâ consideratS. 'j
Trebuie sa se
in vedere ca determinarea adaosurilor
intermediare, deci i a adaosului total de prelucrare ca sumS a
acestora, sS se efectueze dupS verificarea tehnologicitSLi
canstrucîei piesei i a sendfabricatului i dupS alegerea justificatS din punct de vedere tehnico-econonic a semifabracastului.
Determinarea adaosurilor intermediare dupS tabele normati
ve sau STAS-uri are o rSspindire largS la producîa individuals
i de serie micS, datoritS faptultai cS permite scurtarea duratei de preg&tire a fabricaîei, determinarea rapidS a dimensiunilor sendfabricatului i a dimensiunilor pentru operat^Lile de
prelucrare mecanicS. Dezavantajul metodei constS in caracterul'
aproximativ al acesteia, ceea ce poate conduce in unele cazuri
la un cansum mSrit de material sau la nierespectarea condiîilor
de calitate a suprafetelor prelucrate.
In tabelele 9.1 ... 9.29 se dau valorile adaosurilor de
prelucrare intermediare (pe operatii sau faze), rezultate in
urma sistematizSrii datelor din uzinele constructoare de maini
i recoiriandate pentru condiîi medii de fabricate.
La honuirea gSurilor adaosul de prelucrare depinde de aba
terea de formS a gSurilor inainte de honuire fi de rugozitatea
admisS a suprafefcei gSurilor dupS honuire. In tabelele 9.12 i
9.13 se dau valorile adaosurilor de prelucrare pentru honuirea
gSurilor.
Existenâ unor abateri de formS mari ale .gSurilor inainte
de honuire impune necesitatea de a se executa mai multe opera
tii (faze) succesive de honuire.
Tabelul 9.1 Adaoauri dm p ra lu o rtrt la debitarea M a ifa b rio a u lo r din U * , H
fflm .
mm
1I P
T T
1
-1
B
M
\*m
118 m\
m
-- - -
La ferSsLa ferfis- Cu cutit

trfiu alter strfiu cir pe strung
nate v
cular
I P H
Cu frezS Cu disc prelu~ 1
ferfistrSu abraziv crarea 1
cap 8 tu~I
lui/ mini
'
0
Pini la 20
Peste 20 la30
Peste 30 la 50
Peste 50 la 60
Peste 60 la 70
Peste 70 la 100
Peste 100 la 150
\daosUlf
Lfitimea tSieturii B, in mm , la tftier ea:
Grosimea semifabricatului
(diametrul, latura) mm
2
2
2
2
2
4
4
4
4
5
2
2
6
6
_________
3
4,5
4
4
4"-
5
3
3
4
2
2 11
2
Z-::'d m
'!
! 2 - f
Z.SU
Observatii: 1* Lungimea de debitare a semifabricatului I este: l=l 0 * 2\> ' S

piesei finite). Pentru semifabricate debitate care nu se supon
rii fefcelor frontale ale capetelor 1 =Lq.
2e Lungimea de material consumatS pentru debitarea unei
=lQ+2Ap+B (B este Ifitimea sculei de tfiiere).
s io g u r
Jv
Lungimea
prelucrfl-
piese: L c
3. Lungimea de material consumatS pentru debitarea a n piese (decfi nu rftif^

ne rest de material):
4. La debitarea din bard pe strung universal sau strung rnvolvaf H
+2A +B)+l , unde I este lungimea restului de material, negaaar* pantru
H *=3045
priRderea^ barei ?n mandrinfi la tSierea ultimului sen if ebr.icatj
mm, pentru prinderea tn mandr ini* universalfi; I r 20-90 nm f an Iru || ?ndarâ :
in bucfd elastics a strungului automat.
5. L&timea cufcitului de retezat poate fi calculatfl apt o* imet^v
B=0,6D mm, In care D este diametrul mater ialului de reteaatf -.MM
305
TabeluL 9.2 Adeeeuri de prelucrare total* pantrupl*

KffigS I S traae (ptotru bare Indraptila)
Diametrul
arborclui ,
Mi
p
r
e
lu
e
r
a
ifc
e din
Ole I laminat la oald

Adaoaul da preluorare pa diametru, tn rom, pantru raportul dint re lung?
pi diametru :
Observatii. 1. Pantru barele din matala si aliaja neferoase valorile adaosurilor

tabel se vor fnmulti cu coeficientul 0,8...0,85.
2. Diametrul barei pantru arborli ?n trepte se va determina dupfi treapta ou
diametrul cel mai Bare: la diametrul nominal finit al treptei cu sectiuns
maxima se adaugi adaosul total din tabel, iar valoarea obtinuti se rotim*
jeste ptni la diametrul cel mai apropiat, Conform STAS 333-87 (va2 i tabe*
lul 4.1, cap. 4) respectiv STAS 1800-80 (tabelul 4.2, cap4);
3. Pentru barele laminate nefndreptate, adaosul se va majora cu eirimea naCesarS pentru compensarea curbirii de 5 mm/m pentru bare cu | >36mm, res
pectiv de 10 mm/m pentru a <36mm.
Tabelul 9.3 Adaoauri da prelucrare pentru suprafe(e de revolutie exterioara ale arborilor expcutati din seaifabricata laminate
matritate
r;Oiamatrul
nominal
Procedeul de pre
lucrare a suprafe-
tai
Adaosul pe diametru pentru lungimea arborelui, In

Ptni la Peste 120 Peste 260 Peste 500
120
la 260
la 500
la 800
Peste
800 la
1250
1
Peste
30
Degropare si strun 1,3/1,1

jire fntr-o fazi
Semifinisare
0,45/0,45
Finisare
0,25/0,20
1,7/0,5/0,25/-
1,6/1,4
Peste 30 Degropare si strun 1,3/1,1
jire tntr-o fazi
0,45/0,45 0,45/0,45
ptni la Semif inisare
50
Finisare
0,25/0,20 0,25/25
Fini de netezire
0,13/0,12 0,14/0,13
2,a/0,50/0,30/0,16/-
Paste 5 0 |Degropare pi strun 1,5/1,1

1,7/1,5 1 2,3/2,1
3,1/~
jire fntr-o fazi
pfni la Semifinisare
0,45/0,45 0,50/0,45 0,50/0-,50 0,55/80
Finisare
0,25/0,20 0,30/0,25 0,30/0,30 0,35/Fini de netezire
0,13/0,12 0,14/0,13 0,18/0,16 0 ,20/-
,/
Paste 80 Degropare pi strun- W ' , l

1,9/1,3
2 1 1,7
2,6/2,3 5#4/*
Jire fntr-o fazi
0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 0,50/0,50 0,55/ptni la Semif iniatra
0,25/0,25 0,25/0,25 0,30/0,25 0,30/0,30 0,35/F in isera
120
Fini da nate/ire
.0,16/0,12 0,15/1,13 0,16/0,14 0,18/0,17 0 , 20/-
Peste
1250 I
-
2000
H U } 9.3 toentinuara j
Dagropara si strunjire fntr-o fazi

ptnft la SemifInisara
Finisare
100
Finl da netezire
paste
120
2 ,0 /1 , 2 ,1/ 1 ,4
2 ,3/1,8
2,7/2,1
3,5/3,2
*,&/-
0,50/0,45 ),50/0,45 C),50/0,45 0 ,50/0,50 0 ,6/0,55 0 ,65/0,30/0,25 3,30/0,25 3,30/0,25 C1,30/0,30 0 ,35/0,3 0 ,40/0,16/0,13 3,16/0,13 3,17/0,15 C>,18/0,17 C>,21 /0 ,2 0 ,27/-
Degropare si strun 2 ,3/1,4

2,4/1,5
2 ,6 /1,8 2 ,9/2,4 3,6/3,2 5,0/
Pasta
jire fntr-o fazi
9
180
0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 3,55/0,50 3,6/0,55 0,65/
pfni La Semif inisare
/0,65
260
0,30/0,25 0,30/0,25 0,30/0,25 [3,30/0,30 0,35/0,3 0,40/
Finisare
/0,40
0,17/0,13 0,17/0,14 0,18/0,15 0,19/0,17 0 ,22 /0 ,2 0,27/
Fini de netezire
/0,26
Strunjirea semifabricatelor matritate
Pin8 la
18
Degropare pi strun 1,5/1,4

jire fntr-o fazi
Finisare
0,25/0,25
Fini de netezire
0,14/0,14
1,9/0,30/0,15/-
- 3
2,3/Peste 18 Degropare pi strun 1 ,6 / 1 ,5 2 ,0 / 1,8

jire fntr-o fazi
0,25/0,25 0,30/0,25 0,30/pfna la Finisare
Fini de netezire
0,14/0,14 0,15/0,14 0,16/30
2,3/2,0
3,0/2,7
Paste 30 Degropare pi strun 1 ,8 / 1 ,7
jire fntr-o fazi
0,30/0,25 0,30/0,30 0,30/0,30
pfna la F inisare
0,15/0,15 0,16/0,15 0,19/0,17
Fini de netezire
50
--
3,5/-
0,35/0 ,21 /
_- /
-
2 ,9/2,6 3,4/2,9 *,2/3,6

Paste 50 Degropare pi strun 2 ,2/ 2 ,0
jire fntr-o fazi
0,30/0,30 0,30/0,30 0,35/0,30 0,45/0,35
pfni la Finisare
0,16/0,16 0,18/0,17 0,20/0,18 0 ,22 /0,20
Fini de netezire
80
| I
5,0/-
0,45/0,26/
..
3,3/3,0
4,3/3 ,8
5,2/4,5 6,3/5,2 8 ,2 /Peste 80 Degropare pi strun 2 ,6 /2 ,3
jire fntr-o fazi
0,30/0,30 0,30/0,30 0,40/0,35 0,45/0,4C 0,5/0,4! 0,62/pfni la Finisare
0,17/0,17 0,19/0,18 0,23/0,21 0,26/0,24 0,3/0,2< 0,38/Fini de netezire
120
Paste
120
pfni la
180
4,6/4,2
5,0/4,5
6,2/5 ,6 7,5/6,7
Degropare pi strun 3,2/2 ,8
jire intr-o fazi
0,35/0,30 0,40/0,30 0,45/0,40 0,50/0,45 0,6/0,5'>
Finisare
0 ,20 /0,20 0,24/0,22 0,25/0,23 0,30/0,7( 0,35/0,
Fini de netezire
1
3 1 I
Observatii: 1. Valorile adaosurilor de prelucrare din tabel sint indicate: la numiritor

pentru prinderea fntre vtrfuri; la nunitor pentru prinderea fn universal.
2. Adaosurile de prelucrare din tabel reprezmti adaosuri minima.
3. Valorile adaosurilor de prelucrare pentru suprafee conioe exterioare e
vor lua aceleapi ca pi pentru suprafeele cilindrioe
exterioare, tn
funcfie de diametrul maxim al suprafetei conice.
4. Adaosurile pentru strunjirea de finisare sfnt date fn oazul ofnd fnainte
de strunjirea de finisare se executi strunjirea de degropare.
307
la
b
c
.t
u
l 9,4 A
d
h
o
s
u
r
id
ap
rtlu
o
rtra p
a
n
tru stru
n
jirea
fatalo
r fro
n
tal* p
la
n
a ala arbor!lor, a
n
ffo
teere fi rtctific
ira
a afrr
Lungimea totali i piesei Lj mm
Diametrul treptei prelucrata

d, dim
Pfni la Peste 18 Peste 50 Peste 120 Peste 250 Peste

18
la 250
la 500
la 50
la 120
500
Adaosul de prelucrare A^, 1m
fr
1
0,6
0 ,7-0,8
Tolerance la lungiae, la
strunjirea de finisare, mm
- 0,11
0,4
0,5
Diametrul maxim al suprafetei frontale rectificate, mm
Abaterile la Lungime, la
Iractificare, mm
Strunjirea de finisare frontali a capetelor $i treptelor

dupi strunjirea de degrosere
Pin! la 30
I Peste 30 pfni la 50
1 Peste 50 pin! la 120
I Pfna la 30
1 Peste 120 pfni la 250
0,5
0,6
0,7
0,8-0,9
- 0,16
0,7
0,7
0,8
1,0
- 0,22
0 ,8
0 ,8
1,0
1 ,0 -1,2
-0,29
1/0
1,0
1,2
1,2
1,2
-0,4
-0,5
1,3
1,2-1,4 1,4-1,5
Rectificarea suprafetelor frontale
0,2
0,3
0,3
0,4
- 0,04
0,3
0,3
0,3
0,4
- 0,06
0,3
0,4
0,4
0,5
- 0,08
0,4
0,4
0,5
0,5
- 0 ,11
0,5
0,5
0,6
0,6
0
-0,15
0,6
0,6
0,6
0,7
- 0,20
Observatii. 1. Adaosul pentru strunjiraa frontal4 a capetelor dupfi debitarea laminate*

lor este de 2 mm pentru 0 <50 mm, respectiv 3 m pentru # >50 an.
2. La prelucrarea pieselor Tn trepte, adaosul se va lua pentru fiecare
treapta prelucrat! frontal, tn funcpe da diametrul d al treptei w S
lungimea total! L a piesei.
3. Toleranfcele la lungime se stabilesc pentru lungimea misurati I. Da a*
308
wttplu.f
c
't
T
r
e
a
a
u
lt
|u
fio
t plate cu lungtae totalA L
^
2
K
J
0 m&, I* *u
*jc*)it*a# '^ri/
fintear* a untrou lu
n
gim
ea l=4Q eftV
v
ab
aterV
t* in
* t eW
fc .
0 pi rspctiv *
0,16 m
m
.
4. Pantru suprafatale frontal* ala oapatelor aa va pravadaa aeeaab-i valoefe

a adaosului, tn tunctie da diametrul d av oapetuUii cu *aot Sun* mat mar*
fi da lungisee totalA I a piesei.
5. In oazul arbor ilor-pin ton, la reotificarea suprefeiei ~f
conatituie baza de apezare si functional! adaosul D pi H H ar* I
p i p | 0,05 ... 0,10 nun, deoarece tn oaz contrar sa poata ^produê
carea pozifiei petei da contact la eaanblerea final!.Tabalul 9.5
va da*
I
Adeosuri da prelucrara pe diaaatru pentru strunjirea de finisare a gluri*

lor, dupl strunjiraa de dugrosare (pe strunguri nonsulu)
Toleran
Lungimea giurii, in mm
Diametrul nominel al
gluri i, tn mm
Peste
25
Peste
25 le
63
Peste
63 la
100
t* Is
Peste
Peste I Paste diametrul
Peste
100 la 160 le 250 Ib 400 la inainte
630
da at run]
400
250
160
ijirea de!
If iniserel
1 1 1 1 1 am
Peste
Peste
Peste
Peste
Peste
Peste
Peste
Peste
Pesta
10
10 'la
18 la
30 la
50 la
80 la
120 la
180 la
250 la
18
30
50
80
120
180
250
315
1,0
1/2
1/3
1/4
1/5
1/7
1/9
2/0
2,3
Adaosul de prelucrare pe diametru 2A ,

"T'
1/1
1/1
* *.1
v,# |
1,3
1,3
.
1,4
1/3
1/4
j
.-
1/4
1,4
1/5
1/5
1/6
1,6
1/8
1/9
1,7
2,3
1/7
1/8
1,8
1,9
2,1
1,9
2,0
2,5 ;f
1/9
2,1
2,2
2,4
2,3
2,1
2,2
2,1
2,3
2,4
2,5
2,4
a i
L id
Tabelul 9.6 Dinensiunila scuLelor la pralucrarea gSuri Lor in material

preciziilor 7...8, pentru diaaetre de 3...50 sir.
Burghiului
Pr imul
burghiu
2,9
3/9
4,8
5,8
7/8
9.8
11.0
12 0
13 0
14,0
4
5
6
8
10
, 12
13
14
15
coofora
Diametrul, mm
Diametrul
prelucrate, nun
pi''*,
0,15
0,18
0,21,
0,25
0,30
0,35
0,40
0,46
0,52
Al doilaa
burghiu
DupS strun
jirea cu
cutitul
Lirgitorului
Alezorului Alezorului pentru

pentru ga gaura cu prec tzia 71
--ura cu pre-i
Alezorl
cizia 8
Alazor dtf
degroâra I f inis.I
5
7 ,9 6
9 ,9 6
11,95
12,95
13,95
14,95
U I
111
U
15
5
6
___________
8
10
12
13
14
15
Me.MM*ai'KMeai
1 1
4
5
6
|
10 |
------
11,85
12,85
13,85
14,85
pffl
13,95
H
| 1ft
1*,9*
19/94 *
20
22
21f9%2J;94
24,9*
25,94
27,94
24
25
2*
28
29&3
30
32
35
3t,93
34,93
37,93
39,93 :
41,93
44,93 I
47,93 |
49,93 1
?servet
38
40
42 .
45
48
50
1. In cazul folosirii unui stngur at ezor, adaosul da prelucrere repartizet

|V tabel alezorului de degropare pi alezorului de f inlsart r t v i m unui
t tngur alezor.
2. La giuri cu diametre pfni la 15 m i incluaiv, tn piese din fonti, nu B
folosepte lirgitorul.
3. La disaetrete de 30 jn 32 aa, fn piese din fonti, giurirea 9 face cu
un singur burgh iu cu diaaetrul da 28 respect iv 30 m
4. Strunjirea interioeri cu cufftul ae poate eplice in locul lirgini, d
exeaplu dacl este necesari oorectarea pozifiei axel giurii da prelu
crat.
Tabelul 9.9 Adaosuri da pelucrare pantru bropareo gturilor cilindrice
ffaportul dintre lungimea de bropare pi diaaetru

Diametrul giurii
bropate,
mm
io.;.18
18...30
30...50
50...80
Observatii.
Pfni le
Peste
1 pfni
le 2
Peste 2 pfni la 3 | Paste 3
Adaosul pentru bropare pe dieaetru,
mi
0,65
0,8
0,75
0,9
0,75
0 ,7
1,0
1,1
1,1
1,2
1.3.,.
1,0 *
M *
e*\
1.2 }
Mee>
0,9 '
1,0
1.2
1. Adaosurile din tabel se refer! la giuri prelucrat* fnainte da bropare

fn traapta 11 da precizia cu burghiu sau lirgitor, cu excepfJa ceiurilor
indicate prin asteriscuri:
Adaosuri pentru giuri prelucrata inainte da bropare ou doui acule
succesive, de exemplu giurire pi lirgire, giurire pi alezare.
*4)
Adaosuri pentru giuri prelucrata

vinterioari pe strunguri revolver.
310
inainte da bropare prin
strunjire

O 1
a b e lu l 9 . 7 D ia e n a iu n fte
150 99
s c u le lo r l a p re lu c ra re a
g a u r il o r f o r j a t e f i tu rn a te conform
Diametrul *?:'
Di ametrul,, mm
gaurii
prelucre- Strunjirea de degro- Strunjirea Alezor
te, mm
?are
de finiaa- degrofare
PA
Prime
A doua
strunjire strunjira
0
30
32
35
38
40
42
45
48
50
52
55
58
60
65
68
70
72
75
78
mm*
28
30
33
36
38
40
43
46
48
50
53
56
58
63
66
68
70
73
76
*
*
'
45
47
51
54
56
61
64
66
68
71
74
3
29,8
31,7
34,7
37,7
39,7
41,7
44,7
47,7
49,7
51,5
54,5
57,5
59,5
64,5
67,5
69,5
71,5
74,5
77,5'
4
29,93
31,93
34,93
37,93
39,93
41,93
44,93
47,93
49,93
51,92
54,92
57,98
59,92
64,92
67,9
69,9
71,9
74,9
77,9
p r e c i z i U o r 7 l 8 , pentru d i w i r e 9
Diametrul
Diametrul, mm
V.
t|
gojrii
Alezor
prelucrat# Strunjirea de degro- Strunjirea Alezor de
f inisare
99
Jpare
de f inisare degrofare
nant
pi
>
i
--*-
pfniru
alazaj H7
Prima
A doua
sau H8
strunjire strunjire
5
30
32
35
38
40
42
45
48
50
52
55
58
60
65
68
70
72
75
78
80
82
85
88
90
92
95
98
100
105
110
115
120
130
135
140
145
150
1
75
77
8 80
83
85
1 # 87
90
95
95
100
105
110
115
125
130
135
140
145
JB
10
78
80
83
86
88
90
93
8 96
98
103
108
113
118
128
133
138
143
148
79,5
1,3
79,9
81,85
84,85
87,85
89,85
91,85
94,85
| 97,85
99,85
104,8
109,8
114,8
119,8
129,8
134,8
139,8
144,8
149,8
87,3
80,3
2 * f'5
94,3
97,3
99,3
104,3
109,3
114,3
119,3
129,3
134,5
139,5
144,3
149,3
9
H
Alezor de
fini sere
pentru
alezej H7
aeu H8
m
m
80
82
9
88
90
92
95
98
100
105
110
115
120
130
135
140
145
150
L _ _
Observe*ii. 1. In cazul folosirii unui singur alezor, adaosul de prelucrare rapartizat 1n tab*I alazorului de degrofare alezocv#li_
da finisare ravine unui singur alezor.
2. Dectf adaosurile de preluorare pantru gaura turnata sint mari. prima
* i muite t r t o c r
s t r u n j i r a da
degrojer* 9
va execute Tn dw a
Tab*l u I 9.8. Adboaur i de prelucrare pentru rect if icarea auprafetelor c i I indr ice erter ioere (STAS 7D9S-B2)
A - adaos de prelucrare pe dieaet.ru

A# - abater* auperioara la diaaetrul piesei finite
d - diaaetrul notinil al piaaai finite
dRin, <J^|(J|x - d i a M t f i d linii respectiv a n i l al p i u t l f tnria
D
D
- die*etrul ainia respect tv aaxta al p ia a a i ina-ri*
da r t o l H l o i r t
Tq - tolerant* la diaaetrul piaaai inainte da raetlftcare
(la strunjire)
'
t
t L
Diametrul
nominal al
p ie s e i f i n i Pfna
te d . am
la 30
Lunginea piaaei de rectif(cat L.
Tol ar ania I t u g H i
.la dlaaa-itaiaa
Peat* Paata Paata Paata Pasta Pasta Paata
Paata
Paste (Peste lPaata Itrul p l a - M n a w
80 la 120 la 180 la 250 la 400 la 530 la 1000 la 11600 la 2500 l 4000 1*16500 u l i a t t n a t n l u 9
120
180
250
400
530
1000 1600
til ioara If tear a
Adaosul da prelucrara pe diaaatru A , aa (confora ftgurff)
|2^0^^W0^^63J^^000 It* 9 rae|rrtt>
Peste
1
3
3
A
0,25
1*
0,25
0,25
0/25
0,25
1:
0,30
0,30
- *
10
11
0,040
0.048
10
0,25
10
10
0,25
0/25
0,25
0,30
0,30
0,30
9/30
0,35
30
0,30
0,30
0,30
0,30
0,30
0,30
0,35
50
0,35 j 0,45
0.45
0,30
0,30
0,30
0,30
0,30
0,35
0/35
0,45
0,45 I
0/35
0,53 I 0,65 E
0/35
0,35
0,35 I 0,35 1 0,45
0,45 I
wtb
0,35
0/35
14
0,25
12
0,35
0.35
0,63
W a rn
/m
* K % (eoRt\nuari)
BO
120
180
250
1
120
180
250
315
0,40
2
0,40
3
0,40
10
11
11
Ii
0,40
0,40
0,40
0,45
0,45
0,45
0,55
0,65
w
0.65
0,45
0,45
0,45
0,45
0,45
0,45
0,45
0,55
0,65
0,45
0,65
r^
0,45
0,45
0,45
0,45
0,45
0,45
0,45
0,55
0,65
0,65
0,50
0,50
0,50
0,50
0,50
0,50
0,55
0,55
0,60
0,65
0,70
0,70
0,45
0,45
0,45
313
315
400
0,55
0,55
0,55
0,55
0,55
0,55
0,55
0,55
0,55
0,65
0,70
0,70
400
500
0,55
0,55
0,55
0,55
0,55
0,55
0,55
0,55
0,55
0,65
0,70
0,70
500
630
0,65
0,65
0,65
0,65
0,65
0,65
0,65
0,65
0,65
0,75
0,70
0,70
630
800
0,70
0,70
0,70
0,70
0,70
0,70
0,70
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
800
1000
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
0,75
0,80
O b a a r v & t ii. 1. V a lo r H e adaosului d in tabel a re fer a la ractif icaraa pe WBpiiyf de re c tific a t exterior cu aau ffrK v ir fu r i, I pieselor
n e tre ta te te rm ic , cu axcaptia piaaalor cu pereti subtiri ;i a inalalor da rulaenti.
2 . Pantru p ie s e le cara afnt axpuaa a aa deforma datorita afactului teraic le cara sfnt supuse, foraa piesei sau attr i a l u l u i , a d a o su rile da pre lu cra re pot f i aajorata cu pfnlf la 50X. Aceeafi najorare se va eplica daca piaaele sint din
product ie
.. I
I
3 . Adaoaurila de pralucrara din tabel afht valabila cu oondi(ia ca bateia radial! a suprafetei ds rectificat sa I
* p ifeesca 1/3 din valoaraa respective a adaosului de prelucrare.
4. In cazul divizarii oparatiai da rectificare fn doue faze d is tin c te , degropare f i finisere, se recoaenda 75 ... 891 din
daosul total pantru ractif icaraa da degropare pi restul edeosului pentru rectificarea de finisare.
I
5. Diaaetrul oexin al auprefatai inainte de rectificare Dm-jX ae obtine fnsunfnd diaaetrul aaxia el piesei
cu adeosul
de pralucrara (A ^ ) atabilit conform tabelului pi cu toleranta le diaaetrul piesei fnainte ds rectificare H edica:
d* . x
i 1 11
D ia n a tru l c a lc u l at ae rotunjapte fn plua d in 0,05 tn 0,05 m .
,f ib _ lU l
10 Acfeosur' *
p r e l u c r a r e p e n t r u r e c t i f ic a re a s u p r a f e t e lo r c i I in d r ice i n t e r foere <**>* STAS 7096-82)
Ap - adaos de prelucrare pe diaa*trt

Aj - abaterea infer ioara la diaaetrul
f inite
d * diaaetrul noainal el gaurii finite
d|nn' dB9x - diaaetrul ainia, reapectiv Mntai
el gfurti finite
Daln' Dan I dienetrwl a i n i a , respect** aa*n
Inainte de r e c t i f icare
u>
Tq' tolerance la diaaetrul gSurii inaurte
rectif icare
T , - totet-ernie va d iaae truIl geu
M u r i i f 'rite
*
Lunginea gaurii de rectificet
Oiaoe^truL
nominal al
geurii fini
te d, m
Paste
Pina la 18
Peste 18
la 30
Pina
la
Peste 50
le 50
------------------ --------------------------------------------- 1
Peste 50
la 80
j^ 5 1
Peste 80 Paste 120

Peste *60 | Peste 250 I Paste H
I H
le 120
p le 180I le 250
l e 400
! le
de j

.. -|t>fimm
1 conform 1 ig u rtt I
Adaosul de prelucrere pe diaaetru A ,
y
-T-~
10
o jk *
0,15
0,20
0,20
o.o**
315
Cbaervati i. 1 . Valorila adaosurilor din ta b e l aa rafera la ractificaraa c i l i n d r i c a intarioara a piaMlor natratat* tarmic, H I
t i e pieselor cu p e r e ^ i s u b p r i
in a la lo r de ru la a n ti*
2. Pentru pleaela cara sTnt axpuaa a aa daforaa datorita trataaantului taraic, formal piaaai sau eatartalutuf d m cara
gfrrt axecutate, adaosurila din tabel aa pot aajora cu pinf Is 50%. Acaas*i najorara sa va aplica daca p*asala aNtv
product ie Individual S.
; ,
3. Batata radialtf a auprafefcei da ractificat nu trabuia sa dapapeasca 1/3 din valoaraa raspectiva a adaoaulut
* .C0 i * t r u l a in ta a l p ta w t Snainta <* ra c tifie a ra <D_,_) <T<na w w lnd dfn d > a m l ainta I p w l
adaosul de prelucrere (A ) atabilit conform tabalului i tolaranta la diamatrul piesei Tnatrrte ds racti eara
DB in
* i L;_
iin
V
td
m f u n i a a t e In ainus din 0,05 fn 0,05 H
11***%w\ < irtlierirt pantru itrunjlru (ntariocrl di flUnira ( cu dir

llaalnil
B
i
ai i&r if. allaje nafaraaaa
Meterialul preluorat
Bronx B fonti
Babbit
1 tnala Preele- Final!
5 2
"bU!
Ftnall
bil*
Tole*
r>nta
la dfa
Otai
eatrv
Preale- Final! pantni
pralu*
bill
pracf
dantl
IT9.H
Adaos de prelucrare pe diaaetru, aa
4 :
I M n l la 30 0 ,2
Paata J&
la 90
o
Peate 50
r 0,4 *
la 60
Pasta 80
(a t20
0,4
Paata 120
la 180
0,5
Paata 110
la 250
0,5
Paata 250
le 315
o,s
Paata 3t5
1 la 400
0.5
j Paata 400
1 ia 500
0 ,1
0,3
0,1
0,2
0 ,1
0 ,2
0,1
0,05
0,4
0 ,1
0,3
0 ,1
0 ,2
0,1
0,06
0,t
0,5
0 ,1
0,3
0 ,1
0 ,2
0,1
o,or
041
0,5
0 ,1
0,3
0 ,1
0,3
0,1
o,os
0,1
0,6
0 ,2
0 #4
0,1
0,3
0,1
0,10
0,1
0,6
0 ,2
0,4
0 ,1
0,3
0,1
0,11
0,1
0,6
0,2
0,4
0 ,1
0,3
0,1
0,13
0,1
0,6
0,2
0,4
0 ,1
0,3
0,1
0,14
0,1
0 ,6
0 ,2
0,5
0 ,2
0,4
0 ,1
0,15
Observatii. 1. Due4 itrun]ir inter ioari do netezire se f ece Intr-o singuri fui, firl
dwizaree tn prelucraro prealabil! si f inalfi, adaosul se deteraift! prin
tnUkarea valor ilor din tabel da la prelucrarea prealabil! >i final!. !
2. In cazul prelucririi gfiurilor de aere pracizia (cu toleranta da 10 ...
1$ pa), adaosul pantru tracaraa final! da netezire nu va dapi?i 0,05
aa pa diaaetru.
Tabelul V\ 12 Adaosul
dm
pralucrara |i opvrati ila reonaandate la hanuirea giuri lor
Abaterea da
fora! a
giurii m*1nta de hoou
ire, t m
Rugozi tata a
aupraf ata i
R inainte
da honuire.
O'
1
3,2...6,3
I 100... 150
so...so
Operat ia
(faza) de
honuira
Rugozitatea supra*
fetai dpi
honuire,
M
Adaosul pa
operatie
(fazi), i m
Abaterea da
fora! a giurii
dup! honuire,
m
Prima
A doua
A traia
150...200
20...30
12...15
15...20
6...10
4...5
0,8...1,6
0,2... 0,4
0,1.-.0,2
Prima
A doua
A treia
80...120
15...25
8...12
10...18
5...9
3...4
0,8...1,6
0 , 2 . . . 0,4
0,1...0,2
316
7abeLuL 9,13 Adaosuri *
p r e lu c r a r e pentru honuirea
g au rii or iji funcfie da
Parametrul de rugozitate Rfl/ pm
In a in te de honuire
Dupe honuire
2 .5 ...1 0
0 ,6 3 ...2 ,5
1 .2 5 ...5
0 ,3 2 ...1 ,2 5
0 ,3 2 ...1 ,2 5
0 ,1 6 ...0 ,6 3
0 ,1 6 ...0 ,6 3
0 ,0 8 ...0 ,3 2
0 ,0 8 ...0 ,3 2
0 ,0 4 ...0 ,1 6
pm
Adaosul d* prelucrara
Tabelul 9.12 (coritlitiv*)
Tabelul 9.14 Adeosuri pentru bro*area giurilor dreptunghiular* || cenalelor

Brojarea canalelor dreptunghiulare
iBrojarea giurilor dreptunghiulare (pitrate)
I Dimensiunea Adaosul pe o Abaterea actel Litimea canelului, mo

si la prelu1 maxima a gi
laturi e
1 ur i i, ma
dreptunghiului orarea Inainte
de brojare(+).
ma
Adaosul pe
litimaa canalului, ma
QUi
0
Da la 10
18
Peste 18
50
Paste 30
50
Paste 50
80
Pest* 80
0,8
0,18
1,0
0,21
1,2
0,25
1,5
0,30
1,8
0,35
De la 3 la
la
la
la
la
la
120
taaterea adl
nisi la prel
lucraree t-j
nainte de
bropare, am
0,4
0,12
10
0,6
0,15
0 ,8
0,18
1 ,0
0,21
1 ,2
0,25
Peste 6 la
Peste 10 la
18
Peste 18 la
30
Peste 30 la
50
Tabelul 9.15 Adaosuri da prelucrare intermediare (pe faze) la prelucrarea suprafetelor

plane prin frezare sau rabotare
Adaosul de prelucrara ( pe o fefci ), pentru dinensiunea
axiai a suprafe(ei prelucrate, an
Ptni
la
50
Peste
50 la
120
1,1
1,5
2,2
3.1
4.5
7.0
10,0
1,2
2,3
3.2
4.6
7.1
11,0
I Degroparea pieselor
I turnate fn nisip :
| - fn clasa III de preoi1 zie la turnare
0/9
I - fn clasa IV de precf| zie la turnare
1,0
Peste Peste Paste

Peste
Peste Pasta
120 la 260 la 500 la 800 la 1250 la 2000260
500
800
1250
2000 -3000
Tdaelul t.tt (oattlnwrt)
Saatfiniaare dupJ
dagropere
Finiaara dup 4 s e a i f ini
sare
.4
0,25
0,25
0,30
0,16
0,16
0,16 j 0,16
Hi
0,55 10,4.1
0,40
0,35
0,16 I 0,16
0,30
0,2 0 18,21
1
r M
* Obsarvatii: 1. Dacl prelucrarea suprafetei plana aa face nuaai Tn doui f ua , degro>are

fi finisare, adaosul pantru faza da finisare ae vs stabili prin Inauaaraa
valorilor din tabel, indicate pentru seaifiniaere fi finiaara.
2. Pentru
rectificares
suprafetelor plane, vezi tabelul 9.17.
Adaosuri da pralucrara intenaediare (pa faza) la prelucrarea auprafefcalar

plana ala seaifabricatelor turnate prin metoda spaciala
Tabelul 9*16
Diaanaiunes maxia 6 a suprafetei prelucrata, aa

Peste j Peste I Peste
500
800
260
F,sza
Ptnl
la
Peste
50
Peste
de
pralucrara
50
la
la
la
la
la
120
260
500
800
1250
120
Peste Pes-1
1250 ta
2000]
la
la '
2000
3150
Adaosul de prelucrare unilateral (pa o fati), aa

Degro$area pieselor:
- turnate In cochili
0,7
2,2
3,1
4,6
1,4 1
2,0
2,9
--- I 1 1
0,5
0,8
--- ,
*I - 1
0,25
0,3
0,3
0,35
0,40
0,50
0 ,6 !
0,16
0,16
0,16
0,16
0,16
0 ,2 0
0 ,2
0.8
1.0
0,5
0,6
0,8
0,3
0,4
Semifinisare dupS
degrofare
0,25
Finisare dupi
sasirf inisara
0,16
- turnate in forma coji

turnata in forne
obtinute cu modele
u$or fuzibila
unanaaMBBi
Observatie: Pentru rectificarea suprafatalor plana vazi tabalul 9.17
7 A
Tabelul 9.17 Adaosuri da prel
ucrara pontru rectif icarea s ^ r a f a ^ r p l ( ^
STAS 7097-82 1
eases de prelucrara
%
b*traa * S 9 ioara La diswna>ur

piesei f i n i t e
^ ~ in s ljia e e nominate a piaaai f in it e

^ i n ' âax "" l^ ^ -t ^ a e a a in ia a , raapactiv
aaxtaa a piaaai f in ite
^ a i n ' Haax t n llt ja e e a in iaa , respectW
maxima inainta da ra c tific a ra
L, b - Lungimea, raapactiv latiaee pteaei

ractif icat
- tolerance la diaenaiunea piasai Inainti
da r a c t i f i c a r a
-
Inaltia>ea no
m a l a
I tei fin ite h.
+
j Peste
420
Lungimea suprefefcei da rect if icat L, sun

P?n la
Paste
80
180
la
180
400
Pasta
La
400
800
Paste
Paste 800 La
1600
La
pe doua fata
Adaosul da prelucrare A^ = ------------------ ZT^' mm
( pa o singura fata )
Pina
la
------1
80
tolerance le In a ltia e e piaaai ra c tif I

cate
Tolerance Bugazita
la 1natt%
1tea auI I II
Peate 1600 La m putMi jpraft#i
fnainte dennainte
3200
| ractif ica-1d i re c ti
ra Th, ITWjf icar* t
Tabelul 9.17 (oontinuare)
Observeîi 1- Valorile adaosurilor din tabel se refers la rectificarea plana a pieselor nel
.
re(i plani subtiri fi a inelelor de rulmenti.
U)
IU
(O
ip, cu exoeptia pieselor cu pe-
2. Adaosurile de prelucrare din tabel pot f i majorate cu pfna la

25Z daca: a. piesele afnt
unicate;
b. piesele sfnt expose a se deforma datorite tratamentului termic, foraei sau materialului;
c. latimea este mai mare de 4 . . . 1 0 ori decft fnaltimea; cu pfnlS la 50X daca:
.
& d. piesele au tl&timea mai mare de peste 10 ori decft fnaltimea.
y
Daca piesele reunesc conditiile a, b si c, majorarea procentuala a adaosului nu va depapi 501; daca pieaele re**wac
cpnditi H e a, b pi d, majorarea procentuala a adaosului nu va depesi 75%.
3. In cazul pieselor cu suprafeta rectif icata care nu sfnt paralele se va lua pentru fnaltiaea h, diatanfca minima
cele doua suprafeta rectificata.
InaLtiw. maxima (H.) a pi.ui tnaint. d. r.ctiflc.r.

obtin. ina-Tod
adaosul de p r e lu c r a r e ( A ) s i cu to le re n ta la dimenaiunea pieaei fnainte de re c tific a re CTgJ.
Hmax I hmax
* T
zultatul celculului rotunjafte In plua d i n 0,05 fn 0,05
Tntre
P**"* ,inf ^ 9 g
Tabelul 9.18 Adaosuri de prelucrare pentru razui re
CJ
to
U>
Gauri
Lungib*a gaurii. m
Diaaatrul
Pest
*/
4000 la
6000
gaur i 1 .
PTna la
P*st*
P*at*
100
100 la
200 la
300
200
nun
Adaoa da pralucrar* p* diaastru
Pfna la
60
0,05
0,08
Pa at*
60 la
180
0,10
0,15
P*at*
180 la
360
0,15
ft,W
f l
o,
Tabalul 9.19 Adaosuri pantru lapulraa piurllcr
Adaosul pa d iwatru, ^
Dlanatrul giurii, B
0,010
Pfni la 50
0,015
Paata 50 pfni la 80
0,020
Pasta 60 pfni la 120
Observet ia: Inainte da lepuire
suprafata giurii trabOl* p r 2 l^']*t*

traapta 6 da pracizia, cu rugozitataa R. a '*^9'2 a H B B
formfl (ovalitate, oonioitate ate.) da oal nult 0,005 ... 0,01 m .
Tabelul 9.20 Adaosuri la da pralucrara fi caracterist icile bar a Ior

pranatazira (vibronatazira)
Caracteristici la baral*
abraziva
Rugozitataa R , /a
I ntiCrIfllUl
I piesei da
pralucrat
I
I
I
I
I
I
L---------
Haterialul
abraziv
4
u 1
11
8 -6
9
Granula-
1,25...5
0,63...1,25
1 0 ...2 0
1,25...5
0,32...0,63
15...25
0,63...2,5
0,32...0,63
6 .. .1 0
0,63...2,5
0,16...0,32
8 . .. 1 2
0,32...1,25
0,16...0,32
5....8
M 20
0,32...1,25
0,08...0,16
6 ...1 0
H 14
0,16...0,32
0,04...0,16
4. . . . 6
H 10
1
1
1
11
0,08...0,32
0,04...0,08
4. . . . 6
H 10
j, c|
0,08...0,16
0,02...0,08
3....4
M 7
0,32...0,63
15...25
1,25..5
0tl
oil it
da
Dupi
supranetezire pralucrara
Fonti
Inainte da
supranet'ez ira
abraziva pantru I
carburS
da siliciu
verde
Cv
electrocorindon
nobit
En
4 1 l
Al
N 40
M 28
3,4
0,63...2,5
0,32...0,63
6 ...1 0
0,63...2,5
0,16...0,32
8 ...1 2
0,32...1,25
0,16...0,32
5...1 0
0,32...1,25
0,08...0,16
6 ...1 0
H 14
0,16...0,32
0,04...0,16
4....6
H14;H10
0,16...0,32
0,04...0,08
4.. .. 6
324
4-H1Q
N40;N28
H28;N20
3j
9
jjfl
9
1
H
|1 , |
ij
TdMlwl 9.20 (oontlnuare)
otel
naoilit
Tabalul
9 .2 1
0,06...0,16
0,02...0,08
3....4
0,08...0,16
0,01...0,04
4...5
1,25...5
0,63....1,25
10...20
1,25...5
0,32...0,63
15...25
0,63...2,5
0,32...0,63
6...10
0,63...2,5
0,16...0,32
8...12
0,32...1,25
0,16...0,32
6....8
0,32...1,25
0,08...0,16
8 ...12
6 1
5
I H 7;H 5
I B
8-6
da atltoiu
M 40
*' i
1 M * 1
1 H, H
H40;M28
Cv
H 20
I1
1l.m,n
1 L,
\ L, |
H 7
| K, l
Adaosuri da. prelucrara tn vedarea dahturlrii da f ini mare prin frezara a

rot ilor dintate ciI indr ice
Hodulul, mm
Adaos pe un
flane A . mm
P
2
0,3
0,35 0,45 0,5
6
0,6
7
0,65
8
0,75
9
0,85
10
11
12
0,95
1 .0
1,1
Observatii: 1. Freza da degropare apohiazi definitiv fundul golului dintre dinfci, urmind ca la finisare si se apchieze material numai pe flancurHe dintilor.
2. Dacfi degroparea danturii se face tn ckxni traceri, prima trecare ds da*
gropare sa executS cu adtncimea de 1,4 m, iar a doua tracers de degroM*
re cu adtncimea da 0,7 m.
325
Tabalul
*.22 rtnef d iraoarl rwMundat pentru MrtaiirM au aulifraetf
"1
H
o
d
u
lu
la
D
e la 6
la 2,3
D
a la 1
0
la 6
H
o
r
te
za
r
e
pTni
pin!
D
e la H
ptni I* 1,25
Degrojar*
F
in
isa
re
< 1.*
11
Tabelul 9.23 Adaosuri d prelucrare pantru yavvruiraa rotllor dintato cilindrica
Diaaetrul ro(ii dintate, *

Modulul
#
Pfni le 50
Peate 50 la 100
Peste 100 la 200
Treapta de preoizie a denturii dupi STAS 6273-81
ihd
Adaosul de prelucrare pe un f lane A . m b
0,040
0,045
0,045
0,050
0,060
0,055
0,045
0,050
0,050
0,055
0,065
0,060
3,5
0,050
0,055
0,055
0,065
0,070
0,070
0,050
0,055
0,055
0,065
0,070
0,070
4,5
0,055
0,060
0,060
0,070
0,075
0,080
0,055
0,060
0,060
0,070
0,075
0,080
0,060
0,070
0,070
0,080
0,080
0,090
Obser va ii. 1. Inainte de peveruire, dintii se prelucreazi cu o subtiiere la pioiorul

dintilor prin folosirea unor freze-metc cu profit de generare ou pro*
tuberanti.
2. Se reconandi ca adeotul de prelucrare pe flancul dintilor aft se calcula*
ze cu relatia:
Ap 0 .005^/ii, [/nm] .
326
rb#lul 9.24 M a o w r i pantru finliarM

prin rulara
Hodilul ntarloT!
aa
danturii oonioa ou dint i ikaptl la r r i w U r M
Adaos pa groslaas
dintelui, aa
Hodulul exterior,
aa
Adaos pa grosla
dintelui, aa
Da la 2 la 3
0,5
Peste 12 la 16
Pasta 3 La 5
0,7
Peste 16 Is 25
1 ,6
Paata 5 la 7
0 ,8
Peate 25 la 30
1 ,
Pasta 7 la 10
1 ,0
Paste 30
2 ,0
Ppste 10 la 12
1 ,2
Tabelul 9.25 Adaosuri da pralucrara pantru frazaraa da finisara pi peveruirea

rotilor aelcate
Ptnl
Hodulul a, aa
la 2
Paste
2 la
Paste
4 la
6 la
8
Peste
danturii
Paste
10 la
Paste
8 la
Peste
14 la
10
14
20
1,2 - 1,5
Adaos pentru frezarea de

finiaara, nun
0,25
0,25 - 0,4
0,4 |
- 0,6
0,6 * 0,8
0,8;1 1,0
1,0 |
1,2
Adaos pentru peveruira,

mm
0,08
0,08 | 0,15
0,15 1
- 0,20
0,c0 - 0,25
0,25 1
- 0,30
0,30 - 0,40- 0,40 -0,50
Observable. Adaosul este dat pa grosimea dintelui.
Tabelul 9.26 Adaosuri d a prelucrare pantru dantura meLcului
______________________________________________________
Adaosul pa grosimea dintalui, aa
Hodulul a, aa
Pentru finisare, dupfi degropare
PtnS la 2
Pantru rectificare aelc d l i t

0,2
0,7
I Peste 2 pfni la 4
0,7...1,4
0,2...0,4
I Pasta 4 pinfi la 6
1,4...2,0
0,4...0,6
327
Tabelul 9 .27
ft-n1 H Q
oonlol aau
H S ? S .rtrH S TcS cu I p*tr

rm a ctanturi e i u n -
SI SBfflH S B fl
Tabalul 9.28 Adeoauri da prelucrara pentru rectif icaree
i Caracteristica
materia1 lului
j Lungimea
do recti
i f icat I,
canelurilor la arbori
0el iabunitfltit inainte da canalare
0(el cementat - cSlit
Diametrul arborelui 0, aa
< 25
26...40
41...63
> 63
< 25
26...40
41...63 > 63
Adaosul da prelucrara pa un flanc, A^, mm
<160
160...400
0,10...
0,15
0,15...
0,20
0,20...
0,25
0,25...
0,30
0,05...,
0,10
0,10...
0,15
0,13... 0,200,20 -0,25l
0,15...
0,20
0,20...
0,25
0,25...
0,30
0,30...
0,35
0,10...
0,15
0,15...
0,20
0,20../- 0,25
0,25 1 M
328
c
400...1000
>1000
jjji P
0,25...
0,30
0,30...
0.35
0,35..1
0,40
I1 1
0,20...
0,25
0,35... I 0,45...
0,40
0,50
1H
I 7
0,25... lo,3D0,30 1-0,35

0,30... 0,400,35 |-0,45
Observatif. 1 . Valorile adaosului din tabel reprezinti adaosul de pralucrara total pa

un flano, cara sa repartizeezi pa faza astfal: - la f inisara sa Tndspir*
teezi adaosul da pralucrara Tn funcpa da nualrul da treceri pi ds svsnsul da pitrundere pa tracara;
la degropare sa Tndepirteazi rastul adaosului da pralucrara.
2. Adaosuri la da pralucrara pantru ractif icaraa canalurilor cu profit In
evolvents sa pot adopta orientativ oa la ractificaraa danturii oil in*
dr ice Ctrfaalul 9.27).
Tabelul 9.29 Adaosuri da pralucrara pantru rectif icaraa alezajelor rot ilor dintata
fusurllor arbor ilor - pinion dupi tratsnent termic
Diaaetrul nominal
al suprafetei care
formeazi ajustej,
mm
pi
Adaos pe diametru pentru lungimea butucului rotii

( lungimea arborelui ), Tn am
PTni le 100
Peste 100 pTni la 400
Peste 400
Ii
PTni la 30
0,3...0,4
0,4...0,5
0,5...
Peste 30 la 80
0,4...0,5
0,5...0,6
0,5...0,8
Peste 80 la 200
0,5...0,6
0,6...1,0
1,0... V,6
Qbserva(ii. 1. Pentru finisarea cu cutita a suprafetelor cu duritate mici, adaosul se

mirepte de 2 ... 2,5 ori.
2. In cazul rotilor cu danturi cilitl superficial, valorile adaosurilor se
iau conform limitelor infer ioare din tabel, iar pentru rdfci executate din
oteluri inaIt aliate de cementare, confora I initelor superioare.
3. La calibrarea giuri lor canelate cu brope adaosul de prelucrare pantru
diaaetrul suprafetelor de centrare se mirepte fatl de valorile din tabel
cu 30 ... 501.
4. Adaosurile pentru finisarea suprafetelor frontale se previd In limitele
de 0,5 ... 0,75^din valorile indicate Tn tabal.
C ap. 1 0 . rarrtiriir. RHSIMULUI CB A SC H H R E I A ffD V K T Q ^
10.1 PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA

Pentru ca a^chierea metalelor s& aibS loc sint necesav
doua nugcgri: mi^carea principals de a$chiere i
m h
a vans.^ m i ^ c a r e a
de avans poate fi executa^l
printr-o micare sau prin
multe misccLri.
La strunjire, migcarea principals de achiere este p J B
rea piesei, iar micarea de avans este micarea de transiat^"
cuîtului. Strunjirea poate fi: exterioarS (fig. 10.1) si St I
rioarS ( fig. 10.2).
jw|
DEGROSARE
FINISAREH
PLANA 3
FINISARE
S TRUNJIREA
SUPRA FETEL OR
CILINDRICE EXTERIOARE
it
Fig. 10.1 CLasificarea strunjirilor oxterioara
330
Uj
Qujc
DEGROSARE
PLANA
Fig. 10.2. Clasificarca trunjirilor fnt*rior
10.2 ELEMENTS COMPCNEtfTE ALE R B 3 M H U I DE ASCHEBRE

Aceste elemente sint:
a. adincimea de achiere t care este definite ca m&rimaa
tAiûlui principal aflat in contact cu piesa de prelucrat rm&suratfi perpendicular pe planul de lucru;
b viteza de achiere v care este definite ca viteza la
un moment dat, in direcfcia mic3rii de achiere , a unui punct
de achiere considerat pe tM $ u l sculei;
c.
avansul s care este determinat de nhioei in nm la o ro
t a t e a piesei sau sculei.
10.3 ERQFRIETATILE ASOnEIOARE SI DCMENIUL DE
OTIIiIZARE A MATERIALELCR PETHRJ SCULE
Materialele utilizate pentru cxnfecticnarea pdrîi utile a
cuîtelor de strung pot fi inpfirîte in patru grupe :
- oêluri pentru scule;
- placufe din carburi metalioe dure;
- materiale minaralo-ceramice;
* diamante industriale.
Din prima grupS fac parte oêlurile rapide i cele slab
aliate (STAS 3611-80; STAS 7382-80) i oêlurile carbon pentru
scule ( STAS 1700-80 ).
Din a doua grup&, a carburilor metal ice, fac parte pl&cuêle din carburS de wolfram cu cobalt i pl&oifcele din car
buri de titan i de wolfram cu cobalt ( STAS 6373-86 i STAS
6374-80).
331
Materialele min0 ral.cycerami.O6 pentru scule au drept Oot>*

stituient de baza oxidul de aluminiu.
ProprietSîle a^diletoture ale materialului pentru scuXt

sint definite prin rezistenfca sculei la un anumit region de a^chiere.
In general, calitaîle a^chietoare superioare ale materia*
lelor pentru scule sint insoîte de o duritate ridicata i de 0
buna re2isten3 la uzur& i stahilitate termicS. Un alt factor
important, care determine domeniul de utilizare a diferitelotf
materiale pentru scule este rezistenâ mecanicfi ( rezistenâ la
incovoiere 1 rezilienâ materialului ). La prelucrarea prin
a^chiere, in special la degropare, tSiûl sculei este supus la
solicitSri dinamlce, din care cauzS sculele executate din ma
terial cu o rezisten necorespunzatoare vor fi sooase repede
din funcfciune ( din cauza fSrimi^Srii tSiûlui).
Utilizarea sculelor din oêluri carbon pentru scule i din
orfceluri aliate pentru scule este limitatS la cazurile cind nu
pot fi folosite couplet propriet&tile achietoare, mai ridicate
ale altor materiale pentru scule.
Otelurile rapide pentru scule Rp4 ?i Rp3 au proprietifci'
achietoare superioare crêlurilor carbon i ofalurilor aliate
pentru scule i din aceastS cauzS sint ut.ilizate la executareai
cuîtelor profilate , a frezelor , a taroelor etc.
PlScuêle din carburi metalice se utilizeazfi la confecfcio-4
narea a numeroase scule achietoare: cuite, freze, adincitoare
etc. Aceste materiale ii pierd o a i ^ e ^ *ca3e lor roecanice , necesare achierii metalelor la 1000%.... 1100%, in
timp oe oêlurile rapide ii pierd caracteristidle mecanioe
la 550C...600%,iar oêlul carbon la 250%.
Practica a ar&tat o5 pl2cuele din carburi metalice pot fi
folosite pentru oonfecionarea oricftror scule a$chietoar& si
pentru prelucrarea unei mari varietdî de materiale.
Alegerea calitaîi piacuêlor din carburi metalioe dapinde.
de natura prelucr5rii ( degropare , finisare) i de materialufij
care se preluareazS.
m STAS 6374-80 sint indicate grupele de utilizare a pl3cuêlor dure, iar in STAS R 6704 - 63 este datS corespandenjja
pl&cuelor din carburi metalioR STAS cu cele standardizate in
alte t^ri.
10.4 UZURA SI d u r a b h h a t e a s culei a s c h i e t q a r e I
In tirapul achierii metalelor, suprafeêle sculei archie*
toare care vin in contact cu piesa sau cu'a^chia care se degaj4
sint supuse unui proces de uzurfi. Cind uzura atinge o anumitimSrime, scula trebuie reascutitS. MSritnaa uzurii admisibile a
sculei a$chietoare se nunve^te limits da uzurA i se noteazi
cu ha .
332
In tabelul 10.1 este datft uzura urtmiKihllfl ha mfisuratA pe

faa de alezare a cuîtelor de strung pentru dagrogare 9! semifinisare.
Tatalul
10.1
U z u r a v k i i i b i l X a c u ( i U l o r d a strung pantru dagro f w m
Rugozitataa suprafetei
prelucrata, pa
Hatarialul
pralucrat
400
200
100
maleabila
400
200
100
400
1,5
100
Otal rapid
Carburi natalica
Otal rapid
Carburi natalica
1,5 ... 2 ,0
1 ,0 ...1,4
0 ,8 . . . T ,0
0,4 ... 0 ,6
100
Otal rapid
50
25
12,5
200
100
50
..2
.. 0,8
.. 1,0
0,4 ... 0 ,6
Otal rapid
Carburi metal ice
Opal rapid
Carburi aetalice
50
25
12,5
50
Fonta
cenup 1 i
1 j
100
50
25
12,5
50
Oteluri car*
bon ?i fonta
Hlriaea uiurii
i
Otaluri austenitice ?i
inoxidabtie
Hatarialul plrtii
apohietoare
a l f inisara
0,6
0 ,8
3,0 ... 4,0
0 ,8 ... 1 ,0
... 2 ,0
0 ,6 ... 0 ,8
Carburi natalica
Otal rapid
Carburi aetalice
In tabelul 10.2 este datS. uzura aflmislhiia a cufcLtelor de

strung pentru finisare.
Perioada de funcfcionare a sculei, de la inceputul folosirii ei pina la atingerea unei uzuri egale cu limita de uzur&,
se nume^te durabil itate.
Tabelul 10.2 Uzura adiiaibili a cutitelor de strung pantru f inisara
I Hatarialul
Rugozitataa suprafetei prelucrata.
pralucrat
>
HSrinea uzuri i
Rz
Ra
0(eluri austanitica pi
inoxidabila
25
6,3
0,2
Oteluri pi font
naleabi La
12,5
3,2
'1
6,3
1,6 -
Fonta canupii
, bur
Numai o suprafati
lustruiti, firl uzuri
vizibili
lo.s. c j k L m m s i resciziA suprafetet p r u jjc r m *
In timpul praluoririi prin a^chiere diferitele Blvnvit _

la siatomului piasa-sculS-maînS-unealtS se deformsazA H h
tic. DacS forta da ajchiera ?i rigiditatea sint ccnatanta, H
curaul pralucr&rli suprafati oansiderate, nu apar abater! 9|
formS ala suprafetei.De nulte ori rigiditatea sistanului varlaz& in curaul pralucrSrii suprafeêi. Studiindu-se efectal*
variable! rigiditstii in timpul prelucrSrii s-au putut trag*
urmStoarele oonoluzil:
- variable macrogeometriei suprafeêi la prelucrarea intra
virfuri, definitS ca diferenâ dintre diametrul maxim i miniia,
nu depinde practic de oompanenta tangentialS a formei ^
a^chiara FJf cl de oonponenta radial5 Fy;
- diferenâ dintre diametrele maxim i minim este egali cu
dublul s&geîi de incovoiere maxime, care ia na^tere sub acfiunea campcnentei radiale a ap&sSrii de achiere.Pentru ca abate
rile diinansiunli suprafefcei si se gfiseascS intre limitele ciapului de tolaran^S trebulesc satisfScute condi foile;
2 fy < T
sau fy < 0,5 T ,
(10.1)
unde T este mSriroea cinpului de toleran^S, iar fy - sSgeata maxitnS da torits ccoponentei racliale.
Deoarece abaterile care apar in urma prelucrSrii nu sint
generate numai de incovoierea piesei, dublul sdgeîi de ina>voiere datoritS ccnponentei radiale nu trebuie sS depaeascS
0,5 T, adicS :
fy < 0,25 T
(10.2)
10.6. STRUNJIREA EXTERIQARA SI H7TERIOARA

10.6.1. Alegerea sculei. Industria ccnstructoare de
maini folosete in marea majoritate a lucrSrilor de strunjire,
cuite prevSzute cu plScuê din carburi metalioe , exceptie
fScind strunjirea unor profile sau a unor aliaje speciale.
Valorile admisibile ale uzurii sint date in tabelele 10.1
i 10.2.
Stabilirea limitelor de uzurS trebuie sS inS seama de
faptul cS prin cre^terea uzurii cuîtului se m5rete valoarea
oompanentei radiale a formei de achiere, care determinS abate
rile de formS ale suprafeêi de prelucrat. Difi aceastS cauz3,la
prelucrarea unor piese nerigide, cind sSgeata de incovoiere a
piesei determinS precizia de prelucrare, trebuie considerate
valori ale uzurii cu^ltului mai mici decit cele reoomandate
pentru strunjirea de degropare.
334
Pentru cuîtale da strung gi raboteza valarila durabdJLitAH _1 eocriomioe (T^ ) , in minuta, sint data In tabelul 10.3.
Tabalul 10.3 ValortUi
Nonoiloa pantru out Itala
rdbataaSîln
Hatarialul da praluorat
Bao(iunaa outltulul
Rotun- PItratl Draptunghlularl
dl
a U u <Q
Font! oanupla
0(al pi fonti aalaablli

0(al rapid
Carburi Mtalloa
Otal rapid Carburi Mtalloa
Durabllltataa T, In Rln
6
8
10
6 x6
8 x8
10 x 10
6x4
8x5
10 x6
30
45
12
12 x 12
12 x8
45
60
16
16x16
16x10
25
32
25x25
32x32
25x16
32x20
60
90
40
50
63
40x40
50x50
63x63
40x25
50x32
63x40
75
120
45
60
60
90
90
120
105
I
150
Standardele pentru cufcitele de strung sint urmatoarele:

STAS 351-86; STAS 352-86; STAS 353-86; STAS 354-86; STAS 355
-86 ; STAS 356-86; S T M 357-86; STAS 359-86; STAS 6311-80; STAS
6312-80; STAS 6313-80; STAS 6374. .6385-80.
Alegerea materialului pSrii active a cuîtului, pentru
realizarea unei prelucrari in condiîi date, se face in funcîe
de natura i prapriet&île fizico-mecanice ale materialului se
mifabricatului . Materialul p3rLi active poate fi oêl carbon
pentru scule, afel aliat pentru scule, oel rapid, carburi me
talice materiale mineralo-ceramice i diamante industriale.
0
rdspindire foarte larg& o au cuîtele annate cu placu^
din carburi metal ice, care pot fi alese din STAS 6374-6385/80.
Domeniile de utilizare a achierii cu scule prevdzute cu
plScuê din carburi raetalice sint date in tabelul 10.4.
Parametrii gecraetrici ai p&rLi 4achietoare a cutitelor
sint reocmandaî in STAS R 6375-85 i STAS 350-82* Unele recomandfiri concrete privind alegerea parametrilor gecmetrici ai
cutitelor cu p M c u ^ e din carburi metalice, in funcîe de oonditiile de lucru sint prezentate in tabelul 10.5 t tabelul 10.6
335
Tabelul 10,4. 0-.nl I U <* utllla*r* plrtlor -In M r t w r l m . l l o .
-- > Deacreptera tenacitft(H plicutel

->
Cr|t durltatea plioultl
Siabo
tul plloutel
utlUzarea, v #a,t
20
50
>
01
-> Deacrepte
---> Deacrepte
-> Crapta
Cu fntreruperl
Apohh
Strunjire
Conttnui
Firi Incluzlunl
Cu Inoluzlunl
De finiaara
0 a degropare
Otalurl Laminate pi turnate in piese

Mater fate
prelucrata
Oteluri
cu rezia-
tentS
Oteluri
Oteluri
forjate
pantru
automata
aclzutfl
Fonte maleabite
Ut itizare
Apchlera
Strunjire
Continui
Cu tntrarupari
pi incluziuni
Oe degropare
Continui
De finisare
Oteluri laminate pi turnate

fn piese * 1
Hateriate
prelucrata
Oteluri
Oteluri aliate cu
0(eluri
pentru
Mn
refractaautoma re
te pi
oteluri
Oteluri
Oteluri
cu reaustenitice
inoxidazistenta
bite
scazuta
Fonte cenupii
336
Fonte
maleabite
Fonte
aliate
Fonte cu
graf it
nodular
Neferoase
Tabalul 10.4 (aent(nutra)
Simbolul piAcutei
~> Deacreptere tenealtitti plieutat

-> Crepte durttatea plAou(al
utflizarea, v,,t
50
Afchit
40
Cu Intreruperl
Cu incluziuni
Strunjira
20
30
FIrl Incluziuni
Oe degropare
Fonta cenupit cu
duritate a i d
Materiale
prelucrata
Oteluri cu reziatenta aolzuti

Neferoase cu duritate mici
Nenetalice cu duritate nicl
Tabelul 10.5 ParaMtri geometrici at p&rtii apchietoare pentru cutitele cu pllcute

din carburi M talict
elul ascutiri i
Forma suprafe(ei de
degajare
I.Suprafafi
de degajare
pozitiv4
planS
11 .Supraf a?.4
de degajare
pozitiviplanS.
a.facets m gustfi nega
tiv3.
111.Suprafatfi
de degajare
pozitivicurbiIinie.
b.fatetfi m gusti nega'
tivA
DomeniuL de utilizare | Kodul de Indepirtare

apchiei
Prelucrarea fontei
cenupi i,a bronzului
pi a aItor eateriale
casante
Folosirea unor nijloacel

suplieentare pentru ?n-|
depirtarea apchiei nu
sfnt necesare
Prelucrarea otlului.
La prelucrarea otelului]
turnat R <800
N/nn
pentru evacuarea
de asemenea cu R.
>800
apchiilor nu se cere
folosirea sfSrimStoru>
N/mis in conditnlui de apchii
le unui si stem tehnologic cu o slabS rigiditate .Prelucrarea
fontei. cenupii pi a
fontei naleebile
Prelucrarea de semi*
finisare a otelului
cu
R < 800 N/ nm
favorizeazl
rfisucirea pi sfftrmarea apchiilor
Nu se folosesc sfArinatoere de apchii
Tabelul lu.s iconnnuara)

Falul aaoutirii
Tipul
Forma suprafetei da
di^jaJara
IV. Supraf SrcS
da degajare
negativl
plan!
a.fafetl lata
Domeniul de utilIzare
Hodul da Indepartare
Preluorarea otelului.
cu a> 800 | / I
In oonditiile unui
sistem tehnologic cu
o buna rigiditate |p
stabilitate la vibre-
Pantru evacuarea
afohHlor este naoesari folosirea sflrlaa
torului da apohll smj
aaoutiree cu 9 B I
corespunzatoare
Prelucrarea otelului
cu R > 800 N /aa
In conditlile unui
aiatea tehnologic cu
rigiditate bunl,pre*
lucrere cu socuriê*
daosuri neuniforae
de prelucrere la de*
grosare.
Pentru evaouarea sjchi

ilor este neoesara folo
sirea sfirlaatorului da
aschii sau ascutirea cu
L |i Y
corespunzltoare.
apchiei
IV.Suprafa(8
da dagajara
nagat iviplani.
b. fare
fafceta
V.Suprafata
de degajare
negatuivcurbilinie.
cu Rm < 800 N / am
clnd este necesarft
rlsucirea 5 i sfirimarea a?ehi ilory
Nu se folosesc
sfSrla&toare
de aschii
Tabelul 10.6 Valorile recoaendate ale unghiurilor da e?ezare, degajare, de atac

principal, da atac secundar 91 a oelui da inclinare al tlijului
principal, pantru cutitele cu plfcute din carburi aatalice
A.Alegerea unghiurilor de alezare 51 degajare
a0
Nr.
Hatarialul de prelucrat
Y
Falul suprafetei de degajara
Avansul,
aa/rot
crt.
1.
Oteluri carbon
de constructii
?i aliate
IV
15
-5
-10
-10
m
-'A
31
*4
12
15
12
12
11
15
<1100 N/aa2
-
R_ >1100 N/aa2
m
2.
111
> 0,3
< 0,3
HB
<
220
10
HB
>
220
10
12
4
8
12
15
15
10
10
Fonte cenupii
4.
5.
Fonte maleabile
6.
Aliaje neferoase
HB 140 .. 150
10
338
" -j
Tabalul 10.6 (ecntlnuara)
I. Unghiul de ateo principal
10...30
45
ConditHle da luoru
La pralucraraa piaaalor tn conditille unui aiatea tahnologio rigid cu

adlnciai da apohitr* raduaa.
La pralucriri In condititle unui aiatea tehnologic aufioiant da rigid
60...75
La pralucriri cu focuri pi In conditiile unui aiatea tahnclogio cu

rigidftata atoi.
00...90
La pralucrirlla arborilor lungi

cut i .
aubtiri 9 I la pralucriri cu mai aulte
C. Unghiul de atao aecundar

o
*1
Conditiile da luoru
0... 5
Pantru pralucriri da finisara. Valorila aari sa alag pantru valori Bari alal
razal la vTrful cutitului
5...10
Pantru pralucraraa da finiaara ?i

pitrundaraa rapida a cutitului.
15...30
30...45
s e m i f inisare
a pieselor rigida firi
Pantru pralucraraa da degropare a piaaalor cu rigiditata reduai, firi

pitrundaraa rapida a cutitului. Pantru pralucraraa piaaalor rigida pi cu
pitrundaraa rapidi a cutitului.
Pantru pralucraraa da degrdpare a pieselor cu rigiditata radusi pi cu

pitrundaraa rapidi a cutitului.
D. Unghiul da tnclinare al tiipului principal
1
*1
0... 5
Conditiila da lucru
La pralucraraa piaaalor cu adaos uniofora, firi pocuri , pantru materiale
dura î Tn scopul avacuirii comode a apchiilor
1
1 0 ...1 2
La pralucraraa cu unghiuri da dagajara negative, y ( 5," 10),unghiul x=75

condifii grele da lucru 91 Tn scopul sfirTairii apchiilor
20...30
La pralucraraa piaselor cu adaos neunifora, apchiere cu intreruperi,

conditii grele da lucru pi evacuara coaoda a apchiilor.
10.6 2.Alegerea friinciinii de achiere.In majoritatea

cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de degropare se indep&rte&zcL intr-o singuri treoere deoarece in construcia moder
ns de maini sint adaosuri relativ mici.
In cazul strunjirii de finisare si aplicfi aceeai recomandare, îniniu-se cont c& dupd prelucrarea de finisare suprafaâ
trebuie s3 aihd o rugozitate egalS cu cea indicate pe desenul
de execuîe al piesei respective.
339
calcula cu relatia:
(10.3)
Fentru adaosuri asimetrice adincimea de a^chiare "t" H

va calcula cu relatia :
in care A este adaosul de prelucrare.
10.6.3. Alegerea avansului. In cazul lucr3rilor

jire, valoarea avansului depinde d e :
de strun- '
- rezistervâ corpului cuîtului;

- rezistenâ plficu^^ din carburi metalice;
- eforturile admise de mecanismele d e avans ale ma inii-unelte;

1 roomentul d e torsiune admis d e mecanismul miCclrii prin
cipale a mafinii-unelte;1
- rigdditatea piesei d e prelucrat, a 551anii-unelte i a
dispozitivelor;
13
- precizia prescrisS piesei;

I calitatea suprafetei prelucrate.
Primii patru factor! influenêazS alegerea avansului in
special la prelucrarea de degrogare, iar ultimii d o i la prelucrarea de semifinisare finisare.
Rigiditatea piesei, a mainii-unelte i a dispozitivelor
influenêazfi alegerea avansului atit in cazul strunjirii de de
grofare, cit i la cea de finisare.
Valorile avansurilor pentru diferite tipuri
sint date in tabelele 10.7 pinS la 10.14.
"f
de strunjiri
Avansul pentru strunjirea de degrofare, ales din tabele,

va fcrebui verificat.
a. Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenteicorpului cufcitului. In cadrul acestei verificSri se va
neglija acfciunea forêlor Fx i Fy, luindu-se in calcul numai
acfciunea forêi principale de a^chiere F2.
340
is
Tabelul 10.7 Avanauri pentru s tru n jire a txterioari da dsgro?ar cu cutite din o te l rapid sau ansate cu placuf* din carturi aetalice
Cutite din otel rapid
Cutite armata cu placuta din carburi metalice

Diametrul
piesei, mm
Hatarialul de
pralucrat
Adincimea de apcMere t, mm
Pfna la 3
Pasta 3
pina la 5
Paste 5
pina la 8
Pasta 12
Pasta 8
pina la 12
Plni la 3
Pasta 3
p?n& la 5
Paata 5
pfrii la 81
Avamsul s, mm/rot
341
Pina la 20
Oteluri carbon
peste 20 . . . 40
fi oteluri eliate peste 40 . . . 60
pentru constructii peste 60 ...100
peste100 ...400
de aa?ini.
peste400 ...600
peste600 . .1000
peste1000..2500
Fonti si eliaje
de cupru.
Peste
peste
peste
peste
peste
peste
peste
20... 40
40... 60
60...100
100...400
400...600
600..1000
1000..2500
a*,
0,3...0.4
0,4...0,5
0,5...0,9
0,6...1,2
0,8...1,2
1,2...1,4
1,2...1,5
1,3...2,0
0,3...0,4
0,4...0,8
0,5...1,1
0,7...1,0
1,0...1,2
1,1...1,5
1,3...1,8
0,3...0,7
0,5...0,9
0,6...0,8
0,8...1,0
0,9...1,2
1,2...1,6
0,4...0,8
0,5...0,6
0,6...0,9
0,8...1,0
1,1...1,5
0,4...0,5
0,6...0,9
0,8...1,4
1,0...1,4
1,2...1,8 ;
1,5.. .2,0*
1,6...2,4
0,5...0,8
0,7...1,2
1,0...1,2
1,2...1,6
1,2...1,8
1,6...2,0
0,4...0,7
0,6...1,0
0,8...1,0
1,0...1,3
1,0...1,4
1,4...1,8
4.1
0,5...0,9
0,6...0,8
0,9... 1,1
0,8...1,0
1,3...1,7
'
10
'*-
0,3...0,4
I
0,4...0,6
0,6...0,8
0,7...1,1
0,7...1,1
0,4...0,6 1,2...1,4
0,7...0,8
'
m M$[
1,0...1,5
as
Bpl"
0,5...0,8
0,6...1,0
0,6...1,0
1,1...1,4
0,4...0,5
0,6...0,9
0,8...1,4
1,0...1,4
0,7...0,9 1,2...1,8
1,0...1,2 0,5...2,0
1,2...1,7
01,5...0,8
Q,7...1,2
1,0...1,2
1,2...1,6
1,2...1,8
0,4...0,6 1
0,6...0,9 I
0,6...0,9
1,0...1,2 I
1
J
e
0,4...0,7
0,6...1,0
m ..i,o
1H B
1 ,0 . . . 1 , 4
Qbsarvstii. 1. Valorita mai eari ala avensurilor sa vor lua pantru adtnciai mici si pantru pralucraraa a a te ricle lo r cu rezistanta
aica, iar v a lo rile mai mici ae vor lua pentru edfnciai mari jn pentru prelucrarea aa terialalor cu reziatenta aare.
2. La prelucrarea suprafetelor intrerupte v a lo rile avanaurilor din tabel aa micsoreaze p rin fnaultiree cu. coeficientul
I i 0,75 . . . 0,85.
T a b e lu l 1 0 .8 Avensuri p a n tru s t r u n j i r e a i t a r i o a r i de d tg ro M rc pa strunguri noraala ?i strunguri revolver cu cuiite din otel r*>id u u
araata cu pi acute din carburi total ice
D im e n s iu n ile sect iu n i i o u t i t u l u i ,
sau s u p o rt u lu i
p e n tru s t r u n j i r e a
ite rio a ra
Lung i mea fn
console
a cut i "
te lo r,
Font! j i aliaje da eupru
O t e lu r i laminate ?i oteluri turnate
Adtnciaea de apchiere t, nm pine la
mm
8
Avansol a
10
D ia m e tru l
s e c \ iu n ii
ro tu n d e a
c u titu lu i
12
16
20
25
30
40
50
60
80
100
125
150
200
=
an/rot
0,08
0,15
0 , 1 5 .. .0 ,2 5
0 , 1 5 .. .0 ,4 0
0 , 2 0 .. .0 ,5 0
0 , 2 5 .. .0 ,6 0
0 ,1 0 ...0 ,1 2
0 ,1 2 . . . 0 , 2 0
150
0 , 1 0 .. .0 ,6 0
0 ,5 0 ...0 ,7 0
0 ,7 0 ...1 ,2
0 ,5 ...0 ,9
0 ,4...0,5
300
0 , 4 0 .. .0 ,7 0
0 ,3 0 ...0 ,6 0
0 ,6 0 ...0 ,9
0 , 4 ... 0,7
0,3...0,7
150
0 ,9 0 ...1 ,2
0 ,8 0 ...1 ,0
0 ,6 0 ...0 ,8 0
1 ,0 ...1 ,5
0 ,8 ... 1 ,2
300
0 , 7 . . . 1,0
0 ,5 0 ...0 ,8 0
0 ,4 0 ...0 ,7 0
0 ,9 ...1 ,2
0 ,7 ...0 ,9
300
500
800
0 ,9 0 ...1 ,3
0 ,7 0 ...1 ,0
0 , 8 0 .. .1 ,1
0 ,6 0 ...0 ,9 0
0 ,4 0 ...0 ,7 0
0 ,7 0 ...0 ,9 0
0 ,5 0 ...0 ,7 0
1 , 1 . . . 1 ,6
0 ,9 ...1 ,3
0 ,7 ...1 ,1
0 ,1 0
0 ,1 0 ...0 ,2 0
0 ,1 5 ...0 ,3 0
0 ,2 5 ...0 ,5 0
0 ,4 0 ...0 ,7 0
S e c tiu n e a
60x60
p r is a e tic
75x75
0 ,1 2 ...0 ,1 6
0 , 12. . . 0,2 0,12...0,15
0 ,2 0 ...0 ,3 0 0,15...0,251
0 ,3 0 ...0 ,4 0 0,25...0,35
0 ,4 0 ...0 ,6 0 0,30...0,50
0 ,5 0 ...0 ,8 0 0,40...0,60
0,60...0,80
0,0 8
0,10
0 ,1 2 ...0 ,3 0
0 ,1 5 ...0 ,4 0
40x40
I c u titu lu i
0,10...0,18
0,12...0,25
0,25...0,35
0,25...0,45
0,30...0,60
0 ,6 . . . 0,8
0 ,7 ...1 ,0
0,6 ...0,8
Observatii- 1.Valorile mai mari ale avansurilor se vor lua pentru adtnciai aici M pentru prelucrarea aaterialalor cu rexistant*
inicS,iar valorile mai mici ae vor lua pmntru sdinciai aari
pentru prelucrarea aaterfalelor cu rexntenâ
2 . La p r a lu c ra r e a s u p ra fe te lo r fn tre ru p te v a l o r i le avanaurflior din tabel se micformazm prin fnaulttrea cu ooeficientm

K I 0 , 7 5 . . . 85.
2 . La p r a lu c r a r a a s u p r a f e t e lo r f n tr e r u p te v a l o r i l a a v a n s u r ilio r d in tabel se mic?oreaia p r in fnmulp'rea eu coef icier
K = 0,75... 85.
Ta be lu l 10.9 A va n su ri p e n tru s t r u n j ir e a It a r io a r a 91 exterioanfc de degropare cu c u t it e d in otel rapid sau areata cu plaouta d

c a r b u r i a e t a l ic e ,p e s tru n g u ri Carusal
Lungimea Tn
console a cu itului pen1 tru strunji
rea interioa
ra de degro?are, mm,
pTnS la:
343
|:x.
Haterialul de prelucrat
Ofcel Iami net si ofcel tumat
Font a
nr?nciaea de epchiere t, am, plna la :
12
20
5'
12
Avansul s, am/rot
200
1.3...1.7
1.2...1.5
1,1...1,5
0,9...1,2
0,8...1,0
1.5...2.0
1.4...2.0
1 ,2 ...1 ,6
1 , 0 ...1 ,4
0,9...
300
1.2...1.4
1.0...1.3
0,9...1,1
0,8...1,0
0,6...0,8
1.4...1.8
1.2...1.7
1 ,0 ...1 ,3
0 ,8 ...1 ,1
0,7.. 1
500 d f e
1.0...1.2
0,9...1,1
0,7...0,9
0,6...0,7
0,5...0,6
1.2...1.6
1.1...1.5
0 ,8 ...1 ,1
0 , 7 . .. 0 , 9
0,6. ..C
700
0,8...1,0
0,7...0,8
0,5...0,6
1,0...1,4
0,9...1,2
0 , 7 . .. 0 , 9
(4TV
O b s e r v a t i i : 1.Valorile mai mari ale avansuri lor se vor lua pentru edincimi mici *i pentru prelucrarea aaterialelor cu rezistanta aa
1
mica.cele mici se vor lua pantru adfnciai aari ?i pentru prelucrarea a a te ria le lo r cu rezistenja eare.
2. La prelucrarea suprafetelor tntrerupte valorile avansurilor din tabel se BicjoreezS p rin ln a u liire cu coeficie
I = 0 ,7 5 ...0 ,8 5 .
Tabelul 10.10 Avanaur i pentru atrun jirea iter ioari da degropare cu c u tite fix a te 1n bare portoutit de tip coneola
H a ta ria lul de prelucrat
Lungieea
b a re i,
port*
acula tn
console,
Adtncinea
Otal
Fonta
de
Diaaetrul iixului port-acula, am
a?chiere
80
nm
110
150
200
300
80
110
150
t_,mm
30
200
Avansul s, arc/rot
m
S
0,8 -1,0 1,0 -1,2
ftIP
0,7 -0,8 0,8 -1,0
0,5 -0,65 0,6 -0,8
i........
,1
0,7 -0,85 0,8 -1,0 1,2 -1,5
0,6 -0,7 0,7 -0,85 1,0 -1,2
0,4 -o,55 0,6 -0,7 0,8 -0,95
300
5
8
12
0,6 -0,8 0,7-0,9

0,5 -0,65 0,6-0,75
0,4 -0,52 0,5-0,62
500
5
8
12
0,5 -0,7
0,6 -0,9 0,8 -1,0
0,4 -0,5 0,5 -0,65 0,8 -0,9
0,3 -0,45 0,4 -0,55 0,6 -0,75
800
5
8
12
0,4 -0,6
0,35-0,5
0,3 -0,4
1000
5
8
12
'- .
-
0,7 -0,9
0,6 -0,8
0,5 -0,7
0,9 - 1,5
0,75-0,92
0,55-0,75
0,6 -0,8
0,5 -0,7
0,4 -0,6
0,8 - 1,1
1,1 -1,4
0,7 - 0,84 0,8 -1,1
0,5 - 0,7 0,6 -0,9
1500
5
8
12
0,7 -1,0
0,5 -0,8
0,3 -0,65
2000
5
8
12
|
IS1
'
**
*
0,5 -0,7
0,4 -0,6
0,3 -0,5
.m
*
m
0,75-0,95 0,9 -1,25

0,7 -0,85 0,8 -1,0
0,55-0,70 0,6 -0,8
af '
-
?*
1,2 -1,6
0,9 -1,2
0,7 -1,0
1,0 -1,3
0,7-1,05
0,5-0,9
ai1
0,6 -0,75 0,6 -0,95 1,05-1,38 1,2 "1,56 |

0,5 -0,6 0,5 -0,75 0,9 -1,10 1,0 -1,29
w
0,4 -0,5 0,4 -0,60 0,7 -o,87 0,7-1,0 j 2
m
B
-
Jm \
M
Ml*
0,9 -1f25 1,1 *1,16

0,8 -1,0 0,95-1,22 1,2-1,5 I
0,6 -0,8 0,75-0,95 |1,<fc1,25
0,8 -1,1
0,6 -0,9
0,5 -0,7
1,0 -1,37 1,0"1r7

0,9 -1,15 0,9-1,4
0,8 -0,9 p^-1,2
*S B
,8-1,2
0 ,9 B H
0,8 -1,1 0 ^ 1 , 3
0,7 -0,85 0,6-1,1
Obaervetif.1.Le prelucrarea cu bare port~acula rezeaatX pe dou& raazeme,de aieeenea la prelucrarea aliajalor neferoase,valarile
avanaului din tabel ae aireac cu 30...40X. 2.La aolicitarile cu pocuri, valor lie avansului din tabel ae aicforeaxl cu 20K
3.Le prelucreree otelului fi fonte i cu cutite cu plScute. dure ae edopttt veloaêe infmri oarl a avanaului.
4.Valorile eeri ale avanaului ae ieu la prelucreree otelului cu Rm < 600 N/am
fi a fontei cu HB < 100,cu cutite din
rap id.
H H
Tabelul 10.11 AvanaurI pantru allaj* cu eutlta prevlsute ou pi lout a in v a lo -a tra il
AdTnciaea
Nate- Unghiul
Tipul
prelu* rielul
erirl1 da pre- prInoiluerat pal, I
greda
DagroMr*
Font A
Fini
sare
Plloute epoMetoare
aex.5
0,3
0,4
0,5
Font!
75
0,5 ... 1
0.2
0,3
0,4
Otel
75
0,5 ... 1
0,2
0,3
0,4
Font!
fi
otel
75
0,3
laze da
recorda'
re e
vlrfului
Forae
Pitreti
aau roabid
0,4
0,5
0,6
aax.6
75
75
Otel
Semif inisare
apchiare
Avenaul
a,
aa/rot
F e u t i j plioutet
0,2x20
Metertal
0,4x20 ox ido-cara0,4x20
aio
(AljOj)
0,2x20
0,4x20
0,4x20
1,2
1,6
iA
1 ,2
II
i,*
Pitratl
sau triunghiu-
Meterileul
Materiel
oxido-ceraaio ( A U O 3 )
0 ,8
1 ,2
1 ,6
1 .2
1 .2
1 ,6
Pitreti
sau triunghiulari
0 ,1
0,15
0,2
0 ,8
0 ,8
1 ,2
0,05x20
Meteriel
oxido-cereTiC;
Al23+MC) 1
..
Observatii: T.La operatia da degropare se utflizeezi ratafia dintre avans si raza da

vtrf a plicutei s = (0,3 ... 0,5)r. 2. La operatia da finisare, pentru
a se obtine rugozitete corespunzStoare, sa utilizeezi relatia dintre
avans 91 raza de virf e plicutai s = (0,08 ... 0,1)r.
Tabelul 10.12 Coef icienti de corectie ai avansului

a aaterialului de prelucrat
2
Rra/ N/ram , pentru Baterialul de prelucrat
functia da
PTni la 500
500 ... 700
0,7
0,75
Coefioientul de corectia
razistenta
700 ... 900
la rt^sara
900 .. 1100
1 ,0
1,25
Tabelul 10.13 Avanauri pantru strunjiraa de dagrosara oxterioari fi interioari a

aliajalor de aluiiniu, aa/rot
Caracterul
seaifabr icatului
sau piasai
Rigid
Mar igid
Strunjirea exterioari
Strunjiraa interioari
Adinciaea de apchiere t,
IB
PTni la 2
2,5 .. 5
5,5..8,0
8,5..12
1...1,5
0,5..0,8
0,7...1,0
0,4...0,5
0,5..0,8
0,2..0,4
0,3..0,6
0,1..0,3
Adinciaea de aschiara t,an

Pint la 2
2,5..5
0,8..1,0 0,5..0,8
0,6..0,8 0,6..0,6
5,5 I
10
0,4...0,6 I
0,3...0,5 J
Tsbelul 10.14 Avenaul p-tru s i n * j ire. * <bBro>a~
hj . p o h U w .
supl laantark ( H -0), M B S B pl**t dln " rhurl *tla
U n g M u l de itao prinalpal
45
Sect iunaa
corpului
cuptului
HtUriilul
Diaaetrul
piesei,ea
pfni la
X | 90
Adlnciaea de apchie re t, aa, pina la
3.
Avansu 1 s, aa/rot
Otel carbon 16 x 25
de cat itate
ofcel aliat
pantru con*
struct ii
20 x 30
ds aa? ini
25 x 40
pi aai aaro
16 x 25
1,0...1.2
1.4...1.5
1,0...1,2
1,0...1,2
1.2...1.4
1,0...1,2
1.8...2.0
1,3...1,5
1.4...1.6
1,0...1,4
1,0...1,2
1.4...1.5
1,0...1,2
1,0...1,2
1.2...1.4
1.0...1,2
1.8...2.5
1,4...2,0
1.2...1.8
1,0...1,4
60
100 pi aai
1.4...1.8
1,2...1,6
1.0...1.4
0,8...1,2
aara
2.0...3.0
1,6...2,5
1.2...2.0
1,0...1,5
40
60
100 pi aai
1,0- .1,4
1.4...1.8
1.0...1.4*
1,0...1,2
1.2...1.5
1,0...1,2
2.0...2.4
1.5...2.0
1.5...2.0
1,0...1,4
1.0...1.4
1.5...1.8
1.0...1.4
1,0...1,2
1.2...1.5
1,0...1,2
2.0...2.8
1.5...2.5
1.5...2.2
1,0...1,5
60
100 pi aai
1.5...2.0
1.2...1.5
1,2...1,6
1,0...1,2
Bara
2.0...3.5
1.6...3.0
1,5...2,5
1,2...1,5-
40
60
100 si aai
aara
40
60
100 pi aai
aara
aara
Fonti
20 x 30
40
60
100
aai
aara
L
25 x 40
? i aai Bare
Pentru cuîtele cu corp de secfciune dreptunghiularai din

oondiîa de rezisten3 la incovoiere, se obfine relatia:
F 2 = ----------6 L
[N],
(10.5)
In care Ra- este efortul unitar admisibil la incovoiere al

materialului din care este CGnfecficnat corpul cutitului,in
ti/nm ; b - lfffrimea secfiunii cufcLtului, in mm; h - m Sîwea
secfiunii cuîtului, in mm; L -lungimea in console a cuîtului,
in nm. Se reoomandfl L = l,5h.
Pentru cuitele cu corp de secîune circularA, din aoeleaî condiîi, se obtine:
d3 R_
[N]!
32 L
(10.6)
in care d este diametrul seciunii drculare a oorpulul cu^JLtului.

Fora principals de achiere se determine cu urmatoarea
relatie:
X1
1 ,2
1,4
1,2
1,4
1,2
1,5
ni
HB
(10.7)
in care
este un coeficient in funcfcie de materialul de pre
lucrat
de materialul sculei a^chietoare (tabelul 10.15);
t i adincimea de achiere, in mm ; s - avansul de achiere, in
mm/rot; x 1# y, - exponential adfnfHm-H i avansului die ayhiere
(tabelul 10.21); HB - duritatea materialului de prelucrat; n, 1
exponential duriâtii materialului de prelucrat (tabelul 10 .22 ).
Tabalul 10.15 Valorila coeficientilor
Tipul cutitului
1,2
Materialul
plrti i
aschietoare
a cut itulu i
1.4
si Cg
Materialul da prelucrat
Durita*-
ter ia Otel, otel aliat,alueiniu

lului
si aliaje da aluainiu
de pre
lucrat
C4
HB
1,2
1,5
1,2
1,5
Cutit
normal
Cut it pontru cane Iara si petezare
Otel rapid si
< 170
> 170
0(el rapid si
carburi aetalice
< 170
> 170
carburi aeta~
lice
Fonti si aliaje da
cupru
C4
0,027
0,027
63,5
51,4
1,3
0,45
344,2
0,031
88,2
1,2
44,2
0,031
88,2
1,2
279,0
35,7
. din
5)
Bgalind intre ele pSrîle din dreapta ale relafiilar

(10.5) i (10.6) cu (10.7) i determinind pe MsM , se va otaîne:
pentru cuîte cu carp de secîune dreptunghiula
(figura 10.3):
b al
d/in
imea
ilui,
Fig. 10.3. Distanta in consol! a cutilului
aoe-
347
t**
8e
[mm/rot]
(10.8)
In cares h/L este raportul dintre inaltimea cutitulul fei lunjimea In ccnsolS a cu^tului; cind se lucreazS cu cubits de
strung normale p da planat aoest raport
are valoaraa
h/L 1 1,00 . . . 0,5;
- pentru cuîte cu corp de secp.une circulars: H
Ji
O.ld3^
3=
CiIi.tXlHBni
[nm/rotjfflj
(10.9)
DacS se adopts pentru R^.-^ vaioarea R01 = 200

relaîile (10.8) 1(10.9) vor lua forma:
- pentru cuite de secfclune dreptunghiularS: M
3,33 h b ( 4)
Li_
a=
m V
.{nm/rot],
(10.10)
pentru cuîte cu corp de secLune circulars:
20cP
CtLt 1HB 1
[mm/rot],
(10.111'
Valorl ale avansurilor obfcimite din forinulele (jiO.lO) i

(10.11) vor trebui sS fie mai marl decit cele recomardate in
tabele.
b.
Verificarea avansului din punct de vedere al rezisben
êl plapuêi din alia dur. In cazul strunjirii otelului necfilit, cu cufite cu unghi de atac principal x = 45 , aceastS ve
rificare se va face cu forraulele :
8,3 C1'8
s = ---------- , pentru R, > 600
t ' R,
348
[ N/mm?
(10.13)
In care: C este grosimea plAcuôi din carburi metalioe, In

jiin ; Rn a rezisten^ de rupere la tracîune a materlalulul de
prelucrat:, in daN/mm ; t de afchiere.mm.
Pentru alte valori ale unghiului de atac principal valori
le avansurilor calculate cu formulele (10.12) si (10.13) trebu
ie amplificate cu expreaia:
U , /X
(--- )
sin x
',
(10.14)
uraie: X, = 0,7 cind R, > 600 | N/mm2 ] ;

X, = 0,87 cind R, 600 [ N/mm2 ] .
Pentru prelucrarea fcntei , avansurile calculate cu formu' lele (10.12)
(10.13) se mSresc prin inmulfirea cu urmatorii
csoeficienti de corecîe Ca :
Fonta moale HB - 150 ...170
!
Cs | 3,2 ;
Fonta cu duritate mi jlode HB = 180 ... 200 , Cs = 2,7 ;
Fcnta durS HB = 210 ...230
,
C5 = 2,4.
c. Veri ficarea din punct
de vedere alforêi arihrisede rezistesrfa mecanisnului de avans. Aceasta verificare se face canparind oomponenta axiaia a apasarii de a^chiere cu forâ admisa
de mecanismul de avans, trecuta de obicei in cartea mainii -unelte.
In cazul in care marimea forêi admisa demecanismul de
avans nu este trecuta in cartea mainii-unelte, ea se determina
din mndiîa de rezisten^S la incovoiere a dintelui pinionulvii
cremalierei ( in cazul in care cSruciorul prime^te micarea de
avans prin cuplul cinematic pinion-cremaliera ) sau din calcu
lul urubului conducator la incovoiere longitudinal a i a piulifcei la presiune specifics ( in cazul in care cSruciorul primefte mifcarea de la cuplul cinematic furub conducator-piuli'ta)
Cazul transmisiei mifcdrii de avcflns prin intenrodiul cuplului cinematic pinion - cremaliera este folosit la obfcinerea
mic3rii de avans la strunjirea longitudinaia. In fig. 10.4 es
te data schema forêlor ce actianeazfi asupra saniei longitudinale.
Fig-10-* Soh for^lor o* witlon*

longitudinal*
Forta Q ce
data de relatia:
act aneaz asupra
Q = F + ( F, + Fy ) H
saniei longitudinale esta
[N ]
(10.15)
Punind oonditia Q < F

(forfca tangential^ pe care o poate
suporta dintele pinionului) se cibfcine:
F + M ( F, + F ) < Ft
(10.16)
Luind n = 0,1; Fy = 0,4 F2 si Fx = 0,2 Fz rezultS:
Q = 0,34 F2 = 0,34 C4 t
X1 $
HB
Yi
< Ft
(10.17)
adicS:
n
s=
0,34 C ^ L t ^ H B " 1
[nm/rot],
(10.18)
Calculul formei tangenîale pe care o poate suporta dinte

le se face cu relatia:
Ft =
tc
m b y Raj
(10.19)
unde m este modulul pinionului cremalierei, in mm; y | coeficient de formS al dintelui, ale carui valori sint date in tabe
lul 10.16; b - IStinvea dintelui pinionului, in mm; R tj I rezistanâ admisibilS la incovoiere a mater ialului pinionului in
N/mm .
350
10.16 Valoril* ooaflofantului da forma a dfintalu! "y"
Nualrul da
dinti z
14
15
16
17
16
19
20
21
23
25
27
d.
tii piesei.
L/D > 7.
0,088
0,092
0,094
0,096
0,098
0,100
0,102
0,104
0,106
0,108
0,111
relatia <10.191
Nvaiirul da
y
a - 20
din
5 * 15
0,075
0,078
0,081
0,084
0,086
0,088
0,090
0,092
0,094
0,097
0,099
Verif icarea
dinti z
y
B
1
1o
Tabelul
30
34
38
43
50
60
75
100
150
300
paste 300
0,114
0,118
0,122
0,126
0,0130
0,134
0,138
0,142
0,146
0,150
0,154
j
15 |
0,101
0,104
0,106
0,108
0,110
0,113
0,115
0,117
0,119
0,122
0,124
l
I
I
f
I
avansului d i n p u n c t d e v e d e r e al rigidi
p e n t r u p ie s e lungi
AceastxL verificare se face numai
In calcule se va ine seama de sSqeata. d e incovoiere a

piesei sub acîunea componentei radiale F y i a celei tangeniale Fz a apasdrii de achiere.
Conponenta tangenial& Fz se determine cu formula (10.7),
iar componenta radialS Fy se va determina cu formula:
Efe
Fy = Cg t 'HB112 sY2
[N ]
(10.20)
Coeficienîi C4 si Cj sint valabili numai pentru oandiîile date in tabelul 10.17; de eventualele modificSri se ine
seama inmul'firxi valorile C4 i din tabel cu coeficienfcii de
corecie K15 ... K19.
Prin coeficientul K15 se %ine seama de influenza propriet&îlor materialului de prelucrat.

Pentru oel laminat la cald, recqpt, normalizat i tratat
termic ( imbunatatit) K15 = lf0 . Pentru aluminiu i siluminiji
K15 = 0,20. Pentru duraluminiu, cu
= 160 ... 340 N/nm !
K15 = 0,15 ... 0,4, iar pentru
|j > 350 N/mm , K I 0,55.
Prin coeficientul
se %ine seama de influenza unghiului
de atac principal (tabelul 10.17).
Tabelul 10.17
Otel S
Unghlul da
|"11-1
I
U
ateo prtri'
otpal, gradi
I
Valorfie oaeflolentulul *16

Fonti H all* J* de oupru ">m~
m
' mi
1
- v
upoare
Fy
Coaf ioiantul
50
1,08
1,63
1,05
0,98
1,03
1,08
0,71
0,54
0,44
0,96
0,91
0,92
1,23
1,00
0,87
1,00
1,00
1,00
60 !
75
90
K16
0,77
0,70
U
Prin coeficientul K 17 se îne seama d e influenza razei R 9

virfului cuitului. Valorile coeficientului IC,7 se determine cu
expresiile d i n tabelul 10.18.
Prin coeficientul K 18 se tine seama d e influenza unghiuiui
d e degajare (tabelul 10.19)
Prin coeficientul K 19 se tine seama d e influenza mSriaii
uzurii (tabelul 1 0 .20 ).
Tabalul 10.18 Expreaiile pantru calculul coaf iciantului
0(al carbon obipnuit, otel car

bon da calitata o(al aliat.
aluainiu, aliaja da nagnezlu
Hatarialul
supua
praluorArf1
K17
Fonti si aliaja de cupru
F,z
<'-/250/1
Y
(r/2)0'2
(r/2)0 '07
(r/2)0 '3
Observatie. r este raza la vfrf a cutituLui, mm.
Tabalul 10.19 Valor ila coaf Iciantului

Abaterea alrinii unghiului da dagajara
1 Componente
I fortei da
I apchlere
j , grade
-8
-6
-4
-2
1,10
1,40
1,075
1,30
1,05
1,20
1,025
1,10
1,0
1,0
0,975
0,93
0,95
0,85
0,925
0,78
0,90
0,72
Tabalul 10.20 Valorila coeficientului ^

I Componenta
Fonti cenupie
0L , 0LC, Otel aliat pi fonti

naleabili
1 fortei da
Mirimea uzurii hfl, mm, pe fate de apfzare
0
1,0
0,93
0,52
0,96
0,65
1/5
2,0
1,0
2,0
352
0,81
0,33
l a g
1,0
1,0
l o o
0,98
0,82
1
11
I
u
I______ i L -
0,83
0,58
3,0
ipl 1
i
0,5
1
1 apchlere
cutitului
In tabelul 10.21 sint dote valorile exponen&Llor x r, y t ,

y2, iar in tabelul 10.22 sint date valorile pentru expcnen-
x
pjL
i ^ 2 *
Tabelul 10.21 Valorile ex p o n e n t H o r x ^ f
y1^
Materialul de preluorat
Tipul cutitelor
ax r a
cu
Otel, otel eliet, |

aagnaziu, aluainiu
de
Cut it nornel
X1
1,0
*i
0,75
*2
0,9
*2
0,75
gi r e t e z a r e
1,0
1,0
1,2
1,75
C ut ^ P*ntru c a n e t a r e
Fonte ai aliaje
da
oupru
1,0
*1
0,75
I
0,9
*2
0,75
1,0
1,0
1,2
0,75
X1
li u l u i
Tabelul 10.22 Valorila exponent!lor
iSri m i i
Tipul aaterialului de
prelucrat
Tipul sculei
a;chietoare
Toate tipurila
da cutite
Duritatea aatarialului da
prelucrat
Otal carbon obiynuit,

HB 4 170
otel carbon de calitata
oteluri aliate
HB > 170
Toati gaaa
da durititi
Fdntfi
n1
n2
0,35
2,1
0,35
2,0
0,55
1,3
Rigiditatea piesei de prelucrat are o i n f l u e n t deosebit&

asupra alegerii avansului. Incovoierea piesei in direcfcia rezultantei componentelor tangential^ i radial3. a ap&sSrii d e
a chiere p o a t e d u c e la vibratii inadmisibile, iar incovoierea
piesei in direcîa oonponentei radiale Fy, duce la abateri d e
formS geometries a piesei
In cazul strunjirii, sdgeata maxima d e incovoiere a piesei
se determina c u formulele:
- p en t r u prinderea intre virfuri:
f = -
[ mm ]
(10.21)
48 E I
- pentru prinderea in universal i virful pSpu ii mobile:

l3
f - ----
96 E I
.
[ rant ]
353
-jls B
(10.22)
- ptaiuru p n i u u v n
F
f - ----3 E I
[ nm ]
(10.23)
In relaîile de "**t sus s-au f4cut notaîile: f

sSgeata B
inoovoiere, in m ; L - lungimea piesei jare se prelucreazA, in
ran; E - modulul de elasticitate, in N/mm ; I -mcoientul de iner>
frjp al secîunii piesei, I = 0,05 D I ran ; D -diametrul piese!
de prelucrat, in ran; F - fora rezultantS, abtinutd prin ccofiunerea ocsnpanentei tangentiale i radiale a apffsfirl i la a^chiera
(la strunjirea de degrofare) sau numai forâ radialfi de achiere (la strunjirea de finisare).
Avansul ales trebuie s3 respecte urmatoarele condiîi:
1
sSgeata ds incovoiere a piesei in di rocfria componentei
radiale a apas&rii de achiere nu trebuie sfi dep3easc3 0,25
din cimpul de toleranta pentru prelucrarea piesei, la strunjirea de finisare;
- sSgeata de incovoiere a piesei in direcîa rezultanti
oomponentelor Fz i F ale apfeSrii de a^chiere trebuie s fie,
in funcîe de stahi 1itatea la vibraîi a sisteraului i de ccndi'tiile tehnice pentru prelucrarea piesei, intre limitele 0,2 0,4 ran, in cazul strunjirii de degrofare i semifinisare.
Verificarea avansului dup3 sSgeata de incovoiere in direcîa rezultantei cxmponentelor Fz i Fy ale aj&siiii d de a^chiere
se face in cazul strunjirilor de degrofare fi semifinisare.
Rezultanta se determine cu formula:
F -
(Ps)2 + (Py)2
[N ]
(10.25)
Pentru calcule aproximative se poate lua cu o precizie

sufucienta pentru practicfi:
F - 1,1 Fz
[N ]
(10.26)
Xntroducind in expresiile (10.21), (10.22), (10.23) valoa

rea fortei i inind cont de recomandSrile de mai sus referitoare la valoarea sagefcii, se abin o serie de ecuaîi, care se
vor rezolva in raport cu s.
1
In tabelul 10.23 sint date expresiile lui s obtinute In
urroa rezolvfirii sistemelor de ecuaîi.
Tabalul 10.23
Expraaiila avanaurilor In funatla da rtgidllataa piaaai
e. Verificarea rinKiniin moment de torsiune admis de meca

nisraul mic3rii principale a m a y ni-i-nm*!to| Aceasta verificare
se face numai pentru secLuni mari ale apchiei, cu formula:
2
Fz D
- ---------1000
[Nm]
(10.26)
in care: D este diametrul de achiere, in mu; Fz * ccrapcnenta Fz

a formei de a chiere,in N.
Dublul moment de torsiune, calculat cu formula (10.26) trebuie s& nu depd q c s Sl valoarea dublului moment de torsiune ce
poate fi realizat la ma ina-unealt& respective, care se deter
mine cu relatia:
2 Mj a
19500 N. rj
--------:----n
IN m ]
(10.27)
in care : N H este puterea motorului ma inii-unelte , in kW ;

n - turaîa arborelui principal , in rot/min ; | - randamentul
maginii-unelte (0,85*0,95).
Verificarea dublului moment de torsiune admis de meoanismul mi^c&rii principale se va face dup& calcularea vitozei da
a^chiere i deci dupd adoptarea turafiei pentru arborele prin
cipal.
Avansul alas pentru strunjirea da finisare se verifXr* 3
- oolitatea prescrisA suprafetei preluarata este

;
principal car e deterrainA mSrijnea avansului la trunjii^^r*r'4
nisare. Valoarea avansului in funcîe de rugozitataa da *1*^'
fata p r e s c r ls d , se determine c u formula:
S6
Cj j R ,
| m
U 0 i28)
in care s
este un coeficient ce depinde de unghiul de
principal x t 5 / e6-expanent al rugozit&tii i al razei
oordare la virf a sculei ; Ra - rugozitatea,in /xm ; r - raza I
v i r f ,in inm.
Valorile coeficientului CjR i ale

sint date in tabelul 10*24.
exponentilor e5
Tabalul 10.24 Valor ila coeficientului
exponentilor e^ pi 51
Unghiul de atac principal

( unghiul da atao aecundar
|
j
*5
CSR
45<45>
0,0909
0,487
0,528
70(20)
0,0899
0,509
0,463
90(5)
0,0893
0,597
0,297
abelul 10.25 Formulate pantru determinarea avansului In funcie da rigiditatea pieai
Procadaul da
Falul prelucririi
prindere a
piesei
Strunjira da finisara
Expraaiila da calcul ala avansului
1 Intro vfrfurf
I In universal
I pi vfrful pipu1 pii mobji
I in unlvera&L
'.*
V
..
ii
M
slsl
'15 E ! *
1 18
i
356
1
H 1
_
_ . * *
iffpfe.
If
( )
I mm/rot I
Din cartea niaînii-unalt e , se va aleg* avansul imdiat iiv*

ferior oalui calculat cu formula 10.28.
La strunjirea de finisare a pieselor lungi ( L/D > 7 ) m
face i verificarea avansului din punct de vedere al riglditAii piesei . Pentru verificare se aplicA fonnulele (10.21),
(10.22), (10.23) in care se va inlocui valoarea lui F cu H
In tabelul 10.25 sint date expresiile lui s.
In practica proiectSrii proceselor tehnologioe, pentru
strunjirea de finisare se folosesc 9 normative pentru alegera
avansului in funcie de calitatea suprafetelor prelucrate sau
in funcîe de precizia impusa ri-imfingimrH respective. In tabe
lele 10.26 i 10.27 sint date valorile avansului, pentru strun
jirea de finisare, in funcfcie de calitatea impusA suprafeêi de
prelucrat.
In tabelul 10.27 sint date avansurile pentru strunjirea
interioarfi de finisare, in funcfcie de clasa de precizie inpusft
alezajului de prelucrat.
In tabelul 10.28 sint date valorile avansurilor pentru

strunjirea d e finisare a aliajelor de aluminiu, in funcîe de
calitatea suprafeêi .
Tabelul 10.26 Avanaul s aaxia adiis da rugozitataa aqprafatai

Unghiurile da
atac ala
cu*itului
X = 45
XiB 45
X = 45
X= 45
l 45
" I *5
Raza
Rugozitataa
suprafaêi
V *
0,5
1.0
. 0,11
0,16
0,22
0,31
0,43
0,61 I |
la vlrf
r, aa
1,5
2,0
2,5
3,0
0,14
0,19
0,27
0,38
0,53
0,75
0,16
0,23
0,32
0,44
0,62
0,88
0,18
0,25
0,36
0,50
0,70
0,99
0,20
0,28
0,39
0,55
0,77
1,09
1/6
3,2
6,3
12,5
25
50
0,07
0,11
0,15
0,21
0,30
0,42
1,6
3,2
6,3
12,5
25
50
0,08
0,11
0,16
0,23
0,33
0,47
0,11
0,16
0,22
0,32
0,46
0,65
0,13
0,19
0,27
0,39
0,55
0,79
0,15
0,22
0,31
0,44
0,63
0,90
0,17
0,24
0,35
0,49
0,70
1,00
0,18
0,27
0,38
0,54
0,76
1,09
1,6
3,2
6,3
12,5
25
50
0,09
0,14
0,21
0,32
0,49
0,79
0,11
0,17
0,26
0,40
0,61
0,92
0,13
0,20
0,30
0,45
0,68
1,04
* 0,14
0,15
0,23
0,35
0,52
0,80
1,21
0,16
0,24
0,37
0,55
0,84
1,27
357
0,21
0,32
0,49
0,74
1,13
__ H E R tru n j l r i In te r io a r i da f u i
Ta b a lu l 10.27 V a ^ J * ^ ^ E T o u p l * * * *
Avenaul
R u g o i 1t a t a a
uprf(al
prelucrata
1a*j a a
pralucrat
Otal
1,6
Fonti pi a l i
a j a d a cupru
Otal
0/8
Fonti pi a l i *
a j a d a cupru
U* lt #
**1 r * l 3
1,5
1,0
l|
0,55...0,65
0,65...0,70 I
0,25...0,40
0,40.I.0,50
0,50
0,20...0,30
0,30...0,45
0,35...0,50
0,15...0,25
0,20..~.0,AO
0,30...0,50
0,11...0,18
0,14...0,24
0,16...0,28
0,10...0,15
0,14...0,20
0,15...0,30
0,4...0,55
F o n t ! pi e l i *
a j a d a ct*>ru
-BM
a , a a / r o t , p e n t r u r a s a la virf
outttulut, r
0,5
Otel
3,2
Hatarialul da
**
Tabalul 10.28 AvanaurI pantru atrunjlraa da finiaara. Intarioari fi axtarioari a

al iajalor da aluainiu
I AdTnciaaa da apchiara
Raza da vTrf a %
cutitului r,aa
> 2
<1
< 3
<5
* 1,5
> 1,0
0,5... 1,0
Muchis supli*
nentari dt
apchisra
X f0
I Rugozitataa suprafetei
1 da pralucrat Rfl, fm
25
I Material Tipul prelu1 da pre- erar ii

I lucrat
12,5
6,3
3,2
1,6
6,3-3,2
Avansul s, mm/rot
Strunjire exI Aluainiu terioari

0,4-0,7
Strunjira in*
terioari
0,3-0,6
0,2-0,4 0,1-0,15 0,06-0,10 0,05-0,06
Strunjire ex*
I Duratu- terioari
0,6-0,9
1 ainiu
Strunjira in
ter ioari
0,5-0,8
0,3-0,6 0,25-0,3 0,12-tt,15 0,07-0,10
0,5*0,8
0,1-0,3 0,06-0,1 0,04-0,05 0,03-0,04
0,2-0,5 0,2-0,25 0,07-0,10 0,05-0,06
0,6*0,1
10.7. DETERMINAREA VTTEZEI DE ASCHIERE
In cazul strunjirii longitudinale, viteza da achiere poa

te fi exprimatA cu relatia:
v B ----------------Yv HB n
j| t
s
|
[m/min] (10.29)
Si
200
in care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristidle

materialului care se prelucreazd i ale roaterialului scailei achietoare (tabelul 10.30) ; T - durabilitatea sculei acfaietoare, in min. (tabelul 10.3) ; m - expanentul duratailit&tii (tabe
lul 10.29) ; t - adindmea de achiere, in ran ; s - avansul de
achiere, in mm/rot; KB - duritatea roaterialului de prelu
crat, in unitaL Brinell;
yv - exponentii ariindmii de
achiere, avansului (tabelul10.30); n I expcrientul durit&îi
roaterialului
supus prelucrarii;k- ..
- diferiî coeficienti
care in cont de condiîile diferite de lucru in comparable cu
cele considerate.
Tabelul 10.29 Valorile exponantuluf durabilitatif
iHaterialul
da prelucrat Tipul sculei
Hatarialul pirtii apchietoare

Carburi aatalice
Grupe da
utilizare K
Otal pi
fonti
aleabili
Cutit da
canelat pi
retezet
0,125
0,15
0,125
0,25
0,15
cu ricire
0,25
0,15
firi ricire
0,2
0,15
Cutit noraal,
cutit da strun
jit plan, out it firi ricire
da strunjit
interior
o.t
0,2
4
Fonti
Cut ft normal, cu ricire

cut it da atrunjit plan, cutit
da strunjit
firl ricire
interior
Grupa da
utilizare P
Cutit da
canelat pi
retazat
flri ricire
0,15
0,2
Tabelul 10.29 (ocntinuan1,
Hatarialul pirtit epcMetoara
iMalerialul
Id* preluera t Tipul soulei
Condifi ila
Carburi atalioa
Otel rapid
I Al iaje da
1 oupru
cu pi firi
Cut ite da
toata tipurila ricire
cu pi firi
Cutite da
I Aliaje da
I aluainlu pt toata tipurila ricire
1 aagnaziu
Cut it
noraal
I Aliaja
I raziatante
1 la taape-
1 Aliaja da
1 titan cu
1 ^ - 100
1
Prelucrare
discontinui
Grupa da
utHtzara |
0,15
0,2
0,3
0,3
0,19
0,15
0,29
Cutit da
ratazat
Prelucrare
continui
0,33
0,33
Cut it normal
Pralucrara
continui
s0,08...0,4
/rot pi
t 1 ... 4 M
0,33
Materialul da
prelucrat
Avansul
s, fn
m/rot
Condi t H
Cv
xv
da
prelucrare
< 0,25
> 0,25
96,2
60,8
j 0(el rapid
I pantru scule
Font! M l e a b U l
s
s
0,25
>0,25
55,4
*7,4
Sen if inisare
Degropare
360
Firi ricira
Cv
1o o
1KW
s
s
Font! cenupia
pi aliaje da
cupru
fi Yy
Cu ricire
Otel, aliaje
da Al pf Mg
--------------
-9
s .
Tabelul 10.30 Valorile coef icientului Cy |i ale exponantilor
Prelucrare
continui
N/nwr
I Materialul
j pirtii
1 apchietoare
I a sculei
Grupa de
utilizara I
0,33
0,66
52,5
42,0
0,25
0,25
0,50
0,66
0,20
0,20
0,25
0,50
*4,5
42,6
0,20
0,20
0,40
0,40
34,2
0,15
0,30
r'* 32,4
0,15
0,40
Tabalul 10.30 (continuere)
Mater lalul
P*rtll
apchietoare
Materialul da
Avanaul
Condlttl
aa/rot
Cu riolre
1
Aliaje reziatente Diacontlnuu

la teaperaturi
metalica din
grupa de uti*
lizare KAO
de prelucrara
*v
FArft rioire
1
20,5
0,15
0,45
cv
\
V
I 1 1 1 ^$2 j
126
112
1 0,3
a I 0,3
133
123
0,22
0,22
0,40
0,50
Aliaje reziatente
le teaperatirA
a 1 0,3
a > 0,3
102
0,25
74,6 0,25
0,69
1,50
Aliaje de titan
Rffi a 1000 N/na
8*0,08..|
... M
aa/rot
'ftI
s < 0,3
257
a - 0,3..
..0,75
294
a > 0,75 285
0,18
0,18
0,18
Aliaje reziatente Strunj ire

la teoperaturi continui
-
l
I
Fonte pi aliaje
de oupru
Carburi
aetalice din Ofcel, aliaje de
grupa de ut i- Al pi Mg
lizare P10
0,22
0,22
1
0,40
0,50
-
0,06
0,3
0,20
242
0,18
0,20
0,35
0,45
267
259
0,18
0,18
0,35
0,45
190
| 0,20
0,25
......
Valorile expanentului n i ale coefidenîlor k l. .k9 sint

date mai jos.
Valorile exponentului durit&tii materialului de prelucrat
n sint ura&toarele:
- pentru oel carbon cu HB 130
n = 1,0
- pentru oel carbon cu HB > 130
n = 1,75
- pentru oel aliat, fonts i aliaje de Cu
n S 1,5
- pentru oteluri refractare
n = 0.
Prin coeficientul k1 se tine seama de influenza sectiunii
transversale a cufitului :
k, = ( --- - ).
20x30
(10.30)
2
in care s q este suprafaâ sectiunii transversale, in mm ; I coeficientul in funcfcie de materialul prelucrat. Pentru oel |
= 0,08 iar pentru fonts i pentru neferoase | = 0,04.
Prin coeficientul 3^ se tins seama de influenza unghiului
de atac principal:
45
3% - ( ---)
X
361
(10.31)
In care: p - este u n exponent in funcîe d e natural m a t e r i a l u ^

d e prelucrat. Pentru oel I aluminiu i aliaje d e magneziu H H
lucrate c u scule d i n oel rapid p 3 0 ,6 , iar pentru cele prei^
crate cu carburi metal ice grupa d e utilizare P i M , p =* 0,3
Pentru prelucrarea fantei c u scule d i n oel rapid
a tutur^l
metalelor cu carburi metalice d i n grupa d e u t i lizare K I 1 1
0,45.
P r in c o e f ic ie n t u l k 3 se in e seama de in f lu e n z a u n g h iu l^
t A i^ u l u i se cu n d a r | ! :
k3 -
a
'09
( ---------- )
r
p e n tru % ,
* 0
(10,32)
X 1
I n c a re : a = 10 p e n tru s c u le d in o e l r a p id i a 1 15 pentru
s c u le a n n a te c u p ld c u ^ e d u re .
P r in c o e f ic ie n t u l k 4 se in e seama d e in f lu e n z a r a z e i <Je
r a c o r d a r e a v i r f u l u i c u i t u lu i :
r
( )
2
/1
'
(10.33)
in care : /i este un exponent funcfcie de tipul p r e l u c r a r i i i ds

materialul de prelucrat . Pentru prelucrarea d e d e g ro a re ^ I
0,1 ; pentru prelucrarea de finisare a otelului i a a lia je lo r
de aluminiu i magneziu /z = 0,2; pentru prelucrarea d e fin is a re
a fontei i a aliajelor de cupru, fi = 0,08.
Prin coeficientul
(tabelul 10.31) se %in& seama de in
fluenza materialului din care este ccnfecîcnatd p a rte a a rc h ie toare a sculei.
Tabelul 10.31 Valorilt coeficiantului
1 Materialul de prelucrat
Toate materialele
Fonts pi materiale
dura
I
Materialul p&rfii apchietoere

a sculei
Valoarea coeficientului
k5
Otal rapid
1,0
K40
K30
K10
0,83
1,00
1,32
P30
P20
P10
P01
0,7
0,85
1,0
1,5
362
___
Prin coeficientul k* ( tabelul 10.32) se

terialul d e prelucrat.
n e seama d e ma
Tabelul 10.32 Velorile coef iciantului raj

-------------Valorile coeflotentulul
Otel carbon : continut da C < 0,6X

continut da C > 0,6X
1,0
0,85
Otel pentru autonate
1,2
Otel aliat cu Cr; otal Cr-Ni; otel Cr-V; otel Cr-Ni-V;

otel aliat cu Ni; otel Ni-Mo; otel Cr-N1_Mo; otel Cr-Mo-V;
otel allat cu Ho; otel Cr-Mo;otel Cr-Hl-Ko.
1,1
Otel Mn; otel Cr-Kn; otel Cr-Mn-Mo; otel Cr-Hn*Ti; otel Cr~Si;
otel Cr-Si-Mo; otel Cr-Ni-W; otel Cr-Mo-Al; otel Cr-Al
0,9
Otel aliat cu Cr pi U
0,75
Otel rapid de soule,slab pi Tnalt aliat, otel da supape pi

otel inoxidabil
0,65
Fontd cenupie,fonti maleabilS pi aliaje de cupru
1,0
Aluminu pi siluonniU
5,0
Duralurainiu: R_ * 250 X/mi^

R= 350 N/auaf
R"
> 350 U / m r
6,0
5.0
4.0
Electron Rn = 160 N/mro^
6,5
Prin coeficientul 3^ se ine seama de moriul de obtinere a

semifabricatelor :
- pentru materiale laminate la rece
k^ =* 1,12
- pentru materiale laminate la cald, normal aza t e i
tratate termic (imbunataîte)
"
k 7 = 1,0
- pentru materiale recoapte
*= 0,9
Prin coeficientul kg se %ine seama de starea stratului
superficial al semifabricatului:
- pentru oel fara tender
*8 = 1 / 0
- pentru oel cu funder

kg = 0,9
- pentru f cnta cu crusta
kg = 1,0
- pentru fonta cu crusta cu duritatea HB = 160

^ 8 53 0 / 7
- pentru fonta cu crusta cu duritatea HB = 160 . . . 200
^ =
0,8
- pentru fonta cu crusta cu duritatea HB > 200

kg 0,9
363
Prin coaficiantul k* sa îne seama de forma

degajare:
- pentru forma planA
k,
- pentru forma oancavi
-
I pentru faa de degajare cu fa$et&
I H
1 pentru formft planA cu unghi da degajare negativ
(y ** -5 111 *
10) i I a 5 111 12
H I II
Tabelul 10.33 Cof(ciin(H d> corectle mi vitoal dm ichiir la atrunjirea inurj.
j Diaaetrul giurii oara aa
i strunjepte,Ba,pTni la:
50
70
150
250
300
| Coeficientul da coreotie
0,70
0,75
0,80
0,85
0,90
<00
1,0
In cazul strunjirii suprafetelor interioare viteza de H

chiere se reduce , coeficienîi de oorecfcie fiind day. 8
tabelul 10.33.
In cazul strunjirii frcntale (planare) (tabelul 10.34),vi*
teza d e a chiere variazd intre vBax i vBin . Pentru calculul
regimului de a chiere se ia valoarea maxiima a vitezei de a$
chiere, in cazul cind 0,8 < d/D < 1.
In cazul cind 0 < d/t) < 0,8 , coeficienii de corecfcieai
vitezei d e a^chiere se determine din tabelul 10.34 in funcfift
d e schema d e lucru a. cufcLtului (fig. 10.5).
Tabelul 10.34 Coaffcientii da corectie al vitazai da aidiiart la strunjirea frontali
....
Tipul cutitului
Cu(it normal ?nco~ Cutit de planat Cut it * S S

Cutit normal
Raportul
(f i9.10.5,d)
dreptCfig.10.5,a) voiat (fig.10.5,b)
(fig.10.5,c)
dintre
diaroetr l ------------- ------------------- ---------Valorile ungiului da atac principal pi secundar
minim pi
cel aa: n ----------------r=100...'1^
x 1 10... 15
d/D
X = 45
X 3 X t * 45
S i ioo
ly - 10
Valorile coaficientilor de corecfie
1/43
1/30
1,185
1,09
1,045
1/42
1,19
1,095
1,01
0,975
364
1,83
1,70
1,56
1,45
1,39
______ !
1.'*
o,#>
0,88
0,*^ 1
Fig. 10.5. Metode de prelucrare a suprafetelor frontale
Puterea efectivfi la strunjire se calculeazfi cu relatia

Na = Fj v/ 6000 [kW], in care forâ principals F, se ia in daN,
iar v - in m/min.
10.8. REEIMURI DE ASCHIERE UTUJZIND PLAOJTE MINERALD CERAMICE

Datorita caracteristicilor fizice, ca duritate ridicata la
cald, rezistenâ mare la uzura, stabilitate chimica , cufcitele
cu plficuê mineralo-oeramice din oxid de aluminiu permit utilizarea la strunjirea fantelor i oêlurilor a unor viteze de achiere mai mari decit cele folosite la scule armate cu piacufce
din carburi metalice. PlScuêle ceramice se utilizeazS la achierea metal el or aproxiioativ din anul 1957.
Avantajele sculelor cu plScuê din oxid de aluminiu sint:
duritate superioarfi metalelor i unor carburi, rezistenâ mecanicS a oxidului de aluminiu sinterizat rSmine nemodificata la
temperaturi ridicate, alumina, este complet stabiia la coroziune
i mai ales la oxidare, metalele umezesc puin suprafaâ aluminei sinterizate i din acest motiv nu pot forma o faza mixta
oxid-metal intre muchia eujchietoare i metalul prelucrat, coeficient de frecare redus intre piesa de prelucrat i placufca
ceramica, oeea ce face ca durabilitatea acestora sa fie mai ma
re, iar consumul de 6nergie mai mic cu cca.20% . Ia avantajele
tehnice enumerate se adauga fi eficienâ econanica sporita, deoarece costul piacuêlor din oxid de aluminiu este mult mai re
dus decit al celor din aliaje dure.
Ca deasavantaje ale utllizaril placufcelor ceramice din

AljOj se mentianeazS : neoesitatea ca granulaîa roaterialului
ceramic s& fie micA ?i uniform* ! prelucrarea b& se facft &r&
ôcuri mecanice I plScufele trebuie fixate putemic In suport
pentru a se prelucra microvariatiile dimensicnale ale piesei;
unghiurile de degajare ale sculelor se aleg astfel inclt H
transforme forfcele active, pe cit posibil in oompresiune, deoa
rece rezistena la incovoiere a roaterialului piacufcei este
mica.
Principal ele caracteristici fizico-mecanice ale unor roateriale pentru scule sint prezentate in tabelul 10.35.
Tabelul 10.35 Caracteriaticfla unor aattrlaU pentru eoule
Caracteristica
Nicrolit
corindonlo
Aliaje dure
VK80
Duritatea Rockwell A
93
Reziatenta la Incovoiere (N/mm 1
450
Rezittenta la coopresiune (N/aa )
5000
Tenacitatee la ropu (^C),
1200
Greutatea specificl(g/ca )
3,96
Conductivitatea tannic! (caI /ca.sC)
0,042
Coeficientul da dilatatle teraici
x 10'(C) 200 ... 800 C
85
88
1300
3300
850
14,4
0,14
60
T15K6
T60K6
90
1100
4000
850
11,1
0,065
91
900
4000
900
8
Otel
rapid
83
3700
3800
600
8,8
0,05
50
Plficufcele achietoare ceramice se fabrics fie dintr-un

amestec de o d d de aluminiu Zr02 , MgO etc. supus sinterizSrii,
fie din cermeî (care sint materiale ceramice sinterizate, constituite dintr-o fazS formats din carburS metalicS i una cera
mics ) sau din nitrur& de siliciu (SijN4) i amestec cu oxid de
ziconiu, aluminiu sau itriu.
Din prima grupS, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor
de A1203 , Zr02 , MgO etc., fac parte plScuêles TM-332; VO-13;
VS-75 (URSS) ; SN.56; SN.60; SN.80 ; Widalox D , AC 5 (R.F.G.);
GC 620 (Suedia) ; LXA; W80; CX3; Cl ; NPC-M1; (Japonia) ; DISAL
100; DISAL 210/220 (Cehoslovacia); V-34; V-44; K060 (SUA).
Din grupa a doua, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor
formate din A1203, Zr02 i carburi de titan, wolfram etc., fac
parte piacufcele : CMT-20 (cortinit); V-3; VOK-63 (0R9S); Widolax - R ; SHT-1; SH-1; SH-20; GC-650; (Suedia) s DC-21; NB 905;
NB90M; HC-2; NPC-A2 (Japlonia); DISAL 300 (CEHOSLOVACIA); V-32;
Ger Max 460 K090 (SUA).
Ta b e lu l 10.36 Kacooandari p a n tru alagaraa t i p u l u i de p ia c u ta a in e r a lo f ceraaica

1 M a te ria lu l
p r e lu c r a t
Harca pi Scutei recomandate p en tru p re lu c ra re
D u rita te a
de
Fonta
cenupie
de f i n i s a r e
s e m ifin is a re
Fin4
HB 1 4 3 . . . HB 289
VO -13; tfS; TM - 332.
V 0 -1 3 ; VS; TM - 332.
VO-13; VS; TM - 332
HB 1 6 3 . . . HB 269
V - 3 ; V 0 -1 3 ; VS.
VS; V 0 -1 3 ; V -3
VD-t3; VS
HB 1 7 0 . . . HB 369
VS; V - 3 ; V 0 - 13
V - 3 ; s i l i n i t - R ; VS; VO-13
VS; V-3; VO-13
Fonta dura
HB 4 0 0 . . . HB 650
V0K-60; c o r t i n i t ; V -3
V0K-60; c o r t i n i t ; V - 3
VOK-60; c o r t i n i t ; V-3
feel uz ge
neral pen1 t r u con
stru ct ii
I STAS 500/2-
HB 1 6 0 . . . HB 229
V 0 - 13; V S ; TM - 332
V O -13; VS; TM - 332
VO-13; VS; TM I 332
HB 1 7 9 . . . HB 229
V 0 -13; VS; TM - 332
V O -13; VS; TM
- 332
VO-13; VS; TM [ 332
V - 3 ; V 0 K -6 0 ; VS; VO-13
VS; VO-13; V0K-60; s i l i n i t I R
VS; VO-13; Vac-60; s i l i n i t j
HRC 36...HRC 48
V0K-60 ; c o r t i n i t
V0K-60; V - 3 ; c o r t i n i t
V0K-60; V-3; c o r t i n i t
HRC 48...HRC 56
c o r t i n i t ; VOK- 6O
V0K-60; V-3; c o r t i n i t
VQK-60; c o r t i n i t
HRC 57...HRC 64
V0K-60; c o r t i n i t ; V - 3 ; VOK-71
V0K-60; V-3; c o r t i n i t ; VOC-71
VOK- 6O ; V -3 ; VOC-71; c o r t i n i t
HB 60... HB 120
V -3 ; c o r t i n i t
V-3; c o r t i n i t
V -3 ; c o rtin it
Fonta
I HGICQU1lO
baI
I
a
JJ3
I 80
1 O te lu ri
a lia te
O t e lu r i
carbon de
c a lita te
aHB 2 2 9 . . . HB 380
STAS 880-80
O t e lu r i
de
ceaentare
A lia je
cupru
de
I A l i a j e de
1 nichel
S ilin it -
R; c o r t i n i t
S ilin it -
R; c o r t i n i t
S i l i n i t j R; c o r t i n i t
Din grupa a treia , abfcLnutA prin sinteriaarea

lor din nitrurfl de silidu (SijNJ , oxid de zirooniu ,
itriu, oxid de aluminiu fac parte pltoutele a 8ilinit-R (u^c?
SL-10 0 (R.F.G.); cc 680 (Suedia); Chion 3000; Quantum 5oooVj
(SUA); SX4; SP4 (Japcnia).
Reconareiarile privind alegerea pldcuêlor mineralo-cerami
oe fabricate in URSS sint date in tabelul 10.36.
Principalele forme ale plScufcelor corindonioe zcnovitovnl
sint prezentate in fig. 10.6. Alegerea formei pl&cuei se
in funcîe de tipul preluerSrii, capacitatea de funckicj^
fiind apreciatd prin puncte, conform indicaîilor din tabelul
10.37. Parametrii geometrici ai tSiului i regimil de lucry^ ,
cuLte annate cu plScuê ceramice sint daî in tabelul 10.30
Rl H i I t
I
l_LJ
i n i
l o
m - I
4
2
<
b b ii
i iî
s
1
LLJajj
<
I
7
I^J
8
dr
m
10
Fig. 10.6. Forae de plicute apchietoare corindonice

Tabelul 10.37 Aiegera foraei pllcutti aineralo-ceraaice
Tipul
prelucrlrii
Triunghiulara
Forma
pi Scute i
Pitrati
Roabici
Capacitatea
Strunjire fini
Strunjire de finisare: ~ firi pocuri
- cu pocuri
Strunjire de semifinisare
5
5
2
3
5
5
4
5
de
Rotund!
functionare
5
5
3
4 |
4
5
4
La a^chierea cu scule annate cu pl&cuê ceramice, ma$inaunealtxL trebuie sa fie rigidS pentru a inl&tura influenza defavorabilS mult mai putemicS in acest caz a v ib r a ^ iilo r , sfi aibA
posibilitatea realizSrii unor turaîi ridicate corespunaitoar* I
vitezelor de achiere recomandate i s3 dispunS de o, putar*
suficientS a motorului de acîonare.
368
Tabelul 10.38 lagliuri eta Mo h f t r t pi parattrii
fchicra ou utarlal* ocraioi
Vs-e
*
*iU
Materialul
prelucrat
I (N/aa2)
sau HB
Avansul s Viteza ds ayefaiere

aa/rot
v, a/a in
itrie l a i sculei perttru
later ialul
apch istor
llnghiurl
(trade)
degrofare fInisara
Ue
0}al construojll
Rn-400..1200 0,05..0,4 550...200 700..260 5...8 -5...12 ox id ds Al
Ifl
Otal oalit
60 HRC
Lui
cu
Fonti oenufte
180..250 HB 0,08..0,8 450...260 700..450 5...6 -5...0 oxid de Al
Fonti durl
ptnl la
500 HB
Bronx
peste 80 HB 0,05..0,2
Mstarlals plastics
0,05. .0,4
100 I n
5...6 -5...0 carast
0,08..0,6 250...50 350...50 5...6
0,1...0,5
-5
400..600 5...8 0...,
200..400 5...8 0...1
oeraet
oxid de Al
oxid ds Al
Pl&cuêle a chietoar din o d d d e aluminiu sint produse in

mod obi nuit in diferite Xori, sub diferite denuniri ca: Tta-332
(URSS); SPK si Widalox (RFG); Ceroc (Franta); Sintox (Anglia);
STUPALOX (8UA) etc.
In tabelele 10.39 ... 10.41 sint dafci parametrii reginolui
de a chiere reoomandai pentru pljfcraitftle fabricate d e firroa
Norton pentru plScuêle SPK (RDG) i r e ^ e c t i v pentru pltoiêle
| fabricate in URSS. In cazul prelucrarii cu pLdcuê nineralo-oeramice alegerea vitezei de a^chiere este nai puin dependents
de natura operaîei d e degrofare sau finisare decit in caz ul
lutilizfirii altor materiale pentru partea a chietoare a sculei.
Viteza de a chiere este in p r i m l rind o funcîe d e propriet^tile fizico-mecanice ale materialului d e a^chiat.
In tabelele 10.42 ... 10.45 se da u vitezele d e a^chiere
recoinardate pentru prelucrarea fontelor si aêlurilor cu plScutê din materiale oxido-cerandce (A120 3) i cartddo-oeramioe
(A120 3 + WC) , f&r& rScire.
Tebelul 10.39 Regiiuri de apchlere la strunjire ou acula prevazuta cu plSout*
corindonioa (dupS f inaa Horton)
Materialul pralucrat
Adlnciasa da
a^chiera t, |fp
Bronx
195
0,25
3,18
Fonti
90
0,25
3,W
100
75
180
285
270
460
0,25
0,2
0,2
0,2
3, 1a
Otal SAE 4140
44
'Viteza da apchlere Avansul a, as/rot

v, m/nin
.vol. t
0,3
0,3
369
3.18
4,6
3,18
6,35
3,18
Tabalul TO.40 tagtar I m

M B n atrunj <raa nu n u n
ptioit* nrindnlM ttyi M C
Forma pi Acutaf
1 ArfYnotaaa t . Ml
1 Avanaul
*alul
praluorirt J a, M / r o t
laia
patrit 1
Oigrofart
I 0,3...0,6
roab 75
roab 80
3,6 ( M X . It)
p s tn t
I 0,2...0,4
StrunJ fra I 0,1...0^
CCA.
1,0
triunghl
vaparaa
caro
CC4.
1,0
triunghl
pltTAt
firm
i,2 I M ;
2,0;
2,5;
0,8 I 1,2;
1,6;
0,2x20
0,4;
0,09x20
3,0
carc
PlnlurM
vtrfuluf
1,2
0,8;
Tibtlul 10.42 V l u da apcfciara rtocaanchta la atrunjiraa font#lor ou MtcriiU

* OiTMiot ( Alj Oj)
1 Motarialul da pratuorat
Our itataa HB
Font# oanupia
I Font! ou grafit
J nodular
Fonta dura
ok Ida
Vitaza da apchiara
Dagropara
Finitara
150
200
250
450
350
275
700
550
450
300
350
200
150
350
250
400
450
500
550
600
100
75
50
30
20
175
125
75
50
30
Vitezele de a^chiere din tabelul 10.45 , vor fi amp! ificate d e coefid en ti i de corecfie care %in ccnt d e durahilitateil
sculei (Ky), de tipul prelucrSrii (K^J si d e probabilitabM
lucrului fSirS. defecte in prelucrfiri p e magini unelte automatizate sau cu comanda numerica (Kd) :
v - VT* ^ V
Kd
(10.34)
Valorile coeficienfcilar de oorecîe sint date in tabelela

10.46 i 10.47. Fortele de ayhiere la strunjirea cu pltoiê
mineralo-ceramice se determinS cu relatia:
P '
- r*
f - 'r x . y . x C
cPMtyttc
r * * T *
Valorile coeficienîlor cr^ytM fi

y Fxyt sint date in tabelul 10.48
370
a expcnenîlor
(10.35)
x FXtYli
7 * 8 7
T a b e lu l 10.41 R e g in u r i da apchlere l a s t r u n ji r e a cu p lic u t e eineralo-cerM rice fabricate iin tosta U.ft.S.S
H a te ria lu l
p re lu c ra t
T ip u l p r e lu c r a r ii
T ip u l plaSuei
Parametrii ragiaului da aschiara

v . m/nin
F on ta c e n u p ie
HB 170 . . .
240
S t r u n j i r e de f i n i
sere
F on ta Ba
l e abi la
HB 180 . . .
270
sere
Fonta
d u ra
HB 4 0 0 . . .
650
O t e l de uz
g e n e ra l
p e n t r u co n
s tru ct i i
STAS 500/280;HB 229
S t r u n j i r e de semi
f in i s a r e
f in i s e r e
S t r u n j i r e de f in i
sere
f in i s e r e
S tru n jire
sere
S tru n jire
f in i s e r e
a. nun/nin
is ia i j Tipul p r e lu c r ir ii
T tpul plkutt
I p r l g c r
c.
-------------------------- 1 ------------------------- ------------------------S t r u n j i r e de f i n i
sare
V O -13; v a c -6 0 ; V W -6 3 ; VOK-71
sare
i m
0*10 *>. o .io
----------------------------
200 . . . S00 - | ' i
100 . . .
300
70 . . .
180
60 . . .
150
0,1& t ' t j|
0,01 I I
0,11
o , i , o #n
V 0 K -6 0 ; V 0 K -6 3 ; VOK-71;
0 N T-2 0
I HRC 5 7 . . . 6 4
900 . . . TOO
0
0
I HRC 4 8 . . . 5 7
sare
OUT-20
<b
M 1 nqi^ in
**
O
0
| O t e l carb on
dm c a l i t a t e HB 229
. . . 380
| S t r u n j i r e de seiai| f i n i sere
------------ --------------O t e l u r i c S - S t r u n j i r e de f i n i
l i t e cu
sare
HfcC 3 6 . . .
I ...4 8
S t r u n j i r e de se m ifin is a re
lîraMlrU
0 ,0 5 .% . 0,12
0,04 . . . 0 , 1 5
Tibtlul 10.43
Materialul
E M
V t t e M r M o n n i t t a la strunjiraa otelului ou M t w U U n t A r r
oaranioe (AlÔj)
da preluorat
carbon
|i oteluri
de ceaentara
Razistanta
rupare n_
H/aaz
"
Duritatea HRC
9
-
Vitaza de atohiere v,a/atn 1
WO
6b0
800
Oteluri de imbunetetire
1100
1200
1300
Oteluri de nitrurara
45
45
1400
1500
Oteluri ternorazistanta
50
Oteluri rapida
55
60
65
&
1''
...
700
550
400
350
550
400
300
250
1000
-
Finisare
Degropara
200
180
160
140
200
180
100
100
80
50
.....
300
260
230
230
'
80
50
30
Tabelul 10.44 Vitaza da apchiera recoaandate la strunjiraa fontei si otelului cu

pi Scuta cartoido-oaraaioa (Al23 I
Materialul da pralucrat
Fonts cenusie cu grafit
laaelar
Duritatea HB
200
200
Rezistenta
N/m
Viteza da apchiere v ,n/Bin

Degrosare
Finisare
200 ... 350

150 ... 300
300 .. . 350
200 .. . 400
Fonts dura
250 ... 400

400 ... 600
100 ... 250

*
150 1 .. 250
60 .1 200
Fonts maleabi.la
160 ... 280
200 ... 300
250 ... 400 I
Fonts cu grafit nodular
280 ... 4000
110 ... 200
150 ...300
Oteluri da uz general
pentru constructii si
oteluri carbon de
calitate
500 ... 600

600 ... 700
700 ... 800
220 ... 350

180 ... 300
160 ... 270
270 .. 450
220 .. 400
200 .. 360
Otel turnat
400 ... 600

500 ... 850
150 ... 250

90 ... 160
180 ... 360

130 ... 200
Ota I si let
200 ... 280

280 ... 400
400 ... 500
200 ... 300

120 ... 230
250 ... 400

160 ... 300
120 ... 200
Otel cat it
50...60 HRC
j
i*
100 H
150
Tabelul
1 0 . 4 5 V i t e z e d e e ? c h i e r e r e c o a a n d a t e la strunjirea otelului *i a fontei c u plfcute aineralo-ceraaice Barca VCK60 E V-3 IUMS)
Avansul de a?chiere s ,
Adfnciaea de
a?chiere,
t # mm
Dur i t a t e a
HRC
0,05
0,08
0,12
0,1
0,15
Btn/rot
0,2
Viteza de a^chiere v,
0,25
u>
ii
s
g
720-750
560-440
485-380
435-340
640-500
50 0 - 3 9 0
430-340
390-300
580-455
45 0-360
390-310
355-280
545-425
425-300
3 6 5 -290
3 3 0-280
0,35
0,4
0 , |
a/Bin
A. P r e lu c r a r e a o t e l u r i l o r n e c a li t e cu HB 179 ... 260
< 0,5
0 , 5 ... 1 , 0
1 , 0 ... 1 , 5
1 , 5 ... 2 , 5
0 ,3
(T | 50 aim)
510-400 I 480-380 I 460-360 I

400-310
375-295
360-280
345-270
325-255 I 315-245 J
280-220 J
310-245 I 290-255
t*
B . P r e lu c r a r e a o t e l u r i l o r c a l i t e cu p la c u te VOK 60 ( T = 50 m in .)
I
0 , 5 ... 1 , 0
1 , 0 ... 1 , 5
1 / 5 ... 2 , 5
25...40
0 , 5 ... 1 , 0
1 / 0 ... 1 , 5
40...50
0,1
50...65
330-310
380-310
210-290
320-300
290-260
270-260
260-240
230-210
230-210
290-170
1 9 0 -170
-
140-120
120-100
120-100
90- 7 0
90- 7 0

... 0 , 3
m
m
. 0,5
140-120
3 3 0 - 3 1 0 I 310-290
300-280
2 8 0-260
-
1 0 ,5
B bS I | 1 0
\
PI
V S B
v s
M
lu-vUS-1
1 1
B
-
6 4 4 -5 0 4
5 19 -40 7
370-300
333-261
305-239
i n
1j
|1
11 9
Ijdl
11
^ . 9
2 2 2 (T - 100 ain)
599-469 I 553-433
486-380 I 452-353[
/ 367-283
350-280
I 316-243 / 305-239
| 294-230 / 277- 2IT
i
C. P r e l u c r a r e a f o n t e i c u HB 169
-1
280-260
491-385 / 463-363 1429-336

322-252
4 0 7 -3 1 8 - 3 6 2 '2 8 3
260-203
1 3 2 2 -2 5 2 / 2 8 2 -2 2 1
237- 185
2 8 2 -2 2 1 / 2 6 6 -2 0 8
T9*133
2AS/
190 213-168
-318
b ? r 1249]
183 j2D9m tr
tabalul 10.46 Coaflctantl da ooraotla al v f i n a l In funetla

funotfa d tipul pralucriri I t .
da
durabllitata
HS
Natarialul
praluorat
Ourabi11tataa T, aln.
20
20
40
100
50
\ 120 1
A.Coaficlantul da coraotia K*
Otel
HB 179..260
1,4
1,55
1,2
1 .0
0,67
0,6 1
Fonta
2,0
1,5
1,4
1,3
1 ,0
'7 R
|
B.CoafIclantul da coractie | 81
Fa lui pralucririi
'
<
StrUnjirS D ^ o
51 S W P I
0:5
.: :o>
0,7 ...1,0
1,35
1 ,2 5
1,05
Strunjire intarioari :
d 1 75 aa
d > 75 aa
0,85
Tabalul 10.47 CoafioiantH da coractia al vitaxai da apchiara In funcfcie de, prctabill"

tataa pralucriri! firi dafactiuni (1C.)
Probabilitatea lucrului fSrS dafactiuni, XI

v, m/min
nlvVr lilUl
prelucrat
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9 1
Coeficientul de coreotie
200 ... 350
350 ... 450
450
Otel HB 179..250
1,0
0,97
0,94
0,91
0,86 1
Fonti
1,0
0,89
0,77
0,63
0,43 1
Otel HB 179..260
1,0
0,94
0,87
0,79
0,77 j
Fonts
1,0
9,90
0,80
0,67
0,59 I
Otel HB 169..260
1,0
0,92
0,89
0,72
0,66 1
Fonts
1,0
0,94
0,87
0,80
0,69 1
rv*tM. Acaat coaf icient se ia in considerate numai la praluoraraa pa Mfini un*

alta automatisata pi ou coaiandi numerioS.
T i N i u l 10.41 ValoriI. coafteianttlor
V l
^ a,yf*
^ponmtHor
nf
*,y,*
Vf
*.V,t
at ooaponan tator for(l da apchiere
Componenta fortal da
apah fare
i *,y,*
1
1
I
121
200
*,y,
1,1
0,7
262
0,8
E3*,y,
0,3
0,6
0,75
10.9 R E E M J R I DE A S O H E R E PENIRU ALIAJE NEFEROASE

In cazul prelucrarii aliajelor neferoase cu cutite obi^nuite calculul forfcelor de achiere este mai dificil din cauza
lipsei coeficienîlor ce intervin in formulele de calcul.
Din acest motiv, in practice, se folosesc tabele cu regimuri de a^chiere (tabelele 10.49 ... 1.51).
Tabalul 10.49 Regiauri da apchiere pantru prelucrarea pieselor din aluainiu R = 200...
300 M/a*
fi
Adtncrmoa
Oenuairea o paraxial pi
a sculei
da apchi-
era t, aa
Valorile avaaaului s, nun/rot
0,06
0,08
0,1
0,15
0,2
Viteza de apchiere
Strunjire ex*
terioari ou
cu(it normal.
din otel ra
pid cu sect i"
unea 16x16 nun|
0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0
376
317
287
266
241
223
343
287
250
242
219
203
318
267
242
226
206
188
287
234
212
196
177
165
252
212
192
178
162
150
0,25
0,3
|| 0,5
v ( a/ain
234
198
178
166
150
140
208
175
158
144
133
124
175 _
146 .
132 _
123 105
111 95
104 88
Tabelul 10.50 Regiauri da aychiere pentru prelucrarea pieselor din

aIaai R# = 200...300 H/tT
Denun irea
operatiei pi
a sculei
Adincimea
de apchf*
ere t, aa
Valorile avaasului s, mm/rot

0,06
0,08
0,1
0,15
0,2
Viteza de apohiere
Strunjire ex-.
terioari ou
cutit norma^
din otel re* I
pid cu wet funea 16x16 aai
0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0
104
93
88
84
79
76
96
88
82
78
74
71
90
81
76
73
69
66
79
71
67
64
60
58
0,25
0,3
0,4 0,5
v, m/nin
73 68
66
61
62
58
55
59
52
56
53
50
70
63
59
57
53
51
68
56
53
51
48
46
'a
46
43
42
rabaiul 10.51 Kegtaurt *
apchlere pantru prtluoMrtt pleaeler din brans
Danuaim
Adinolaa
Valorila avaaaulut H aa/rot
oparatlet at
S sculei
*fchler<
p.'ll j O.Z j 0,24
da
Viteza da apohtere
Strunjire extarioari cu
out ft normal
din oêl ra
pid cu aec(i
unea 16x16 n
cm
o,4
0.5
/in
0,5
It
1,5
2,0
3.0
4.0
10.10 STRUNJIREA CANALED3R SI RETEZAREA
10.10.1.
Adincimea de agdrriere.In cazul ca
retezdrii adincimea de achiere este egalS. cu ldîmea tdiûlui
cuîtului.
P
10.10.2. Alegerea avansului. Pentru strunjirea canalelor i pentru retezare se lolosesc cuîte din oêl rapid sau
arnvate cu plScuê din carburi metalice conform STAS 6311-80 f
STAS 6383-80, STAS 353-86 i STAS 354-67.
Valorile avansurilor pentru strunjirea canalelor i pentru
retezare sint date in tabelul 10.52.
Tabelul 10.52 Avartsuri pentru canelara pi retezare
Tipul
Diaaetrul de
Lungimea
napinii
prelucrat,
tiipului
unelte
ma
cutitului.
In mm
Oteluri carbon
Fonti,aliaja
de calitate pi
Otaluri turnate de cupru pi
otaluri aliate
0
0,08 >,0,12
0,06 - 0,10
0,11 | 0,16
40-60
3-5
0,12 - 0,18
0,10 - 0,16
0,16 | 0,24
60-100
5 -8
0,18 - 0,25
0,16 - 0,23
0,24 | 0,38
normal
100-150
6 -10
0,20 1 0,30
0,18 | 0,26
0,30 1 0,4(|
150-200
10 -15
0,30 - 0,40
0,28 - 0,36
0,40 | 0,5!
1
. 20-30
Strung
aluainiu
5
*11
Tabalul 10.92 (contlnuara)

'
Strung
CarusaL
PTni La 2500
Paste 2500
10-15
15 | 20
0,40 S 0,55
0,60 - 0,70
0,35 J 0,45
0,45 S 0,60
0,55 I 0,65
0,60 | 0,70
Map ini
da
alezat
80-150
200*300
500-750
1000
0,12
0,14
0,18
0,22
0,07
0,10
0,12
0,14
0,12
0,22
0,28
0,35
0,20
| 0,24
- 0,32
- 0,34
0,16
0,18
0,24
0,26
8 0,25
3 0,40
9 0,55
- 0,60
10.10.3. Calculul vitezei de ayhiere. Formula de

calcul a vitezei de achiere pentru retezare i canelare este:
v2
v =
T* s
y,
i
HB n
(--- )
k, kj
(10.36)
k10 ^11 ^12
200
in care: T este durabilitatea sculei a^chietoare, in min. (ta

belul 10.3); Cv2 - coeficient ce depiitie de caracteristi ci leM
materialului care se prelucreazS i ale materialului sculei achietoare (tabelul 10.53); m - expanentul durabilitSîi (tabe
lul 10.29); s 1 avansul de achieref in mm/rot; y, - exponent
pentru avans (tabelul 10.53); HB I duritatea Brinel! a materialului de prelucrat; n - exponentul durit&îi, cu aceleai valo
ri ca la strunjirea longitudinals; k1 se determine cu formula
(10.30); p se alege conform tabelului 10.31; k^ - se alege
conform tabelului 10.32; k7 - se adepts dupS indicaîile de la
strunjirea longitudinals; k10 I coeficientul prin care se ine
seama de variaîa vitezei de achiere la canelare i retezare,
are urmatoarele valori:
D-d
1,0
pentru
-=
D-d
k10 -
0,97 . . . 0,93 pentru
1 ,0 :
0,25 ... 0,5;
D -d
k1D
0,86 . . . 0,89 pentru

D
378
0,05 ... 0,1)
t ,<x>eficijentul
S I re te za re
0811:0 36 tine seama de adincimea canalului
o a n e la r e :
10
0,02
^*11 (--- )
(10.37)
I I fiirxi adincimea canalului, 'in nm.

|j -coeficientul prin care se Vine seama da tipul ma inii-uneltesî2 1 1,0 pentru maini cu mi^care principal^ de ratable.
pentru retezarea i canelarea pieselor din fcranz, alam& i
fax aluminiu, regimurile de a^chiere sint date in tabelele
10.54 ... 10.56.
fabelul 10.53 Valorila coaficiantului
fi ala exponentului
Tipul prelucririi
Materialul sculei
Cu ricire
Cv2
Otel,aliaje de Al si Mg
21.8
*2
Firi ricire 1
Cv2
y2 1
0,66
Fonts cenupie si aliaje
Oêl rapid
de Cu
Carburi metal ice

din grupa de uti~
lizare P10
Carburi metal ice
din grupa de uti"
lizare K40
20,3
0,40 1
Otel,aliaje de Al,Mg
72,8
0,35
54,2
0,35 1
Aliaje de Al si Mg
66,0
0,50
59.8
0,50 I
36.9
0,40 I
Fonts si aliaje de Cu
10.11. STRUNJIREA FR0FIIATA

Regimurile d e a chiere pentru strunjirea profilatft pentru
citeva materiale mai des intilnite in aDnstrucîa de maini
sint date in tabelele 10.57 ... 10.60.
Viteza d e a chiere rezultatd d i n tabelele 10.57 ... 10.59
va fi amplificata c u valorile coeficientului de corecîe date
in tabelul 10.61.
Tabelul 10.54 Begiaul de a^chiere p e n t r u retezarea pi cane Iarea pieselor din bronz cu HB > 110
Materialul
1 sculei
Diametrul
Elementele
regimului
de
apehiere
Cutit din
otel rapid
cu sectiunea
de 16x16 nun
p lungimea
t&ipului
.*'
s, mm/rot
v, m/min
n, rot/min
0,018
0,023 0,027
0,030 0,040
10
0,045
15
20
25
30
40
50
60
70
80
0,060 0,060 0,065 0,065 0,065 0,070 0,075 0,075 0,075
91
87
77
77
3510
2760
1630
1225
75
75
75
73
71
*1
71
953
794
595
464
377
323
283
1-2 mm
Tab e lu l 10.55 Regiaul de apchlere pentru retezarea f i carteI area p ie se lo r d in alaea
= 350 ... 550 N/i
Tabalul 10.56 Bag feu I de pchiere pentru retezarea f i canelarea p ie s e lo r d in alaaa R| = 200 . . . 300 N/
T a b e lu l
1 0 .5 6
M a t e r i a lu l
s c u le i
C u t it d in
o te l ra p id
c u s e c tiu n e a
de 16x16 mm
f i lungim ea
ttfifu lu i
1 -2 mm
ffe g ia u l
do
a ? c h ie r e
E le m e n te le
re g im u lu i
a fc h ie re
s , mm/rot
p e n tru
r e te z a r e a
f i
c a n e la re a
p ie s e lo r
d in
a i m
= 2 0 0
0 ,0 2 0
v , m/min
* '
0 ,0 2 5
m
0 ,0 3 0
0 ,0 3 5
0 ,0 4 5
n , ro t/ m in
381
E le m e n te le
r e g im u lu i
de
a s c h ie r e
mm/rot 0 ,0 1 7
64
m/m in
n , r o t / m in 4070
15
20
25
30
40
0 ,0 4 5
0 ,0 6 5
0 ,0 6 5
0,070
0,070
0,075
0,060
0,085
190
190
182
182
182
167
159
159
1591
4050
3120
2320
1910
1450
1062
843
723
6331
mm/rot
m/m in
r o t / m in
0,018
56
1190
- S O . . . 450 N/i
de p r e lu c r a t
Latimeo t a i f u l u i
0 ,0 1 8 0,040
50
60
1910 1060
nun
10
Diam etrul
S cule
p ro f i l a t a
d in o te l
ra p id
3 0 0 H /a a 2
D ia m e tru l de p r e lu c r a t
T a b e lu l 1 0 .5 7 R e g i a u r i d e a f c h i e r e p e n t r u a t r u r i j i r e a p r o f i l a t a a p i e s e l o r d i n a la a S c u R
Denumirea
o p e ra tie i
sau a
s c u le i
. . .
B,
D, nm
50
60
70
aol
0,085 0,085
abelul 10.58 Regimiri de apchiere pentru strunjirea prof ilata a pieselor din alaaa cu
Diametrul
15
10
= 200 ... 300 M/*i2
de prelucrat
30
20
Ufciaea t& ipului
10
s. M/rot
v,
10
15
10
15
20
10
15
mm
D,
20
25
40
B, am
10
20
15
25
10
15
20
25
0,017 0,03 0,018 0,04 0,024 0,018 0,048 0,03 0,022 0,015 0,065 0,038 0,028 0,020 0,083 0,047 0,034 0,022
m/min
n, rot/min
105
3340
116
98
3690 2080
84
90
91
92
79
84
86
90
120 2270 1460 1510 1525 1650 890
953
965
975
628
670
685
715
20
25
100
107
92
96
95
104
.
D iaaetrul
L&tift*a t a i j u l u i
10
s
n, rot/min
IHBBl
15
20
25
10
15
100
75
60
50
D,
20
25
10
15
0,052 0,039 0,024 0,015 0,061 0,043 . 0,025 0,125 0,07

76
88
70
79
80
72
88
84
82
297
323
467
420
425
382
512 535 560
B, ira
20
25
0,048 0,027
79
87
335
370
10
Os
o
3
Scula
profila ta
din otel
rapid
de p re lu cra t
84
204
15
0,083 0,06
75
73
238
232
Tabelul 10.59 Regiauri de a^chiere pentru strunjirea prof ilata a pieselor din a l a a cu L
CD
u>
= HB > 110
Tabalul 10.60 Bagimuri da aachi

ara p a n tru a tru n jira a prof U a t S a p ia a a lo r d in a l 2 ou R - 600 . . .
700 n / m 2
i a
Diamatrul
Danua i raa
| o p a r a t ia i
da pralucrat
D, mm
Elamantala
ra gim u lu i
au a
da
s c u le i
apohiara
w m
a , nm/rot
10
15
20
30
Litim ea t l i p i J l u i
10
10
0,017 0 ,0 3
15
10
0,018 0 ,04
15
20
10
15
0,024 0,018 0,048 0,03
20
0,022
B, nm
10
25
40
25
20
15
0,016 0,065 0,038 0,028
0,020
10
15
39
44
36
38
41
34
37
39
37
35
36
35
34
29
n , rot/m in 2980
1210
1400
764
807
870
540
589
520
589
350
382
372
261
251
a /n in
Diamatrul
Scula
p ro f i l a t i
d in o ta I
ra p id
UH
60
50
da p ra lu o ra t
a # mm/rot
v,
m/min
n , rot/m ln
0,1
28
178
0,052 0,0 3 9 0,024

31
30
31
197
197
191
0,015
27
143
0,061
29
154
0,043
30
139
0,025
31
165
Hi
0
wmt
as
0,125
26
110
0,07
28
119
25
31
254 I 262 1 246
D, mm
75
L l t i i naa t V ip u lu i
20
3,083 D ,04710,03410,02:
47
v,
'i
jPi
100
B, nm
0,048
29
123
0,027
30
127
0,017
24
77
0,073
26
13
Tabelul
10.61 Cotfktmtl de cor 0 ( 1 * pantru vitau ds Mohlara La atrun]iraua prof tlatft

pilor din aliaja neferoase
Material a
HB
Bronaur]
Aliaja da aluminiu
Alsaa
70
90
120
1,25
1 ,0
0 ,8 5
120
40
80
1n
1,0
60
40
1,52
0 ,7
90 | 110
1,32
120
1 , o l o ,86 0,72
10.12 PRELIX3RAREA FTLEHELOR PRIN STOUNJIRE

10.12.1. Dimensiunile r&m fatarinatului p e n t r u f i l e tare, sint date in tabelele 10.62, 10.63 i 10.64 in c a z u l
prelucrarii filetelor exterioare iar in tabelele 10.65 i 10.66
pentru strunjirea filetelor interioare .
10.12.2. NumSrul treoerilar pentru filetare in funcie d e profilul i diametrul filetului i de di recfcla avansu
lui cuîtului fat# d e axa piesei, este dat in tabelele 10.67
i 10.68.
Tabelul 10.62 Diaonsiunite tijal la prelucrarea filetelor aetrice prin strunjire sau
frezare
Diametrul nominal
Normal
(STAS 510-74)
Fir (STAS 510-74)
Diametrul exterior
al a
af al i % #
Al
T il
ilOiUlUl
v4
j # iffim
111III
T1
T2
T1
(maxim d - T. ; minim d T3c ) I

T2
T1
A
20-22
22-27
27-30
30-33
33-48
48-52
52-56
56-80
80-85
85-120
125-180
180-185
185-200
200-250
250-265
265-300
300-360
360-400
400-600
0,14
0,14
0,14
-
0,17
0,20
0,20
0,23
0,26
0,30
0,30
0,34
0,34
0,38
0,38
0,28
0,28
0,28
-
0,34
0,40
0,40
0,46
0,52
! 0,60
0,60
0,68
0,68
0,76
0,76
0,14
0,14
0,14
0,14
0,17
0,17
0,20
0,20
0,20
0,20
0,23
0,23
0,23
0,23
0,23
0,23
T2
T1
B
0,28
0,28
0,28
0,28
0,34
0,34
0,40
0,40
0,40
0,40
0,46
0,46
0,46
0,46
0,46
0,46
0,07
0,08
0,08
0,08
0,10
0,10
-
0,12
0,12
0,12
0,13
0,13
0,13
0,13
0,13
0,13
0,21
0,25
0,25
0,25
0,30
0,30
0,35
0,35
0,35
0,40
0,40
0,40
0,40
0,40
0,40
''V'
T2
0,07
0,07
3 1
3,211
'| - 1
0,08 0,251
0,08 0,251
0,08 0,251
0,10 0,30
' 3
0,12 0,35
0,12 0.35
0,12 0,35
0.12 0,35
*
* I
j
{ B
toaarvatii. Abaterile pentru tlja de preluorare a filetului ae vor lua tn funope I

pas, p m n d oont de STAS 510-74 pentru filet metric fin. Pentru un anumit
diametru exterior al fiietului se iau abaterile din olasa normal gg cazul

valor 1lor maxima I pasulut; din Qrupa A pantru a doua valoara a paranatru*
lui p.a.n.d.
Exemplu: Tn STAS 510-74 pantru diametrul exterior d 3 24 mm, aa dau pantru
paa urmitoarele valori (Tn dreptul clrora s-eu treout rubrioila din oara aa
iau abaterile):
a p |2 ma - din tabelul 10.62 se iau abaterile de la rubrioa
Normal11;
I p I 1,5 mo |
abaterile
se
iau
din
rubrioa A;
1 p | 1,0 mm |
abaterile
se
iau
din
rubrioa 8;
- | |0,75mm i abaterile se iau din rubrioa C;
Tabelul 10.63 Dimensiunile tijai la prelucrarea filatalor prin atrunjira aau frezare pa
(evi cilindrica
Diametrul
f iletului
fn toli
Diametrul
Abaterea
la strunjirea la diametrul
exterioarfi,mm exterior, mo
1/8
1/4
3/8
1/2
5/8
3/4
7/8
1
1 1/8
1 1/4
-0,10
-0,12
-0,12
-0,12
-0,14
-0,14
-0,14
-0,17
-0,17
-0,17
9,48
12,86
16,36
20,64
22,61
26,11
29,88
32,92
37,55
41,53
Abaterea
Diamet,rul
Diametrul
fiietului Tn la strunjiraa la diamatrul
exterioari,mm exterior,mm
toll
1
1
2
2
2
2
3
3
3
13/8
1/2
3/4
1/4
1/2
3/4
1/4
1/2
43,98
47,37
53,34
59,21
65,33
74,74
81,12
91,42
93,56
99,91
-0,17
-0,17
-0,20
-0,20
-0,20
-0,20
-0,20
-0,20
-0,24
-0,24
Tabelul 10.64 Dimensiunile tijai la pralucraraa filetelor trapezoidala prin

sau frazara
Abaterea la diametrul de
Abaterea la diametrul de
Diametrul
strunjire exterioarS , .mm
strunjire
Diamatrul
strunjire extarioari, mm
fiietului,
mm
Clasa de precizie
MritS
filatului ,
Normals
FinS
- 0,10
- 0>06
12-14
* 0,12
- 0,07
16-18
V/i'
- 0,12
- 0,07
20
I 0,14
22-30
-0,28
32-50
-0,34
Clasa de precizie
nun
MSritS
Normals
FinS
55 - 80
- 0,40
- 0,20
- 0,12
85 - 120 $
- 0,4
- 0,23
- 0,14
125 - 180
- 0,53
- 0,26
- 0,16
- 0,084
185 - 260
- 0,60
- 0,30
- 0,185
- 0,14
-0,084
270 - 300
- 0,68
- 0,34
- 0,215
- 0,17
- 0,10
I1
{$
N O ' 5 ' U i U ' ^ ^ u iflB

ouioifloi'o
5-wi
O O - i ' N C J O O - M U O
r*
c
c
BO
u , f ' t i' V * w u i i \ ) r o r\j ro
i'-ocnwfiBNOO'f'rvJOCDO^
+ *+ + + + +
o o o o o o o o o o o o o
oo coD o(oh 5otou ioyoi uo o
u io^ oX o'
+
o
W
o
ce
OUKUNN0>Ô9'>U<*'0N0'^N>*N
a9
f + - + * + + + + + + + + + + + + + + +
O O O O O O O O 0.0 o o o o o o o o o o
S UO lO XO 'O ÔÔÔU OW OW UW rI UvIJU NI UN WI ON OW ON U- I*UÎ -U *I
c
3
0'_.SNN-NW'ON&'l'NO(J3^f'NOOO
9
ft
T
g
s
+ + + * + + + + + + + + + + +
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
oovvninûiinuiuioooooooooo
3
S
ir
**
O
\ s \ s s v \
oo
oo ro co ts cd
+ +
"
kr
*
3
3
-i
o
a
*
.
m
rt
-i
i9
*i
a
rt
T
C
+ +
5*
e
a
Y*
O
*P
1/8
1/4
3/8
1/2
3/4
r
t'
Mr
*c
giurilor
|\> ru
oa oo ** *> * x- w
r*
Tc O
ja a
-* aa
i
a
ft
3
r*
rt
* rt
"i CJ
a
c
a
-i 3 3
oa *i sa
la strunjirea
O O O O -N M U I
1 1
m
a
i
1 1 rt
e
o o o oo o o
UO'I-*
U IUJ-*
> ^-OM U UO
O
a
Ba
i i
+ + +
o o o o o o
^ u u u w w
O i' i'
s
S
1
e
it
a*
a
rt
a
u
i*
9
rt
e
s
$
s
e
2 cEgj
c C 1
i
filete-
+ + + + +
o o o o o o
rt
g
C
eMeoutarea
^(O O B S N O ;
S ->Ulfl0N N
ui ru se oo ill o
uiD O O U iin
r
a
rt
H
i
1
e
a
a
a
pentru
S
P
U U IU N N N
i _* _
04 -
S S
N S S
ro p
jfg i u ife
intarloari
+
o
^
O
Dlaenaiunlle
lor la tevl
00 Ul - 00
UU-0<OMODO>
m s p n
Jt
C
O
10.65
ro ro ro
00 4S o
Tabelul
-----------------------------------
1
1
1
1
1
1
2
Tabelul 10.66 Disensiunile giurilor la prelucrarea f iletelor trapezoidala pentru strun-'

Jlraa interioari
Tabelul 10.68 Hwlrul d> trtotri la atrunjlraa f ilatalor aatrio* pi tripraoidila ou eu~
tita din otl rapid
Tipul
filatului
Fonti, bronz
0(el carbon de con* Otel aliet de oon*

Pasul
struotii fi opel
struct!|
f iletului ,nun
turnat
Filet ex Filet in Filet ex Filet in Filet ex Fflet 1

terior interIo
terior
terior
terior
terior
Numir de treceri pentru operetiai:
Metric
1,25 - 1,5
1,75
2.0 1 3,0
3,5 1 4,5
5.0 - 5,5
6,0
4
5
6
7
8
9
2
3
3
4
4
4
5
6
7
9
10
12
3
3
4
4
5
5
5
6
7
9
10
12
3
4
4
5
5
5
6
7
9
11
12
14
4
4
5
6
7
7
4
5
6
6
6
6
2
3
3
3
4
4
5
6
7
7
8
8
3
3
3
3
4
5
8
6
10
9
8
15
7
12
7
12
8
9
7
10
9
17
12
8
14
14
10
10
12
11
7
13
17
10
20
8
| Trapezoidal
9
17
10
14
14
8
17
10 21
10
12
22
12 26
17
8
10
30
14
19
25
12 . 25
10
12
14
22
8
10 33
33
39
28
10
12
12
28
8
10
49
14
10
35
12 42
12
Observafcii:1.NumSrul de trecari din tabal este recomandat pantru prelucrarea filetelor
netrice de clasa 3-a de precizie fi pentru filete trapezoidale de precizie
edie.La prelucrare* filetelor metrice de clasa a 2-a de precizie pi file
te trapezoidale precise, pe llngl numSrul de treceri indicat in tabel sa
iau suplimentar 2-3 treceri de finisare la viteza de 4 m/min.
2.NumSrul de treceri pentru prelucrarea filatului trapezoidal este calculat
pentru filete cu un singur inceput. La prelucrarea filetelor cu aai nulte
inceputuri,numarul de treceri recomandat Tn tabel se aSrefte cu 1-2 tre
ceri pentru fiecare Tnceput al filatului.
4.0
6.0
8,0
10,0
12,0
16,0
20,0
10
12
14
18
21
28
35
10.12.3.
Determinarea avansului. La filetare, ava
sul longitudinal al cuitului este egal cu pasul filetului*
Avansul transversal se stabile^te in funcîe de pasul filetului triunghiular; pentru filete cu pasul p < 2,5 mm avansul
de p&trundere (transversal) are direcîe perpeixlicularcL pe axa
semifabricatului atit pentru trecerile de degroare cit i pen
tru cele de finisare, iar pantru p > 2,5 mm trecerile de degroare se realizeazd cu avansul pe direcîa flan
cului filetului,
iar trecerile de finisare cu avans perpendicular pe axa semifabricatului, figura 10.7.
M&rimea avansului transversal se stabilete in funcfie de
iniltimea filetului i numSrul de treceri recomaixlate. Pentru
finisare avansul transversal se alege jumatate din avansul
transversal pentru trecerile de degrofare.
La prelucrSrile de degrofare dup& fiecare trecere longitu
dinals, pe lingS deplasarea in direcîe perpendicular^ pe axS,
386
Fig.10.7 Diracfcia da avans a cutitului s

a-perpendioulari pa axa seaifabricatului;
b-1n directia flancului f iLatului
Tabalul 10.67 Hialrul da treceri la-strunjiraa filetelor Mtrica fi trapazoidala cu cu

Jit# prevazute cu pi Scuta din carburi metal ica
Pasul
lui,mm
Materialul de perlucrat
Fonts
Otel carbon de construct)i si aliat

Filet metric exte
rior
Filet trapezoidal
Filet metric exte

rior
Filet trapezoi
dal
NumSrul de treceri pentru operatia
P
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
8,0
10,0
12,0
16,0
2
2
3
2
2
2
2
2
2
5
6
7
3
10
12
-
3
3
4
4
5
6
14
18
6
6
5
6
-
2
3
4
4
5
.-
-
2
2
2
2
2
1 .
-
* *3
4
5
6
3
3
4
4
4
9
10
12
14
5
5
5
Observatii: 1.D simbolizeazS degro?area,iar F finisarea;

2.NumSrul de traceri din tabel este valabil pentru prelucrarea filetelor de
clasa 3-a de precizie. La prelucrarea filetelor de precizie mai ridicata,
pe IfngS numSrul de treceri indicat in tabel, se adopts suplinentar:
- pentru filetele de clasa a 2-a , 1"2 treceri de finisare; pentru filetele de clasa 1~a, 2-3 treceri de finisare.
3.La
prelucrarea filetelor metrice interioare numSrul trecerilor da degro
pare se mSreste cu 1-2 treceri.
4.La prelucrarea filetelor In otal se folosesc plScufce T15K6, iar fn fonts
VK8.
cuîtul mai ar e o deplasare in sens axial, astfel:

- pentru filete p e piese necdlite 0,12 ... 0.15 [mm]
- pentru filete p e piese cSlite cu R, 1050-1250 [N/mm2]
0,05 ... 0.08 [mm]
| pentru filete pe piese c&lite cu R^ > 1250
[N/mm2]
0,03 .. 0.05- [mm]
389
10.12.4.
Deterninarea vitezei d e agchiaro. Pentru preluc
rarea filetelor triunghiulare ?i trapezoidale cu cutite din
oal rapid, se folose^te relatia:
v | -------------T" 1
py
[m/min]
(10.38)
pentru care ooeficienfcii i expanenfcii sint explicaî in

friile din tabelul 10.69.
rela-
Tabalul 10.69 Viteza ds apchiere la filetarea otelului OLC 45 cu cutit din of:el rapid
Tipul
Pasul
file-
file-
tului
tului
S 2,5
Felul trecerii
Formula vitezei de
Scheme f iletlr ii
apchiere
Treceri de degropare pi finisare
14,8
v = T0,11 p0,3 t0,7
Treceri de degropare
30
v = T0,08 0,25 <0,4
Triunghiu*
> 2,5
ler
41,8
Treceri de finisere
t 0,13
Treceri de degropare
Tra-
pi finisare ,
v =
0,3 t0,45
18,8
t 0,18
t0,7
peTreceri de degropare
zoidal
32,6
V *
t 0,14
0,2 t0/6
> 4,0
Treceri de finisare
47,8
T0,18 to7T
Pentru prelucrArea filetelor cu scule cu plAcufce din car

buri nstalice;
I pe piese din oêl nec&lit,
- 550 ... 850 [ N/mn |
I
1
i0'23
I 1 --- I1 ---------------------r-r- fl
x ' p0'3
- pe piese din oel cSlit,
= 1150 ... 1450 [ N/mm2 I
|
i0'97
v = ---------------rjfl#08
[m/min];(10.39)
[m/min];
0,*1
(10.40)
L '
in care:
este un coeficient care depinde de natura materia
lului i semifabricatului ,
- coeficient de corecfcie; i - nu
mSrul de treceri, T - durabilitatea cutitului, min; p - pasul
filetului, mm;t - adincimea de achiere, mm;x, y, m -expcoenti.
Coeficientp-i Cv din relatia 10.39 i 10.40 sint da*fi in
tabelul 10.70.
Tabalul 10.70 Coeficientul Cy la filetarea cu cutite prevazute cu pl&cute din carburi
etalice
grupa de oteluri care se prelucreazi
Tipul plicutei
Rezistente
la
rupere Ra ,
H/ Rim2
P10
P01.4
Otel carbon, otel cu cron,cu cron nichel pi cu crom-siliciu-mangan,

necftlite
650
750
850
352
286
237
' 343,2
271,0
Otel carbon, otel cu cron pi crom

nichel^ cfilite
1150
181,5
261,0
1150
242
122
1450
348,5
175
Otel cu cromailiciu~mengan(cromansil)
%srvatia. Pantru filete interioare, ptni la diametrul de 100 nm, ca urnare a oondi1*
tiilor Inriutitite de formare a apchiilor, viteza de apohiere ae reduce cu
15 - 20% fn comparatie ou valoarea rezultetfi ou relattUe din tabelul 10.69
391
In cazul n care conditiile d e lucru s i n t schiiribata, la

prelucrarea filetelor c u cuite prevazute c u p l A c u ^ e d i n carbu-*
ri
v i t ez a d e a chiere stability c u relafriile (10.39 H
10.40) s e oorecteaz& c u ooeficienfcli d e corectie d i n tabelul
10.71
Tabelul 10.71 Coeficianti 8 coractie ai vftezei 5 apchiera In cazul preluorirtl f|latalor aetr ice cu scule prevSzute cu plScute dura
1.Pantru otel carbon da constructii,ofal cu cro-silioiu-angan,otel turnat,
piese turnata din otel
Plficuta P01.4 (T15K6T)
PIScuta P10(T15K6)
Coeficient 1,25
Coaficient 1,0
60
90
20
30
45
1,25
1,15
1,06
1,0
0,92 0,87
Uzura sculei pe fata da alezare,ma
0,35
0,5
0,8
1,0
1,2
Coef icienti
0,5
0,73
1/0
1,17
1,3
Durabilitatea sculei T, Bin.

Coeficienti
100
2.Pentru fonts cenuîe

Natura aliajului dur
KAO
K30
VK3
Coef icienti
0,83
1,0
1.14
Durabilitatea sculei T, min.

Coef icienti
K30
1,20 1,25
120
20
30
45
60
90
1,45
1,27
1,1
1,0
0,87 0,79
Uzura sculei pe fata de alezare,auB
'5
0,8
1.0
1,2
1,5
Coeficienti
0,62
0,85
1,0
1,1
1,35
Coeficientul
\
K01
Kv
se stabilete cu relafia:
=
K.
K.s
Kp
(10.41)
in care K_ este coeficientul care îne seama de natura materialului de prelucrat gi se determina cu relaîile:
- pentru oel:
750 n
K B = K 1 ( ------)
(10.42)
- p e n t r u fcnt cenufle:
190 n*
K, - ( -----)
HB
392
(10.43)
- pantru footd maleabild:

150
(10.44)
K . - ( -----)
HB
In care coeficientul K 1 care caracterizeazfi g ru p a o t e l u l u i B
exponential i\ sint daî in tabelul 10.72.
Coeficientul 1 5 ine seama de natura materialului p & r ^ ii
agchietoare a sculei i este prezentat in tabelul 10.73.
Tabalul 1 0 . 7 2 C o t f i e i M t u l
Hatarialul
de prelucrat
fi exponential
d i n relitiile CIO.42)
| (10.43)
;(10.44)
ltj,fn functie de aaterialul

cutitulul
n le prelucrarea cu cuti"
ti
din aliaje
dure
c in otel rapid din aliaje

dure
din otel rapid

Otel : carbon ( C l 0,6X )
pentru Rn, N/u : < 450
-1,0
1,0
1,0
450-550
Ii
1,0
1,75
> 550
1,0
1,0
1,75
1
---- ----
I
Otel carbon cu prelucrabilitate prin apchiere ridicat5

1,2
1,1
1,75
- opel aliat cu croa
0,85
0,95
1,75
- otel carbon(C > 0,6%)
0,8
0,9
1,5
pi Inalti
1
'
I otel aliat Cr-Ni, Cr-Ho

0,7
0,8
1,25
0,85
0,8
1,25
* otel aliat cu nangan
0,75
0,9
1,5
o(el 'aliat Cr~Ni~W
0,8
0,85
1,25
otel aliat Cr-Ho, Cr-Al

" otel aliat Cr-Ni-Vn
| otel rapid
font! cenupie
fonti naleabili
0,8
0,75
0,6
0,85
0,85
0,7
-
1,25
1,25
0,25
1,7
1,7
|
1
1
1,25
1,25
si Cr-Mn
otel aliat Cr-Si,
Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Mo,
Cr-Ni-Al, Cr-Vn
393
in h
h h
Tabelul TO.73 Coeficientul da coreo|ie |
H din relatia (10.41)
Materialul
da
Coeficientul
Tn funcfcie da materialul pirtii a?ohietoare a aculei
prelucrat
0L,0LC
Oteluri rezistente la
coroziune pi
refractare
P40
P30
P20
P10
P01.4
K40
0,35
0,65
0,80
1,0
0,4
K40
P30
P10
1,0
1,4
1,9
HRC 51...60
HRC 3 5 ... 5 0
Ofel allat
FontA cenu?ie fi
raaleabiIS
0el,fontfi,
aliaje de
aluniniu
K40
K30
K40
0 ,8 5
0,83
0,92
0,74
K30
K20
IC01
K01
1,0
1,1
P10
P01.4
K30
1,0
1,2 5
K40
0 ,8 3
Otel rapid
1,0
K20
2,5
20
1,12
K30
2,7
.
Coeficientul K_ tine seama d e metoda d e prelucrare a filetului i are valoarea 1,0, d ac& operaîile d e degropare i de
fin isare se fac c u scule diferite
valoarea 0,75, d acS cele
d ou& operatii se fac cu acela i cuît.
Pentru durabilitatea sculelor se recanandS valorile:
- cuîte radiale d i n oel rapid
T 80 min.
- cuite radiale c u pl&cut& P10
T = 10 min,
- cuîte trapezoidale d i n oel rapid
T = 70 min.
10.12.5.
Verificarea turafiei se face c u relatia:

i
n ---------
[rot/min]
(10.45)
PTK,
in care 1 este lungimea canalului d e

p&
tii p ierdute y, fig. 10.8.
ie ire
f, sau
lungimo^
f%*i M . H
DepSîrea sculei se stabilet<s
cm
y ** H ctg a
relatia:
[oat]
in care H este in&l^-imaa fiietului, mi; p Kj - nuaSrul de inceputuri ala fiietului; t

tragecea cuitului fi schiabarea sensului
care se recctaandi:
- pentru filete cu p S 3 nm
t
- pentru filete cu p > 3 inn
t
(Hi.46)
pasui fir
- tiasxii pentru rede rocaîe, pentru
= 0.015
0,02 ml
10.12.6. Detarminarea putarii. Pentru puterea necesarS, atunci cind se prelucreazA filete cu scule prevdzute cu
scule din carburi metalioe, se reoomand& relapile:
I filetarea otelului:
N
| 24,2 10*3 p1,r V i

t,n It, [kM];
(10.47)
- filetarea fontei:
a
| 16,8 IQ'3 pM
v i ' 0'a K, [W],
in care iC este un coeficient al puterii, funcîede

aaterialului fi se stabilete cu relaîile:
- filetarea otelului:
R, 0,75
;
K = {---- )
750
(10.48)
duritatea
(10.49)
i filetarea fontei:
HB
\ = (----)
190
0,16
;
(10.50)
395
In cara R, este rezistanfca la rupere, iar HB duritotaa Brinell

pentru materialul care se preluareazS.
10.13. RB3IMURI DE ASCHIERE IA
GURI UNIVERSALE GRELE
PRELUCRAREA PE STRLttJ-
Prelucrarea pe maini-unelte grele ,care au diametrul ma

xim de prelucrat deasupra patului mai mare de 1000 mm prezinti
o serie de particularitfiti referitoare la: dimensiunile i greutatea piesei, oonstrucîa sculei achietoare, mSrimea fortelor
de a^chiere, stabilitatea la v i b r a t i i a sistemului tehnologic
MLTOS, r ig id it a t e a p ie s e i e t c . I n cele ce urm eazS se prezintfi
r e l a ^ ii le recom andate in lit e r a t u r e de s p e c ia lit a t e /121/ pen
tru d e te rm in a re a p a ra m e trilo r re g im u lu i de a c h ie re la prelu
c ra re a pe s tru n g u ri g r e le , c i t i re g ira u ri s in t e t iz a t e in tabele in funcfcie de d ia m e tru l maxim p o s ib il de p r e lu c r a t pe un an u m it s tru n g . R e g im u rile de a c h ie re p re z e n ta te c u p rin d princip a le le o p e ra ^ ii e fe c tu a te pe s tr u n g u r ile de a o e s t t i p : strunji
re a e x te rio a rS cu avans lo n g it u d in a l, s t r u n jir e a
f ra n ta lS
i
s tr u n jir e a in te r io a r 3 .
Succesiunea a le g e r ii s c u le i a c h ie to a re i a re g iir tu rilo r
de a ^ c h ie re e s te d a ta in schema b lo c d in f i g . 1 0 . 9 .
Se recomandS ca pe baza a n a liz e i d e s e n u lu i de e x e c u ^ ie a l
p ie s e i sS se s ta b ile a s c S a t i t r ig id it a t e a c i t i d im e n s iu n ile
de g a b a rit a le a c e s to ra , precum i c a r a c t e r is t ic ile re a le a le
s tru n g u lu i pe c a re urm eazS a se e xe cu ta p re lu c ra re a .D e asemenea
d in de se nu l de execufcie sau d in s ta n d a rd s se s ta b ile s c p r o p r ie t a ^ ile m a te ria lu lu i de p r e lu c r a t , p r e c iz ia n e c e s a rfi, r u g o z it a te a i a lt e c e rin ^ e p e n tru p ie s a supusS p r e lu c r a r ii.
R e g im u rile de a ^ c h ie re recom andate in p re z e n ta lu c r a re a s ig u rS p re lu c ra re a p ie s e lo r i n c a n d i^ iile c o s t u lu i m inim a l op e r a ^ ie i. DacS o p e ra tia co n sid e ra te ! c a n s titu ie u n " lo c irrpjst"
i n p ro d u c tie , se recomand& in te n s if ic a re a r e g im u r ilo r de a c h ie re in sco p u l m S r ir ii p ro d u c tiv itf i L i.
1 0 . 1 3 . 1 . A le g e re a s c u le i a c h ie to a re . T ip u l cuîtul u i se d e term ine in in d seama de c a ra c te ru l f a z e i sau operaîei
te h n o lo g ic e , pe baza re c o m a n d a rilo r d in ta b e lu l 1 0 . 7 4 .
V a ria n ta c o n s tru c tiv e a c u ^ it u lu i cu fix a re a mecanicd a
p lS c u ^ e i, l i p i t S
sau cu ca se te f ix a t e pe q o rp u l cuîtului, se
a le g e d in ta b e lu l 10 .75 in fu n c ^ ie de o p e ra tie , rigiditatea
s is te m u lu i MUSDP | | s ta re a s u p ra fe te i s e m if a b ric a tu lu i.
La a le g e re a v a ria n te i c o n s tru c tiv e a c u fc itu lu i d in tabelul
10 .7 5 se v o r avea in ve d e re u rm a to a re le p r i n c i p i i :
- la s t r u n jir e a in c o n d i^ li d e o s e b it de grele, se aleg
c o n s tr u c ^ ii fSr& a le z a j p e n tru f ix a r e ;
| se recanarxia c o n s t r u c t ii cu elem ents da sprijin, care au
ANALIZA CONDI Til LOR SI SCOPUL PRELUCRARU

H
2.
3.
4.
5.
U.
1.
foraa, diaensiunile, r i g i ditatea piaaai

Caracterfsticile tehnice m
rigiditatea strungulul
Proprietitile aaterialului teaifabricatului
Precizia
rugozitataa suprafetei piesei
Cerinte pentru productivitate
ALEGEREA SCULEI SI A PARAHETRILOR ACESTEIA

Tipul cutitului
2.
Partea ap ch i et o ar e
3.
4.
5.
6.
Caseta port-sculi ?i fixaraa ei

Corpul cutitului pi fixarea acestuia
Materialul pSrii apchietoare
Geoaetria pfirtii aschietoare
1.
2.
AdTnciaea de apchiere, t
Verif icare:
3.
Avansul
4.
Verif icare
IF,
5.
6.
7.
8.
9.
Viteza de a?chiere
Turatia
n
Verif icarea
.Viteza de avans
Verificarea
10.
Verificarea
W
sau Sg
< I
corectarea
n
"acS
nmax
z aax
vitezei
pentru o
Vu.
Fig. 10.9. Scheaa bloc pentru determinarea regiaurilor de
a?chiere
la
strunjirea pe
strungurile grele
o rigiditate ridicata la teniperaturile mari dezvoltate i n prooesul d e a chiere;

- variantele constructive s& asigure pozitionarea sigurcS. a
piacuei d i n carburi metalioe, atit p e suprafaâ d e sprijin,
cit i p e suprafaâ d e limitare in sens radial;
- sS se asigure rapiditatea inlocuirii pl&cuei uzate.
In tabelul 10.76. se d a u reooroandari p en t r u alegerea variantelor constructive ale cutitelor asamhlate, iar in tabelul
10.77,, pentru alegerea materialului pSrfcLi a^chietoare.
Pararoetrii geometrici ai parîi a^chietoare a cutitelor
sint prezentaî in fig .10.10 , iar valorile reoomandate pentru
aoe?tia sint date in tabelul 10.78.
1 fun*1. g f*lUl Pr*lUErirH !)

Tabalul 10.74 Alasaraa
tipulul
*rtl t u l u *
396
Tabalul 10.74
(oonttnuara)
Tabelul 10.74 (contlnuare)
10.13.2.
Alegerea aflinrcimii de a^dhiere. Adincime
de achiere in cazul strunjirii pestrunguri grele se alege in
funcîe de adaosul de prelucrare respectind
impusS
privind stabilitatea la vibraii:
tnax
<
zt
Ct D
[ram]
(10.50)
in
care: D este diametrul maxim posibil a fi prelucrat pe
strungul respectiv, in mm; zt - coeficientul, respectiv expo
nential adincimii de achiere.
Valorile coeficientului Ct L ale exponentului zt in functie de diametrul D sint date in tabelul 10.79.
11 10.10. Parametri1 geometric! I
cutitelor pentru strunjirea exterioari, frontali |

interioari tn cazul preluoririi pe ma>ini-unelte grele
BMWval. |
401
T*.tut 10.73 V T l t . oanatruotlva * - * <
pr*
-----------------------------B
-------------------- B
H
Tipul eonrtructlv >L pirjH .ohUto*r. 1 *il * f, r g PHeut.1
Tip 5
Tip 6
Tabalul 10.75 (continuara)

C a a a t a ft f i x a r a a lor
P a n t r u H 80 mm
Tipul |
Tipul 1
Pantru H = 50 mm ffj H | 63 mm
Obsarvatia: H * Iniltimaa aactiunii cutitului.
10.13.3.
Alegerea avansului d e a chiere. In caz
strunjirii p e struragurile grele valoarea avansului se calculeazS in funcîe d e tipul prelucrSrii cu relaîile:
- pentru strunjirea d e degropare i semif inisare:
Zs
Cs D
s = -------- ----o #4 . t o,35
[mm/rot]
]
(10.52)
in care:D este diametrul ma x i m posibil a fi prelucrat p e strungul respectiv (parametru al ma inii-unelte) , in mm; C a, z 8 -co
eficient i respectiv exponentul avansului d e a^chiere p e
strunguri grele, dat e in tabelul 10.80;% -unghiul d e atac prin
cipal, in grade; t- adincimea d e a^chiere, in mm;
403
T a b e lu l
1 0.7 6 V a r i a n t e c o n s t r u c t i v e de c u t i t
T i p u l conform
t a b e l 10.75
asamblate prapuse p e n tru s tru n g u ri g r e le
Modul de
fix a re a
Domeniu de f o ld s i r e : + t ip u l recomandat; ( + ) tip u l adii

Forma
p iS c u te i
Raportul
d i n t r e h pi b
I n a l t imeo
R ig id ita te a normala *a sistemului HUSDP ?i epchtere

continue
p le c u t e i h
mm
S tru n j ir e ,d e gropare t=1545 mm,8= 0 ,8 -3

mm/rot
S t r u n jir e ,d e - S tru n jire / ini

gropere si se- sare t - 1 - 5 ae
m ifin is e re t= s= 0 .2 -0.6 e/ro
4-15mm,s=0#51,5 rom/rot
R i g i d i t a t e scazuta a sistem ului HUSDP si apchiera

discontinue
S t r u n j ir e
degropare
F ix a re
mecanicS
cu a d i n c i t u r e
p e n tru b r id a
1 6 -1 2
cu a le z a j
1 4 -2 0
S t r u n j ir e ,d e
gropare,semi
f in is e re
S tru n jire ,
f inisere
1 2 -1 5
a re a l e z a j
cu a le z a j
L ip ire
s ia c u ta f S r a
1 8 -2 2
a le z e j
10-12
***
O b s a rv a tii: |
R i g i d i t a t e a e s te normala p e n tru p ie s e cu L/D < 8 j|
* Se u t i l i z e a z S tn c a z u l 1n c a re pe s tru n g se apl ica tn a c e Ia ? i tim p j i s t r u n j i r e a cu t>15 mm
*** I n c a z u l f o l o s i r i i numai p e n tru s t r u n j i r e a de f i n i s a r e | h | 6 -8 mm
l . l o a t e p l i c u t e l e cu f ixare mecanica se apeeza pe placute de reazam : pe n t r u h > 1 4 mm,din
of* I m
h < 1A H ' d i n cerburi metalica.
acvlm cmlit , (/-
Tabelul
1 0 . 7 7 M a t e r ia l u l pfir({j a p ch feto a re a c u t it e l o r
409
O b s e r v e p e : G r u p e le de u t i l i z a r e
Tabalul 10.78 Valor!! parateftor esaeetrtol

Duritatee HB
a o(alului
pralucrat
270
Degropare
Oparafta
II
Grupa de ascuf ire
, grade
f grade
, grade
H
H
H
H
=
|
40 mai
50 no
63 m i
80 bud
H b 40 bub
H = 50 BMD
H * 63 nm
H = 80 nun
H
H
H
H
* 40 mm
= 50 mm
= 63 an
= 80 bud
Retezare Finisare fttrunjIre Degropere

Iinali
Ej
t tniaere
1)
III
IV
2)
15
-5
0,0
1,0
0,6
0,7
0,5
0,5
1,2
1 ,8
0,6
0.6
70
80
606
70
40
45
50
60
40
1.4
110
120
1,2
1.5
2,0
2.5
1,0
80
100
10
10
10
0,7
1,5
1,0
1,2
0,8
2,0
1,2
2,0
1,0
1,2
1,5
1.4
Observe^!!: 1. Pentru grupa de escutire I ae reooaandl oombinarea fetal de degajare

curbiI ini i cu afirmare de apohii (la avanauri aioi apohia eate sfirlaatl
de acobitura d pe fata da degajare, la avanaur! Bar I * de aflrlaitorul
de apchii aplicat).
2. Pentru grupa de ascutire III ae reoooandi fata de degajare ou acobiturl
sau planS cu afirTaator da apchii.
3. Pentru celelalte grupa de aacutire auprefata de degejare eate plan!.
Tabelul 10.79 Valorile coeficientului
pi ala exponentului
Diaaetrul maxim posibil a fi pralucrat pe

strunguri D, mm
D = 1000
1250 < 0 < 2500
0 > 2500
D 1000
2500 > D i 1250
D 2 2500
0,6
0,9
2250
Tabelul 10.80 Valorila coeficientului C# pi ala exponentului

Diametrul maxim poaibil a
fi pralucrat pe strung,
0, mm
din rala^fa (10.51)
Tipul cutitului
conform tabelului
10.56
6
5
0,5
0,5
-0,5
din relatia (10.52)
C.
14 10*1
195 IO
'3 _
2350
406
0,6
0,6
EH
I pentru strunjirea de finisare:

s gg C$p v
P. n,
r R, '
[iran/rot],
(10.53)
in care: CgF, ps, SJ reprezint# coeficientul i respectiv exponenîi avansului de achiere, dai in tabelul 10.81;
Tabalul 10.81 Valorilo coeficientului Cp 91 al* exponentilor p 9

(1 0 .5 3 ) pentru strunjiraa as flnisars
Rugozitataa suprofepsi
>>
n#
d in relatia
C SF
Ps
ns
8 ID-
0,45
0,33
0,35 '
24 10*3
0,33
0 ,2
145 10*3
0,4
0,35
pralucrata
Ra a 10 ... 5 /on
Rfl =
5 . .2,6 /in
24 10*3
Unghiul de atac
principal x
R>a a 0,63 ... 0.32 fat
X * 5
X * 10...15
Rj -rugozifcatea suprafeêi prelucrate,in mm; r - raza de racordare la virf a cuitului,in mm;v - viteza de achiere,in m/min;
- pentru retezare, oanelare:
s = CSR D
z,3 x5
Din
3
a
b
(------)
dp
[mm/rot],
-JM
(10.54)
in care:b - este l&fimea cuîtului folosit, in mm; D . - dia

metrul final, in mm; D | diametrul piesei de prelucrat, in mm;
csr/ \t z., q - reprezinta coeficientul avansului, respectiv
fcxponenfii acestuia, daî in tabelul 10.82.
407
Tabalul 10.82
Valorila coaf icianp lor H

fl al* axponantUor I , B
(10.54) la ratazara fi canalara
Diamatrul sax in
poitbfl de pralucrat pa strung
D, nun
2500 > D 1 1000
Llpaaa cutitulul b,
fn mmm
H q H
0a m / Dp
CSR
15 > b | 10
BjjNBt S 0 ,3
min p > 0 '3
115 10'*
135 10"5
0,6
0,6
0,5
0,5
40 > b 15
.3 a m H,_p 1 0_',3_ 195 10'^

Dm{r,/Dl'
min p > 0,3
' 235 10
0,6
0,6
s
0,3
15 > b | 10
1 0,3
Dm
|
P
Di
i
0,3
min p
'
14.5
17.5
-0,6
-0,6
0,5
0,5
40 > b > 15
D, /D^ < 0,3
25.0
30.0
-0,6
-0,6
0,3
0,3
0 > 2500
C l > p > '3
Avansurile calculate cu relaîile (1 0 .5 2 ), (10.53) i

(10.54) vor fi corectate in functpe de conditiile concrete de
lucru prin aroplificarea cu urm&torii coeficienfi de corecfie:
coeficientul de corecîe in funcîe de duritatea mat
rialului de prelucrat:
a. pentru strunjire de degropare:
ns
210
^ = ( -) |
HB
(10.55)
in care: ns = 0,5 pentru HB < 210 i ns = 0,8 pentru HB > 210;

b. pentru strunjirea de finisare:
HB
0,8
k ' 1s - (
) ,
(10.56)
210
c. pentru retezare:
180
n
k "1a = ( -- 1 ,
HB
(10.57)
in care: n = 0,45 pentru HB < 180 i ns = 0,8 pentru HB > 180;

-coeficientul de corecfcie in funcfie derezistena la
covoiere a materialului plScutei pentru strunjirea de degroa~
re, semifinisare Si retezare:
JCj, 5 10'7 | L
408
(10.35) ,
Jn oare:
e s t e rezistena adm.ifiibl3.ft Xa incovoiere a plficuH
din oaxixiri metalice, i n N/mm ;
coeficient d e corecîe in funcie d e u n g h iu l d i a ta c

principal*
*3. I 1
(10-59)
P care: C3 i x # sint coeficientul respectiv expanantul unghiului de atac principal i sint daî in tabelul 10.83;
Tabalul
10.83
Valorile coeficientului
C#
pi
Rigiditatea sistetoului H U P S D
ale exponentului
X#
d i n relitia (10.59)
Ca
17,5
5
norma14
scizuti
0,7
0,4
coeficientul de corectpe ce depirrie de raportul dintre

diametrele maxim al piesei de prelucrat DBax piMa i diametrul
maxim posibil de prelucrat pe strung DM)< JB U : *
IIX .pltM
0 2
k4a # 1,1 ( ------- ----- ) '2
(10.60)
^max.a.u.
I coeficientul de corecîe in funcîe de raportul d i n t r e

grosimea h a pl&cuei i hd - grosimea optima a acesteia:
h
*5, = (
0,5
)
(10.61)
ho
Valorile de corecfcie in
corpului cuitului B i H;
H
funcfcie de dimensiunile sectiunii
| 0,075 (B-H)0'3 ,
(10.62)
1 coeficientul de corectie la retezare-canelare i n f u n c ^ i e

d e lungimea maxim# Lâx a semifabricatului:
^
ûax
='2,5 (---: )
D_.y
BAX
/,
' *fi
i n c a r e : L^_a x e s t e l u n g i m e a m a x i m a a s e m i f a b r i c a t u l u i ;
d ia jn e tru l m aS am a l a c e s t u i a .
409
(10.63)
Daax -
D u p a determinarea avansului d e a$chiere, rezultat prin I

losirea relaiilor 10*53 i 10.54 se v a calcula avansul
s rMl c u relatia:
sr..i I 1
[ran/rot]
(10.64)
i n care: s este valoarea avansului oibtinuta c u relatia (10.52)

sau (10.64);
- coeficientul d e oorecie al avansului:
K
= k is k 2s k 3s k*. 3%s k*, k 7=
(10,65)
D i n gama d e avansuri a ma inii-unelte se v a adopta valoa

r e a imediat inferioarS celei obtinute c u relat ia (10.64).
10.13.4. Determinarea vitezei d e apchlere* Viteza<fe
a chiere in cazul strunjirii longitudinale d e degrofare i ffc.
nisare p e strunguri grele se calculeazS c u relatia:
[ro/min]
v =
( 10 . 66)
T* t'0,1
i n care:Cy este u n coeficient care depinde la strunjirea de ctegro are i d e finisare d e avansul d e lucru (tabelul 10.84); m,
y v - expanenîi durabilit3ii i a i avansului (tabelul 10,84).
Tabelul 10.84Valorile coeficientului C
Tipul prelucririi
pi ale exponentilor a pi y
Grupa de utilizare a
carburii netalice
din relatia (10.66)
Cv
f inisere
P10
0,2 < s< 0,4

0,4 < s< 1,0
455
275
0,33
0,25
Strunjire de
degropere
P30
0,4 < s< 1,0

1,0 < s< 3,0
220
230
0,25
0,25
Strunjire de
I n cazul canelSrii-retezSrii
leazS c u relatia:
n 25 , 0 1
b ' s
'
0,2 1
o,
0>
0,6
viteza d e a^chiere se calcu-
[m / m in ]
Tr'
(10.67)
( ------ 1
D
Ii
In cares Gy este un coeficdent oe depinde de avansul de lucru

(tabelul 10.85); b-l&îinea apchiei, in nm; DBin-diaiaBtrul minim
al suprafeêi prelucrate, in nm; D-diametrul piesei, in nm; yvexpGTMsntului avansului de lucru (tabelul 10.85).
Tabalul 10.85 Valorila coaf lolantulul Cv yl ala axponantulul yw din ralatia (10.67)
Avansul da luoru a|aa/rot
s 5 0 ,2
Cv
150
s > 0 ,2
90
0,4
0,75
Vitezele calculate cu relaîile (10.66) i (10.67) vor fi

corectate in funcîe de conditiile concrete de lucru prin araplificarea cu urm&torii coeficienî de oorecîe:
coeficientul de corecîe in funcîe de duritatea materialului d e prelucrat;
a. pentru strunjirea d e degropare i finisare:
]r t 2 1 0 \ n*
( 10. 68)
HB
Vl
in care:
= 1,1 pentru H B 210 i r\, * 1,5 pentru H B > 210;
b. pentru retezare:
Jc
=(
210
HB
(10.69)
in care: iv = 1,8 pentru toate valorile durit3ii;

coeficientul d e oorecie in funcîe de duritatea pl&cuêi din material dur, atit pentru strunjire d e degropare cit |I
pentru finisare s a u retezare, se determine cu relatia:
J c ^ ^ l S l O 39 HRA20
in care: H R A - reprezint# duritatea plScuêi d i n
in unit^î Rockwel A ;
kv -
(10.70)
material
dur
coeficientul d e corecie funcie d e unghiul d e atac

principal, %
7
-x,vk
(10.71)
^vk X
411
(
V a lo r ile c o e f ic io n t u lu i Cvk ? i
d a te i n t a b e lu l 1 0 .8 6 .
Tabelul
10.B 6 V a l o r i l e c o e f i c i e n t u l u i
Cyk
pi
ila
ISIgiditatea sistenului HUPSD
Cvk
I normals
a le e x p a n a rx tu lu i
exponentului
dfn
relatia
(10.^)
IH
0,35
0,15
4,25
j scfizuta
Observable. % se ia fn radiani.
c o e f ic ie n t u l d e c o r e c ie i n f u n c ^ ie d e d im e n s iu n ile ^
g a b a r it a le p ie s e i i c e le m axim e /p o s i b i l a f i p re lu c ra te pe
m a fin a -u n e a lta :
^v-/=CW ( n " ^
înax.p
\n
(10.72)
in care: Iâx este lungimea piesei de prelucrat, i n

diametrul maxim al piesei supuse ptelucrarii, i n
coeficientul respectiv exponential coeficientulu i
3^4, da-fi in tabelul 10,87.
mm; DB
mm; C ^ , 1 1
d e corecîe
Tabelul 10.87 Valorile coeficientului Cy^ pi ale exponentului 9 din relatia (10.72)
^wax.p
I Tipul prelucrarii
VD
^max.du
0,1
0,2
0,3
0,4
Strunjire exterioari
0,75
0,65
IS
0,45
4,0
3,3
2,6
2,4
Observatie. 0Bax mu este diametrul maxim posibil de prelucrat pe mapina-unealti.
Viteza de achiere, utilizata pentru calculul

este determinate cu relatia:
vn = v Ky
[m/min]
turaîei,
(10.73)
in care: v - valorile vitezei de achiere obtinute c u r e l a t i i l *

(10.66) sau (10.67); \ - coeficientul total de c o r e c t i al vi
tezei:
Kv = *v1 *v2 K i K ,
412
T u r a t ia p ie s e i p e n t r u p re lu c r a r e a d la m B tru lu i D se
în A c u r e l a t i a :
dgtcoc^
1000 V.
n
le 3e
t e Pe
[rat/ndn]
(10.75)
jn care: vn este viteza de a$chiere calculate cu r e l a t i a

(10.73); D I diametrul suprafeêi prelucrate, in ma.
Ia adqptarea turaîei de lucru din gama de turafcii a m a cinii-unelte se va ||||| cant de faptul cS aceasta nu trebuie sSL
ep3easc& valoarea
admlsfl pentru metoda utilizata de fi
xare a piesei cu masa G, kg. Valoarea n ^ adraisS pentru m asa G
a piesei, se determine din fig. 10.11.
). 72)
Fig. 10. 11. "Turatia adnisi n, In
functie de oaae piasai Q: 1" prinde
rea tntra virfuri fi prinderea tn
universal jp vtrful pipufii mobile;
2- prinderea tn universal fi luneti
de tip deschis
I p "
*
I n &
rtie
10.13.5. Detenninarea cxxnponentelor farêlor de achiere F?, Fy i Fx in cazul prelucxSrii pe

strungurx grele.
La prelucrarea oêlurilor moi, cu secîuni de achii foarte mari, in special dacfi se lucreazS simultan cu mai multe cutite montate pe acelai suport de lucru al strungului, se veri
fied dacS suma componentelor tangenfciale ale formei de a^chiere
I F2 care actianeaza pe un suport nu dep3ete valoarea limit#
I Fz max admis de strung.
Corapanentele formei de a^chiere Fz, F i Fx se determini
cu relaîile:
Fa 10 Q 5 t
413
[N]
(10.76)
I | 10 i 1
(10.77)
F - 10 Fz Kx
[N]
(10.78)
u n d e : Q e s te v a lo a re a f o r t e i d e a ^ c h ie r e s p e c if ic s , in
p B S in funcfcie de avansul s i de duritatea H B a materialy]^
de prelucrat in tabelul 10.88; s I avansul d e lucru adoptat gfl
garoa de avansuri a ma inii-unelte; 1C si i|jj 1 coeficienii B |
ponentelor radial# i respectiv axial# ale fortei de achier*
dai in funcfie de raportul s/t,r/t i d e avansul s ( m / t o t ) 1
in tabelul 10.88.Valorile calculate ale fortelor
F2, Fy H
vor fi oorectate cu coeficienii de corectie pentru unghiul**
i uzura ha (v. tabelul 10.88).
Suma canpcnentelor tangenfciale i F2 va f i utilizat# pentru
verificarea dac# momentul de torsiune
nu dep#ete mcmentm
de torsiune maxim M,. IIX admis de strung,aat in cartea mainiiunelte.
'
Suma camponentelor axiale Z Fx va fi utilizat# pentru ve
rificarea din punct de vedere al fortei admise de mecanisanul m
avans al raainii-unelte.
Suma componentelor radiale Z F va fi utilizat# la verifi
carea din punct de vedere al rigidit#ii piesei.
Tabelul 10.88 Coaponentele fortei de apchlere
Tabalul 10.68 (oontlnuara)
D.ur.)n.r.. fort.1 d. .ehl.r. .piffle, Q
Q a fdaN / m m 2]
Coaf ician(i pantru uzura faai da anzara h
Forpa da afchiara
Nomograaa pantru coaficiantii K fi HL

*
y
Coaficianfci da coractia pantru unghiul y

Forpa da apchiara
- 18
'
1,22
1,19
2,08
1,11
1,13
1,47
10
20
|1,0
1,0
1.0
0,91
0,95
0,68
Tabelul 10.68 (oantinuara)

Deterainarea fortai de apchiara specif l o a Q
| [da N / m m ? ]
0,1
Qfa 0)8 0?0?0/> 0,5 Ofi 0j8 1,0
Ifi
slmm/rot]
Coafician(i pantru uzura fatai da apazara hfl
, DUB
Forfa de apchiera
0,5
1,0
1,5
ftz
1,05
1,10
1,15
Fy ' Fx
1,20
1,50
1,80
416
Cap. 11
REB3HURI DE ASCEQRE I A E R H U O O R H k PB S1SU KU KI

SEMAUTCHATE MUUnCOTrTE
11.1
CCNSIDERATH GQIEKALE
RecomandSrile incluse In acest capitol se vor refer! la

prelucrarea pe acele strunguri monoaxe semiautomate care sint
Uevazute cu doud sau mai raulte sfinii, cu posibilitflti d e iron
ware pe fiecare sanie a cel puin dou4 cuite. Se intilnesc mai
frecvent strunguri mcnoaxe dotate cu dou sfinii portcuîte; una
cu posibilitate d e avans transversal, iar cealaltS cu avans
transversal i longitudinal.
Se p o a te c a n s ta ta c S to a te sculele a?chietoare, indiferent
de sa n ia p e c a re s i n t d is p u s e , v o r lu c r a la o aceeagi turafcie a
a rb o re lu i p r i n c ip a l ; to to d a t& , s c u le le d is p u s e p e o aoeeagi sa
nie i a f la t e s im u lta n i n lu c r u se v o r d e p la s a c u o aceeai vifavX de a v a n s . Se im pune u n e o ri C o n d i a c a v it e z e le d e avans
ale d i f e r i t e l o r s S n ii s3 se a f le i n t r -u n a n u m it r a p o r t u n a fa&
de c e a la lt a . I n c a z u l p r e lu c r S r ii pe s t r u n g u r i s e m ia u ta n a te mo
noaxe cu s S n ii
m u lt ic u ^ it e , c a d e a l t f e l f i l a p re lu c r a r e a pe
a lte c a t e g o r ii d e m a in i-u n e lte sem iautom ate i a u to m a te , e t a pele de p r o ie c t a r e a re g im u lu i d e a $ c h ie re in t e r f e r e c u c e le de
p ro ie c ta re a r e g ia j u l u i i c u c e le de norm a re a p r e l u c r S r i i ,
datele d in p r e z e n t u l s u b c a p ito l r e le v in d c u p re c S d e re a s p e c te le
legate de s t a b ili r e a p a r a m e trilo r re g im u lu i d e a c h ie re .
11.2
EEAPELE DE PROIECTARE
1 . S t a b ilir e a schem e! d e p r e lu c r a r e
Se c o n s id e rs c d schem a d e p r e lu c r a r e e s te o re p re z e n ta re
g ra fic S c o r e sp u ru za to a re p o z i^ ie i f in a le ( l a s f i r ^ i t u l c u r s e lo r
de lu c r u )
a s c u le lo r a c h ie to a re . I n t r -o
asem enea schem S d e
p re lu c ra re , s e m if a b r ic a t u l v a f i p re z e n ta t aa cum a ra tA la
s f ir it u l f a z e lo r r e s p e c t iv e .
Num Srul d e s c u le a c h ie to a re f ig u r a t e p e schem a d e p r e lu
crare tr e b u ie sS c o in c id e i n p r in c ip iu c u n u m S ru l s u p r a f e t e lo r
p re lu c ra te la o p e r a tia r e s p e c t iv e . Nu se e x c lu d e in s S p o s i b i l i tatea ca u na sa u m a i ra u lte s c u le a c h ie to a re sS a c ^ io n e z e a s u Pra raai m u lto r s u p ra fe ^ e ,
ceea c e v a d e te rm in a o re d u c e rs a
num firului t o t a l d e s c u le a $ c h ie to a re . E s te d e asem enea p o s i h il
I
I
I
I
I
ca o a o e e a $ i s u p ra C a 'fi sA f i e a b tin u tA p r i n p a r t ic ip a r e a g m ai
m ai t o r s c u le . Se a c c e p ts r e a liz a r e a u n o r p o r t iu n i a la a o a la ia g i
suprafefce c o n tin u e d e c A t re n a l m u lte s c u le , d a c A a o e a s tS s u p ra fa tA v a f l supusA u l t e r i o r i a lt o r p r e lu c r a r i,
e v it in d u -s a
a s t f e l a p a ri^ x a u n o r r i z u r i in e la r e l a in t e r s e c ^ ia s u p r a f e te lo r I
p r e lu c r a ta c u s c u le s e p a ra te ( ap r ec i in d u -a e c a f i i n d
f o a r te I
d i f i d l A , d e e x e n p lu , o asemenea r e g la r e a s c u le lo r a g c h ie rto o re
la d im e n siu n e a d e lu c r u , i n c i t sA r e z u lt e
o c o n t in u it a t e p e r
f e c t s a s u p r a f e te lo r p r e lu c r a t a ).
2.
A le g e re a B w y in ii-u n e lt e
P e n tru o a le g e re
r a t io n a lA
a m a ^ in ii-u n e lt e , s e im pune
lu a re a i n c o n s id e ra re a u n o r f a c t o r ! t e h n ic o -e c o n o m ic i, exon
s in t c e i p r iv in d form a i d im e n s iu n ile
s e m if a h r ic a t u lu i, form a
$ i d im e n s iu n ile s u p r a f e t e lo r d e p r e lu c r a t , c c n d i t i i l e
te h n ic e
de c a lit a t e im p u se p ie s e i p r e lu c r a t e , v o lu m u l p r o d u c ^ ie i, m a ^ in ile -u n e lt e d is p o n ib ile in s e c ia d e p r e lu c r A r i m e c a n ic e e t c .
3 . stabilirea mBtxxiei de instalare a o-irifahrdfatiiiirt

La rezolvarea acestei etape, se tine cont de forma sa de
dimensiunile semifabricatului, de tipul mainii-unelte stabilite anterior. In principiu, semifabricatele pot f i instalate
intre virfuri, pe domuri sau/i in dispozitive de tip mandri! nA. In cazul semifabricatelor caracterizate printr-o rigiditate
scazutA, se va acorda atenîe unei sprijiniri suplimentare, folosind una sau mai multe lunete. Intrucit momentele de rotaîe
atincj valori relativ mari, se va prefera antrenarea in micare
a semifabricatelor cu ajutorul dispozitivelor de tip mandrinA.
4. Stabilirea sculelor ayhietoare, a dispozitivelor
$i veri ficatoarelor
In cadrul acestei etape, se stabilesc tipul i caracteristicile dimensionale ale sculelor, parametrii gecmetrid i
constructivi, precum i materia] ele pSrtilor active ale scule
lor. In general, principiile de alegere a sculelor a^chietoare
de la prelucrarea cu o singurA sculA (pe maini-unelte uni
versale) rAmin valabile i in aoest caz. Afirmatii similare se
pot formula s-fi in legAturA cu dispozitivele i verif icatoarele
ce vor f i utilizate.
5. Stabilirea modului de instalare a srailelor
Instalarea sculelor se poate efectua in suporturi portscule normale (pentru una sau douA scule a^chietoare) i in supor
turi speciale (prevAzute cu locafuri pentru 3...15 scule). Modul de instalare va trebui sA indeplineascA oerinfcele unei
orientAri corecte a sculei, ale unei reglAri oomode a sculei la
dimensiunea de lucru i ale unei fixAri suficient de rigide a
sculei.
6. Stabilirea valorilor adindmilor de acfaiere
La strunjirea longitudinal A, adincimea de a^chiere se cansiderA egalA cu marimea adaosului de prelucrare pe razA, adaos
indepArtat intr-o singurA trecere la faza respective. La
strunjirea frcntalA, nrtfncintfvi da achiere va o o re c p u n d a m ir i r a i i adaosului d e prelucrare, fiind deed. e g a ia

c u d if e re r x ta
d in t r e
lu n g im e a
i n i t i a l s ? i oaa finals a ootai d a r a f e r in ^ A
p e n tru
s u p r a f a ta p r e lu c r a t A . I n
cazul prelucririi c u avans
t r a n s v e r s a l a s u p r a f e t e lo r p r o f i l a t e i a c a n a l elor anplasate
pe s u p r a f e ^ e le
c i l i n d r i c e , a d in c im e a d e a $ c h ia re
se oonsidarS
e g a lS c u IS tim e a p & r t i i a c t iv e a c u t i t u l u i , m A s u ra ti i n lungul
a x e i d e r o t a t i e a p i e s e i . I n s it u a ^ ia I n c a r e
a d in c im e a de a?c h ie r e e s te v a r i a b i lS c o n tin u u i I n a c e la ^ i s e n s , p e n t r u unele
c a lc u le , s e p o a te lu a i n c o n s id e r a re o a d in c im e m e d ia :
t -
[ mb]
(11*1)
D a cS a d a o s u r ile d e p r e lu c r a r e au v a l o r i m a r i, s t a b i l i r e a
a d in c im ii d e a $ c h ie re o o re s p u n z S to a re f i e c f ir e i t r e c e r i s e p o a te
r e a liz a
p e b a z a re O a n a n d S r ilo r e x is t e n t e l a p r e lu c r a r e a c u o
s in g u rS s c u lS .
7 . S t a b i li r e a a v a n s u r ilo r d e lu c r u
F a c t o r ii d e c a re s e t in e c a n t l a s t a b ilir e a
m S r im ii a v a n
s u lu i d e lu c r u s i n t : t i p u l i c a r a c t e r u l p r e l u c r S r i i (d e g r o a r e , s e m if i n i s a r e , f i n i s a r e ) , r i g i d i t a t e a
s e m if a b r ic a t u lu i i a
s is t e m u lu i d e
f ix a r e
a a c e s t u ia , c e r in t e le d e p r e c i z i e f i d e
r u g o z it a t e a s u p r a f e t e lo r d e o b t in u t , n u m S ru l i p o z i gi a s c u l e lo r
a f la t e s im u lta n i n lu c r u , r i g i d i t a t e a s c u le i i a s is te m u
l u i e i d e p r in d e r e , n a tu r a m a t e r ia lu lu i s em i f a b r i c at u l u i , m f ir imea a d in c im ii d e a ^ c h ie r e . P e n tru s t a b i l i r e a
m ari,m i i a v a n s u r il o r d e c a l c u l l a p r e lu c r a r e a p e s t r u n g u r i m onoaxe r a u l t i c u t i t e ,
A tu n c i
se p o t f o l o s i re c o m a n d a rile
c u p r in s e i n t a b e lu l 1 1 . 1 .
c in d s t r u n g u l d is p u n e d e a v a n s u r i c u v a l o r i f i x e , e s t e e v id e n t
c3 m firim e a a v a n s u lu i a d o p ta t ( i n c o n f o n n ita te c u re c c m a n d S r ile
d in t a b e le s a u p e b a z a u n o r c a lc u le )
v a t r e f c u i s i c o re s p u n d S
u n e ia d i n t r e a c e s te v a l o r i .
8 . V e r if ic a r e a m SrHmi j a v a n s u r iia r
F o lo s in d r e l a t i i l e c u n o s c u te d e l a p r e lu c r a r e a c u o s in g u
ri
s c u lS , s e c a lc u le a z m & rim ile
f o r t e l o r d e a ^ c h ie r e , f i i n d
p o s ib iia , c a a t a r e , r e a liz a r e a
u n o r v e r if ic 4 r i
s p e c if ic e ( d i n
p u n c tu l d e v e d e re a l s o l i c i t d r i i c o r p u lu i s c u l e i , a l r e z i s t e n t e i p lS c u t e i d i n
c a r b u r i m e t a lio e , a l f o r t e i a d m is e d e m e c a n is m u l d e a v a n s e t c . ) .
A t u n c i c in d v a lo a r e a f o r t e i e f e c t iv e
g e n e ra te d e d e p la s a re a c u a v a n s u l a d o p ta t e s t e m ai m a re c ^ s c it v a lo a r e a f o r t e i a d
m ise d e c r i t e r i u l d e v e r i f i c a r e c a n s id e r a t , s e v o r s t u d ia p o s i b i l i t A t i l e d e e v it a r e
a u n e i asem enea s i t u a t i i . A s t f e l , d a c S
f o r t a t o t a l s d e a v a n s e s te m a i m are d e c it f o r t a
a d m is S d e m e ca n ism u l d e a v a n s , s e v o r e x a m in a m a i i n t i i p o s i b i l i t S t i l e u n e i
420
421
Tabelul 11.1 (cantinuere)

3*
Coeficienti de coractia ai avansurilor ds dagropare

Hatarialul ds pralucrat
Otal cu duritataa
Hatarialul partii
active a aculai
apchiatoare
125
156
187
HB,
215
pina la:
248
Fonta cenupie cu
duritataa HB, ptni la:
>248
160
220
280
Fonta aaleabfla ou
duritataa HB, pina la:
150 l 180
------ -------- .
120
Coeficientul da coractie
Rp3,Rp4
422
1 ,2 0
1 ,1 0
1 ,0 5
1 ,0 0
0 ,9 0
0 ,8 0
1 ,
P05
0 ,8 0
0 ,7 5
0 ,7 0
0 ,6 5
0 ,6 0
0 ,4 5
P10
0 ,9 0
0 ,8 7
0 ,8 0
0 ,7 2
0 ,6 6
0 ,5 5
P30
1 ,0 0
1 ,0 0
0 ,9 0
0 ,8 0
0 ,7 2
0 ,6 5
1 ,2 0
1 ,1 0
1 ,0 5
1 ,0 0
0 ,9 0
0 ,8 0
K 3 0 , ICAO
1,1 0
1,00
1 ,3 0
1,40
1,1 0
1,30
1,20 1
- .
*-
Ml
V '
1,00
1,40
1,30
H 1
1^0
ObservetH: 1) Valori I* avanaur ilor din tabal aa alag In functia da rigiditataa sistaaului tahnologic. Pantru sistaas tehnologice
cu rigiditata ridicata, sa alag valori aari ala avansurilor; pantru sistaas tehnologic* cu rigiditate aadie, sa
adopta valori aedli ala avansurilor, iar pantru sisteae tahnologic* cu rigiditate redusa, m slag valori aici ala
avansurilor; 2) Avansurila raala pot fi valoric sub oala tabelata, daca sint liaitate ds conditii
star* s
suprafetei sau de aLta rastrictii practice; 3) In tabal, duritipla Brinell ale font* Ior otelur ilor
axpriaate In daN/ca .

,!t
" T 1 B S
g? ot.lurilor
font.lor
Brin.U
$ l
In d*N/ca.
pr..
m o d if ic S ri a sch em ei d s p r e lu c r a r e , d e exem plu p r i n t r -o a lt A

re p a r tia a r e
a f a z e lo r d e p r e lu c ra r e f i num ai dacfi a c e s t lu c r u
n u e s te p o s i b i l , se v a p ro o a d a la
o m ic o ra re o o re s p u n zS to a r*
a a v a n s u r ilo r . D a t o r it i e x is te n ^ e i s im u lta n e I n
lu c r u a m ai
n u lt o r s c u le a ^ c h ie to a re , s t a b ilir e a m S rim ilo r s o l i c i t o r i l o r
c re a te de mi .?ca re a d e a va n s i n d i f e r i t e ccm ponente a le s is te m u
l u i t e h n o lo g ic , i n v e d e re a v e r i f i a S r i i c o r e c t it u d in ii avansu
l u i a d o p ta t, e s te m ai d i f i c i l i d e c it la p re lu c ra r e a c u o s i n g u ra s c u ld ? i p re su p u n e lu a re a i n c o n s id e r a re a u n o r scheme m ai
ocm plexe d e lu c r u . De e x e m p lu , r e l a ^ i i p e n tru v e r if ic a r e a avan
s u lu i d in p u n c tu l d e v e d e re a l d e f o r m a f iilo r a d m is ib ile l a p r o
lu c r a re a c u m a i m u lte c u t it e a u n u i s e m if a b ric a t f i x a t i n t r -u n
d is p o z it iv d e t i p
m a n d rin fi s i n t p re z e n ta te
i n subcap i t o l u l
13. 2 . 8 , a s t f e l d e s it u a f c ii in t iln in d u -s e m ai f re c v e n t i n c a z u l
s t r u n g u r ilo r r e v o lv e r a u to m ate ? i se m ia u to m a te .
D aca f o r t e le d e a va n s in r e g is t r e a z 3 o v a r ia b le i n t r e a n u m ite l i m i t e , c a u rm a re a m o d if ic d r ii a d ln c im ii d e a c h ie re , se
va lu a i n c o n s id e r a re s it u a ^ ia c o re s p u n z S to a re f o r t e i m axim e d e
a va n s.
9 . C a lc u lu l lu n g in d JL o r c u r s e lo r d e lu c r u
P e n tru u n a n u m it i n t e r v a l d e tim p , i n c a d ru l u n u i c i c l u d e
lu c r u , d i f e r i t e l e
s c u le s e p o t a f la
in t r -u n a d i n u rm a to a re le
s t & r i:
a ) R e p a o s ,d a c S s c u la n u e fe c tu e a z a n i c i u n f e l d e m i c a re ;
b ) M if c a re d e a p ro p ie re sa u de r e t r a g e r e
in ra p o rt cu se
m if a b r ic a t u l, e f e c tu a ta
c u o v it e z a s u f ic ie n t d e m a re , c o r e s p u n z S to a re a v a n s u lu i r a p id ;
c ) M i c a re d e lu c r u , c u o v it e z a c o re s p u n z a to a re a v a n s u lu i
de lu c r u ,
c in d
s c u le le s e d e p la s e a z a r e l a t i v l e n t , a s ig u r in d
in d e p & rta re a
a d a o s u lu i d e p r e lu c r a r e . I m g u e a c u r s e i d e lu c r u
. e s te d e c i m arim ea d is t a n ^ e i p a r c u rs e d e s c u ia
c u v it e z a a d e c va tS a v a n s u lu i d e lu c r u .
I n c a z u l g e n e r a l, e x p re s ia lu n g im ii l oj a c u r s e i d e lu c r u
la o f a z a o a re c a re i e s te d e fo rm a :
h i = l si + l pi +
+ ld
[ I
<11-2)
i n c a re l ?j e s te lu n g im e a d is t a n $ e i d e s ig u ra n & , p e n tr u e v i t a re a d o c m r i i s c u le i d e s e m if a b r ic a t , l a s f i r ^ i t u l m i^ c S r i i df
a p ro p ie re c u a v a n s r a p id ;
| lu n g im e a d e p & tru n d e re , c o re s
p u n z a to a re
a c e le i d is ta n c e p a rc u rs e d e m u c h ia a ^ c h ie to a re <
s c u le i, d u p a o a n u m ita d i r e c ^ ie , c u o v it e z a e g a ia c u v it e z a d
avans d e lu c r u , d i n irc m e n tu l c o n t a c t u lu i e f e c t i v i n t r e m nnhi
a f c h ie to a re
i s e m if a b r ic a t f i p in a i n m oraentul i n c a r e m uchi
a c h ie to a re a s c u le i e fe c tu e a z a p r e lu c r a r e a c u in t r e a g a a d in c i
me d e a f c h ie r e ;
1 , - lu n g im e a d is t a n e i d e a g c h ie r e e f e c t i v
(dupa d e s e n u l p i e s e i )
- lu n g im e a d is t a n $ e i d e d e p g g ir e .
C it e v a
re c o m a n d S ri p e n tr u c a l c u lu l sa u p e n tr u s t a b ilir *
423
Tabalul 11.2 NariiHt ooapanentalor lungiailor curaelor de lucru pentru unela pralucrerl reelizata pa atnwffa'i
_____________ aonoaxa cu ginii a l t < c u t i U ^ _ ^ ^ ^ M
Falul
pralucriri i
Conditi i
de prelucrere
Schite prelucrarii
Coaponentele lungiaii
cursei de lucru, in aa
Qbaarvat jI
l a * Id e s e n
424
Cu ieyire
Iibera a
cutitului
Strunjire longitudinala axtarioara (celcut aaparat al

lungiaii cursei
de lucru)
PTna la
un prag
Tabalul 11.2 leantinuerel
425
j k L _- p r o *c t i*
tSifuiih prar-
J efpal p* aw
j d* rati(u
Strum]ire piana
(calcul aeparat
al lungiaii
cursei da lucru)
Pina la
o treapta
cilindrica
426
Strunjire lon
gitudinal a a
arboritor
a)Pentru fiecare
treapta cite un
cut it
b)Lungiaea de
aiguranta par*
cursa dupa o
directia obiica
t
~la
f
--------
A l \
V '
Strunjire plana
a arbor ilor
Pentru fiecare
ai4 >rafa(a cite
un cut it
I
m
Tab.lui 11.2 339
i M u l
11.2
a) Cu divizarea
treptei da lungiae aaxiaa
b) Lungiaea da
sigurante parcurse dupa o
directia cblica
labtlul M
tg
(2...5)
.2
loaniiiuiri)
I-pozitfa tni*
(tali a cut fur
lui A;
11 -incaputul
strun]tril low
gltudinala;
jlll
pozitia fl
jnala a c* 4 itu
lui A;
n-naarul B
cuîta cara
prelucroazi
traspta d
gtaa aaxteS
conponentelor lungimil cursei de lucru a l n t c u p r in s e In t a b e le le 11.2 ?i 13.9. Intrucit unele dintre mflrimile c o ra p a n e n ta la r
curse l or de lucru pot lua valori Intre anumite limite, e s t e p o s ib iia
a d o p ta re a
u n e i valori intregi a lungimii cursei da
l u c r u , f a c i l i t i n d u - s e a t i t unele calcule ultarioare, cit gi reg la r e a p r o p r i u -z i s a a m a g in i i -u n e l t e .
10. C a l c u l u l l u n g i n i l a r c u r s e la r d e a g c h ie r e
C u n o s c in d u -s e
m f ir im ile
c a n p o n e n te lo r lu n g i m ii c u r s e i d e
l u c r u , p o a te f i d e t e r m in a te
lu n g im e a c u r s e i d e a c h ie r e , p r i n
a o e a s ta
in t e le g in d u -s e
a c e a p o r t iu n e a c u r s e i d e lu c r u i n c a d ru l
c S r e ia
s c u la c a n t r i b u ie e f e c t i v l a in d e p g r t a r e a d e m ate
r i a l s u b fo rm 5 d e a c h i i.
lu n g im e a 1 ^ , a c u r s e i d e a g c h ie r e l a o f a z a o a r e c a r e i s e
va
d e te r m in a c a a t a r e
p r in
lu a r e a
i n c o n s id e r a r e a lu n g im ii
d is t a n c e ! d e p a t r u n d e r e
I p , , a lu n g i m ii d e
a g c h ie r e
l a(
(u n e o r i)
a lu n g i m ii d i s t a n t e i d e d e p a ir e l d j . U lt im a o o n p o n e n ta ( l d i ) s e v a lu a i n c o n s id e r a r e n u m a i a t u n c i c in d d is t a n t a
d e d e p a $ ir e
e s te p a rc u rs a d e c u t i t c u In ia t u r a r e
d e a p c h ii,
n e f i in d d e c i v o r b a d e s p re o i e g i r e l i b e r a a c u i t u l u i :
leal = V
+ Id.
I]
(U-V
1 1 . C a lc u l u l i u n S r u ln i d e r o t a $ i i a le
a r b o r e lu i
p r i n c i p a l p e n t r u c u r s e le d e lu c r u
P e n tru c a l c u lu l n u m S ru lu i r e a l N r i d e r o t a t i i a le a rb o re
l u i p r i n c i p a l , a f e r e n t f ie c S r e ia d i n t r e f a z e le i , s e v a f o lo s i
r e la t ia :
lc.
N rj =
[r o t ]
(1 1 .4 )
s.
l ci f iin d
lu n g im e a c u r s e i d e lu c r u , i n nm , i a r s , - a v a n s u l 5
lu c r u , i n m m / ro t.
D a ca s e v a lu c r a s u c c e s iv c u d o u a s a u m a i m u lte
a v a n s u ri I
d e lu c r u d i f e r i t e , n fim a ru l t o t a l d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r i n - I
c ip a l p e n tru
a c e a s a n ie s e v a c a lc u la p r i n in s u m a re a n u m e re lo r
d e r o t a t i i c o re s p u n z a to a re p o r t i u n i l o r p a r c u r s e c u a v a n s u r i de
lu c r u d i s t i n c t e .
In
c a z u l s t r u n g u r il o r s e m ia u ta n a te m u lt i c u t i t e l a c a re
to a te
s S n iile
lu c r e a z a s im u lt a n , n u m a ru l d e r o t a t i i d e lu c r u
a le a r b o r e lu i p r i n c i p a l , a f e r e n t o p e r a t ie i t e h n o lo g ic e , s e s t a b i le t e c a f i i n d c e l m a i m a re d i n t r e n u m e re le d e r o t a t i i s t a b ilit e
p e n tru
f ie c a r e s a n ie . A c e s t num Sr d e r q t a t i i e x e r d t a o
i n f lu e n t a
d e te rm in a n ta a s u p ra d u r a t e i c i c l u l u i d e l u c r u , avind
c a r a c t e r l i m i t a t i v i n o t in d u -s e c a a t a r e c u N r l j a .
In
c a z u l m e n tio n a t a n t e r io r ( l a l u c r u l s im u lta n c u to a te
s a n i i l e ) , s e c c n s t a t a u n e o r i e x is t e n t a
u n o r . d if e r e n t e m a ri
in t r e
n u m e re le d e r o t a t i i a le
a r b o r e lu i p r i n c ip a l p e n tru
428
| ie c a re s a n ie i n p a r t e .
R e d u c e re a n u m firu lu i l l m l t a t l v d e r o t a t i i Mr H
p o a te f i
o t^ ir iu ta
in t r -o
a s t f e l d a s it u a t ie
i n t r -u n u l d in u rm & to a re le
moduri!
a ) P r in
m S rire a n u n v a ru lu i d e s c u le u t i l i z a t a l a p r e lu c r a
re a s u p r a f e t e lo r c a r e s o l i c i t # t im p i m a ri d e lu c r u ;
b ) P r i n t r - o m o d if ic a r e a r e p a r t i z S r i i s c u le lo r a ^ c h ie to a re
pe s S n i i , u r m 3 r in d u -s e d im in u a re a i n c S r c S r i i s 5 n i i l o r m a i s o l i c it a t e i c r e f t e r e a i n c S r c S r i i s S n i i l o r m a i p u t in s o l i c i t a t e .
D a cS s S n i i l e
lu c r e a z S s u c c e s iv , f o lo s in d u -s e in s & o s i n g u rfi t u r a t i e l a n i v e l u l a r b o r e lu i p r i n c ip a l a l s t r u n g u lu i a u to
m a t, n u m S ru l t o t a l r e a l d e r o t a t i i Nrt s e d e te rm in S p r i n in s u
m area n u m e re lo r d e r o t a t i i a f e re n te f i e c S r e i f a z e , e x e c u ta te d e
c S tre f ie c a r e s a n ie s
N yj f
[ro t]'.
(1 1 .5 )
A t u n c i c in d o a n u m itS s e c v e n tS s e e x e c u tS s im u lta n d e c S t r e d o u S s S n i i , l a c a l c u lu l n u m S ru lu i t o t a l d e r o t a t i i a le a r
b o r e lu i p r i n c i p a l s e v a lu a i n c o n s id e ra r e n u m a i n u m S ru l c e l
m ai m are d i n t r e c e le d o u S num ere d e r o t a t i i a f e r e n t e s S n i i l o r
in c a u z S .
1 2 . C a lc u l u l n u m S ru lu i d e r o t a t i i a le
a r t o r e lu i
p r i n c i p a l p e n t r u c u r s e le d e a c h ie re
I n c a d r u l u n e i f a z e o a re c a re i , n u m S ru l d e r o t a t i i N si a le
a r b o r e l u i p r i n c i p a l p e n tr u c u r s a d e a c h ie re s e c a lc u le a z S p e
ba za r a p o r t u lu i i n t r e lu n g im e a c u r s e i d e a c h ie re 1 ^ l a a o e a
fa z S i , i n mm, i a v a n s u l d e lu c r u
s { l a r e s p e c t iv a f a z S i ,
in m m /ro t:
N aj =
[r o t ]
(1 1 .6 )
si
1 3 . f a l n i l i i l o o e f ic ie n t i 1o r t i n p i l o r d e a ^ c h ie r e
ja C o e f ic ie n t u l t i n p u l u i d e a c h ie re t { s e d e te rm in S p e n t r u
Iie c a r e f a z S 1 f o lo s in d r e l a t i a :
Ti
N.i
--- I S
i max
(1 1 .7 )
in c a re N a1 e s t e n u m S ru l d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r i n c i p a l
p e n tru c u r s a d e a f c h ie r e
la
fa z a
i , in r o t , ia r
Nri
n u m S ru l m axim d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r i n c i p a l , d i n t r e
c e le
a fe re n te d i f e r i t e l o r
s c u le
c a r e lu c r e a z S s im u lt a n l a f a z a i ,
in r o t .
Se , p o a te d e te rm in a v a lo a r e a c o e f i c i e n t u lu i t i i r p u l u i d e
a f c h ie re
t,
cu a j u t o r u l
r e la tie i:
*ii
1cl max
T, - --------
111
(11.8)
lMi fiirri luragimea cursei de achiere, in mm, iar 10 - lungimea maxima a cursei de lucru executate simultan la faza if
in mm.
14. stabilirea
ccnventicnal-eacncioe ale sculelor acbietoare
La prelucrarea mecanica cu o singurS scuia a^chietoara,
pe maini-unelte universale, durabilitatea economics poate fi
determinate relativ siraplu fi se elaboreazS ca atare normative
cu durabilitati econcmice medii, specifice diferitelor metode
de prelucrare mecanicS.
La prelucrarea pe maini-unelte automate fi semiautcmata I
cu mai multe cutite simultan, nu se pot realiza asemenea norma
tive, deoareoe influenza diferiîlor factori asiipra valorii durabilitStii optime este mult mai pranuntatS. Totufi, pentru a
facilita proiectarea regimurilor de afchiere la prelucrarea cu
mai multe scule simultan, s-au intoanit normative cu durabilitSti economice medii, valabile pentru situatia cind respectivele scule ar lucra independent, firi a se îne deci seama de numirul de scule ce lucreazS simultan. Intrucit o astfel de durabilitate economics medie nu asigurS o prelucrare economics,
atunci cind se lucreazS cu mai multe scule simultan, ea mai
este numitS fi dumhilitate conventional- econoqicS, notindu-se
cu T__u.
conv
In acest sens, pentru stabilirea durabilitatilor conventianal-eccnomice T
., pot fi desigur folosite recomandarilej|
referitoare la prelucrarea cu o singurS sculS; in mod orienta- I
tiv, se pot utiliza datele menticnate in tabelul 1 1 .3 .
15. Calculul riurafri1it&tilor sculelor, exprimate in
timpi efectivi de agchiere
Durabilitatea exprimatS prin timpul efectiv de achiere al
fiecarei scule se determina cu ajutorul relatiei:
Ti = T(-Tconv I
(H.9J
in care t { este coeficientul timpului d e a f c h ie r e l a faza i ?i

7oonv f ~ durabilitatea conventional-ecanomica a s c u le i achietoare, pentru faza i, in min.
16. Stabilirea d ia m e t x e la r d e aalcul
In calitate de diametre ce vor fi folosite pentru
unele calcule ulterioare (Do)), se vor cansidera diametrel#
caracteristice suprafetelor exterioare ale semifabrioatului,
430
af
p a n tru p ra lu c ra r a * s u p r a f * t* lo r x ta rlo o ra , d ia m e tra l* s u p ra fe

t e lo r f in a ia B p a n tru p ra lu c ra ra * s u p r a f t * lo r in t a r io a r a f i
{jia m B tre le m axim a, I n c a z u l 8
f r o n ta l* aau o o n io * .
1 7 . C a lQ i l u l r y o r t u lu i
D , ln/Do|
a l d ia a a t r a l a r
Se c a lc u le a z a a c e s t r a p o r t num ai p a n tru f a z e le da s t r u n jir e
f r e n t a ls f i
s t r u n jir e
o o n ia i. C u n o a g te ra a r a p o r t u lu i
e s te n e c e sa rtt a tu n c i c in d se fo lo s e s c c o e ff ic ie n t!
3e' c o r e c p a a v i t e z e i d e a g c h ie re , da re g u ia |
de d e te rm in a re a v i t e z e i d e a f c h ie re f i in d v a la b ile p e n tru s t r u n ji
re a lo n g it u d in a l& .
1 8 . D e te rm in a re a v ite e z a i d a a s c h ia re
P e n tru d e te rm in a re a v i t e z e i de a $ c h ie re se a p e le a zft l a
r e l a t i i l e f o lo s it e I n c a z u l p r e lu c r & r ii c u o s in g u rA s c u ia , d a r
lu in d u -s e i n o a n s id e ra re d u r a b ilit a t e a c o n v e n tio n a l - econcm icft
T
. . I n lip s a u n o r r e l a t i i c o re s p u n zfito a re d e c a lc u l, se p o t
fo T o s i e v id e n t i v a lo r i a le v it e z e i d e a $ c h i e re ta b e l at e f i
caconvandate p e n tru d i f e r i t e onnri-lfrH d e lu c r u , r a p o r t a t e , d e s ig u r , l a o a n u m ita d u r a b il it a t e o o n v e n tio n a l-e o c n c n d o i ôonwl*
1 9 . S t a b ilir e a t u r a ^ i i l o r c o n v e n tic n a l-e o c n c n a o e a le
a r b o r e lu i p r in c ip a l
P e n tru f ie c a r e
fa z a d e p r e lu c r a r e , se d e te rm in e v a lo a re a
t u r a t ie i c o n v e n tio n a l - econom ice a a r b o r e lu i p r in c ip a l n ^
1 SSil1
i "
1000 v
------------------- 1 1 1
* I Dc,
[ro t/ ta in ]
(1 1 .1 0 )
in c a re v
, e s te v it e z a o a n v e n tic n a l-e o o n o n ic i l a f a z a i , i n
m/tain, i a r Dcj - d ia m e tru l d e c a lc u l, i n mm.
S c u la a f c h ie to a re p e n tru c a re r e z u lt a
t u r a t ia
c o n v e n tio
n a l - eco nom ics ce a m ai re d u sA se n u m efte s c u lS l i m it a t i v S d in
p u n c tu l d e v e d e re a l v i t e z e i de a $ c h ie re . E s te d e d o r i t c a t u r a t iile
c o n v e n tio n a l-e c c n c rn ic e a le a r b o r e lu i p r i n c ip a l , p e n tru
s c u le le c a re lu c re a z S s im u lta n , sA f i e c i t m ai a p rq p ia te c a v a
lo a re ;
a c e a s tS c o ra a itie n u e s te in d e p lin it a , se p o a te r e curge e v e n tu a l l a o sch im b a re a m a t e r ia lu lu i p S r t i i a c t iv e a
s c u le i a f c h ie to a r e . De e x e n p lu , la p ie s e le i n t r e p t e , s u p r a f e te le cu d ia m e tre m a ri se p o t p re lu c ra c u a ju t o r u l u n o r c u t it e
cu p lfic u te d in c a r b u r i m e ta lic e , i a r c e le c u d ia m e tre m ic i, c u
a ju to ru l u n o r c u t it e d in o t e l r a p id .
2 0 . G a lc u lm
v a l o r i l o r c o e f ir ie n t i 1or e x p o n e n tia l!
a i v i t e z e lo r r e la t iv e
P e n tru s c u le le a $ c h ie to a re c a re lu o re a z a l a t u r a t i i co n
v e n tio n a l -e co n o m ice c e dep4esc t u r a t ia c o n v e n tic n a l-e c o n a n io S
a s c u le i li m it a t i v e c u mad p u t in d e 50% l a p re lu c ra r e a o t e lu lu i
cu m a i p u t in d e 80% l a
p re lu c ra r e a f o n t e i, se d e te rm in a
v a lo r ile o o e f ic ie n t ilo r e x p o n e n tia l! a i v it e z e lo r r e l a t iv e .
431
Tabalul 11.3 Valeri Mdil pantru durabilitatea coneenHemlmfnmtmIni Tn|>|

A. Prelucrarea eu cutite pa toata tipurila da Mplnf-tfalU
Meter lalui de
preUiiorat
Materialul pirtil
epchletoare
Tipul ou(Itului
Otel
Fonta
Cutite normal* de atrunjlt exterior,

cutite de atrunjlt plan
Rp3,Rp4
P05 ,P10 ,P20,P30 ,K30 ,IC40
earn # lln
40
50
90
30
Cutite pentru strunjit canal*,

de retezat >1 prof Hat
Rp3,Rp4
P05,P10,P20,P30,K30,K40
20
30
30
Rp3,Rp4
Cut H e prof 1late
90
90
B. Pralucrara naoanici cu burghie, adlncitoare 9! scule de f iIatat

Costul M j i n i f uneitat
Tipul sculei
Materialul
pArt11
a?chietoare
Diametrul
Scizut sau aediu
mm
Ridicat
Otel
Fonts
Otel
Fonti
convJ in
I
Rp3
Rp3
Rp3
KAO
10-20
21*40
41-60
10-20
15
30
60
25
50
150
8
15
30
50
25
50
100
8
Rp3
25-40
25
75
20
60
P30
20-40
40
20
25
15
41-80
60
30
40
20
110
90
90
0
Burghie
elicoidale
Adincitoare
KAO
P30 ..
KAO
I Piepteni de f 1Ittat
Tarozi
Filiare rotund*
A30_
- .
C. Preluorarea aecaniol prin frezare
I
H
i
plrtIj
H s latnarA
Diaaetrul frezat 0, an
Tipul frezai
50
Fraze frontal* II disc

Otal
rapid
Carburi
metal1ca
75
100 I 150 | 200 j 300
*00 | 300 I
DurabiIiiatea conventional-econoaitcl *corw la1n|

100
120
130
170 250 I 300 I 400 I 500 J
Fraze da crestat
;i dabitat
80
90
100
110
120
Fraza oil indrice
100
170
280
400
'SQ *951
Froze seairotunda
60
80
100
Fraza unghiulara
100
150
170
90
120
200
300
130
160
200
300
Fraze frontale ?i
ciIindro-frontale
Fraze disc cu
cu trai tii;uri
H
j
11 n
500
600
800
'f
Valorile z { ale acestor coeficieni exponential! ai vitezelor

relative sint egale cu inversele valorilor exponentilor durabilit^tii din relatia de determinare a vitezelor de aciiiere:
1
Zj =
(11.11)
m i
Pentru stabilirea valorilor ooeficientilor exponenîali ai

vitezelor relative, se pot folosi datele din tabelul 1 1 .4 .
21. Determinarea mSrimilor auxUiare
Rezolvarea acestei etape se efectueaza de obicei numai
pentru acele faze de prelucrare pentru care s-au stabilit ante
rior coeficienfii exjpanentiali z i ai vitezelor relative (adic&
pentru acele faze in cazul cdrora turatia conventional-ecanomic Sl iônv . dep5ete turatia sculei limitative ntonv
cu cel
mult 50% la prelucrarea otelului i cu oel mult 80% la prelu
crarea fontei). In continuare, se determine aa-numitele ra&rimi
auxiliare Wnj, cu ajutorul relaîei:
*
1000
W4 -
---------
z1
j
(11.12)
in cara
in rot/rain.
t este turaîa
A b o rd a re a
t r e l c a z u r i:
O G n v m (io n a l- e o a n a n lo & l a f a z a 1 ,
p ro h le m a i p o a te e v d d e n ^ ia
u n u i din u rm & to a re le
a.
Atunci cind pentru toate fazele in discufcie existA o aceeai valoare a coeficienîlor exponential i j
al vitezelar
relative, calculele s e efectueazS cu relaia de mai sus. Se de
te rm in e a p o i suma m&rimilor auxiliare W , i, plecind de la
a o e a s ta , s e calculeazfi turafcia economica de lucru, comuna
Tabelul 11.4 Valori aedii ale coef icientilor exponential! al viteaelor relative
de apchiere, Tn report ou natura materialului seaif abricatului I ou
tipul aculei apchietoare pi cu natura aaterialului pfirtii activa a
sculei
Materialul pirtii apohletoere

Materialul
de
nfA1iiAPit
prviuvrav
Felul acute! epohletoare
Rp3,Rp4
P05,P10,
P20,P30
K30,K40
Coefioientul exponential z
0
Otal
Fonta
aleabili
Fonti
cenupie
Cutita noraala, da atrunjlt plan,

da atrunjlt Interior
Cutite de eanalat #1 retezat
Cutita profilata
Burghia
Adincitoare
Alasoara
Froze frontale
Fraza disc
Fraza oil indrica
Fraza de filatat
Fraza male niodul pi de oanelat
4
3,33
5
3,33
2,5
5
5
3
2
2,5
4
1,5
5
3
4
8
3,33
Cutita norfflale, de atrunjlt plan,

de strunjit interior
Cutita de eanalat pi ratazat
Burghia pi adincitoare
Alazoare
Cutita noraala, de strunjit plan,
da strunjit interior
Cutita de eanalat pi ratazat
Burghia pi adfneitoare
Alazoare
Fraza frontale
Fraza diso
Fraza ollindriea
Fraza oelo oodul pi da filatat
434
10
6,67
8
3,33
8
8
4
3,33
5
'2.5
-
m
m
m
m
m
5
2.5
& I
2
4
Tabalul 11,4 (oontlnuara)

0
ALIaJ*
SS cupru
AliJ
p aluminiu
Cutit* dm or to# fal, axolualv

cala prof Ilata
Burghia fi adfncitoara
Alazoara
1
B
3,33
Cutite da orioa fal, axclusiv

cala profilata
3,33
#-
im
pen tru to a te s c u le le a c h ie to a re :
^coin*- |1 |
B 11i
[rot/min]
(11.13)
b.
Dacfi pentru toate fa z e le a n a liz a te se
1 existenâ a doufi valori distinct, z 1 i as*,, a le c o e f ip ie n t ilo r
- exponantiali ai vitezelor relative, pentru s t a b ilir e a t u r a ^ ie i
economice comune se poate aplica o metoda s i ir p lif ic a t A , e x p u s i
in oontinuare.
Se stabilesc mai intii turaîile conventional-ecancniioe
cele mai mici, aferente fiec&reia dintre cele dou4 v a l o r i d i s tincte ale coeficientului exponential. Luindu-se apoi in c a n s iderare numai cele dou& turatii conventional-economice (cele m ai
softzute dintre cele calculate pentru fiecare valoare a coefi
cientului exponential z i ) , este posibil sfi se constate c& una
dintre ele o dep3ete pe cealaltA cu mai mult de 50% sau cS
valoarea unuia dintre coeficienîi exponential! o depaê^te pe
a celuilalt coeficient exponential cu mai putin de 100%; intr-o
astfel de situaîe, calculul mdrimilor auxiliare
se face
bcnsiderind o valoare comund a coeficientului exponential z f i
anume acea valoare corespunzatoare turatiei convent ional-economice celei mai mici. Dac& ins una dintre cele dou& turatii
Qonventional-econoinice cu valorile cele mai scdzute (fiecare
aferent cite unei valori a coeficientului exponential
al
vitezei relative) o dep3ete pe cealaltS cu mai putin de 50%
i totodatA atunci cind valorile coeficientilor exponential i se
aflS intr-un raport mai mare decit 2:1, se calculeazS m&rimile
auxiliare Wni cu relatia (11.12) pentru fiecare fazfi de prelu
crare, utilizindu-se succesiv fiecare
coeficient e x p o n e n tia l
(zy i z2 ) i se vor determina sumele distincte ale m S rim ilo r
auxiliare pentru fidcare coeficient Zj. Se vor refine i se v o r
inscrie eventual in documentul tehnologic (de e x e n p lu , in fi$a
Pfintru calculul regimurilor de achiere - t a b e lu l 11.6), su b
435
can
c o m a d e r r a c t i e : i a n u m a ra to r suma sw aj a va j.a ir.i_i.a r v a n m u e v

a u x ili a r e , c a lc u la t e p e n tr u v a lo a re a o a a m a i m ic a d in t r e H
d o i o o e f ic ie n t i e x p o n e n t ia li z 1 f i z 2, i a r l a n u m ito r - a ce e a î
sum a, c a lc u la t e p e n tr u v a lo a re a o a a m a i m a re d i n t r e c e i d o i M l
a f i c i e n t i e x p c n e n ^ ia li.
c. Daci p e n tr u f a z e le a n a liz a t e e x is t s t r e i v a l o r i d ig tincte ale ooeficientilor e x p o n e n ^ ia li a i v i t e z e l o r r e la t iv *
z 1 a z2 1 Z j , stabilirea turatiei c o n v e n tio n a l-e c a n a tiic e canune
se poate efectua printr-o unificare prealabilS a c o e fic ie n f c ilo f e i
exponential! cu valori mai apropiate. Stabilirea g r a d u lu i 'de
apropiere se realizeazS prin calculul raportului intre v a lo r ile
vecine ale ooeficientilor exponential! dispufi in o r d in e eras*
cfitoare. In continuare, se stabilesc cele mai m i ci turaîi ccnven'tianal-economice pentru fazele ale c&ror ooeficienti expo
nential! sint susceptibili d e unificare fi
se
a d o p ts d rq p t
valoare unificata coeficientul exponential z ; aferent celei mai
mici turaîi conventional-econanice. Se continue apoi calculul
ca fi in cazul punctului precedent (b), cind existau numai doua
valori diferite ale ooeficientilor exponentiali ai vitezelor
relative.
22. StatriJirea turatiei d e oalcul
Citeva elemente privind determinarea turatiei d e calcul au
fost deja prezentate in cadrul punctului 21. Aa cum s-a mai
mentionat, pot exista douS situatii:
a. Daca sculele apchietoare au aceeafi valoare a coeficientului exponential al vitezei relative, se recurge la calcu
lul sumei mSrimilor auxiliare 231. aferente sculelor fi apoi,
apelind la relatia (11.13), se determina turatia comuna corespunzStoare sumei respective; aceasta v a fi turatia economics a
arborelui principal;
b. In cazul in care sculele apchietoare sint caracterizal
te p ri n douS valori distincte ale coeficientilor exponentiali
ai vitezelor relative (ceea ce conduce la obtinerea a doua sume
diferite ale valorilor mSrimilor auxiliare, sume retinute sau
consannate in documentul tehnologic sub forma d e fraefcie) j pe
baza relatiei (11.13), se determina turatiile arborelui prin
cipal, atit pentru valoarea inscrisa la numarator, cit fi
pentru cea d e la numitor. Se calculeaza apoi me d ia oelor doua
turatii, aoeasta considerindu-se drept turatie econanica de
calcul.
23. Determinarea turatiei reale a arborelui principal
Daca turatia d e calcul coincide c u u n a dintre turatiile
realizabile p e mafina-unealta, aoeasta v a fi fi turatia reaia a
arborelui principal ( n ^ ) . Atunci cind turatia d e calcul nu
este identica c u nici u na dintre turatiile oferite d e mafinaunealta, se recurge la adoptarea turatiei imediat inferioare.
0 exceptie d e la aoeasta indicatie o constituie cazul in care
gradul d e incircare al mafinii-unelte este foarte mare; se
*coeptA in aoest caz adcptarea, In calitate de turafcLe reaia,

a turaiei imediat superioare din gama da turafii ale ma$inii-unelte,
respectarea oanditiei ca aoeasta sa nu dep&jeascu mai mult de 20% turafla de calcul.
24. Oilculul vitezei effective de achiere
In report cu turaîa reaia
a arborelui principal ?i
hjjiird coat de diametrul de calcul Doi, se calculeazS viteza egctivS de achiere v^.:
*-DorVu
v * fi "
----------------------------
[m / m in ]
(11-14)
1000
25. Verificarea puterii
Cunoscindu-se marimea conpanentei Fz a fortei de a^chiere

(in N) ?i valoarea vitezei efective v ~ de achiere (in
m/min)# poate fi calculate puterea solicitatS de procesul de
achiere la prelucrarea cu fiecare sculd:
N ai - -F-- -V#f<
[kW]
(11.15)
6000
Prin insumarea valorilor puterilor de achiere corespunzatoare fiecdreia dintre sculele care lucreaza sim ultan , se de
termine putere a totals absorbita N t, care se va compara cu
puterea
a ma inii-unelte, disponihiia la nivelul arborelui
principal, aoeasta din urma stabilindu-se prin luarea in
oonsiderare a puterii nominale Nn a electrorootorului mainii-unelte i a randamentului 17 al transmisiei:
Nmu "
(H.16)
Va trebui ca puterea totals Nat solicitata de procesul de

achiere sa fie mai mica decit.puterea
a ma inii-unelte; in
caz oontrar, se va recurge la o modificare a repartizarii fazelor de prelucrare, la o m&rire a puterii electrorootorului sau
la o diminuare a turaîei arborelui principal.
26. Calculul rapartului intre turaLa efectivS a
arborelui principal i turafcia cxariventional-ecoDGBLCS
Valoarea acestui raport se determine pentru fiecare faza

H prelucrare, cu ajutorul relaîeis
Kvi - -----^conv i
437
(11.17)
in core
este turatxa reaia a n m m n a . B i n |
rot/tain 91 n0lvtv t - turatia conventional - ecanamici pentru?
fazk oarecare x.
27. Determinarea valorilor ooeficientilor de oq ^
tie ai AirwHii-stJUHinr e o a n l f l B
Cunoscindu-se valoarea raportului g M din tabelul 11 .3 ^
determinS coeficientul de corectie M
al durnhi 1 it&tii ecc**>.
mice.
28. Durahilitatea de calcul a sculelar nTrtvintnai^
In soopul evaluftrii duratei de utilizare a fiecarei acult
a chietoare i al estimflrii consumului de scule, este neoesarf
determinarea aa - numitei durabilitdti de calcul Toio r In
acest scop, se va folosi relatia:
T0.ic i " *ri Toonv |
[min]
(11,18)
atunci cind raportul VLi (dintre turatia efectivfi n ^ a

lui principal i turatia conventianid'ecQncndcd 1^
subunitar i relatia:
a rb o re f) este
T conv i
T e.lc 1 ----------
KTi
<U -19)
pentru situatia cind raportul K vi are valori supraunitare.

Tabelul 11.5 Valorile coaf iciontului IC do corectie a durabilit&fii relative
Coeficientul r
do corectie a vitezei do a$ohierm, pina ia:
Cro#I toro
0
j 1,00
1,03
1,06
1,09
1,12
I 1,16
1,20
1,25
i 1/30
I 1/34
1,38
1/42
1,45
I ..iff -
Coeficientul exponential al vitezei relative, z

10
1,00
0,98
0,95
0,92
0,90
0,88
0,85
0,80
0,78
0,76
0,74
0,72
0,70
0,68
5
.
ji
Descre?toro
1
6/67
2
1,00
1/34
1,80
2,40
3.2
4.2
5,7
10,0
13,4
18
24
32
42
57
vjo
i/vi fw y iv a M il
3/33
i %i
2,5
1,5
(descroftore sou crejtere)
1,00
1/25
1,60
2,00
2,5
3,2
4,0
6,4
8,8
10,0
12,5
16
20
25
1,00
1,21
1,48
1,78
2/14
2,7
3.3
4.4
5,9
7,0
8/6
10
12
15
1,00
1,16
1,34
1,55
1,80
2,1
2.4
3.2
3.7
4.3
4,9
5.7
6.5
7.6
1,00
1,00
1,12
1,10
1,25
1,22
1,42
1,33
1/60 , 1,46
1,80
1.65
2,0
1,82
2.5
2,10
2*8 , 2,40
2.65
3,2
3.6
2,9
4.0
3,2
4,5
3,5
5.0
3/9
10
1,00
1,08
1,16
1.24
1,33
1,45
1,57
1,75
1,93
2/08
2.25
2,40
2,50
2,83
1,00
1,06
1,12
1,20
1.25
1,34
1,42
1,60
1,70
1,80
1,90
2,00
2,10
2.25
1,00
1,0*
fi
Hi
11
11
11
1,40
111
If
11
J
Tabelul 11,5 (oontinuare)
un
ill
1,65
1,70
1,75
1,80
1,85
1,90
11
2,00
2,50
0 ,6 5
0 ,6 3
0 ,6 2
0 ,6 0
0 ,5 8
0 ,5 6
0 ,5 5
0 ,5 3
0 ,5 2
0 ,5 0
0 ,4 0
32
40
50
64
19
23
29
34
42
50
62
8 ,8
10,0
11,6
13,4
15,5
18
21
24 |
28
32
5 ,7
6 ,4
7 ,2
8 ,0
9 ,0
10,0
11,2
12,5
4 ,3
11
16
40
5 ,3
5 ,8
6 ,5
7,1
7 ,8
8 ,5
9 ,3
10
21
3 ,0
3 ,2
3 ,5
3 ,8
4 ,0
4 ,3
4 ,7
5 ,0
5 ,3
5 ,7
10
2 ,4
2 ,5
2 ,7
2 ,8
3 ,0
3 ,2
i|
3 ,6
3 ,8
4 ,0
10
1,93
2 ,00
2 ,12
2 ,2
2 ,3
2 ,4
2 ,5
2 ,6
2 ,7
2 ,8
m
Verificarea utilizerii c o r e c te a u n e ia d i n t r e c e le d o u I
anterioare este legate de c u n o a ^ te re a f a p t u lu i c 1 p r i n
micorarea turaîei (deci a vitezei de achiere), a r e le x : o
cre?tere a durabilitfitii i invers, adica l a c r e ^ t e r e a t u r a fiei, durabil itatea sculei a^chietoare va i n r e g i s t r a o s c S d e re .
Daca o aceeai scuia achietoare e s te f o lo s it a l a m a i
multe faze succesive de prelucrare, dura b i l it a t e a d e c a lc u l
îc se determine cu ajutorul relatiei:
r e la ^ ii
[min]
calc
( 1 1 . 20)
+ . +
alo 1
calc n
calc 2
in care T lc ,, Tc,.e 2,..., Tc,lo sint durabilitatile de ealeuale sculei pentru fiecare dintre fazele realizate succesiv, durabilitai determinate anterior pe baza relaîilor (11.18 ) sau
(11.19).
29. Calculul raportului
in t r e
d u r a b i lit a t e a
unei scule oarecare i d u r a b il i t a t e a s c u l e i
limitative
Raportul Kdi intre durabilitatea T
i a fiecSreia
dintre sculele utilizate simultan i durabi litatea TMlc -in a
sculei limitative este dat de relatia:
calc t
Kdi I
( 11. 21)
*calc min
Durabilitatea de calcul minima corespurde in general scupentru care s-a stabilit anterior turaîa conventional-econcmicA cea mai redusa, dar, daca valorile coeficientilor
439
e x p o n e n tia l! a i v it a o a lo r r e l a t i v e s i n t d i f e r i t e , e s te
o a a o e a s ta a f ir m a t ia s i n u m a i f i e v a la b ilS .
E s te e v id e n t cA p e n tr u s c u le le l i m i t a t i v e , Kd - 1 .
1 1 .3
EXEMPLU D E C M X U L A L PARAMETERHOR
AS C H IER E LA PRELUCRAREA P E UN STRUNG
SfflOAintDM AT M J L T IC U T IT E
Se c o n s id e r^ a f i n e c e sa r e o b ^ in e r e a p ie s e i c u dim enaiu nu
l e in d ic a t e i n f ig u r a 1 1 . 1 . Form a i d im e n s iu n ile
s e m if a h r ia l
t u l u i u t i l i z a t p e n tr u o b tin e r e a p ie s e i d i n f i g u r a 11.1 M
H
o b s e rv a te i n f ig u r a 1 1 . 2 .
1.
S t a b ilir e a
I
d e p r e lu c r a r e ^ ^ ^ H
La
s t a b ilir e a
schem ei I
p r e lu c r a r e
s -a u
a v u t i n vedere
p o s ib ilit & ile
s t r u n g u r il a H s e m ia u to m a te m onoaxe
m u ltic u tite
d in d o ta re a s e c t i e i .
Pe s a n ia
lo n g it u d in a lf i
se
v o r m cn ta dou& c u t i t e (N t i 3 fj|
cu
a ju t o r u l c S ro ra
s e v o r p re lu c r a
s u p r a f e ^ e le c i li n d r ic S j e x t e r io a r e , i n t im p
c e d o u d in tre
s u p ra fe fc e le
f r o n t a le
s e v o r cb t in e
cu
a j u t o r u l a d o u S c u tite I
I ( N 1 i H2 )
m o n ta te p e sania I
Material: 0L 50 t r a n s v e r s a l^ ( f i g u r a 1 1 . 3 ) .
15X45 500-80
2 . A le g e r e a
nayim* inmplti* J
F ig .
11.1
interraediarS
unai
P r e lu c r a r e a v a a v e a lo c p e un
piese, tn vederea obtinerii
s tru n g
s e m ia u ta n a t m anoax t ip
unei rof dinfate
| 1A740, p re v S z u t c u
d o u s S n ii
FortM
m u lt ic u t it e ,
cu
p o s ib ilit a t e a
o b t i n e r i i u n o r t u r a t i i cu p rin sft I
i n t r e 5 6 i 710 r o t / m in , p e n tr u o gam d e a v a n s u r i lo n g itu d in a le
d e 0 , 1 2 5 . . . 0 , 8 m m /ro t.
3 . S t a b i li r e a
m e to d e i d e i n s t a l a r e
a
s e m if a t r ic a t u lu i
P e n tr u
in s t a la r e a
s e m if a b r ic a t u lu i, s e v o r
f o lo s i un
d o r n c u g & u r i d e c e n t r a r e , v i r f r o t a t i v l a c a p S t u l d i n dreapta# I
v i r f f i x ro o n ta t i n a r b o r e le p r i n c i p a l a l s t r u n g u lu i i in im fi de
a n tr e n a r e
la
c a p S tu l d i n s t in g a . I n c a l i t a t e d e s u p ra fe t |H
o r ie n t a r e ,
sev o r u t iliz a
s u p ra fa ta
f r e n t a ls a d e g a jf ir ii S 3
p a r t e a s t in g S
i s u p r a f a td g S u r i i a x ia l e , a m b e le s u p ra fe t*
f i i n d p r e lu c r a t e a n t e r io r .
4. Stabilirea oulalor
ayhixjtoara
Din analisa schawl da prel**crare,

se ooratatA posibil Ltatea foloeirii a
patru cutite prev&zuta cu plicuta din
3 208
carburi
metalioe tip P20 ( Ml, - ouît
drept pentru degropare; M2 - outit^^
teral
dreapta;
N. - cuît frontal
stinga i n4 B cuît frontal dreapta) I
Toate crtitale au sec^lunea cozii
de 32 x 32 | | I
5. Stabilirea anrfcilui de
instalare a sculelor
SSniile
strungului soniautccnat
sint prevfizute cu suporturi portscule
avind locaijuri pentru instalarea unor
cutite dispunind de oozi prismatioe,
fixarea acestora efectuindu-se cu uruburi.
Fig 11.2 SMifabricat pentru
6. Stabilirea ftiinrrimiloar
o b p n e r e a piesei din
de agchiere
fig. 11.1
Se apreciazfl a fi posibilfl
inl&turarea
adaosului de
prelucrare intr-o singurd trecere, oeea
Ice presupune galitatea adincimillor de achiere cu m&rimile adao
surilor de prelucrare pe direcfcLile respective: o exceptie o con
stitute faza nr. 2, la care aiicimea de achiere
inregistreazfl o
variable
de
la
Ain
(160 - 150)/2 = 5 1 ran la:
|t2MX =(166 - 150)/2 = 8] ram.
208 - 200
^ 2 max *
^ 2 min
6,5 mm;
^9* 11.3 Schama da prelucrare
t x =
74 - 70 = 4 mm;
t,
34 - 30 = 4 mm.
441
8 + 5
2
Valorile determinate ale parametrilor regimului da H H

re, preaum fi alte condit-ii de lucru, sint treoite In formula
rul pentru calculul regimurilor de agchiere (tabelul 11.6),
7.
Stabilirea avansurilor de calcul
E ste nacesarA s ta b ilire a a numai doua v a lo r i ale avanauril o r , tin in d oant de fa p tu l ca s c u le le s in t m ontate In tarriwn
pe |ie ca re d in c e le doua s i n i i . A legerea p ro p riu -z is a a valorilo r a v a n s u rilo r se efectueazS pe baza d a te lo r d in ta b e lu l 11.
81 p H 0,30 mm/rot;
s3 - s4 = 0,40 mm rot.
8.
Verificarea avansurilor
Verificarea oorectitudinii stabilirii avansurilor de lucru
se poate realize utilizindu-se relaîile de la prelucrarea cu o
singurS scuia. Astfel, pentru verificarea avansului din punctul
de vedere al rezistenêi corpului cutîtului, se va lua in con
siderare mai intii situaîa cuîtului N2, pentru care adincimea
de afchiere va ajunge la un moment dat la o valoare maxims
t , - * 8 mm;
33,
=yy.
Ct't 'HB
k 1 5 ' k 1 6
'icX7' k l a ' k i9
33, 3
32-32
0, 5
35,7 81-190'75<1 ,0-1, 01 -0, 87 -0,9 -0,96
= 1,77 mm/rot > sadopt = 0,3 mm/rot.
Pentru celelalte cutite din set, solicitarea corpului
cutitului va fi mai redusS, datoritS valorilor mai nrjrrj ale
adincimilor de achiere, deci cu atit mai mult corpurile cuti
telor vor rezista la solicitarile create de micarea de avans.
Verificarea avansului din punctul de vedere al rezistenfcei
piacuêi din carburi metalice se va efectua de asemenea pentru
situaîa celei mai mari solicitari, adica atunci cini aHinHmna
de apchiere are o valoare t,.v = 8 mm:
8,3-C1'8 8,3-81'8
t i p 1 i p i --- I Y 3 ---- = 3,54 mm/rot > sadopV | 0,3 mm/rot.
t ' 'Bj, 8 ' -53
Se constata ca valorile adoptate pentru avansurile da
lucru indeplinesc conditiile de rezistenfa a corpului cuîtului
fi a piacuei din carburi metalice.
442
9. calculul lutqlaUor ouraalar <Ja lucru

Valorile lungimilor cursolor de lucru m dat&rmin& prin
liiar* in ocnaldarar* a companantalor acestor:
208 - 200
M 1 1., | lp, | 1.1 | 11 I (0,5...2) | ------I
38
Ctg 70 |
+ (1...5) * 45mm;
lo2 * 1.2 + p
166 - 150
+ * * | M | (0,5...2) I ------- ctg 90 j
+ 40 + 0 = 42 mm;
I
1 1 .J + l p3 + 1.3 + Id J ( 0 , 5 . . . 2 ) I I I
208 - 170
+ |----
+ ( 0 ,5 ...2 )
21 non;
208 I 150
le* I 1.4 1 lp* + 1.4 + 1*4 - (0,5...2) I I tg I I ---- 1--- |
+ 0 - 3 1 mm.
1 0 . C a lc u lu l lu n g is d la r c u rs e lo r de lu c ru
lu ngim ea c u r s e i de a ch ie re l ol( la o fa zS o a re ca re i se
cbîne prin insumarea lungimii de pStrundere L, ?i a lu n g im ii
de achiere lai. Pentru cele patru faze considerate, lu n g im ile
ourselor de achiere vor avea deci valorile:
1C01
= Ipi+ 1.1 = 1/45 + 38
1 39,45 mm;
l0a2
= 1P2+ 1.2 - o + 40 = 40 mm;
13
lp2+ 1.3 = 0 + 19 = 19 nun;
lCfl4
= lp4+ 1.4 = 0 + 29 - 29 mm.
1 1 . Calculul
numSrului de rotatii ale aiixxrelui

principal pentru cursele de lucru
NumSrul de rotatii ale arborelui principal se determine ca
report intre lungimea lcj a cursei de lucru i ririim avansu
lui de calcul Sj pentru fiecare dintre fazele i:
l<ji
Nr1 = = = 150 rot;
s,
0,3
443
^cJ
21
s3
0,4
-- 53
w I ---
* rot;
31
1 aa -ca 78 rot.
0,4
*4
12 .
C a lc u lu l n u m a ru lu i d e r o t a t i i a le
p r in c ip a l p e n tru c u r s e le d e a g c h ie t c
caz, numSrul de rotatii a le a r b o r e lu i p rin c ip a l
prin luarea in consider are a lu n g im ii 1 |
ar
In acest
se determine
cursei de a^chiere i a mSrimii avansului s,:
M
_
----------I
39,45
N .,,
N.,* =
ca2
40
S2
0 ,3
^ca3
19
S3
0 ,4
I O'H*
o*
1*
II
N3 =
132 r o t ;
0 ,5
S1
29
0 ,4
S4
13.
C a lc u lu l n r a f i rrip n ^ -i 1 nr- t i m p i l o r d e a^ch
C a lc u lu l o o e f ic ie n t ilo r t i m p ilo r d e a c h ie r e s e v a e fe ctu a
a v in d u -s e i n v e d e re r a p o a r t e le i n t r e
n u m e re le d e rotatii ffl|
a le a r b o r e lu i p r in c ip a l p e n tr u c u r s e le d e a c h ie r e la fie c a re
fa z a i
i n u m S ru l m axim d e r o t a t i i N .
,
d e te r m in a te *
a n t e r io r :
132
r1
--- = 0,88;
150 'm i
?2
133
i 0,886;
150
444
N 3
N r1
N.,4
t 4 ----------- ---
14. Stabilirea
Nr1
durahi 1 itaîlor
ocxwenl^cnal-ecx)'
ncmice
V a lo rile medii ale d u ra b ilita tilo r converitianal-eccncinioe
centra sculele a^chietoare u tiliz a te se stabilesc pe baza date|| din tabelul 11.3:
^convl
*^conv2 *^conv3 = *^conv4 ** ^
min.
15. Calculul d u ra b ilit& tilo r sculelor, exprimate In

tvimpi ef e c tiv i de acriere
P rin luarea in considerare a v a lo rilo r t - ale c o e fic ie n tilor tim p ilo r de achiere i a durahilit& fcilor cx^ventional-economice T conv ,, se determina d u ra b ilitd tile :
*1 ^ - T conv1 * 0,88-30 I 26,4 min;

T2 T2-Tconv2 0,886*30 - 26,58 min;
T 3 = T 3,Tconv3 1 0,320 30 = 9,6 min;
T4 = V
T conv4 i 0,486.30 =**14,58 min.
16. Stabilirea diametrelor de c a l c u l

Din schema de prelucrare se poate observa c& diametrele de
calculcoincid
cu diametrele sendfabricatului la nivelul sectiunilor respective. Vcm avea aadar:
D c1 = 208 mm pentru cuîtul N t;
D c2 = 166 mm pentru cuîtul N 2;
Dc3 = Dc4 = 208 mm pentru cuîtele N 3? i H 4.
17. Calculul raportului Dpi B5n/Dci sax al diametrelor

Raportul Dcj Bin/Dci Mx se determine pentru fazele de strun
jire transversal^:
-Faza la care lucreazS cutitul N3:
445
170
D.S
208
-Faza la care lucrearf cutitul **

150
in/ô4
0 ,7 2 .
208
1 8 . D e t e r m in a r e a v it e s s e i d e
de achiere pentru cu^xtale H ,, 2, | | | | i |
l ^ S T i o W t * la prelucrarea cu o songurf g |
(relatia 10.29 din cap. 10):
v
M _______ k1 - k 2 - k 3 - k t - k 5 - k i - k i - k l k i =
1 Tm.tx..gy*.(J2L)n
T c
200
45
32-32 )0,08. ? __
jO,J
242
ao0'125^ 0'18^ ^ 0,20, (190/200)1'75
70
20-30
15
0,5
( )'09-(---)0,1-0,85-1,0-0,9-1,0-1,0 i 101,8 m/min;
20
242
90
- ---------- * ------------- -1,043-(--- )0'330 ' 6,5'180,30'20(190/200)1,re
70
15
0,5
(---)' (--- )'1-0,85-1,0-0,9-1,0-1,0 = 128,9 m/min;
5
2
242
90
-1,043- (---) M ,
3O',25.40'18-O,40'20-(190/200)
70
15 ,0 ,0 9 .| 0,5
' .n 3
^ 5 ! "I -T'^0,1
0,85'1 '0 '0 9
1 0 '10-0,845 =
= 112,3 m/min;
v 4
112,3 m/min.
44fi
19. Stabilirea t u r a y H o r ocnvsnîflnnl-eoaYwioa

Valorllo turaîilar oanverîonfll-Qcancinice aa determina
I H R in oonslderare diametrele de HWBBa Dt si vitezele da
Effig - calculate anterior:
1000-V, 1000-101,8
r W i i ---1 fi B --------- | 155,78 rot/min;
ir-Dc1
x- 208
n corv2 i
1000 -Vj
1000-101,8
--------------- |
*-d c2
--------------------- I 247,16 ro t/ m in ;
IT-166
i r -166
1000-v3
1000-Vj 1000-112,3
1000-112,3
r W j I ------ I ---------- I 171,85 rot/min;
wD|
ff-208
1000-vt
1000-112,3
w D c4
W-208
171 ,8 5 ro t/ m in .
20. CftTrail.ul v a l o r i l a r coef ic ie n \ -i lor expanenîflli

Aa cum s -a p u t u t c o n s ta ta , e x p c n e n tu l m a l d u r a b i l i t a ^ i i ,
f o lo s lt la c a lc u lu l v i t e z e i de a c h ie re , a re o v a lo a re unicSL:
I | 0,125.
I n a c e s te c o n d i ^ ii , c o e f ic ie n t u l e x p o n e n tia l a l v i t e z e i d e
a ^c h ie re v a f i :
i
z -----------------8 .
m
2 1 . D e te rm in a re a a a r i mi l o r a u x ilia r e
D in t r e t u r a t i i l e c a lc u la t e , se o b s e rv fi c S ce a m a i s c f iz u t i
oorespunde s c u le i N , ( i \_ulu1 1 5 5 , 7 8 r o t / m in ); u rm S to a re le t u r a t i i c a r e d e p fi e s c c u m a i p u t in d e 50% t u r a t i a m in im i c o r e s pund s c u le lo r M3 i N4 ( n ^ ^ =
= 1 7 1 , 8 5 r o t / m in ). M & rim ile a u x ilia r e
a fe re n te
f t e c S r e ia d in t r e a c e s te t u r a t i i co n v e n
tio n a l-e o o n c m ic e v o r f i :
------------
z,
)
1000
=
1000
I I
Hconvl
w n3
wmmm
| -
81
0 ,2 8 8 3 -1 0 7 ;
155'78
1000
-----*Wv3
Zj
>
1000 M e
1 -------
1 7 1 <85
447
1 o , i 3 i 4 - i o 7.
22.
Detenainatea turoLei da calcul
Suma mfirimilor auxiliare pentru turatiile care dep&qesc cu
oal mult 50% turaîa mim
mA va fi:
|Mn| I 0,2883-107 | 0,1314*10* g 0,4197-10T.
Turafia comunS va fi a$adar:
1000
n.COit
1000
1/xi
148,6 rot/min.
(0,4197-107)0'125
(ZWni)
23. Dstenninarea turafriei reale a arborelui principal

Turatia imediat inferioarS turatiei reieîte din calcul
(!!_ 1 148,6 rot/min) este
= 140 rot/min.
24. Calculul vitezei efective de a^chiere
Se determine vitezele maxime de achiere pentru fiecare
din dele 4 cutite:
^'Dor1^
JT-208-140
1000
1000
JT-D^-n^
ef2
7T166-140
1000
Hi i v.f4"
_ F z l 'v e fl
73,01 rot/min;
1000
7rDe3,ni
* 208-140
1000
1000
25- Verificarea puterii

Valorile puterilor de afchiere
cuît vor f i :
Nl =
= 91,48 rot/min;
*
S1
= 91,48 rot/tain.
csorespunzStoare
*
^15
^16'^T7'^1B
^19 ' V e f l
6 00 0
fiecSrui
6000
3 /57-41-0,3'75-(l90)'75-l/ 0-l,01-0,87-0,9-0,96-91,48
6000
= 3 ,42 kW;
3,57-8-0,30,75-1900,75-1,0-1,08-0,87-0,90-0,96-73,01
=5,84 kW;
--- -- ---
--- 1
__ |
6000
u *
.....
IH
9 R,M kN.
9 OB'0,7'0,9 0 , 0 6 B
-------- - ._ ....
AOQO
R l t o r M tot*I* afaao*bit* v* tit

**. * H,1
*
+ N. * N.* * 3 .
B . M * 4 ,S 3 + 4 ,3 3 -
1 ia,as *w.
I.
i\ju>r>v\ nwvînii-unalt i
- 0,6- 24 - 1 9 , a WH.
Sa o b M r v i oft M4t < N ^ .
26. Calculul roportului Intro turaVla afectivft a

arborelui principal ijl tiiraîa oawantiannl-eaoncMi.dk
Ss
o a lc u le a z &
acest
ra p o rt
p a n tru
f ie c a r e
d in a e le 4
; cubits:
rv,
140
------- -- ------ - 0,898;
nBwi
1 5 5 ,7 8
nmu
KO
------- ------- ** 0,566;
* W
2^7,16
u
WO
K.J - 1^4 - ---- - ------- - 0,814.
neonvJ
171,85
Dstenrin&roa valorilor ooeficient-1lor de
oorecîe a durabilit&ii eooncnine
Valorile coeficienîlor de corectie ai durabilitflîlor eoononice se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.5:
- P e n t r u K v1
* 0,898, KT1 2,57;
- Pentru
0,566, KT2 > 64;
- Bentru
- K^< - 0,814,Kn - KJ4 - 5,72.
28. DurabilitStile ds calcul ale sculelor ayhietoare
detantdnfi durabilit&tils de calcul
pentru fiecare din
cele 4 cutite:
27.
êlo1 " Kj^

Tconv1 2,57 30 77,1 min;
449
Tabelul 11.6 Fi& pentru calculul regimurilor de achiere
n i( a t e a :
ntreprinderea
de
pompe Fia pentru calculul
regimurllor de achlere
|S e c ( I a
IPrelucrftri
Imecanice
O e o u Sculft
mire
a chi
ffczA
etoare
o
*v
F
a
Ig
S'S
<5 a
<
V)
/>
c
a
Denumire:
roatA din|atft
Model 1A730
Condi(ii de rftdre: Art
Nr. desen: 70.019.000
Material:
Nr. desen ansamblu:
Stare: aonnallxal
.
>e
u g
-V
3
c. c _
u og
3
a.i
u
'C,
LJ
10
Strunjit C u t 1 1
longitu 32x32 cu
dinal
plAcu(fi
0 (208- din car220)x38 "buri metalice
020
0.3 45 39.45 150
70.019.000
Oi
.e
fi e
13
208
132
0,88
30
26,4
133
0,886
30
26^8 166
14
31
#c
oe
12
n3 1
O O
>i
x C
CJ.va
15
16
101*8
155,73
51
S3
17
11
18
0,2883
167
19
6,5 03 42
40
140
128,9 247,16
20 21
91,48 0,H98 2*57 77.
Strunjit C u 11 t
longitu 32x32
dinal
0 (166150) x26
OLSO
'.3 E
ea 2
S I *
ars s<y oi
a
ez
8?
g
C_
Tip semlfabricat:
Forjat in o a trl)!
Tip strung semiautomat monoax multicu(ite
73^1
in
- H
| 5 ,7 2 -3 0 -
1 7 1 ,6 m in .
2 9. C a lc u lu l ra q p a rtu lu i i n t r e A jr a h il it a t e a fia o ire d .

s c u le f i d u r a b ilit a t e a s c u le i li m it a t i v e
R a p o rtu l
va f i :
___________________ T - , 1
7 7,1
11;
77,1
1920
= 24 ,90;
7 7 ,1
171,6
calc *1n
77 ,1
= 2,22.
D if e r it e le v a lo r i r e z u lta te i n urm a r e z o lv S r i i e ta p e lo r de
c a lc u l a l p a ra m e trilo r re g im u lu i d e a $ c h ie re au f o s t t r e c u t e in
ta b e lu l 1 1 . 6 .
Cap. 12
R B G M l t r DE ASCHXKRB IA H S U X S N R A
HE STRUNGURI H I H U E
1 2 . 1 N D TU JN I GENERALE FRIVXND PRELUCRAREA

P E S TW JN X R I M U O IA X E
D e o a re ce s in t . m a in i-u n e lte cam plexe | i d e m are p r o d u c t iv it a t e , s t r u n g u r ile au to m a te m u ltia x e se reoanandcL a f i u t i l i z a te num ai l a p re lu c a re a p ie s e lo r I n p ro d u c ^ ia d e s e r ie m are | i
de m asa. Pe s t r u n g u r ile m u ltia x e p o t f i p r e lu c r a t a s e s n ifa b ric a te su b fo rm S d e b a r 3 ,c u d ia m e tru l c u p rin s i n t r e 16 i 60 mm sa u
eav3 d e d ia m e tre c u p r in s e i n t r e 80 i 125 nm .
U n e le o c n s t r u c ^ ii d e s t r u n g u r i p o t f i d o ta te c u d i s p o z i t i ve de a lim e n ta re a u to m a ta i d e p rin d e re a semi f a h r ic a t e lo r s u b
form S d e b u c S ^ i ( f o r j a t e , t u m a t e sa u m a t r it a t e ). I n f u n c ^ ie d e
modal d e a lim e n ta r e c u s e m if a b ric a te , s t r u n g u r ile m u ltia x e p o t
f i cu d c l u a u to m a t
(d a c S a lim e n ta re a c u s e m if a b ric a te s e fa c e
a u ta n a t) i s e m ia u to m a te fa tu n c i c in d p e n tru a lim e n ta r e e s te n e ce sa r3 in t e r v e n ^ ia m u n c it o r u lu i).
S t r u n g u r ile m u ltia x e p o t r e a liz a p r e lu c r a r e a p ie s e lo r d u pS
u rm a to a re le p r i n c d p i i : p r e lu c r a r e a
s u c o e s iv a , p r e lu c r a r e a i n
p a r a le l i p r e lu c r a r e a p a r a le l-s u c c e s iv S .
I
S t r u n g u r ile c u p r e lu c r a r e s u o o e s iv S a lc f it u ie s c m a re a m a jo r it a t e a s t r u n g u r il o r m u lt ia x e , c e e x e c u te p ie s e d in b a r d s a u
d in s e m if a b r ic a te s u b fo rm a d e b u ca tp . ;
in d if e r e n t d e n u m S ru l
ay p I n r p r i n c ip a l e (p a t r u , a s e sa u o p t ) , p r i n c i p i u l s u c c e s iv d e
p re lu c ra r e im p u n e t r e c e r e a
s u c c e s iv S a s e m if a b r ic a t u lu i p r i n
p o s t u r ile f i x e d e p r e lu c a r e , a s t f e l c i l a
r o t a ia
c c m p le ta a
ta m b u ru lu i c u a r b o r i p r i n c i p a l i e s te o b ^ in u tS o p ie s a .
C c n s t r u c t iv , s t r u n g u r il e m u ltia x e o r iz c n t a le ( f i g . 1 2 . 1 . )
se can pu n d i n t r -u n b a t iu 1 p e c a r e s i n t a e z a te b l o c u r i l e
2 i
3 , in
c a r e s e g S s e s c s is te m e le d e ccroanda i a c ic n a re a le
s t r u n g u lu i. f t r b o r i i p r i n c i p a l i ( i n num Sr d e 4 ,6 i 8 ) s i n t m c n t a ^ i i n t r - u n ta m b u r u n ic T ap. I n t im p u l p r e lu c r a r ii,t a m b u r u l c u
a rb o ri p r i n c i p a l i e s t e
i m o b il, r o t in d u -s e n u m a i a r b o r i i p r i n
c i p a li , c u a c e e a i t u r a ^ i e i n j u r u l a x e lo r p r c p r i i ; s e m if a b r ic a
te le su b fo rm a d e b a r d s i n t s u s in u te d e d i s p o z i t i v e l e d e g h i dare a le b a r e lo r D b . D a c a s i n t u t i l i z a t e s e m if a b r ic a t e d i n b u c 3 (i , lo c u l l o r e s t e l u a t d e
s is te m e le d e a lim e n ta r e
a u to m a ta
453
STi
Fig. 12.1. Elaantala component* principal# ale atrungupifc^ aultiaxa

a - vadara ganarala; b - taaburul portaxa la strungul cu 8 axa;
c - taaburul port axa la strungul cu 4 axa; d j taaburul portaxa
la strungul cu 6 axa
f i r c t a z a t , c u m a i m u lt i a r b o r i p r i n c i p a l l .
m t r u c i t s t r u n g u r lle m u ltia x e a u p r e lu c r a r e i n p a r a le l s in t
i n num & r f o a r t e r e d u s , I n lu c r a r e n u s e f a c r e f e r i r i l a p r e lu - I
c r a r e a p ie s e lo r p e a c e s te m a f in i.
S t r u n g u r lle i i H m w c u p r e lu c r a r e m ix t a
p e r m it p r e lu c r a re a p ie s e lo r d e o o o ip le x ita te m e d ie .M e to d a d e p r e lu c r a r e e s te cte
f a p t | v a r ia n t ^ a p r e l u c r i r i i s u c c e s iv e ; l a r o t i r e a a i u n p a s |
ta m b u ru lu i c u a x e p r in c ip a le s e o b ta in d o u a s a u t r e i
p ie s e In
lo c d e u n a . C u a l t e c u v in t e , m e to d a m ix ta d e p r e lu c r a r e
c a n s ti
i n e x e c u ta re a i n p a r a le l a d o u a s a u t r e i p ie s e d u p a m e to d a s u e o fe siva p e s t r u n g u r ile m u ltia x e a u to m a te . S p re e x a n p lu l a s t r u n g u l c u 8 a x e p r in c ip a le d i n f i g u r a 12 . 1 .d , in c d r c a r e a
s e m ifa b r ic a t u lu i s e fa c e s im u lt a n l a a r b o r i i 1 f i 2 . I n a c e s t c a z , i n d e x a re a n u s e fa c e c u u n p a s ,c i c u d o i p a f i u n g h iu la r i .D e
d a ta
a o e a s ta , l a f ie c a r e in d e x a re r e z u l t a d o u a p ie s e i n l o c d e u n a .
Se p o a te m e n ^ ic n a c S d e c e le m a i m u lte o r i , p ie s e le c e se
p re lu c re a z a p r i n p ro c e d e u l m ix t s i n t id e n t i c e , d a r p o t f i e x e c u ta te f i p ie s e d i f e r i t e c a fo rm a f i d im e n s iu n i.
S is te m e le d e com andS a le s t r u n g u r i l o r m u lt ia x e d i f e r a
de
l a u n t i p c c n s t r u c t iv l a a l t u l . L a m o d e le le m ai
v e c h i s in t fo
l o s i t e s e t u r i d e cam e s c h im b a b ile ; p e n t r u p r e lu c r a r e a u n e i p i e s e , i n f u n c ^ ie d e lu n g im e a d e c u r s a n e c e s a rS , s e a le g e cam a p o t r iv it a .
E x is t a s t r u n g u r i d o t a t e c u cam e u n iv e r s a le c a r e r3 m in n e s c h im b a te . lu n g im e a c u r s e lo r d e lu c r u s e r e a liz e a z d p r i n
m o d if ic a r e a r a p o r t u lu i d e t r a n a n it e r e a m e c a n is m e lo r c e le a g d ca m e l e d e o rg a n e le d e e x e c u t e .
I n c o n tm u a r e s e p r e z in t a
m e to d ic a p r o i e c t a r i i
r e g im u lu i
d e a f c h ie r e l a a o e s t u lt i m t i p d e s t r u n g u r i .
I n f i g u r a c a r e u rm e a za s e p r e z in t a s c h if a p r i n c i p a l e l o r e le m e n te a le s t r u n g u r il o r m u lt ia x e .
1 2 .2
E 1 A P E LE D E
CALCUL
I
I
I
I
I
'
]
i
A L R B 3 IM U R ILC R D E A S C H IE R E I
P a n tr u d e te rm in a re a r e g i m u r i lo r d e a f c h ie r e l a p r e l u c r a r i - |
l e p e s t r u n g u r il e m u lt ia x e s i n t n e c e s a re u r m a t o a r e le
d a te i n i ia le :d e s e n u l d e e x e c u t e a l p ie s e i,s u o c e s iu n e a f a z e l o r d e p r e
lu c r a r e , m a rim e a a d a o s u r ilo r d e p r e lu c r a r e p e
f ie c a r e fa z a in
p a r t e , m a t e r ia lu l p ie s e i f i p r o p r i e t a t i l e m e c a n ic e a le a o e s tu ia 1
, c e r in f e d e p r e c i z i e f i d e r u g o z i t a t e a s u p r a f e e lo r .
C a lc u l u l r e g i m u r i lo r d e a f c h ie r e p e n t r u p r e l u c r r i l e o e se
d e s f a f o a r a p e s t r u n g u r il e m u lt ia x e im p u n e p a r c u r g e r e a
e t a p e lo r j
c e v o r f i p r e z e n t a t e i n o c n t in u a r e .
-u n e lt e
1 2 .2 .1
A le g e r e a s t r u n g u l u i a u to m a t A le g e r e a m a f in
s e f a c e p e b a z a u r m S t o r ilo r f a c t o r i t e h n ic o -e c x m a n ic i!
forma
dimensiunile sendfafcricatului,forma 9! dimensiunile su
prafefcelor de prelucrat, oondiîile tehnice de calitate inpuse
piesei, volumul producîei , maînile disponihile In secfcLa da
prelucrare.
Aa dupa cum s-a arStat, exists strunguri nultiaxe ce per
mit prelucrarea pieselor din barS i strunguri oe au in dotare
sisteroe de alimentare cu semifabricate in buc&ti. A$adar, in
funcie de tipul semifahricatului se va alege i tipul strunguI
Deoarece fiecare tip de strung multiax are o dimensiune
diametralS maximS a semifabricatului ce poate fi prins in dispozitivul de prindere , este lesne de inêles cS i acest parajnetru al semifabricatului. va hotSri tipul strungului.
Semifabricatele sub formS de barS sau êava sint orientate
i fixate in dispozitive cu bucS elasticS , avansarea lor fScindu-se pinS la opritor. Semifabricatele sub formS de lxtcSî
sint prinse in oansolS in mandrine cu trei bacuri sau , dacS au
rigiditate scazutS, in mandrinS i virf.
Forma i dimensiunile piesei influeneazS asupra unei alegeri corecte a mainii-unelte. Pentru piesele de ccnplexitate
ridicatS se vor alege strunguri cu prelucrare sucoesivS; dacS
oanplexitatea este de nivel mediu, atunci se pot alege mainiunelte ce funcianeazS dupS principiul mixt de prelucrare. In
sfirit, piesele simple pot fi prelucrate pe strunguri multiaxe
cu prelucrare in paralel.
12.2.2 Stabilirea succesiunii fazelar de prelucrara
Proiectarea tehnologiei de prelucrare pe strungurile multiaxe automate cu prelucrare sucoesivS sau mixtS se face inind seama de urmatoarele recomandSri:
- se va urmSri o incarcare uniforms a axelor princi
pale ale strungului prin impunerea unor tiirpi de prelucrare,pe
posturi, aproximativi egali prin utilizarea acelorai regimiri
de a^chiere. In acest caz forele de achiere sint uniforme i
deci sculele se vor uza in mod egal;
- fazele de degrofare sS se execute la primele posturi
iar cele de finisare -la ultimele posturi. In cazul in care
strungul are posturi cu rigiditate diferite , se recoroandS ca
degro^Srile sS se execute la posturile cu rigiditatea maximal;
- suprafeêle exterioare se vor executa cu scule fi
xate in sania longitudinals centrals sau pe cele transversale.
- gSurile axiale se execute cu scule fixate pe sania
longitudinals (direct sau in dispozitive speciale), iar gSurile
transversale - cu dispozitive montate pe sSniile transversale;
- filetele se executS cu tarozi, filiere,capete de fitetat montate pe sania longitudinals sau cu ajutorul cufcitelor
H I rolelor de rulat filete, montate pe sSniile transversale;
- strunjirea longitudinals se va executa pe cit posiH cu ajutorul cuîtelor tangenîale;
l a s t a b ilir e a s u c o e s iu n ii f a z e lo r de p re lu c ra r e se va
seama f i de re o o n a n d irile d in li t e r a t u r e d e s p e c ia l!t a t e /27/
/59/ , / 7 3 / .
1 2 .2 .3
A le g e re a s o u lR ln r ,r t ia r r w iit iv e la r f i v e r iC
In g e n e ra l p r i n c i p i i l e a le g e r ii s c u le lo r a ^ c h ie to a r* I
p e n tru a f i u t i liz a t e l a
p re lu c ra r e a p e s t r u n g u r ile automata
ra u ltia x s in t a c e le a i c a la p re lu c ra r e a p e s t r u n g u r ile mcnoax.
De o b ic e i, s c u le le p e n tru p re lu c ra r e a p e a s t f e l d e m a fin i s in t
exe cu ta te d in ofcel r a p id ; i n m o n e n tu l de fa& e x is t s te n d in ta
f o lo s ir ii t o t m ai l a r g i a s c u le lo r a n n a te c u p lS c u te d u re .
I n t r u c it in m a jo rita te a c a z u r ilo r , p e s t r u n g u r ile m u ltia x e
s in t p re lu c ra te p ie s e d e m are c a n p le x ita te , i n m u lte s i t u a ^ i i se
re c u rg e la e x e cu ta re a d e s c u le s p e c ia le p r o f ila t e
o o n b in a te ,
ca re s1 p e rm its r e a liz a r e a s im u lta n fl a m a i m u lto r su p rafefce. Se
p o a te a firm a c 3 , p e lin g S s c u le le s ta n d a rd iz a t e s i n t fo lo s ite
f i s c u le s p e c ia le .
D is p o z it iv e le p o rts c u le au r o l u l d e a o r ie n t a i f ix a s c u la in ve derea p r e lu c r ir ii.F ir m e le p ro d u c fito a re d e s t r u n g u r i pun
la d is p o z i^ ie u t i 1i z a t o r u lu i o s e r ie in tre a g S d e d is p o z it iv e a nex de f ix a r e a s c u le lo r , a t i t pe s S n iile t r a n s v e r s a le , c i t i
pe s a n ia lo n g itu d in a ls c e n tra ls .. I n r a p o r t d e n e c e s it S ^ i, se vo r
a le g e d is p o z it iv e le n e o e sa re , in d ic a t e i n
c a r te a te h n ic a a
s tru n g u lu i a le s . Deasem enea, p o t f i u t i l i z a t e
d is p o z it iv e p a it r u d i f e r i t e p r e lu c r S r i s p e c ia le c u n a r f i :
f r e z a r e r o t a t iv S ,
s t r u n jir e s f e r ic S sau c c n ic S ,f r e z a r e p la n t , f r e z a r e a u n o r c re s t a t u r i , p r e lu c r a r i d e g S u r i c u d is p o z it iv e m u ltia x e , p re lu c ra re a
p o lig c n a ia , g S u r ir e t r a n s v e r s a ls , c o p ie re h id r a u lic S , s t r u n jir e
e x o e n tric a , f i le t a r e " dupa um Sr " c u a ju t o r u l u n u i c u fc it a c tio n a t de u n d is p o z it iv a d e c v a t sa u f i l e t a r e p r i n deform are I
p la s t ic s . I n c a lit a t e d e v e r i f ic a to a r e s e p o t a le g e in s tru m e n ts 1
d in c a te g o ria c e lo r u n iv e rs a le ( f u b le r e sa u c h ia r m ic ro m e tre ),
sau d in c a te g o ria c e lo r s p e c ia le ( c a l ib r e , fa b lo a n e e t c ) .
1 2 .2 .4
C a lc u lu l l r o g i a i i c u r s e lo r d e lu c r u Lung
c u r s e lo r d e lu c r u tr e b o ie d e te rm in a ta c i t m a i o o r e c t , deoareoe j
ea in f lu e n ^ e a z i a t i t a s u p ra p r o d u c t i v it a t i i c i t f i a s u p ra d u ra b i l i t a i i s c u le lo r .
L a e la b o ra re a s u c o e s iu n ii f a z e lo r d e p r e lu c r a r e e s te neces a r a se se p a ra c u rs e le d e lu c r u e f e c tu a te d e c & tre s c u le le fi*
x a te p e s a n ia lo n g itu d in a l a d e c u r s e le s c u le lo r m crrta te pe s S n i i l e t r a n s v e r s a le . Deasem enea, s e v o r a n a liz a
s e p a ra t f i a i r ;
s e le r e a liz a t e d e c a tr e s c u le le a c ^ ic r a t e in d e p e n d e n t, p r in in*
te rm e d iu l d is p o z i t i v e l o r s p e c ia le . C a lc u lu l lu n g im ii c u r s e lo r de
lu c r u se fa c e i n
fu n cfcie d e d a te le d in d e s e n u l d e e x e c u te a l
p ie s e i f i d e s c h it e le d e p r e lu c r a r e l a f ie c a r e p o s t d e lu c r u in
p a rte ;
R e la t ia d e c a lc u l e s te :
loi - V + U +
458
+ h
(12.1)
I n c a re B
e s te lu n g im e a d e p ra lu c ra r a la f M i , nm; n e s te
lm g ia e e c u r s e i ca pLite d a a p r a p le re , nm ; 1 , e s te lu n g im e a de
in t r a r e I n a p c h le re c u a va n s d e lu c r u , n m ;l2 e s te lu ngim ea d e p f t j i r i i d e c S t r e s c u IS . a s u p ra f e te i p r e lu c r a ta , nm.
c a lc u lu l s e v a e fe c tu a I n o a n fc e m ita te cu d a te le d in ta b e
le le U . 2 . i i 1 3 . 9 .
I n u n e le s i t u a t i i,a a dupS a m se v a p u te a d b s e rva I n o c r t ir u a r e ,v a f i n e o e s a rS o re n a lc u la re a lu n g im ii c u r s e i d e lu c r u
in f u n c ^ ie d e m S ria e a a v a n s u lu i a d o p ta t i de nu m S ru l d e r o t a r i i a l a rb a r i l o r p r i n c i p a l i . R s c a lc u la re a a re d re p t sco p e f e c tu a re a u n u i r e g la j o o re s p u n z S to r a l s t r u n g u lu i.
1 2 .2 .5
A le g e re a p re lim in a r y a p a r a m e trilo r
c ru
A d in d a e a d e a ^ c h ie re e s te ia p u sS de m arim ea a d a o s u lu i de
p r e lu c r a r e , c a re p o a te f i r e p a r t iz a t S a t i t pe fa z a d e d e g ro a re c i t i p e c e a d e f in is a r e . Se reo cnandS c a fa z a d e d e g ro a re s a s e e x e c u te l a p rim e le p o st u r i d e lu c r u a le s tr u n g u lu i a u t c a a t , i a r c e le d e f in is a r e l a u rm a to a re le p o s t u r i.
G S u r ile c u lu n g im e a m ai m are d e c ir c a 4 . .6 o r i m arim ea d i a * e t r u lu i, s e v c r p r e lu c r a d in nwi m u lte fa z e ( l a mai m u lte pos
t u r i ) , p r i n d iv iz a r e a lu n g im ii.P r e lu c r a r e a u n e i g S u r i se v a fa
ce c u u n b u r g h iu c u d ia a e t r u l m i m in d e c it d ia m e tru l f i n a l a l
g S u r i i, 1 4 s in d u -s e u n adaos d e p re lu c ra r e p e n tru f a z e le f in a le
de f in is a r e a g S u r i i . P e n tru a s ig u ra re a u n e i p r e c i z i i d e p r e lu
c ra re r i d i c a t S s e v a ave a i n v e d e re ca d iv iz a r e a a d a o s u lu i de
p r e lu c r a r e s S s e e x e c u te i l a p r e lu c r S r ile e x te rio a re .
0 e v a lu a te c o re c ta a a v a n s u lu i d e lv ic ru im p lie s m ai i n t i i
o a le g e re p r e lim in a r S a sa i a p o i d e te rm in a re a a v a n s u lu i r e a l
u t i l i z a t l a p r e lu c r a r e .
A le g e re a a v a n s u lu i p r e lim in a r f s ^ ) se fa c e d in ta b e le pen
t r u f ie c a r e
fs*?A d e lu c r u i n p a r te . I n ta b e le le 1 2 . 1 . . . 1 2 . 6
s in t d a te re c c a a n d S ri p e n tru a le g e re a a v a n s u r ilo r .
T r e b u ie a e n ^ ic n a t cS a v a n s u l s c u le lo r la s tr u n g u r ile m ul
tia x e e s te z e a li z a t i n e x d u s iv it a t e p r in in te rm e d iu l ca m e lo r
a i c S r o r ta c fa e ^ i a c ^ ic n e a z S u n s is te m d e p i r g h i i , c e au tin a n u a i t r a p c r t d e t r a n s a it e r e a m i^ c S r ii.
La s t r u n g u r ile a u tom ate m u lti axe s c u le le c a re p re lu c re a z S
p ie s e le i n d ir e c ie p a r a le lS c u axa l o r ,, s in t m onta te p e s u p o rt u r i p o r ts c u le a n p la s a te p e u n s u p a rt (s a n ie ) c e n t r a l. A v a n s u l
u r ic a l a c e s tu i s u p a rt e s te a s ig u ra t p r in in te rm e d iu l u n e i came
f i a l w a r m ecanism e c u p i r g h i i . D in a o e s t m o tiv , d e i p e n tru
fie c a re s c u IS d e p e s a n ia c e n t r a ls s -a u a d o p fa t i n i t i a l d i f e r i
te v a lo r i d in t a b e le , v a f i n e c e s a r a se u t i l i z a un avans u n ic .
P a ntru
u lt e r io a r e se c c n s id e rS avans p re lim in a r c e l
a i a ic a va n s a d c p ta t p e n tru s c u le le a f la t e pe s a n ia lo n g it u d i
n a ls . A o e s t a va n s e s te d e n im it i avans li m it a t i v ( s lia ) .
Tab*lui 12.1.Avanaur1 raooaandeta pantru atrunjtri longitudinal* H rataalrl

A. Itrunjiri longitudinal*
"
Lungimea piesei \
Adfnciaea
de
afchiere
Diaaetrul
inttiel al
aaifsbrioatului
21...30
sub 20
Avansul da lucru , aa/rot
8
10
12
14
16
18
20
24
28
32
36
40
45
50
60
70
80
1-5
1
|
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,28
0,30
0,35
0,38
0,40
0,42
0,45
0,48
0,50
0,55
0,58
0,62
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,33
0,35
0,38
0,40
0,42
0,45
0,50
0,55
0,58
0,62
0,65
0,70
1/5
2,0
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
pest* 60
46.-.60
31...45
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,28
0,30
0,30
0,35
0,38
0,40
0,42
0,45
0,50
0,52
0,55
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,28
0,30
0,33
0,35
0,38
0,40
0,42
0,45
0,48
0,50
1 1
0,05
0,08
0,12
0,18
0,22
0,25
0,28
0,30
0,33
0,35
0,38
0,40
0,42
0,45
Coaf iclantul da coract ia a avansului
tn functie da raportul dintra adincimea da afchiere raali fi caa din tabal
Raportul dintra edinciaea

real! fi cea din tabal
0,2
0,5
0,8
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
Coeficientul de corectie
1,35
1,16
1,05
1,00
0,89
0,81
0,76
0,72
Coaficiantul da coractia a avansului in functie da aaterialul ca sa pralucraazl

Hatarialul
da pralucrat
Otel de
constructii
Otel pen*
tru rulaenti
Coaficiantul da coractia
1,0
0.5
B. Retezlri
A I ami
Duraluainiu
sub 1,5
1.0
canalIri transversele
Materielul ce se prelucreazi
I Diaaetrul
Otel de
constructii
Otel pen
tru rulaenti
Ouraluiiniu 1
Alaafi
Adincimea (litiraea) de afchiere,mm
barei,
an
0,08
0,10
0,05
0,08
0,12
0,15
0,08
0,12_
4 i
6
8
0,05 0,08
0,04
0,05
o o
%-*o
O oo
Avansul de lucru,aa/rot.
4
0,03
0,04
460
Tabelul 12.1 (oontlnuara)

0
10
- 12
15
p a i t a 20
0,06
0,08
0 ,1 0
0 ,1 2
0 ,1 2
0,14
0,16
0,16
0,14
0,16
0 ,1 2
0 ,1 2
I 0,05
0,06
0,08
0,08
0 ,1 2
*7
0,18
0 ,1 0
0 ,1 2
0,14
0,16
0,16
1
0,15
0,18
0 ,2 0
0 ,2 2
0,14
0,16
0 ,2 0
0 ,2 2
0,24
Obwrvatia. Pantru Ifttiai ala cutttulul aai mar) ca 5 aa

a# adopt! un avana ca la prof tiara.
Tabalul 12.2. Raeaaandfri pantru avanaurila aoulalor da prof Hat
pralucrara firi rolA da sprijin
pralucrara cu roll da spjin
A. Pralucrara firi rola da sprijin

Distanta a
Lltiaaa da
tfcHiara b,
aa, ptni la:
15
20
25
30
40
50
60
70
pantru a=10
pantru a=20
Diaaatrul D , aa
10
14
0,100 0,100 0,100 0,100

0,065 0,100 0,100 0,100
0,020 0,040 0,075 0,100 0,100
0,020 0,045 0,080 0,100
0,020 0,030 0,080
0,020 0,040
0,055
0,035
0,100 0,020
0,100
0 , 100
0,100
0,100
0,100
20
16
0,050 0,100 0,100

0,025 0,050 0,090
0,030 0,050
0,020 0,030
0,020
.-
0,020 0,050
0,025
>25
0,100 0,100
0,100 0,100
0,100 0,100
0,090 0,100
0,040 0,080
0,020 0,050
0,025
-
: 0,020
B. Pralucrara firi roll da sprijin (Tn func(ia da diaaatrul d da pralucrara)

5
*4> 15
20
25
30
40
50
60
70
0,020
0,025
0,020
* .u
0,045
0,025
0,020
0,065
0,035
0,025
0,020
-
0,100
0,035
0,030
0,020
'fjSL
*
* .
;*V-.v
461
10
11
14
0,100
0,035
0,045
0,030
0,020
A
0,100
*0,075
0,085
0,055
0,030
0,020
-
0,100
0,100
0,100
0,095
0,045
0,030
0,020
* ;>
16
.....
0,100
0,100
0,100
0,100
0,075
0,045
0,030
0,020
Tabalul 12.2 (oontirurS)
C. P r a l u c r a r a o u r o l l d a a p r i j l n
( I n f u n c t i a d a d i a M t r u l d pi l u n g i M a
DiaMtrul d
0,020
'4
it
-
Bps?**
0,040
0,020
-
.
-
0,060
0,055
0,025
0,020
-
0,080
0,055*
0,040
0,030
0,020
-
20 || 40
0,100
0,090
0,075
0,060
0,045
0,035
0,030
0,025
0,100
0,100
0,100
0,090
0,045
0,050
0,040
0,035
aa
0,100
0,100
0,090
0,075
0,075
0,060
0,060
0,045
0,040
0,030
0,020 1 0,030
0,020
0,020
0,100
0,100
0,100
0,090
0,055
0,050
0,040
0,030
12.2.6 Determinarea iunSrului d e rotatii a l e a x e lo r

principale pentru mgcfirile de lucru Pentru determinarea avan
sului efectiv se calculeazS in etapa urmStoare , numSrul de ro
tatii ale axelor principale. Pentru fiecare tip de s a n ie s e dau
expresiile :
a)
Pentru prelucrSrile cu scule aflate pe sania longitudi
nals, numSrul de rotatii se calculeazS cu relatia:
lc max
N f = ----------- [rot] ,
(12.2)
*u.
in care 1 IIX este lungimea cursei de lucru cu valoarea oea m ai
mare (de la sculele aflate pe sania longitudinals ), mm; s UB
este avansul limitativ (avansul minim adaptat), nm/rot.
Lungimea maximS a cursei de lucru se va adopta i n f u n c f ie
de fazele realizate de cStre sculele montate pe suporturi f ix e
aflate pe sania longitudinals.
In cazul in care este necesar a se realiza o lu n g im e mai
mare a cursei, sculele pot primi o migcare de a v a n s s u p lim e n ta rS printr-un sistem de ocmandS i de acfcionare a m H i i a r p r in
camS;
462
glurlra
15
20
25
30
40
50
60
70
L u n g i M a a fntra
0,100
0,055
0,060
0,045
0,035
0,025
0,020
0,020
da
b.
0,080
0,055
0,045
0,035
0,025
0,020
oparatii
0,060
0,040
0,030
0,025
0,020
-
la
0,040
0,030
0,025
0,020
12
avana u l u i
0,025
0,020
20
Pta
alagaraa
i. L u n g i M a a a u b
10
pantru
Iiwariri
15
20
25
30
40
50
60
70
TabaLuL 12.3.
L ltiaaa b da
apchiara
Tn
a, ptni la:
IV w
tul 1 2 .5 .
|a
l a c a u n d i r i pantru alagiraa avansului la a p m r m % . \ \ da g h r t r a
Hatar ialul
Diamatrul burghiului
prelucrat
Avansul 1 am/rot
Otel pentru automate
( AUT 12 , AUT 20 )
Alamo
Otel de calitate
OLC 15 ; OLC 20 ;
a C 30 : OLC 35
.*>
o>
u>
Otel OL 50
15Cr08
20Cr08
0tl 35Cr10
Otel 40Cr10
Otel pentru rulmenti

Duraluminiu
avensului tn functi* da adincimea glurii
Adincimea gaurii In functie de diametru
Coeficientul de corecti#
Tabelul 12.4. Avanairf pantru aparatli B
lIrgira,n/rot
llrgitorulu
DiaMtrul
s u b 10
10...15
15...2 0
20...25
25...30
p a s t a 30
Firi pralucrara
frontali
0,30
0,40
0,45
0,50
0,60
0,75
Cu pralucrara
frontali
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,50
Tabalul 12.5. Avansuri pantru oparatii da alazara^M/rot

DiaMtrul alezorului ,aa
Hatarialul
8
10
15
30
25
30
40
50
0(al carbon
Otal sliat:15Cr08 0,15 0,25
20Cr08
Alaal
0,35
0,45
0,55
0,65
0,75
0,85
1,0
1,2
Otal aliat:35Cr08
40Cr08
0(al pantru
0,10 0,15
rulMnt i
Duraluiiniu
0,25
0,35
0,45
0,55
0,65
0,75
0,85
1,0
pralucrat
Tabalul 12.6. Avansuri racoatandata pantru oparatii de tapira, am/rot
Hatarialul da
pralucrat
Otal
Aliaja da cupru
Aliaja da aluainiu
Scula cu cara sa pralucraazl

Cu(it
Burghiu
Llrgitor
Adincitor
conic
0,05.I.0,10
0,05...0,10
0,08...0,15
0,12...0,30
0,12...0,30
0,15...0,40
0,20...0,40
0,20...0,40
0,30...0,50
0,02...0,04
0,02...0,04
0,03...0,05
numSrul
b)
P e n tru s c u le le a f l a t e p e s S n i i l e t r a n s v e r,s a
le
d e r o t a t i i a le a x e lo r v a f i d a t d e e x p r e s ia :
it
N| = -----------------
si
[ro t],
(1 2 .3 )
in care lci r e p r e z i n t a lungimea curselor par curse de

aflate pe sdniile transversale, mm; s, este avansul
pentru aoeste scule, mm/rot.
s c u le le
a d o p ta t
p e n tru s S n iile tra n s v e rs a le c i t g i p e n tru s a n ia lo n g it u d in a ls ,

d in c a rte a te h n ic S a s tr u n g u lu i m u ltia x e sa a d o p ts n u m iru l de
r o t a t i i d e v a lo a re a p ro p ia tS d e N ,
, n o ta t N
, c a re p o a te
f i r e a liz a t d e o & tre rn a slna c u a ju t o r u l la n t u r i lo r c iru s n a tic e ,
a tu n c i c in d a rb o re le d e ccm andS se ro te g te c u u n u n g h i de 360.
D in a c e le a ? i ta b e le s e e x tra g e g i n u m iru l de d i n t l a i r o t i l o r
de sch im b ( e , f , g i ) , n e c e sa re a s ig u r f ir ii n u m firu lu i d e r o
t a t ii %
1 2 . 2 . 7 D e te rm in a re a a v a n s u lu i e f e c t iv
A v a n s u l e fa c
t i v p e n tru f ie c a r e f a z i i n p a r te se s ta b ile g rte p e b a za n o i i v a
l o r i a n u m S ru lu i d e r o t a t i i N
:
P e n tru s a n ia lo n g it u d in a ls a v a n s u l e f e c t iv s af e s
e g a l c u a v a n s u l p r e lim in a r ;
I
D e o a re c e
e s t e , de r e g u lS , d i f e r i t d e N , c a lc u l
cu r e l a t ia 1 2 .2 . i i n t r u c i t e s te n e c e s a r a se re s p e c ta e g a l i ta te a a v a n s u r ilo r ( e f e c t iv i c e l prelindnar ), s e im pune r e c a lc u la re a lu n g im ii c u r s e lo r de lu c r u l a s c u le le a f la t e p e s u p o r t u r ile d e p e s a n ia lo n g it u d in a ls , p e n tru e fe c tu a re a r e g i a j u lu i;
I
P e n tru s S n i i le tra n s v e rs a le ,a v a n s u l e f e c t iv s ef p
te f i c a lc u la t p r i n f o lo s ir e a r e l a t i e i :
' hi
.
s ef = --------------
[n m / ro t],
(1 2 .4 )
n -p
Recalcularea avansului pentru sSniile transversale s e fa c e

cu scopul de a observa apropierea sau distan$area v a l o r i l o r a b tinute, de cele ale avansului preliminar adoptat. DacS d if e r e n tele sint mari, atunci pentru sSniile transversale este in d ic a t
| se recalcula nu avansul ci lungimea cursei de lucru,c u s c o p u l
de a se efectua un reglaj corespunzStor al supartului p o r t s c u lS .
In acest caz se va utiliza expresia:
lci = spr*Np
in care spr reprezintS avansul
in mm/rot.
[nm]'
preliminar
(12*5)
adoptat d i n
ta b e le
1 2 . 2 . 8 C a lc u l u l t u r a f c illo r a x e lo r p r in c ip a le Aa d u
pS cum s -a mai a r S t a t , s t r u n g u r ile m u ltia x e c u p r e lu c r a r e s u c oesivfi sa u m ix tS a u a c e e a ^ i t u r a ^ ie l a a r f e o r ii p r i n c i p a l i .
Cu
alte c u v in t e , a le g e r e a turatiei d e lu c r u a a r b o r i lo r p r i n c i p a l i
devine o problems e s e n ^ ia lS a t i t p e n tru asigurarea u n e i p r o d u c t i v l t s ^ i m axim e, c i t i a u n e i d u r a b i lit S ^ i c o re s p u n z S to a re a
b itu ro r s c u le lo r .
Turayiila arborilor principali dapind da vitazal*

H
chiara ala fiecirei faze da luoru ?i de diamstrala suprafatîp,.
ce se execute la reopectivsle faze. Pentru calculul turaîilar
din tabelele 12.7...12.10 se aleg vitezele da agchiar* v, '
pantru fiecare sculi, in funcîe de avansul de lucru, dimnatrui
piesei/ adincimea de apchlere, etc.
Tura^La axului principal la faza i se calculeazS cu ralaîa :
1000.vtib
n, -----------
dt
[rot/min],
(12.6)
in care d( reprezinta diametrul suprafetei ce se prelucreazi

la faza i, mm.
Intrucit toate axele principale trebuie sS albe aceeagi
turafcLe, in funcie de cea mai mici turaîe calculate ( cu exceptia fazelor realizate cu dispozitive ce oferS mi$cSri de rotaie suplimentare: giurire rapida, filetare, alezare), se ale
ge din cartea mainii turaîa cea mai aprcpiatS. AceastS turatie se numete turaîe limitativfi ( nlla ).Se exclud din analizS turaîile calculate pentru fazele executate cu ajutorul dis
pozitivelor care imprimi mifcSri suplimentare sculelor respec
tive ( gSuriri, filetiri, adinciri, alezSri etc).
Din cartea mainii se adopts turaîa cea mai micS sau cel
mult egalfi cu turaîa limitative ( n ). Se alege totodatS gi
numSrul de dini ai roîlor de schimb a, b, c 1 d ce realizeazS turaîa respectivS.
12.2.9 CaJnul.ul vitezelor efective Vitezele efective de lucru pot fi obtinute pe baza turatiei axelor principa
le n^,:
df
n*P
v#f ---------
[m/min],
(12.7)
1000
12.2.10 Calculul turafriilar pentru sculele cu si?*

cSri suplimentare Pentru obtinerea unor viteze optime , in unele cazuri, la prelucrarea diferitelor supraferfce interioare,
sculele vor trebui sS aibe micSri suplimentare. In vedeiea asigurctrii unei viteze de achiere optime, la .prelucrarea gauri
lor cu diametru mic, este insuficientS turaia arborelui prin
cipal adoptata. In asemenea situaîi se recxmandS utilizarea unui dispozitiv auxiliar de gaurire rapidS, la care portturghiul
se rote$te in sens invers sensului de rotaîe a arborelui prin'
cipal. In asemenea cazuri, aâdar, este neoesar a se determine
un coeficient de multiplicare a turaîei arborelui prindp!
(ja t d e e x p r e s ia :
(12.8)
unde n ,
e s te t u r a t ia r e ie ^ it S
d i n c a l c u lu l efectuat p e baza
v i t e z e i d e a f c h ie r e e ca n o m ic e ( re c c m a n d a te i n tabele ) la faza
c e n e c e s it S r o t a t i e s u p lim e n ta r f i.
D in c a r t e a t e h n ic S a a u t a n a t u lu i m u lt ia x e , s e a le g e u n c o
e f i c i e n t a l r o t a ^ i e i s u p lim e n ta r e K '
, a p r o p ia t c u c e l a b ^ i n u t c u r e l a t i a ( 1 2 . 8 ) s a u c e l m u lt e g a l. S e n o te a z S to to d a tS i
n u m S ru l d e d i n t i a i r o ^ i i d e s c h im b z ( d i n la n ^ u l c in e m a tic core s p u n z & t o r.
Se c a lc u le a z S a p o i t u r a t i a e f e c t iv S a s c u l e i:
n ,f -
n ^K
' ri
[r o t / m i n ],
(1 2 .9 )
E x i s t s p r e l u c r S r i cum a r f i : a le z a r e a , f i l e t a r e a , a d i n c i r e a , I S r g ir e a , la c a re e s te n e o e sa r sS se u t iliz e z e t u r a t i i m ai
m ic i d e c i t a le a l t e r f a z e i d e c i m a i m ic i d e c it a le
a r b o r e lu i
p r i n c i p a l . L a asem enea p r e lu c r S r i c o e f ic ie n t u l r o t a ie i su p l i m e n ta re K r i 1 c a l c u la t c u r e l a t i a ( 1 2 . 8 ) , v a f i s u b u n it a r . M ic o ra re a t u r a t i e i p o r t s c u le i d i s p o z i t i v u l u i a r e lo c p r i n r o t i r e a
a c e s te ia i n a c e la ^ i s e n s c u s e n s u l d e r e t i r e a a x u lu i p r i n c i p a l .
A a d a r, i n asem ene a s i t u a t i i , i n lo c s S s e a du n e t u r a t i i l e p i e
s e i , r e s p e c t iv a le s c u l e i , e le s e s c a d . S i l a
a s t f e l d e p r e lu
c r S r i s e a le g e d i n c a r t e a t e h n ic S o v a lo a r e K ' r I e g a lS s a u a r o p ia t S c u c e a c a lc u la t e c u r e l a t i a ( 1 2 . 8 ) . Se n o te a z S deasem e
nea i n u m S ru l d e d i n t i a i r o ^ i l o r d e s c h im b z , .
P e n tr u f a z e le d e f i l e t a r e t r e b u ie a v u te i n v e d e re c e le d o
uS d e p la s S r i
a le s c u l e i ( m if c a re a d e a f c h ie r e i m i c a re a d e
r e v e n i r e ) ; d e c i p r e lu c r a r e a f i l e t e l o r im p lie s c a lc u la r e a c o e f i c i e n t u lu i K
a t i t p e n t r u f a z e le d e f i l e t a r e
p r o p r i u -z i s S , c i t
p e n t r u c e le d e r e t r a g e r e a s c u l e i.
T u r a t ia c u c a re s e fa c e
re t r a g e r e a
s c u l e i d e p e p ie s S f i i n d m a i m a re , o o e f ic ie n t u l d e
r e t r a g e r e K r i v a f i m a i m a re i n a c e s t c a z .
P e n tr u
e v it a r e a
s u p r a s o l i c i t S r i i s c u le lo r d e f i l e t a t i n
m om entul c u p l S r i i c u p la je l o r e le c tr o m a g n e tic s , s e re co m a n d S c a
d if e r e n ^ a
d i n t r e v i t e z a d e d e u ru b a re a s c u le i f i c e a d e f i l e
ta r e s S n u d e p S g e a s c S 0 , 5 . . . 1 , 0 m /m in .
I n u n e le s i t u a t i i , c o e f ic ie n t u l r o t a ^ i e i s u p lim e n ta re K ' r#
se d b t in e p r i n u t i l i z a r e a
u n o r r e l a f i i d e d e p e n d e n ts i n t r e a c e s ta i r a p o r t u l d e t r a n s m it e r e a mi y S r i i
p r in l i r a cu
ro ti
de s c h im b , n e c e s a rS r e a l i z S r i i m i^ c S r ilo r s u p lim e n ta r e ; r e l a t i i l e d e c a l c u l a le c o e f i c i e n t u lu i K ' ra d e p in d d e s c h e m e le c i n e m a tic e a le f i e c S r u i s t r u n g ? i s e g fis e s c i n c S r t i l e t e h n ic e r e s
p e c t iv e .
467
(AIJT# 1 P ?!
recoaandato pantru strunjirea oteluri lor pentru outonate
12 i AUT 20 ) cu scule din otel rapid
A. Strunjirea cu cutite tangentiale
Avansul da lucru - an/rot
Adincimea de
apchiere , mm
pfna la :
sub 0,10 0,12
0,14
0,16
0,18
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
46
43
41
40
38
36
35
34
32
44
41
39
38
36
34
33
32
31
42
40
37
36
35
33
32
31
30
0,085
0,090
0,50 I 0,60 I 0,70 | 0,80
Viteza de apchiere , mm/rot

62
58
56
54
52
49
48
46
44
60
56
54
52
50
47
46
45
43
57
54
51
50
49
46
45
44
42
56
52
50
48
47
45
44
43
41
54
51
49
47
46
44
43
42
40
50
47
45
44
43
39
38
37
35
53
50
48
46
45
43
42
41
39
48
45
43
42
41
37
36
35
33
41
38
36
35
34
32
30
30
28
38
36
34
33
32
31
37
34
33
32
31
30
29
28
20
29
27
26
35
33
32
31
30
1
29
28
Z7
25
468
B. Strunjire prof ilat!

Avansul da lucru , M/rot
sub0,03 0,035
0,040
0,045
0,050
0,055
0,060
0,070
0,065
0,075
0,080
0,100
0 ,1 1 0
jo, 1 2 0 jo,140
Viteza de apchlere , m/min

1 73
70
67
65
61
58
56
54
52
50
49
48
47
44
i 3 7
i 4 1 1 40
Observatie. Viteza din tabel sa va corecta aatfel: pantru scule cu prof11 complex pi adinc viteza se va Inmult i cu un coeficient
da valoare K=0,85 ;pentru prelucrarea da finisare ( pentru uzare minima a sculei ), K = 0,80.
C. Retezare
Avarvsui, mm/rot
Viteza da
mtchiere v
0,040
0,050
0,060
0,070
0,080
0,090
0,100
0,110
41
'
Tabelul \2 . 7 (continuara)
l a o p e r a t ii da ra ta z a ra
M a t e r ia lu l
p r e lu c r a t
AUT 12
AUT 20
91
C o e f i c i e n t i i de corecfcie a v it e z e i da afchiere
s t r u n j i r e p r o f i l a t a f i canalara In fu n c tie da m aterialul cara sa prelucreaza
OLC 15
OLC 20
OLC 30
OLC 35
OLC 40
OLC 45
0L
52
15Cr08
20Cr08
35Cr10
40Cr10
RUL I
Dur it.atea B rin e LI
150..235 135..200 150..210 170..230 170..230 190..240 150..210 150..220 170..230 170..240 190..270 170..230
2
Coef i - Scule p r o f i l a t a
1,00
0 ,6 0
0 ,6 5
0,65
0,60
0,65
0,55
0,70
0,75
0,55
0,50
0,30
c ie n t
da co* Scule da cane*
r e c t i e l a t f i r a te z a t
1,00
0,75
0,80
0 ,8 0
0,80
0,75
0,70
0,80
0,60
0,70
0,80
0,65
Co eficienfcii da c o ra c tia a v it a z a i da afchiere

l a o p e r a t i i da r a t a z a r a , s t r u n j i r a prof i l at fi f i canal are tn fu n c tie da d u ra b ilita te a sculei
469
ID u ra b ilita te e s c u le i,
[ i n Minute de a fc h ie re
60
100
120
180
240
3D0
1,27
1,11
1,00
0,96
0,89
0,85
0,80
1,41
1,15
0,95
0,84
' 77
00
%
C o e f i - Scule p r o f i l a t a
c ie n t
h
de oo* S c u le de oaner e c 9t i e l a t f i re te z a t
30
Ji 1
C o e f ic ie n t i da coreo tie a v it e z e i da afchiere

tn f u n c t ie da d ia a e tru l sam ifabricatului
D ia a e t r u l aeti i f a b r ic a t u lu i
| C o e f i c i e n t u l da c o r a c t ie
Observaj ia .
ptna
la
0 ,8 0
12
mm
peate
13*.
0 ,90
Daca p ra lu c r a r a a sa fa ce ou scule armate cu placute dure I v ite z a
a# poate aari da ptlil
IB
1,00
&
T-belul 12.8. V i t a a *
rtrraniiLa pentru strunjiree slitjelor ntfaroua cu
scute d in o ( * i rapid
A. S tru n jira cu c u tite tangentisle

Adfncitea
apchiere
nm
0 ,5
1,0
2/0
3 ,0
4 ,0
5 ,0
6 ,0
8 ,0
0,050 0,060 0,070 0,080
da
o ;
a
*
U
Avanaul de lucru , aa/rot
0,120 0,140 0,160 0,180|0,200| 0,250 0,300 0,350 | | p
Vitaza da apchiere
223
208
187
176
167
162
157
150
216
193
174
163
156
150
146
140
210
185
165
156
148
143
139
132
196
177
158
148
140
137
133
126
190
170
150
142
136
130
127
122
182
162
145
137
130
125
122
116
v -jqq
170
153
137
128
123
118
115
110
0,450 <),500 C),600|CI,7Do|m
pantru prelucrarea duraluminiului , /in

162
144
128
120
116
112
110
104
154
138
124
116
110
107
104
98
148
132
118
110
106
103
100
95
140
126
112
105
102
100
%
90
126
116
105
97
93
90
88
84
122
110
97
90
87
85
82
78
116
104
95
87
83
80
78
74
110
98
88
83
80
76
74
70
9r
94
84
80
76
74
70
67
Lj $ I
90
80
77
72
70
67
65
85
76
72
68
65
64
60
80 |
72
67
65
62
61
58
Vitaza da apchiere >

r100 ' pentru prelucrarea alaMii , i i 'in
0 ,5
1,0
2 ,0
3,0
4 ,0
5 ,0
6 ,0
8 ,0
130
122
115
110
106
104
102
108
125
116
110
104
100
98
96
93
120
113
106
102
98
96
94
91
116
108
101
98
94
92
90
87
112
104
98
94
92
90
87
84
110
102
95
92
88
87
86
83
105
98
91
87
84
83
82
80
100
94
87
84
82
80
78
76
96
90
84
82
80
77
76
74
94
88
82
80
77
75
74
72
92
86
80
77
75
73
72
70
87
80
76
73
71
70
68
65
84
78
72
70
68
67
65
63
B. S t r u n jir a p r o f i l a t i
H a ta ria lu l
da
p ra lu c ra t
Avanaul da lucru , am/rot
80
75
70
67
65
63
62
60
76
73
68
64
62
61
60
58
70
66
62
61
60
59
57
foLij?
68
65
61
59
58
57
55
29 1
65
61
58
57
56
55
53
B ~
Si
9
- 1
Tabelul 12.B (continuirt)
M a t e r ia lu l
Avansul da lu c ru I aa/rot
p re lu c ra t
C o e f ic ie n ti de c o re c tie a v it e z e i de afchiere
Tn f u n c tie de d u r a b ilita te a sculei
S cu le de caneIat
Coef ic i e n t u l
da c o r a c t ie
S c u le p r o f i l a t a
f i de e analat
1 - C o r f i e i m t H d . c o r . c t t e pentru r . t . z . r . adopt! d in t b . l u l 12.7

cu . c u l .
cu p l u t d u r . , v i t . z .
P t . M ri
if#I H
Tb.lul W . . V l t . * W * ' * I**1 & &
i H
jo,
otalurilor pantru automat* (MIT 12 pi i
Avansul , mm/rot
Diaftetrut
0,12
0,10
0,16|0,18|0,20|0,22|0,24|0,28|0,50|0^
0,14
Vita za S
sa
30
36
40
43
46
I
I
5
6
B
10
12
14
16
18
20
25
30
35
\.
.
:|
-
*-
-
16
14
19
17
19
21
20
23
22
25
28
24
27
30
29
33
35
3*i
37
32
38
33
40
35
44
39
46
42
48
43
19
22
24
27
29
32
35
38
-
23
27
30
33
35
40
44
47
;
12
15
17
18
20
22
24
26
28
29
30
31
34
36
38
14
15
17
18
20
22
24
25
27
28
29
32
34
35
afoh iara , /tn

14
16
17
19
20
22
23
24
25
26
29
31
33
n
15
17
19
20
22
23
24
25
27
30
31
13
14
16
18
19
21
22
23
24
26
28
29
Coef icienti i da coractia a vitazai da afchiere

in functie de Materialul prelucrat
a
13
15
17
18
19
21
22
23
25
26
28
-
m
14
15
16
18
20
21
22
24
25
26
13
14
15
17
19
20
21
23
24
12
13
16
17
18
19
21
22
25
23
AUT 12
AUT 20
OLC 15
OL C 20
OLC 30
OLC 35
OLC 40
OLC 45
150..235
135..200
150..210
170..230
170..230
190..230
Coeficientul
de corectia
1,00
0,90
0,90
0,85
0,80
0,75
Materialul
prelucrat
0L 52
15Cr08
20Cr08
35Cr10
40Cr10
RUL 45
150..210
150..220
170..230
170..240
0,85
0,85
0,85
0,75
Materialul
prelucrat
Duritate
Duritate
HB
HB
Coeficientul
de corect ie
190..270 . 170..230
0,70
0,40
Coaf icient ii de corectia in functie da adincimea gSurii prelucrate

Adincimea functie de diametru
Coeficientul de corectia
2d
3d
4d
5d
6d
8d
10d
1,00
0,90
0,80
0,70
0,65
0,60
0,50
Coaficientii de coractia in functie de durabilitatea burghiului
Durabilitatea , min de afchiere

Coeficientul de coractia
Observati :
30
60
100
120
180
240
300
1,27
1,09
1,00
0,96
0,89
0,85
0,80
Pantru cantruira, viteza da afchiere sa adopti c a la glurira.
472
Tabalul 12.10. V f t a z a d ayohttra la g i u r t r a a |i o a n t r u i r M aliajelor nafaroaaa
*
'J
U
D ia m e tru l
b u rg h iu lu i
mm
Avansul de lu c ru , mm/rot
0 ,0 4
0 ,0 6
0 ,0 8
0 ,1 0
0,12
0 ,14
0 ,1 6
. 0,18
V ite z e de a^ch ie re
4*
-J
1
4
-g5
6
8
10
12
14
16
18
20
25
30
p e s te 30
115
128
140
87
97
105
115
125
140
150
fe
B
-
m
-
70
78
85
90
105
112
122
, ,* .
-
.-
C o e fic le n ti
60
66
73
80
90
96
105
110
115
120
125
140
150
158
53
60
65
70
78
85
93
97
100
105
110
123
130
140
de c o r e c t i
46^
53
58
63
70
75
83
86
90
95
100
110
120
130
43
48
53
57
63
70
75
77
80
88
92
105
110
120
40
45
50
53
60
65
70
72
77
80
84
93
100
106
v i t e z e i de a sc n ie re
0 ,20
0 ,2 2 | 0 ,25 | 0,28
0,30
0,35
0,40
37
40
45
48
55
58
64
68
71
75
78
86
92
100
35
38
42
46
50
56
60
64
67
70
74
82
87
94
33
36
40
43
48
53
57
60
64
66
70
77
82
88
35
38
40
46
50
54
58
61
64
67
73
78
84
in f u n c t i e de d u r a b i l i t a t e a
m
m
}*
36
39
44
48
51
55
58
61
64
70
75
80
34
36
40
44
48
50
54
57
58
65
70
75
I
Sg| 1
*'''*
35
38
42
45
48
50
53
55
60
65
70
9
36
40
42
45
48
50
52
57
60
65
s c u le i
C o e f i c i e n t u l de c o r e c t i e
de c o r e c t i e
0,50 1
9 I
n/nin
D u ra b ilita te a s c u le i,
in m in ute de a ? c h ie re
O b s e r v a b le : Coef i c i e n f H
0,45
i n f u n c t i # d adincim ea de g i u r i r e se edopte f o lo s f n d d e te le d in t a b e lu l 12.9
iiiI
S>
1
37
39 1
42 1
45 I
47
50 1
54 I
58
62
1 2 .2 .1 1 Rwinihii vitezei efectiv fl wmiînr cu

cJiri suplimentare
Polosind valorile turaîilar efective (n>()
ale sculelor cu migciri suplimentare, pot fi calculate vitezeie
efective ale aoestora:
di*ni
v.f g --------- -
[m/tain],
(1 2 .10 )
1000
1 2 .2 .1 2 Cnlnulul avansului efectiv pentru sailfide ou

joj^cSri suplimaitare
Folosind valorile ooeficientului K'
,
pot fi calculate avansurile efective ale sculelor cu migrated,
suplimentare:
s.f = ----1---V
[nm/rot],
(1 2 .1 1 )
K r.
in care lci este lungimea cyrsei de lucru la faza ocnsideratS

un; N
este numSrul de rotatii ale axelor principale, la faza
oonsixferata; K'rs este coeficientul rotafiei suplimentare, realizat de automat cu a jutorul lanûlui cinematic de ratable suplimentarS a sculei din dispozitivul auxiliar.
12.2.13 Verificarea regimului de afchiere
la pre
lucrarea pe strunguri multiaxe, datoritS numSrului mare de scu
le afchietoare care lucreazS simultan , se impune verificarea
puterii data de maina-unealtS NM in raport cu puterea necesa-
Puterea
I
. . .
necesarS Nneo se determinS prin insumarea puterilor calculate pentru fiecare fazS de lucru in parte. Verifica
rea impune satisfacerea conditiei:
Nnec < NBU*n
(12.12-)
in care N>u este puterea motorului electric de antrenare, kH;

| este randamentul transmisiei ( n = 0,75).
DacS se ine seama cS motorul electric al strungului poate
fi incarcat mai mult cu pinS la 20% pe perioade scurte de tirap,
relatia de verificare devine:
Nnec < l,2*Nourj ,
(12.13)
12.2.14 ELabcararea fiei de balcul al regimlui de

Ofchiere
Fia de calcul este un document tehnologic care parmite inregistrarea rezultatelor abtinute in unna calculirii parametrilor de lucru. Ufa exemplu de fi3 de calcul este prezentat in tabelul 12.16.
475
12.3. EXEMPLU DE CALCUL
Pentru prelucrarea piesei din figura 12.2. se care efectuarea calculului parametrilor regimului de a^chiere I gtiind ca
programul anual este de 20.000 buc&ti.
Din analiza desenului de execuîe se dRduoe faptul c4 fazele cele rnal importante pentru prelucrare sint cele de profilare exterioari i de prelucrfiri interioare cu scule care igi
transmit dimensiunea. Materialul piesei are o prelucrabilitate
bun& pe strunguri automate.

12.3.1 Alegerea t.ipului de autcnat
Din analiza
desenulu^ de execuie a piesei se observd c& reducîa face par
te din categoria pieselor cu rigiditate sporita, avind lungimea
mic& B diametrul de pind la de doud ori lungimea. Precizia relativ mare i rugozitatea pot fi asigurate pe un strung multi
axe,in candiîile asigurSrii i a unei productivity^ ridicate.
Pentru prelucrare poate fi adoptat un strung cu prelucrare suecesivS, cu 6 axe principale, tip 1B265( URSS) ,care permite pre
lucrarea pieselor din semifabricate de tip bard.
Ellll
Fig.12.2. D
a
n
u
l
pieani U
ax.m
p
lu
l o
o
n
a
td
a
ra
t
fectuind o 1
M fas
re ii
Litate
laliza
I parigimea
La renultiLcate.
| suc5 pre-
12 3 2 Stabilirea a m n a ffii^ i fazelor d e prelucrare

Avind in vedere posibilit&île strungului autanat,s-a ocnceput o succesiune a fazelor de lucru care respectfl reoamandAfile date anterior. D in tabelul 12.11, In care se prezintA suo~
oe&iunea, se poate observa cA prelucrArile de degropare s-an
impus a se exeoita la p rimele trei posturi d e lucru.Deasemenea,
s-a divizat gAurirea cu burghiul de 024 9 in douA faze distinj (^24 i 023,8 mn) cu ISsarea unui adaos de prelucrare pen
tru faza d e semifinisare( ISrgire) i cea de finisare (alezare 11
GSurirea la postul II se face cu burghiul avind diametrul
cu 0,2 n m ma i mic, pentru a se evita frecarea sculei d e suprafaâ gSurii care se executS la primul post , care poate apSrea
din cauza necoaxialitSîi sculei cu gaura executatA initial.
L^rgitorul utilizat la postul IV realizeazS semif ini sarea ina
inte de alezare i inlSturS treapta formats datoritA folosirii
burghielor c u diametre diferite.
Tabelul 12.11 Succesiunea faz* Ior da pr*lucrar (pantru axanplul oonaidarat)
iii
Tabelul 12.11 (oontiftuara)

Nr.
Denuairaa
fazal
Sania oara lucreazl
Postul
Soheaa da praluorar
fasti
9.
Alazara #24,5x70
sania longitudinal!
V
10.
Strunjira profilati
sania transvaraall 5
11.
Tarodara M16x38,3
aanfa longitudinal!
VI
12.
Ratazara
p L
sania transveraal! 6
Fazele de strunjire profilatS care asigurS precdzii ridite s-au prevSzut a se executa spre sfir itul traseului tehnolo
gic. DatoritS lungimilor de cursS mari, la fazele d e ISrgire
alezare se vor folosi dispozitive care asigurS sculelor un avans independent.In acest mod se poate pSstra o lungime de cursS relativ micS pentru sania longitudinals centrals, de care
depinde productivitatea de prelucrare.
12.3.3 Alegerea sculelor , dispocitivelor i verificatoarelor
L a prelucrarea reducfclei sint folosite atit scule
profilate, cit i scule standardizate.
Astfel pentru fazele de prelucrare a gSurilor axiale s-au
ales: u n burghiu canbinat c u te itor, douS burghie elicoidaledreapta STAS 4566-87/Rp3, cu diametrele d e 23,8 i 13,8 mn , un
ISrgitor elicoidal STAS 4141-89/Fp3, u n alezor 024,5 STAS 126587/Rp3 i u n tarod d e ma inS-dreapta M16xl,5 STAS 7447-86/Rp3.
Sculele sint montate in portscule adecvate alese d i n setul
d e portscule al strungului.
Verificatoarele necesare efectuSrii regiajului ma inii i
controlului final sint d i n categoria celor universale ( ubler
150 x 0,1 STAS 1373-88, microroetru d e exterior 25 ... 50 STAS
1374-88). Pentru controlul suprafetei interioare alezate poate
fi utilizat u n calibru tampan abi nuit, T-NT STAS 2981/1-89, iar
pentru controlul filetului este recomandat u n calibru tampan
filetat cu coadS canicS STAS 4136-89.
478
(c st alese diapoz itive auxiliare
aflate in dotarea
strungului
1B
265 X 6K.
Astfel, p en t r u g&urirea cu burghiu d e diametru 13,8 ran s-a

jj.es u n disp o z it i v d e gSurire
35aJ pentru fazele d e ISrgire
( (#24,45 ran) f i alezare s-au ales dispozitive ce au avansuri
independents; deasem en ea, la filetare a fost ales u n dispozitiv
adecvat operaîei.
12.3.4 Stabilirea lungimii curselor d e lucru
Luind
In considerable datele din tabelele 11.2 fi 13.9, s-au calculat
lungimile curselor de lucru, atit pentru sculele mcntate p e sa
nia longitudinals oentralS , cit fi pentru cele de pe sSniile
transversale; rezultatele sint prezentate in tabelul 12.16.
Din analiza datelor aflate in tabelul 12.16 se dbservS cS,
exceptind fazele de ISrgire fi alezare,la care o parte din cur
sa de lucru poate fi realizatS fi de cStre dispozitivele auxi
liare, cea mai mare valoare a cursei este de 42,5 ran.
Se considers cS tef irea de la inceputul gSurii oentrale
poate favoriza reduoerea lungimii cursei la faza de filtare cu
2,5 ran; in aoest caz, prelucrarea se realizeazS in bune ocndiîi chiar dacS lungimea cursei saniei centrale este de 42,5 ran.
12.3.5 Alegerea preliminarft a parametrilar de lucru
Pentru stabilirea adincimilor de afchiere s-a inut seama de
reocmandSrile in aoest sens: pentru prelucrSrile exterioare cit
i pentru cele interioare s-a aplicat metoda divizSrii adaosu
lui de prelucrare pentru a se asigura o reducere a forêlor de
afchiere fi o egalizare a eforturilor la fiecare post de lucru.
Valorile
de afchiere sint indicate in tabelul 12.16.
Alegerea preliminarS a avansului s-a efectuat pe baza da
telor indicate in tabelele 12.1...12.6. Se constats cS avansul
limitativ este s = 0,15 ran/rot, reccnandat pentru alezare,ce se
executS la postul V.
"12.3.6 Determinarea naSrului de rotatii ale axelor
principale pentru m ^ c S r i l e de lucru
Pentru fazele realizate
cu sculele pe sania longitudinals , numSrul de rotatii s-a calculat cu relatia (12.2):
111
lo..x
N, = -------- | ------ |
su.
283,3
[rot] .
'154
Pentru sSniile transversale, numSrul de rotatii s-a deterinat cu relatia (12.3):
479
133,33 rot
-i 160 rot
0,025
133,33 rot
N v"
- 200 rot
0,045
0,045
iu
0,045
14,5
HR 1
Nv, |
0,045
0,080
181,2 rot
Se observe! cS numeral d e rotatii maxim este cel calculat

pentru sculele aflate p e sania longitudinals (NBax 1 283,3 rot).
Di n tabelul 12.12 aflat in cartea tehnicS a strungului autanat, se considers cS prin lanûl cinematic se p o t obfrine douS
valori aprqpiate d e
i anume: Np 271 i N AP | 303 rot.
Pentru asigurarea unui proces tehnologic adecvat se alege a do
ua valoare:
= 303 rot, realizabile c u roîle d e sdiimb:
e = 24 dittfci, f = 40 dinî, g - 47 dinî i h 1 30 dinî.
In tabelul 12.12. se prezintS numerele d e schimb ale roilor d e schimb, precum i numSrul d e rotatii ale axului princi
pal, pentru strungul automat c u 6 axe tip 1B265- 6K (URSS).
Tabelul 12.12. Nunarul de rotatii N
a l t axului principal pi nuaarul da dinfi

ai rot ilor dintata corespunzitoare la strungul autoaat cu 6 axa
tip 1B265-6IC(URSS)
Rofci dintata
9/1 = 24/40
NumSrul de dinfi
ai rotilor de schimb
9/1 = 40/24
NumSrul de rotatii ale axului principal

747
632
569
513
461
438
395
355
303
271
267
228
205
184
166
158
142
128
109
97
30
33
35
37
39
40
42
44
47
49
47
44
42
40
38
37
35
35
30
28
12.3.7
Determinarea avansului efectiv
numSrul d e rotatii ales din cartea tehnicS a maînii, s-a cal
culat avansul efectiv pentru fiecare fazS in parte, cu relatia
(12.4). Datele obtinute sint prezentate in tabelul 12.16.
Se poate observa c S la sSniile transversale avansul efec
ti v rezultS cu valori foarte mici in raport cu cel preliminar:
LJtil
**
-X
5W
Jb.
n ra iu
0 ,0 1 9 8 m m /rot < 0 ,0 4 5 m n / ro t
303
Din aoest motiv a fost necesarA recalcularea lungiaii cur

sei de lucru la sSniile transversale de la posturile I, II, III
cit i la sania longitudinal A, folosind relatia (12.5). Valorile obînute in urma calculului sint prezentate sintetic in tabelul 12.16. Noile lungimi ale curselor vor fi utile In procesul reglArii strungului pentru prelucrare.
12.3.8
Calculul turaîilor axelor principale
intii s-au adoptat vitezele de afchiere pentru fiecare fazA in
parte, folosind tabelele 12.7 i 12.9. Valorile alese sint arAtate in tabelul 12.16. Folosind relatia (12.6) I s-au calculat
turatiile axelor principale, redate in aoelai tabel. Analizind
valorile turaîilor pentru fazele realizate cu scule ce nu au
micare de rotafcie suplimentar A , se abservA cA cea mai m icA turaîe este la faza ce utilizeazA burghiul combinat cu tegito r
(a, i 259,8 rot/min).
Din cartea tehnicA a strungului reiese cA, folosind roîle
de schimb a = 22 dinti, b = 63 dinti, c =47 dinti # d = 41
dinti/ se dbfcine turatia n AP = 252 rot/tain ,| turaîB apropiatA
calculatA, dar mai micA (vezi tabelul 12.13).
de
Tabelul 12.13 Turai lie axelor principale n
fi numerele da dinti ai
ro(ilor da schimb da la strungul tip 1B265-6C (IASS)
Numirul da dinti
ai rotilor da schiab
Rot i de schimb
a/b * 45/40
a/b = 22/63
c
Turatiile axelor principale n.p , rot/ain

1590
1360
1230
1065
970
885
808
704
614
< 560
510
465
400
364
'/ -
ilizind
a calrelaîa I
1 efecr
minar:
I SUggj vol. |
-
- ;
332
301
276
252
209
191
174
159
145
125
113
61
58
56
53
51
49
47
44
44
39
37
&
W,
32
30
28
26
24
22
102
92
82
73
461
d
27
30
32
35
37
39
41
44
47
49
51
53
56
58
60
62
64
66
12.3.9
Calculul vitezelor efective EXipS ce a
stability turaîa axelor principale,este necesar a fi calculate
vitezele efective de lucru ale sculelor ce nu au miysSri de rotaîe suplimentare. Utilizind relatia (12.7) ,s-au calculat pen
tru aceste scule vitezele efective.
Datele obtinute in urma
calculului sint prezentate in tabelu l 12.16.
12.3.10
mliil turatiei la sculele c u nrigc&ri suplimentare
Pentru asigurarea vitezei qptime la faza d e g&irire cu burghiul cu diametrul d e 13,8 ram, a fost necesar ca'lo i'hil
coeficientului rotafciei suplimentare:
a.
484,3
I B
B , I -------------r
nw
252
'
Folosind datele d i n cartea tehnicS a automatului ( tabelul

12.14.), se constats cS prin utilizarea rotii dinâte c u tz | 43
dinti se obtine u n coeficient al rotatiei suplimentare K rs g =2
care va fi folosit in continuare in calcule || care este apropiat de cel calculat cu relatia (12.8).
Turatia efectivS a sculei v a fi, aadar, urmStoarea:
n,f
9I
g - 252*5 I 504 rot/min.
Faza d e filetare implies douS mi cSri: o migcare d e filetare propriu-zisS i o mi^care d e retragere a sculei:
- pentru prelucrarea filetului, coeficientul rotatiei
suplimentare v a fi :
198,9
K rs f ----------
252
0,78.
Tabelul 12.14. Valori ale coeficiantului rotatiei supliaentare K'r|

pi nunarul da dinti ai rot ilor da schimb pentru strungul
de tip 1B265-6K la utilizarea dispozitivului da gSurire ropidi
NumSrul da dinti
ai rotilor de schimb
Coeficientul
rotatiei
supIinentare
K*
rs
29
Gfiurire
rapidS
2,48
Alezare
36
43
53
55
2,20
2,00
1,81
1,87
1,59
0,19
0,22
0,41
73
D i n cartea tehnicS se adopts K'r9 f = 0,6, coeficient ce se

obtine cu ajutorul rotilor d e schimb: i = 42 dinti i j I 72
di nti (tabelul 12.15).
482
fost
Turatia corectatS va 1;
f"
K 'r
f*
* V
" 0,6*252 - 151,2 rot/ain.
pentru retragerea sculei, la calculul coeficientulul

se tP-0 seama d e recanandSrile de la punctul 12.2.10.
K ri
Tabalul 12.15. Valori ala coafiofentului rotatiai aupliantara K ara

pi nualrul da dinti ai rotilor da achiab pantru
strungul da tip 1B265 (UKSS), pantru filataraa cu diipoxitiv
Nuairul da dinti
al rotilor
da achiab
42
46
49
56
58
60
62
64
72
68
65
38
56
54
52
50
0,60
0,53
0,38
0,33
0,28
0,23
0,17
0,11
Coaficiantul K'p>
In acest caz, adoptini o vitezS de retragere a sculei de

m/min , se obtine turatia de retragere: n == 218,8 rot/min.
11
n.
Kr.df -
218,8
---------------------- --- 0 , 8 6 8 .
332
Eblosind relatia din cartea tehnicS a strungului 1B265- 6K

s-a calculat coeficientul rotatiei suplimentare cu care se va
efectua retragerea sculei de filetat:
i
k
42
72
K* # = 0,938 -- 1----- 1 = 0,938*----------- 1 = 0,79
j
1
72
22
in care i i jreprezintS numSrulde dinti ai rotilor de schimb
utilizate pentru dbtinerea rotatiei suplimentare la filetare,ales din tabelul 12.15; k i 1 reprezintS numSrul de dinti ai
rotilor care realizeazS majorarea turatiei la retragerea tarodului. Se alege din irul de valori:
71
70
69
68
67
_____..
. ______. ______.
23
24
25
26
27
63
62
61
_____
31
32
# 33
60
59
66
65
64
. ______ . _____
28
#29
30
58
_______
. _______
______
* 34
* 35
36
57
.
_______
37
56
55
______
_____
38
Turatia reals pentru retragerea tarodului este :

n.f df I | 'r, df*n AP 1 0,79*252 | 199 rot/min.
39
Tabelul 12,16. Fiji dc calcul al regimului de a|chlere

cu j a u axe tip 1B265*6K (URSS)
FIA
CALCUL
DE
Tipul strungului
Strung cu 6 axe
Denumirea piesei: Reduces
Model
IB 265 | 6K
Desen or.
Firma constructoare
Kiev
Ansamblu
Putere motor:
30kW
R&cire: Emuisie
SCULE
Lungimea
curseior
de lucru
ACHIETOARE
**
Denumirea sculei
1
l
II
UI
calculate
efectivS
423
42,5
36,5
42,5
383
42^
70
423
1265-80/Rp3
70
423
1112-85/Rp3
44,5
423
__
14,5
143
STAS
(nr. desen)
SL 1 Burghiu combinat cu te$itor

sn 2
Cutit profUat
SL 3
Burghiu elicoidal dr. 0 2 3 ,8mm 4566-79/Rp3
ST2 4 Cujit profllat

SL 5 Burghiu elicoidal dr.013, 8mm 4566-79/Rp3
ST3 6 Cu(it profilat
IV
SL 7 LArgitor elicoidal 0 2 4 ,45mm
8054-80/Rp3
ST4 8 Cujit proiilat

v
SL 9 Alezor 0 2 4 ,5mm
STS 10 Cutit profilat
SL 11 Tarod M16xl3 dr.
VI
SL 11 ST6 12 Cutit retezat
S-Q
i
Pentru realizarea turatiei axului

principal
a
22
63
d
47
41
Pentru
realizarea nr.de
rota{ii ale
axului
principal
e
24
40
47
30
pentru prelucrarea pieselor pe strungul automat
AL
REGIMULUI
DE
AgC H I E R E _______
Caracteristiclle materialului:
Simbol (STAS 1350-80) : AUT20
Dimensiuni brute (STAS 1800-80): 065x4000
Stare normalize t&
L.
fi
fef
Ii ftt
0,22
12
Num&rul de
rotatii ale
axelor prin
cipale
Calcu Efeclate
tivft
Nc
Np
283,3
303
21+34 0,045
-----------------------
Turatia
0,15
i-MB axelor
principale,
ai
ac rot/m
1
in
S ' ii
n a *3
ffi .!1
8
Calcu Efecj**
->o a lat& tiva I i
3 31 > ^ nc nap > ** 1s i !-w l|
MB
ssil
45,45
26
344,8
19
65
470,2
343
1333
0,019
13,6
02
2833
0,15
45,45
26
347,7
| 17+56 0,045
1333
0,019
13,6
65
481,1
0,15
45,45
21
4843
0,019
13,6
65
481,1
0,15
45,45
33
429,6
0,013
73
71
492,6
0,15
45,45
20
2593
0,029
13,6
65
486,8
0,15
45,45
10
198^
11,9
6,9
03
2833
Il7,2+3J 0,045
1333
1 5
0,22
2833
6,9
0,025
160
j 0,05
0,15
283,3
0,045
200
13
2833
30
1 0,81
I 5,2
I Pentru
r~
0,08
.y
181,2
dlspozitivul
de gftunre
-11'
73
Rezistenta min. la rupere: 450 ... 600 N/mm
Avansul
efectiv,
am/rot
II
_____ _
Duritate BrineU: 1 6 7 . . . 2 4 1
303
303
303
303
303
303
.-
-V
0,047
24,2
49
366,9
18,8
252
34
21,8
252
252
34
2,0
+25^
1935
333
oco
193S
33,64
252
7,6
0,6
-100,8|
252
10
0,75)
-53
252
438
1
-1
Pentru dlspozitivul 3bs. S-au adoptat seinnificatiile:

de filetare
(+)-rotajie in sens contrar
(-) -rotajie In acelai sens
42
72
485
SL - sania longltudlnalft
ST-sania transversalft
Cap. 13. KHSDIJRI D E ASCHXERK I A tREUJCRAREA

EE STRUNGURI REVOLVER AUTONKflE
13.1. Ccnsideratîi generale
Strungurile revolver automate sint strunguri monoaxe auto
mate prevfeute cu un cap revolver,in care se pot manta u n numSr
de scule diferite, ce vor executa succesiv mai multe prelucrSri
cu avans longitudinal. In ceea ce privefte proiectarea regimurilor de afchiere, este posibilS apariîa uneia din urmStoarele
trei situatii:
1. Realizarea succesivS a diverselor prelucrSri, cu cite o
singurS sculS, existind posibilitatea folosirii unui regim de
afchiere adecvat pentru fiecare fazS;
2. Realizarea prelucrSrilor in mod succesiv, cu cite o sirtgurS sculS, utilizindu-se insS o turaîe unicS pentru toate fa
zele;
3. Prelucrarea se efectueazS in mod succesiv,existind faze
la care se lucreazS simultan cu mai multe scule.
Desigur c3 pentru prima situaîe, proiectarea regimurilor '
de afchiere se va face in mod asem&iStor celei de la prelucra
rea pe strunguri universale. In legStura cu ultixoele douS situ
atii, se pot lua in discuîe trei variante de proiectare a re
gimurilor de afchiere: a)schimbarea sculelor sS se efectueze in
mod format, la intervale iirpuse de timp; b) schimbarea sculelor
sS se efectueze individual, atunci cind fiecare dintre scule a
ajuns la limita de durabilitate; c) schimbarea sculelor sS se
efectueze simultan I pentru toate sculele sau pentru gripe de
scule, in momentul in care scula limitative a ajuns la limita
de durabilitate.
Indiferent de metoda de schimbare a sculelor, un numfir de
etape de proiectare a regimurilor de afchiere prezintS aceleafi
caracteristici: vor fi evideniate in continuare aceste etape ,
urmind ca detalii aferente diferitelor procedee de determinare a turaiilor sS fie menticmate separat, pentru fiecare metodS de schimbare a sculelor.
Se cuvine subliniatS existenfca unor elementa ccmune cu
cele arState la prelucrarea pe strunguri semiautomate monoaxe
cu sSnii multicuîte (capitolul 11) , fapt pentru care se reoomarrix parcurgerea, la rezolvarea unor etape specifice strungu-
486
lucrarea p e strungurile semiautcroate multicutite: va fi mantionat ca atare subcapitolul In care se gSsesa aoeste indrumSri.
Determinarea parametrilor regimului de a chiere , precum 9 ! re*
zolvarea altor prableme in directs legSturS cu acestea I se pot
realiza cancomitent cu completarea documentaîei tehnologice adecvate (fia d e calcul, plan de operable, desene ale camalor).
13.2. EHemente cocaine
13.2.1.Alegerea tipului d e strung automat c u ca p r e
volver.La alegerea tipului de strung autcmat cu cap revolver,se
au in vedere forma i dimensiunile piesei de bbtinut, dimensiunea d i a m e t r a l a semifahricatului,lungimea maximS a piesei, ti
pul i numSrul d e prelucrSri necesare,caracterul producîei i,
desigur, dotarea secîei d e prelucrSri mecanice.Pe baza cunoa terii planului d e producîe anual i a productivitSîi specifice a strungurilor analizate (productivitate indicatS in cSrile
tehnice), se stabile te mSsura in care este suficient u n singur
strung automat cu cap revolver sau sint necesare mai multe ast
fel de ma ini-unelte.
13.2.2.
Stabilirea succesiunii fazelor d e prelucr a
La stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare , se v a avea in
vedere ma i intii o repartizare cit mai uniforms a prelucrSrilor
pentru diferitele faze ,utilizindu-se atit sculele aflate p e capul revolver, cit i cele situate pe sSnii. Se v a acorda atenpie unei suprapuneri cit mai complete a fazelor d e lucru, pen
tru diminuarea duratei prelucrSrii. Stabilirea succesiunii fa
zelor se poate oancretiza prin intoonirea unor schiê corespunzStoare fiecSrei etape de prelucrare , infSi ind piesa aa cum
se prezintS ea la sfir itul fiecSrei etape i sculele i n pozitia aferentS sfir itului cursei de lucru. Intrucit la elaborarea succesiunii fazelor de prelucrare pentru strunguri automate
cu cap revolver intervin unele elemente specif ice i care nu
constituie obiectul acestui capitol , se recomandS consultarea
suplimentarS a unor lucrSri referitoare la aceastS problems.
13.2.3. Alegerea metodei d e instalare a semifabrica
tului. Stabilirea modal itSîi de instalare a semifabricatului se
poate efectua o datS cu alegerea succesiunii fazelor d e lucru.
In mod bbi nuit, p e strungurile revolver automate se folosesc,
pentru orientarea i fixarea semifabricatului , dispozitive de
tip mandrinS cu bucS elasticS, dar se pot folosi fl mandrine
cu douS i trei bacuri, pentru semifabricate individuale matri
tate sau t u m a t e d e precizie , cum este, d e exemplu, cazul unor
strunguri de tip SARO-C.
487
toarelor. Este reoamandabiia utilizarea sculelor stmdardlaete

9 i numai atunci cind nu este posibil sau suf icient se va recur
ge la proiectarea i executarea unor scule speciale. Se mentio
neaz& necesitatea asigurSrii unor parametri geometric! gi oonstructivi ai sculei a$chietoare, care si
cant de cerinele
prelucrSrii pe strunguri automate, astfel de cerinte fiind, de
exemplu, evitarea infSûrSrii a chiilor contin ui pe semifabri
catul aflat in micare de rotaîe, diminuarea timpului de inlocuire a sculelor uzate etc. Se stabilesc, de asemenea, atit
portsculele ce vor fi utilizate ( urmArindu-se , in acest sots,
recananiSrile firmei constructoare a ma inii-unelte),cit i ve
rif icatoarele necesare.
13.2.5.Stabilirea modului de instalare a sculelor.De
fapt, rezolvarea acestei etape are loc concomitant cu cea a etapei anterioare, modul de instalare a sculelor fiind dependent
de portsculele construite i livrate de intreprinderea constructoare a ma inii-unelte sau de alte intreprinderi spedalizate; dacS se apreciazS c portsculele aflate in dotare nu sint
corespunz&toare, vor fi cancepute i real iz ate altele, plecindu-se de la modalitati prestabilite de instalare a sculelor.
13.2.6. Stabilirea valori lor adinciinilar d e afchiere.
In cazul semifabricatelor cu diametre sub 20 mm, se recomandS o
adincime tnax = 3 ... 4 mm, iar pentru valori mai marl ale diaraetrelor, t
= 4 ... 5 mm. La prelucrarea gdurilor cu scule
care lucreazS pe principiul gSuririi, adincimea de afchiere se
determine in mod asemSnStor celor ar&tate la prelucrarea cu o
singurS sculS. Rugozitatea suprafeêi asigurate in mod curerrt
pe strungurile automate este Ra = 12,5 ... 6,3 ^m.DacA este necesarS obfrin erea unei rugozitSti mai scSzute,adaosul total pen
tru strunjire se repartizeazS pe faze de degropare i faze de
finisare, acestea din urmS real iz indu-se cu avansuri micorate. A
13.2.7. Stabilirea avansurilor de lucru. Valorile avansurilor de lucru, stabilite pe baza practicii uzinale pentru
diferite tipuri de prelucrSri, sint indicate in tabelele 13.1,
13.2, 13.3, 13.4 i 13.5.Dac3 prin prelucrare trebuie sS se obtin o anumitS rugozitate a suprafetelor, este necesar ca la
stabilirea avansurilor sS se ia in consider are i recomandSrile J
din tabelul 13.8.
Pentru realizarea unor crestSturi prin frezare (cum ar fi,
de exemplu, cazul execuîei canalului pentru urubelnit&,in capul unui urub), se folosesc dispozitive auxiliare , de crestat
cu frezd ferSstrSu, in cazul cSrora avansul reoomandat are va
lori cuprinse intre 0,0015 i 0,01 mm/dinte,citeva precizSri in
acest sens fiind date in tabelul 13.4.
488
r 7 r T
T a b e lu l 1 3 .1 . V a l o r i a l e a v a n s u r ilo r da l u c r u p m t r u d i f a r i t . p r a l u c r i r i
S i
I I
rt y
IFST'TY I B
p e s t r w g u r i re v o l v e r eutcmate
Avansuri p en tru s t r u n j i r e , mm/rot

H a te ria lu l
S t r u n j i r e l o n g it u d in a ls
D egro fare
489
O te l
p e n tru
automate
S tru n jire
p ro fila tS
Avanauri
pentru
gaurire
mm/rot
Avansuri
pantru
alezare
m/rot
1
iM a te ria lu l
S t r u n j i r e lo n g it u d in a l^
Degrofare
I
I
Avansuri p e n tru s t r u n j i r e , mm/rot

Diame
tru l,
mm
OLC 45
OL 70
0 (e l
al ia t
25 HoCr 11
S tru n jire
prof i l a t $
Retezare
F in is a r e
Avansur
pentru
alezare,
mi/rot
Avansur i
pentru
g a u rire ,
m/rot
3 ...4
4 ...8
0 ,0 5 ...0 ,0 7
0 ,0 7 ...0 ,0 9
0 ,0 2 ...0 ,0 5
0 ,0 4 ...0 ,0 8
0 ,0 1 ...0 ,0 1 5
0 ,0 1 5 ...0 ,0 2
0 ,0 1 ...0 ,0 2
0 ,0 1 5 ...0 ,0 2 5
0 ,0 2 5 ...0 ,0 4
0 ,0 4 .. . 0 , 0 7
0 ,0 4 ...0 ,0 8
8 ...1 6
>16
0 ,0 9 ...0 ,1 1
0 ,1 0 ...0 ,1 3
0 ,0 7 ...0 ,1 0
0 ,0 7 ...0 ,1 2
0 ,0 2 ...0 ,0 2 5
0 ,0 2 ...0 ,0 2 5
0 ,0 2 ...0 ,0 3
0 ,0 2 5 ...0 ,0 3
0 ,0 7 .. . 0 , 0 9
0 ,0 9 ...0 ,1 1
0 ,0 6 ..,0 ,1 2
3 ...4
4 ...8
0 ,0 4 ...0 ,0 6
0 ,0 5 ...0 ,0 8
0 ,0 2 ...0 ,0 4
0 ,0 3 ...0 ,0 7
0 ,0 1 ...0 ,0 1 5
0 ,0 1 ...0 ,0 2
0 ,0 1 ...0 ,0 2
0 ,0 1 5 ...0 ,0 2 5
0 ,0 2 .. . 0 , 0 4
0 ,0 4 .. . 0 , 0 7
W0 | 07
W l 1 0
W | 12
lu
8 ...1 6
>16
0 ,0 8 ...0 ,1 1
0 ,1 0 ...0 ,1 3
0 ,0 5 ...0 ,0 9
0 ,0 6 ...0 ,1 2
0 ,0 1 5 ...0 ,0 2 2
0 ,0 1 5 ...0 ,0 2 5
0 ,0 2 ...0 ,0 3
0 ,0 2 ...0 ,0 3
0 ,0 6 .. . 0 , 1 0
0 ,0 8 .. . 0 , 1 2
O b se rve }:! i : 1. V a l o r i l e reduse e le a v a n s u r it o r s i n t recomandate p e n tru s e m ifa b ric a te le de e ic dism etru, 5n timp ce v a lo r ile eei r i g
d i c a t e a l e e v a n s t i r i l o r se v o r u t i l i z e p e n tru diam etre aai mari a le s e m if a b r ic a t e lo r ;
2.
I n mod o r i e n t a t i v , avansul p e n tru s t r i e r e
p e n tru s t r u n jir e a p ro f i l e t S ,
cu avans t r a n s v e r s a l se poate considers ca f i i n d de c irc a 0,25 din
i a r avansul p e n tru s t r i e r e cu avans longitudinal** c i r c a 0 ,3 d in avansul pentru s tr u n jire a
avansul
longitudinals.
Tabalul 13.2
Valor) ala avanaurflor pantru tapira
Cutit
Burghiu
Adinoitor conic
Largitor
Avansul s, mm/rot
0,05...0,10
0,10...0,30
0,10...0,20
0,20...0,40
Obstrvati*: Valorila avansurilor din tabal sa aplici pantru piese din oteluri yi din
aliaje de cupru. Pentru alieje de eluainiu, valorile din tabel ea 1raula
tesc cu coefioientul k *1,25.
Tabelul 13.3.Valori ala avansurilor pantru adincira

Diaaetrul adincitorului,on
Pinl la 10
10...15
15...20
20...25
Peste
25...30
Avanaul a , mm/rot
0,20
0,15
0,22
0,25
30
________
0,40
0,30
Observatie: In cazul fn oara sa realizeazi ai prelucrarea fetei frontale, cu dintii de

pa partaa frontali a adincitorului frontal, valorile avansurilor din tabal
aa Inmultosc cu coafiotentul k *0,7.
Tabalul 13.4
Valori ala avansului la prelucrarea o u fraza disc

Otal pantru
constructii da aayini
Hatarialul
Aluminiu
Alaml
Bronx
Otel de
automate
R ro =400...I *m
TOO...
650 H / m 2
Pasul
dintilor,mm
1,5..2,5
1...2,5
1...2,5
0,8..2,0
0,8...2
Avansul,
ram/dinte
0,0015..
0,0035
0,0015..
0,0030
0,0012..
0,0030
0,0010..
0,0025
0,0010...
0,0015
Otl
cromnichal
850 N/aa2
0, 6 ... 1.5
0,0008 ... 0,0010
P e n t r u s t r i e r e , avansurile re comandate s i n t
indicate in
tabelul 13.5.
13.2.8. Verificarea mSrimii avansurilor. Verificarea
avansului din punctul de vedere al sSgeîi acinisihile a semifa
bricatului. AceastS verificare se va efectua in cazul in care
acfciunea sculelor (cutite, role de striere) ar putea contribui
la crearea unei deformSri inadmisibile a semifabricatului, dupS
o direcie perpendiculars pe axa de rotaie.
La prelucrarea cu un singur cuît, verificarea se realizeaza ca i in cazul strungurilor universale, presupunind semifabricatul fixat la capStul din stinga intr-un dispozitiv de
tip mandrinS.
491
Tabalul 13.5 Valori ala avanaului pantru airier*
cxrm
lori
A. L a p r a l u c r a r a a o u avana trans
Diaaa-
Lit teas rolai d a a t riat,aa
trul
piasai
da pra
lluorat
3
5
6
8
10
13
16
20
30
40
60
1,5
10
13
16
20
ISBJ
-
0,015
0,025
0,040
0,055
0,070
Avansul a,aa/rot
0,020
0,035
0,045
0,055
0,065
0,080
0,100
0,115
0,145
0,160
0,190
0,030
0,045
0,055
0,070
0,080
0,095
0,100
0,130
0,160
0,180
0,210
!
0,015
0,020
0,030
0,045
0,060
0,075
0,085
0,120
0,140
0,160
0,010
0,025
0,030
0,045
0,055
0,075
0,090
0,100
0,130
0,150
0,175
0,015
0,030
0,040
0,060
0,070
0,095
0,120
0,140
0,015
0,030
0,040
0,055
0,080
0,100
0,120
0,015
0,030
0,040
0,060
0,075
0,095
preQ
tru
gey
B. La pralucraraa cu avans Idngitudinal Pasul rolei da striat,na

0,6
0,8
1,0
1,2
2,0
1,6
Avansul s,ai/rot
0,35
0,27
0,20
0,17
0,10
0,12
Obssrvstie:Avansurile din tabal tint data pantru piese din oteluri pentru automate pi
otaluri carbon pantru constructii da asfni.Pentru alte nateriale, sa aplici
coafioientul da ooraotie k , avtnd valorile: k =0,75 pantru oteluri aliata*
k =1,20 pentru alaaa; k *1,30 pentru aliaje de aluainiu.
Determinarea mcmentelor de inerie Iz (existente in relatiile de calcul al sSgeîi de incovoiere) se realizeazS folosindu-se relaîile prezentate in tabelul 13.6*
Tabelul 13.6. Relatii pantru calculul Boaantelor da inertia
forae ale aectiunii transversale
pentru diferite
in
la
ch
Br
di
tr
13
cc
S
si
Foraa
secffunii
sc
Hooentul
da inertie
(D*-dS
jrd
*0,05d
64
64
0,05<D4-d4 )
0,068
48 /3
"0,08a
12
In
c a lit a t e
de
v a lo a r e
1 o & g e ^ li ! B
o^fisidearft ju io & ta te d i n m&rimea |
d e to la ra n t^ S . P e n t ru v a
l o r i ptrea ra a ri a l e c in q p u lu i d e t o le r a n ^ A , se l i m it e a z K v a lo a r e a
j ^ e t i i a d m i s i b i l e l a c e l m u lt 0 ,1 nm.
Ia prelucrarea oanccmitent4 cu vdt cubits a unor ofrtft*wpicate cu difference a i d intre ^

, utilizlnd schema de
prelucrare din fig. 13.1, se va folosi urm&toarea expresie pentju verificarea roSrimii avansului din punctul de vedere al s&geîi admisibile:
I*u
F)g. 13.1. Strunjirea cu doul
simultan
cutite
F
(13.1)
1,12 p H HB
Fz
( 3
'"fj
xc,
t
*c,
*fz
Ct1
I, + t2 tZ l2 ) - 1^ Ct,
t2
) 1
in care: f ^ este sSgeata admisibilS, in mn; E - modulul de elasticitate,in daN/mm ; t1f tj sint valorile adincimilor de achiere corespunzStoare celor douS cutite, in ran; HB -duritatea
Brinell a materialului sendfabricatului, in daN/nmz;l., 1, sint
distancele de la suprafaâ frontalS a mandrinei pink la pLanele
transversale care tree prin virfurile celor douS cutite ( fig.
13.1),in mm;CFj,,xFz, yf2 p|| sint coeficientul i expanenîi
gxrespunzStori expresiei formei de afchiere i ale cSror valori
se determine pe baza tabelelor valabile la prelucrarea cu o
singurS sculS.
la prelucrarea cu n cutite, dispuse de o aceeai parte a
|aaaifabricatului, se poate utiliza relatia:
(13.2)
ip_
HI
1'12 cf* HB l*.x Mm

i1
493
I I
Fz
in oar*, in m o d suplimentar gsts: d a relatia (13.1) ,s-au folosit

notaîila : I,,,, - distanta dintre suprafata frantaia a mandrinei fi secîunea 'In care aste naoasar oa sigaata efectivS a & nu
dep&feasca valoarea admisibllS, in ran; 1, a distanfcale specifioa diferitelor tronsoane, In report cu suprafata frontali da
prindere a mandrinei, in ran.
tj prelucrarea ocnocmitenta cu douS oitita a unor tronsoane c u dierene mari d e
(fig 13.2),relatia de varificare a avansului are forma:
Fig. 13.2. StrunJIrM ou doui cutit* liaultm

unui nlftbrloit cu dif*r*nt a*rt intre
trtptt
1,12 Cf
nFz
HB
xFz
f 1
xFl
l1 * *2
*2
i,r (
Fz
2 * *1
(13.3)
in
in care, in afara relatiilor cunoscute, s-au notat cu Iz1 sa Iz2

momentele de inerie pentru secîunile piesei corespunzatoa&
celor doua diametre (fig. 13.2.):
IT (d,)4
*z2 -
7T- ( d j )
[ran4]
64
64
Verificarea avansului din punctul de vedere al stringerii

send fahricatului in buc$a elasticS. In cazul semifabricatelor
fixate intr-un dispozitiv de tip mandrinfi cu buc3 elastic i
daca se utilizeaza mai multe scule care lucreazS simultan pe
direcîe axialS,se efectueazfi o verificare a fortei de stringere, pentru a evita deplasarea sau rotirea semifabricatului sub
acfciunea forfelor de achiere sau a momentelor de torsiune din
tinpul prelucrarii. Fbrfca axiaia F,^, dezvoltata de sistemul de
acîonare a bucei elastice, va trebui sa depfleasca valoarea
494
ntoaMTft Fn#0 a fortei axiales

P no S P mu
(13.4
Valoarea FV se oalculeazA cu relaii adecvate pentru fi

ecare caz in parte (-Lnind oant de rezisterrfca elementulul elas
tic de siguranî al meoanlsmulul d e fixare) sau se rldlcft din
tre caracteristicile tehnice ale strungului. MSrimea fortei ne
cesare F c se stabileste in raport cu soluia canstructivS a
dispozitxvului c u bucA elastics. : de exemplu, pentru variants
din fig. 13.3 ( specifics strungurilor romane ti de tip SARD),
expresia d e calcul a fortei F nac este :
( Q + Qo )
F nec =
, t daN ] ,
(13.5)
ctg( a + q>1 )
in care: Q este forta d e stringere aplicatd semifabricatului,

daN; || 1 forfca necesarS deformSrii elastice a fSlcii bucei elastice, pentru a lua contact cu semifabricatul, daN; a-semiunijhiul canului buc ei elastice, in grade ( o = 15 ); <p1 - un
ghiul d e frecare p e conul bucei elastice,in grade( fp1 = 8,5 ).
Fig. 13.3. Schema pentru verificarea avansului din punctul de vedere al stringerii
semifabricatului Tn bucpa elastic^
Valoarea fortei de, stringere Q poate fi determinate folosind relatia:
Fzi
ft
2 Mt
---
n
)
&
L1
495
9
Ki I F
,IdaNJ I(13*6)
In
care: K este un coefficient de sigurantS (se consider* I M l

... 1,5); n - coeficientul de frecare de alunacare dintre send~
fahricat ?i suprafata activfi a bucêi elastioe (m 1 0,25 pentru
fSlci cu suprafata activS netedS; E s 0,3...0,36 pentru faici cu
canale circulare; 5 - 0,4 ... 0,5 pentru fSlci cu canale circulare fi langitudinale, adicS fSlci cu zimti obiâiuiî i
o(g
pentru fSlci cu dinti ascutiti,ce pot pStrunde in semifabricat)
F?1 sint canponentele tangentiale ale forêlor de afchiere spe
cif ice cutitelor care lucreazS simultan, daN; n -numSrul de cu
tite aflate simultan in lucru; D ; 1 diametrele suprafetelor ei1 indrice la nivelul cSrora actianeaza fortele Fz,, in mm;D -di
ametrul semifabricatului! in mm ; M( - momentul de torsiune al
sculei lucrind pe principiul unui bxirghiu ( fcurghiu , ISrgitor,
alezor, teditor ), in daN mm; Fxj -canponentele axiale ale fortelor de afchiere in c a zu l cutitelor, in daN; F
- forta axia13 ce apare la prelucrarea gSurii cu burghiu , largitor etc.,in
daN.
Pentru o bucS cu trei fSlci,forta necesarS deformSrii elastice a acesteia este:
b
9t
Xax
II - 588 [ ----------p ------
1 1
| daN ]
(13.7)
in care: Dj, este diametrul exterior al bucei elastice in dreptul ffilcilor, in mm; g t - grosimea fSlcii bucei elastice,in mm
j
- jocul maxim dintre buc$a elastics destinsS i semifabricat, in mm; (jB#x ~ 0,2 inn; lb - lungimea fSlcii,considerate de
la mijlocul portiunii conice i pinS la punctul de incastrare.
In calculul mSrimilor oomponentelor Fxi i F zi ale fortelor de afchiere, precum i pentru determinarea mSrimii momentului de torsiune M ^ s e vor utiliza relatiile aplicabile in cazul
prelucr&rii cu o singurS sculS.
la strunjirea profilatS cu avans transversal , este nece
sarS verificarea avansului din punctul de vedere al rezistentel
fi rigiditStii sendfabricatului. 0 astfel de verificare este
posibilS, pentru douS scheme de prelucrare mai larg intilnite,
pe baza datelor din tabelul 12.1; valorile stabilite pentru avansul transversal nu trebuie sS depSêascS valorile maxime admise, valori precizate in tabelul 12.2.
la retezare, valorile maxime ale avansului sint 1imitate
de rigiditatea i rezistenta atit ale sendfabricatului, cit i
ale sculei a$chietoare:o verificare in acest sens este posibi
lS folosindu-se datele din tabelul 13.7.
Verificarea avansului din punctul de vedere al rugozitStii suprafetelor de obtinut. DacS este necesarS realizarea prin
prelucrare a unei anumite rugozitSti a suprafetelor,se va efectua o verificare adecvatS a m&rimii avansului ales. O asemenea
496
Tabelul 13.7.Avansuri recomandate pantru retezare
0 j . e l , alama
Of e l RUL 1
H ilaiNOkl
Afnut nUilV uai
K trA
u
c il |
mm
Duraluminiu
Laîmea c u t i t u l u i de r e t e z a t , mm
1 ,5 ...2
2 ,5 ...3
>5
1 ,5 ...2 ,5
2 ,5 ...3
0 ,0 3
0 ,04
0 ,0 3
0,05
>5
' fea
1 ,5 ....2
2 ,5 ...3
0 ,0 7
0/12
0 ,0 8
0,14
>5
0 ,0 5
0 ,0 8
0 ,0 6
0 ,0 9
0 ,1 0
- .
0 .0 4
0,05
0,04
0,06
0,11
0 ,1 6
0,05
0,06
0,13
0 .1 7
0,06
0,1
0 ,0 7
i*
0,19
1
I
0 ,0 7
10
0 ,0 8
0 ,1 1
0 ,0 9
0 ,1 2
0 ,1 3
12
0,10
14
C b rv .t , . :
18
0 ,1 4
20
0 ,1 5
0 ,1 5
0,08
Daca . . t , n a c . r i c b t i n . r a . u n . ) . u p r . f . t . f r o n t a l . n . t . d . 1
0 ,1 2
>BL'
0,2
0,20
r . t . r . , v a l o r H . . v n . u r i l o r nu vor M
0,08
n M
4.fc A .V i | C
B B
pentru otel
J .O M I
?1 I
- pentru fonti:
11
IU U U
15,7
, -l I 1
U iT l ^ 11 H | M
Ra0'M r 0,6
16,03 R,0'909
I mm/rot J
[ ran/rot If (U.t)
in care: paramatrul de rugozitate R, m ia In mm, Iar r

zinti raza la virf a cutitului, in ran.
Deoarece relaîile antarloare au un caracber oriantatlv,
fi -irvi valabile doar pentru strunjirea longitudinal!,M reocatarvdfi i consultarea datelor din tabelul 13.8.
13.2.9. Calculul lungimilor curaelar de luoru. in
ceea ce prive$te calculul lungimilor 1 , ale curselor de luoru,
rSmin valabile afirmatiile din subcapitiolul 11.2.9. Pentru unele prelucrSri specif ice strungurilor revolver ,modul de atabllire a marimii componentelor curselor de lucru este praclzat In
tabelul 13.9.
13.2.10.Calculul lungimilor curselor de a^chleare 1 ,
Se efectueaza respectindu-se indicatîile din tnobcopitolul
.. .
11 2 10
13 .2.1 1. Calculul numfirului de rotatii ale arboralui

principal pentru cursele de lucru
Atit pentru determinarea duratei ciclului d e lucru, alt fi
pentru stabilirea vitezei de afchiere , este necesar calculul
prealabil al numSrului de rotatii ale arborelui principal pan
tru fiecare faza de lucru fi ulterior calculul numArului total
de rotatii necesare arborelui principal pentru fazele de lucru.
Poate fi deteminat astfel numSrul real N rt de rotatii
ale arborelui principal pentru o fazft oarecare i cu relatia
(11.4) din subcapitolul 11.2.11.
13 .2.1 2. Stabilirea durabilit&tUar oaraventianal-eoanooioe ale sculelor achietoare.
Durabilitatile conventional-economice se pot stabili fie pe baza reoomarclKrilor din capitolele referitoare la prelucrarea cu o singurA scuIS, fie,in
mod orientativ, din tabelul 11.3.
In tabelele ce cuprind recomandflri pentru stabilirea vi
tezei de achiere, se precizeazd, de regul&,c& indicatiile aint
valabile pentru o anumita valoare a durahilititii oonvenîonal-economice. Este convenabiia o asemenea adoptara a dur abilitatii conventional-economice, incit sa se inpuna o achimbare a
sculelor de 2-4 ori in cursul unui schimb de lucru,ceea oa fac*
necesara adqptarea unei durabilitati ocnventional-eoonondoe egale cu 120 sau 240 de minute.
498
F e lu l p r e lu c r a r ii
S t r u n j i r e lo n g itu d in a ls
e x te rio a ri
M a te r i a
l u i p ie
sei
S tru n jire plana

si frontala
Rugozitatea R . , /an
Avansul recomandat. nm/rot
491
Tsbelul 13.8 Icontinuara)

F e lu l p r e lu c r a r i i
S t r u n j i r e l o n g i t u d in a la
e x t e r io a r S
S tru n jire plana

si frontala
S tru n jire inter io a ri
M a te ria *
lu i p ie
sei
Adinciaee de a sch iere, t , am
2 ...3
1 ...2
<1
1 ...2
Avansul recoaandat, aa/rot

O te l
500
3 0 ..5 0
N eferoase
T a b e lu l
0 ,0 6 ...
0 ,1 5
0 ,1 5 ...
0 ,2 5
0 ,0 5 ...
0 ,1 0
0 ,1 5 ...
0 ,2 0
0 ,0 8 ...
0,12
0 ,1 2 ...
0 ,17
0 ,0 5 ...
0,08
0 ,0 8 ...
0,15
0 ,0 4 ...
0,07
0 ,0 6 ...
^0 ,1 0
0 ,0 3 ...
0,04
0,12
0 ,0 2 ...
0,04
0,08
0 ,0 2 ...
0,03
0,06
0 ,0 3 ...
0,06
0 ,0 6 ...
0,08
1 3 .1 0 . V i t e z e de a j c h i e r e p e n tru f re z a re a ou f r e z e d is c
O tel pentru c o n s tru e ^ i da najini
M a te ria lu l
A lu m i n i u
Alania
Bronz
Otel
pentru
automate
R =400...450
N/mra2
V ite z a
de a f c h i e r e
a / a in
1 5 0 ...2 0 0
1 0 0 ...2 0 0
1 0 0 ...1 8 0
6 0 . . .9 0
4 0 ...8 0
Rb =500...650
N/aa2
3 0 .,.6 0
Rb b700.|.850
Ojel
croa*nlchal J
N/Bf2
2 0...50
2 0 .-.3 0
Tabelul 13.9. Stdbil
1 reo
S c h i^ a p r e l u c r a r i i
n * i lor coaponentelor curselor de lucru
F e lu l
p re lu cra ri i
C o n d it i i l e
de p r e lu c r a r e
501
FSra geure de
c e n tra re en
t e r io r r e s l i zete
Cu geure
c e n tra re pree*
l e b i l a , e l cere i
d ie a e tru
e x te rio r
a
f i e a a i *re
d e c it
d ie a e tru l
95 u r i l
ultrior#
Canponentele cursei de lucru

Observtt \i
Dupe de
senul
piesei
gaura
MMBj
T fJ J J J J
L>>
Gau
rire
71
W
JB -I/-s<* M
kI /
-*
Cu gaura
de
c e n tra re p re a a l a b i t a , e vin d
d ia a e t r u l ex
te rio r
mat
mic d e c i t d i
a a e tru l
gaur i i u lte rio a re
Cu r e a li z a r e a
e n t e r io a r e
a
unei
t e s9 i r i
sau
a
une i
c e n tru iri
L a rg i
re
F a ra r e a l i z a r e a
e n t e r io a r X a u nei t e s i r i
seu
a unei c e n t r u
iri
502
L a rg i
re f i
a le z a
re
Fara
te ^ ire ,
p fn a la un p ra g
VuV M .S t.eor*\
Dupa de
senul
piesei
Cu r e a l i z a r e a
u n e i t e s i r i si
-*
p r e g a t i r e a pie
sei p e n t r u exec u ta re a
unei
d e g a ja ri u lt e rio a re
Strun
jire
longi
tudi
n a ls
Cu avans c c e b inat
M axial
>
I (fiu ia rii
ht =fnal\>ees
tesirii
Al II -le e fndice (r)

refere is
curs8 S van*
pe d irect fa
redfala
1 HE confers
desvnuluf
p iesei
trun-i
hire
OH
com bin a te
(Io n g itu d in a l
si con ic a )
senul
p ie s e I
i . - lungf'
aeadi *p-
1,5 ctga
-ire
P* * ! '
recjtt i 00 1
tudinBis
i*
i " * 1:
aea di *ps5ire P* d ,
cti radi*
S tru n jire
p ro f i la ta
S tru n
jire
tra n s
versa
ls
Tabelul 13.9 (eontinuare)
1
Cu avans radial
Cu avans tan*
gential
0,5...
II
0,5...
1,0
K i n
2
0,5...
1,0
D-d
Cu realizarea u- 0,5...
nei degajari ex* 1,0
terioare
Cu
realizarea
unei tefiri la
piesa ce se va
detasa
0,5...
1,0
D-d
2 V . ; :,
TriaftltfV.
Rete
zare
semifabricat
sub forma
de
bara
z a ri;
sem itab r i c a t sub f o r
ma de bara
Semifabricat cu
gaura axiala
F ile tare
initer io a r a
F ile tare
e x te rio a ra
G a u r ire
tra n sve rsala
Fre za
re a u nui
canal
Tabelul 13.9 (continuers)
Dupa
desenul
piesei
Cu f i l i e r a
Dupa
desenul
piesei
Dupa
desenul
piesei
*I
Ia)
iiul 2 oontinuare al parametrii

C1 deaurge In mod diferit, In rapo
j f f i J S a r e a sculelor a^chietoare.
Sj
lfstode d e stabilize a h i m H i w
3 al.|fBboda eapiricS de stahilire a frnrwfrHi

JinaliFat^ de oele aritate anterior,aplicarea mow
rfinC'Pêsv^june calculul pealahil al lungimilor curaelo
. ra de asemenea, calculul lungimilor curselor de lucru
fW^fd'nuroSrultii de rotatii ale arborelui principal pentru
lucru sint elemente de calcul f&rfi influentA asupra
parametrilor regimului de lucru, ele fiind insA nece^îentru proiectarea in continuare a camelor.
s*1
j, in cazul acestei metode, se adopts, pe bivza indicati ^
tabelele 12.6, 12.7, 12.8, 12.9, 12.10, 12.11 (din ca| p i 2 ) i 13.10, valorile recomandate ale vitezelor de apiltg pentru o durabilitate T | 100 de minute, valori corecBPjr+iniwi cont de canditiile concrete de lucru.Daca se adopts
jK?t]fvaioare a durahi 1itatii conventional- economise (T s 120
'nute sau T 240 minute), se vor folosi ?i coeficientii adecde corectie a vitezei de achiere, in raport cu durahiliIMifcea adoptata (valorile coeficientilor fiind de asemenea preEagte in tabelele mentionate). Vitezele de achiere se pot
fâjteula ?i utilizind relatiile empirioe prezentate in tabelul
13,11.
.
1 4 .b. Se determine! diametrele de calcul, pe baza indicateilor din subcapitolul 11.2.16.
H 15.c. Cunoscindu-se pentru fiecare fazA valorile diametrelor de calcul Doi i cele ale vitezelor de achiere v,, se sta
bilesc turatiile de calcul corespunzfitoare ncj:
1000 v,
ncj = ----------
[ rot/min ]
(13.10)
^ Dci
Se ajunge astfel la un ir de
turatii cu valori care
uneori diferS destul de mult intre ele.
16.d. Se determine scula limitative, stabilindu-se turatia
de calcul cu valoarea cea mai scSzuta (nc Bjn), cu exceptia tu
ratiei de filetare i uneori i a celei de la alezare.
17,e. Cunoscindu-se turatiile disponibile de pe strungul
automat, se va adopt# o turatie n dopt1, care sA dep3$eascS
eventual turatia minima (turatia sculei limitative) cu cel mult
15...20 %. Daca pentru realizarea tuturor fazelor de strunjire
pjpS posibiia utilizarea doar a unei singure turatii a arbore|P * principal, aceasta turatie va fi tocmai turatia
a.^fcata pe baza oansideratiilor anterioare. Se stabilesc de a-
507
semenea roîle dintata cara pannit obînerea turatiei n,^ lT^

lB.f. Dactt pentru strungul autonat existA posihilitatea
legerii i a unei turatii cu rotlrea semif abricatului in 9 |
invers, pentru filetare,se va recurge la stabilirea aceste! tu
ratii, in apropierea valorilor r eieîtedin calcul pentru
tare i sigur dintre turatiile dispanibile din geuna de turayj^
Se vor determina de asemenea, din cartea mag inii , M
H
dinti ale rotilor lirei pentru ofcînerea turatiei de filetare,
Pentru cele mai multe strunguri revolver automate, alegerea 9
ratiei pentru filetare se efectueaz& in corelatie 01 turay^
pentru strunjire, rot ile dintate morrtate in lira pentru cb^dnerea turatiei la strunjire fiind prezente i in lantul cinenatic
pentru. obtinarea turatiei la filetare.
19 .g. Atunci cind strungul automat permite folosirea intr-un ciclu de lucru a doufi turatii p e stinga pentru strunjire,
se va lua in cansiderare mriroea turatiei
d in gama de tu
ratii a strungului automat, turatie care formeaz& de obicei 1
pereche cu turatia n odopt1,inpliclnd utilizarea acelora i roti
de schimb.
B
tabelul 13.11.Relafi i pentru calculul vitezelor da afchiere,
v^ q
, i/iin
Materialul prelucrat
Felul
pralucririi
Otel pentru autoaate

AUT 12 i -AUT 20 ou
Rb <650 N/aa
Alaai
Duraluainiu
Pentru s<0,2 aa/rot:

39
v100s~
Strunjire
I longitudinals
t0,16#0,2
Pentru s0,2 aa/rot:
31,0
v100
MI
57,2
vioo*-----------t0,1#0,25
v 100
t0,16s0,36
t0,16#0,3
Pantru a<0,05 aa/rot;
21/3
v 100*
,0,35
ii
1 Strunjire foI losind cutite

1 p r o f ilate
Pentru a&0,05 aa/rot:

12,6
v 100*
.0,5
I..
.....
3MS9H
21
15,6
v 100------,0,5
v 100a
,0.5
ttalul 13, 11. (coct^nuf)

P
an
tru 190,05 mm/rat
12*1
Strunjire foio Ind oufita 5
eanalat
rttMtt
>1
vioo"-------
a0'*
P*ntru s>0,05 ma/rot

12,15
Pantru su,2 aa/rot
Pantru a<0,2 aa/rot:
2,40'*
v100
Giurira
si cantruir
.-7
Pantru s>0,2 mn/rot
4 ,2 0 ' 4
v100"-----,0,4
Pantru s>0,2 M /rot
5,75D0 ,4
Lirgire
cu lirgitor
4.67D #
8,14D 0,3
t0'2.0'5
t0,2.0.5
Alezare
*0,2,0,65
Filetare
cu tarod
de Basina
Filetare
cu f U i e r a
0,27d
Observ a t H t . F o ra u la d a ta p a n tru f i l e t a r e cu ta r o d da n a fin a
e s te v a l a b i l l pan tru
o t a l u r i carbon cu R * 5 0 0 . . . 8 0 0 N /m f i p a n tru d ia n e tr e d = 5 ..,3 0 nun, d
f i i n d d i a a e t r u l nom inal a l f i i e t u l u i ; p -p a su l f i i e t u l u i ;
2 . La r a c e le u I a r e a v i t e z e l o r da a f c h ie r e p e n tru a l t a d u r a b i l i t y , v a lo r ile
509
axponsntului S si dursbilitltit R vor adopts In nodul

B
m=0,2 pantru cutite ds strunjit longitudinal pi pantru burghis;
0,286 pantru cut Its profilat*, pantru out It* ds osnslst pi
ouftte da ratexat;
0,3 pantru lirgire cu lirgitor;
a*Q,4 pantru slezsre;
a0,5 pantru filetare cu fillers;
a*) ,9 pantru fllataraa cu tarod da aapinl a otelurilor carbon;
0,5 pantru filetarea cu tarod da aapinl a duralualniului.
pentru
In mfisura in care turatia |f se poate utiliza pentru acele

faze care solicits turatii mai inalte, se va recurge la adqptarea ei |g| S n .dopt2 ) 1,1 caz^- *n care n u este posibilft utili
zarea turatiei* , turatia unic& utilizabili pentru fazele de
strunjire, gfiurire etc. (cu exceptia filetSrii) va fi n adopt1.
13.3.2.
Metode d e stahilire | turayiilor p e baza ooo ^ r n w iîinr tiapilor de a^cfaduere. In cazul strungurilor revol
ver automate, care dispun, la nivelul arborelui principal, de o
singurd turatie pentru strunjire i de o turatie d e sens contrar pentru filetare, este posibili stabilirea celor doufi tura
tii prin luarea in ccnsiderare a coef icientilor tinpilor de achiere.
13.a. Pentru aceasta, dup& determinarea numerelor reale de
rotatii ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru i,
se stabile$te inc& a a-numitul numfir de rotatii echivalente la
filetare, cu o relatie de forma:
lei
N.fil.t.r.-------
Si *
[ro t]
(13.11)
in care: lc* este lungimea cursei de lucru la filetare, in ran;

s i - avansul de lucru la filetare ( egal cu pasul filetului) i
k^-raport de micôrare a turatiei la filetare (uneori i la ale
zare), in raport cu turatia de bazd r^, utilizata la strunjire:
K
ilatsrs
--------------
(13.12)
*b
i^filetare f-Wad turatia utilizatd la filetare.

Valorile raportului k de mic orare a turatiei la filetare
in raport cu turatia de bazd
sint de obicei precizate intre
caracteristicile tehnice ale mainii, e x i s t i M d e altfel i va
lori recomandate de firmele constructoare.
14.b. Efectuarea in continuare a calculelor va solicita
cunoa terea numerelor de rotatii echivalente i pentru celelalte faze ale prelucr&rii pe strungul revolver automat , dar , in
H | | in cars acestea dispjn de numai douft turatii pa rrVi*Kil H

rjjcu la nivelul arborelui principal (o turatia pantru etrunjiB fi una pentru filetare) .numerals da rotatii echivalante pan*
m u fazale de strunjire sint egale cu numerals de rotatii reals
jtabilita pe baza relatiei (11.4) (Nt) - Nr, - let/ao().
15.c. Se determina apoi turatia de calcul nol, pentru toata
fazele de lucru, folosindu-se relatia (13.10).
16 .d. Prin analiza girului de turatii de calcul nol astfel
înute. se stah ile^te scula care necesitS cea mai redusS tuyjtie a arborelui principal al strungului (noi M )I excluzind
.din analizS turatia de filetare i cea de alezare.
17.e. Pentru scula stability anterior,dar i pentru sculele
oare solicits turatii apropiate de nct tn, fSrS insS cS turati
ile respective sS depSeascS mai mult de 1,5 ori turatia minimi
(n, mj ), se calculeazS aja- numitii ooeficienti
ai tinjului
de afchiere:
1..
N.,
X , = ------ - --- 1------ ,
lci
(13.13)
- N'
in care: lQai este lungimea cursei de afchiere la faza i, in mm

1 . - lungimea cursei de lucru la faza i, in mm; Noi -numSrul de
rotate echivalente ale arborelui principal la faza de lucru
respective, in rot;Ne, - suma numerelor de rotatii echivalente
ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru , inclusiv
pentru fazele suprapuse; N' ( - suma numerelor de rotatii echi
valente ale arborelui principal pentru fazele care,avind durata
mai scurtS, se suprapun peste acele faze, a cSror insumare con
duce la stabilirea duratei ciclului de lucru (diferenta SN#t N'ti reprezinta, deci, numSrul total de rotatii echivalente Nu
ale arborelui principal pentru fazele de lucru care determinS
durata ciclului de lucru).
18. f. Pentru acele scule in cazul cflrora s-au calculat va
lorile coeficientior
ai timpului de afchiere I se determinS
din tabelul 13.12. valorile corespunz&toare ale ooeficientilor
U ( de corectie a turatiilor. Folosind valorile acestor coeficienti U ,, se vor calcula turatiile corectate ncor
noor , = noj ai,
[ rot/min ]
(13.14)
not fiind turatia de calcul la faza i.

19.g. Scula pentru care se obtine cea mai redusS valoare
liW 1 se considers ca sculS limitativS. Pentru sculele de fi^tat i pentru alezare, turatiile nu se mai corecteazS, consi-srindu-se in acest caz noor , n0(. DacS se ajunge la situatia
03 pentru aceste scule turatia noor j - no( sS fie mai micS decit
strungul automat.
20.h. Se stabdlegte apoi turatia n* a arborelui principal
(turatie unicS pentru toate fazele, cu exoepfeia filetfirii) I ou
ajutorul relatiei:
n 1 * r^, u Q
1 rot/tain ],
(13.15)
in care: ncj este turatia de calcul a arborelui principal (tura

tia calculate initial) pentru scula limitative, nQ este de
aceasta data ales din acela$i tabel 13.12,dar plecindu-se de la
o valoare a coeficientului de corectie 0 determininatA cu re
latia:
T
fl =
To
X Tw
-
-----------------------------------
I oT
,(13.1
in care: T = XTN este durabilitatea necesar& a sculei limita

tive. Pentru TN se poate lua in cansiderare o valoare egald, de
exemplu, cu 120 min, acceptindu-se inlocuirea sculelor uzate de
2 ... 4 ori in cursul unui schimb de lucru ( 8 ore ); Te -dura
bilitatea pentru care sint indicate in tabele valorile viteze
lor de achiere (de exanplu T0 = 100 min).
21.1.
Cunoscindu-se turatia n 1, se allege din gama de t
ratii a strungului fie turatia imediat inferioard acesteia, fie
turatia imediat superioar#, dac aceasta din urm nu depete
cu mai mult de 10% valoarea n 1 0 data cu stabilirea turatiei,
se vorridica din cartea ma inii i numerele de dinti ale roti
lor de schimb care asigurS obînerea turatiei astfel determina
te a arborelui principal al strungului.
Tabelul 13.12.Coef icienfii de corectie a tureti ilor (pentru scule din otel rapid)
Valori
X pi 6
Cutite profilate
pi cutite d retezat
Coeficientii
|
I
1
0,05
0,075
0 #10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
2.35
2,09
1,98
1/72
1,58
1,49
1/42
1.35
1/29
1/25
1/22
Lirgitoare
Cutite nornale I
pi burghie
U pi 6
2,11
1/91
1,78
1/60
J,49
1/42
1,35
1,30
1,25
1/22
1/19
1,82
1,63
1,58
1,46
1,38
1,32
1,27
1,24
1,20
1,17
n
Tabalul 13.12 (oonlinuara)

Valor!
I m e
Cut It* proftlat*

pi cut it# da ratazat
*
5)
!U
111
16)
tade
p: de
iraszetufie
ate
Lei,
retina-
spid)
Llrgltoara
Cutita noraala
pf burghia
Coaf iciantt i U Pi 6
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,85
0,90
0,95
1,00
1,05
1,10
1,15
1,20
1,25
1,30
1,40
1,50
1,60
1,70
1,80
1,90
2,00
1,16
1,18
1,15
1,13
1,10
1,08
1,06
1,05
1,03
1,01
1,00
0,98
0,97
0,96
0,95
0,94
0,93
0,90
0,89
0,87
0,86
0,84
0,83
0,82
1,13
1,11
1,09
1,08
1,05
1,04
1,03
1,01
1,00
0,99
0,97
0,96
0,95
0,94
0,93
0,92
0,90
0,89
0,87
0,86
0,85
0,84
1,13
1,11
1,09
1,07
1,06
1,05
1,03
1,02
1,01
1,00
0,99
0,98
0,97
0,96
0,95
0,94
0,93
0,92
0,91
0,90
0,89
0,88
0,87
Proiectarea regimului de afchiere pentru fazele de lucru

care se execute! cu mai multe scule simultan.Dacci exists secvente de lucru pe strungul autccnat cu cap revolver, in ca zul cSrora lucreazS simultan mai multe scule ( faze de lucru suprapuse
total sau partial), la proiectarea regimului de afchiere se va
tine cant de urmStoarele cons iderat^ti:
1. Pentru sculele a^chietoare montate pe acela i dispozi
tiv portscule ( pe aceea i sanie sau in aceea i portsculS fixa
te in capul revolver) i lucrind simultan, avansul se va adqpta
in functie de scula care necesitS, lucrind independent, avansul
tehnologic minim. -Pentru scule lucrind simultan, dar montate,de
exemplu, pe una dintre sSniile transversale i pe capul revol
ver, se pot adopta valori diferite ale avansului de lucru,existini posibilit&ti distincte de realizare- a acestor avansuri.
2. Lurîmea cursei de lucru se stabileste independent,pen
tru fiecare sculS achietoare ; in cazul sculelor achietoare
montate pe acela i suport, mSrimea distanêi pe care suportul
se va deplasa cu o vitezS cprespunz&toare dvansului de lucru va
fi egalS cu lungimea maximS a cursei de lucru.
13.4. VERIFICAREA PUTERII
Calculul puterii necesare
L K Picilti vol.
513
a chierii pentru
fiecare fazd
Dop filefaf70.019.0A8
M a t e r ia l : A U T 20
Tolerante m S STA S 2300-
i i
Fig.13.4. Dop filetat
70.019.048
in parte se efectueaza folosindu-se relafciile valabile la pre

lucrarea cu o singura scuia. In continuare, se msumeaza puterile pentru sculele care lucreazA simultan 1 fiind necesara satisfacerea unei conriiî i de forma :
N.fj <
r)
(13.34)
j=l
in care:Z
:; :
P
N ,
este suma puterilor calculate pentru scu-
j=i
lele care lucreaza simultan,| este randamentul strungului auto

mat ( | ~ 0,75) i Nmu - puterea motorului electric pentru lanul cinematic de antrenare a arborelui principal al strungului
automat.
13.5. EXEMPLU DE STABILISE PARAMETRUXR
REEIMLJIDI DE ASCHIERE IA PRELUCRAREA PE UN
STRUNG REVOLVER AUTOMAT
r
Se considera piesa din fig. 13.4. (Dop filetat 70.019.048)

In con.tin.uare sint prezentate etapele de stahilire a parametri
lor regimului de achiere.
1. Alegerea tipului de strung automat, cu cap revolver. Avind in vedere forma i dimensiunile piesei, caracterul producîei i dotarea secîei de prelucrari mecanice, se alege,pentru
realizarea piesei, strungul automat SARO-25.
2. Stabilirea succesiunii fazelor.Pe baza irviicatp-ilor din
literatura de specialitate, se propune succesiunea fazelor de
prelucrare indicatA in fig. 13.5 ... 13.11 | in tabelul 13.13.
514
Tabelul 13.13.Elenente d e proiectare a regiaurilor de a^chiere
Numarul
I faze i
Denum irea
fazei
Avans $i tam
ponare
Strunjire
0 16x17
Centruire
Cine
lucreaza
Opritor rotativ regia

bit LN 1632
Cap revolver
pozitia 2
Cutit 01/70.019.048
Burghiu 9 stg/Rp 3
reascutit la 2 s90
Cap revolver
pozitia 3
Tesire 1x45
Cap revolver
pozitia 4
511,8
Cutit 02/70.19.048
Burghiu 4 stg/Rp 3
S t r u n ji r e d e g a ja r e l a 6 9 ,8
P re re te za re
S an ie f a t a
(n r. 2)
F ile ta re
M12x 1 pe l u n
gimea de 15 mm
Cap r e v o l v e r
- p o z itia 5
Retezare
Cutit 01/70.019.048
Burghiu 6 stg/Rp 3
Gaurire 04x3
P o r ts c u le
C u t i t 03/70.019.048
Bucsa de s t r i n g e r e a semifabr
t u l u i LN 1682/1
Buc?a de avans LN 1682/2
P o r tb u rg h iu
combinat simplu
LN 1481/2
P o r t c u t i t r a d i a l LN 1491
Bucsa
* de red uce re LN 1673
P o rtb u rg h iu combinat simplu
LN 1481/1
Bucsa de red uce re LN 1673
P o rtb u rg h iu combinat simplu
LN 1481/1
Bucsa de reducere LN 1673
P o rts c u la d ubla LN 1422
C u t i t 04/70.019.048
Same v e r t i c a la
Adfncinea
Avansul s ,
m/rot
Cap revolver
pozitia 1
Strunj ire
011,8x15
Gaurire 06x7
la
Scule
F i l i e r a rotundS
M12x1/Rp 3
P o r t f i l i e r a LN 1554
C u t i t 05/70.019.048
P o rtscu la de re teza re LN 1465
ig . 13.5. Avan..............* ta Bponar .a sa n ,ifa b ric a tu lu i
H - i +ksl
F ig .1 3 .6 . S tr u n jir e a la 016 x 1 7 ? i c a n t r u i r e a
9 - 1 3 . 7 , Strunjiraa la 0 1 1 ,8 x 1 5
gSuriree la 6 x 7
F i g . 13.8. m
M S
Fig. 13.9. Strunjirea degaj&rii la
giur1r
09,8
preretezarea
de 15
F i g . 13.11. Retezarea
hi
Tbelul 13.1
I Nr.
fazei
Calculul lung i.ilor c u r s o r 1 lucru.cura.lor de a^hiere | .1 n u w ru lu i de r o t a t ii pent f i * * , H
Denumirea fazei
2.1
Strunjire 0
2.2
Centruire
3.1
Strunjire 0
3.2
Gaur ire 0 6x7
16x17
11,8x15
Calculul lungimilor curselor de lucru
Calculul lungimi
lor curselor de
aschiere
AvansulI Iûmarul del

rotatii, 1
*,
mm/rot.I rot.
lc2.1=(0'5 **-1'0)+ldes=(0'5**'1'0)+17= 18 m
lca2.1= 17 SS
0,10
lc2.2=(1***2)+(d/2) ctgX=(1...2)+(8/2) ctg45= 6 mm
lca2.2= 1 1
lc 3 . r (0'5 *.*1'0)+lde3=(0'5 --.1,0)+15= 16 m
170
0,10
(40)
Lc3.1= 1 1
0 r10 I
150
l_3 2= ^ * 2)-*'(d/2) ctga +Ih..(D/2) ctga +(d/2) ctg tL =

(l.:.2)+(6/2) ctg 45+7-(8/21 ctg 45+(6/2) ctg 60= 9 mm
lca3.2= 7 '73 |
0,10
(77,3) j
lc4.1=(0'5 *-*1'0)+ldes=(0'5*-*1'0)+1= 2 mm
lca4.1= 1
I / ?=(1...2)+(d/2) ctga -I . -(D/2) ctga +(d/2) ctaA. |

0;:72)+(4/2) ctg 60+10-(6/2) ctg 60+(4/2) ctg 60=10 mm
lca4.2= 8 '27 |
|------------------
518
Te?ire 1x45 la
4-1
4.2
Gaurire 0 4x3
5.1
Strunjire degajare.
la 0 9,8
lc 5 .i=(0 /5 ...1,0)+(D-d)/2=(0,5...1,0)+(11,8-9,8)/2= 2 mm
lca5.r 1
5.2
Preretezare
lc5 2=<0' 5 * '* 1 ' 0)+<D"d )/ 2 s (0 ' 5 ***1 0 ) + ( 2 0 ,9 18)/2=
lca5.2=
6.
FiletaremsgMM 12x1
I 4*0.. .2) p+(d?-d1) (ctg X)/2+l. +0,5 p =(1 ... 2M+

5(12-10,917) (cfg 30)/2+12+0,5.J= 15 mm
7.
Retezare
I 7=(0,5.. .1,0)-*b tgx+d/2+(0,5...1,0)=(0,5...1,0)+

3,1 tg15 +08/2)+0,5...1 = 11mm
mm
1 ' 45 E
9 ' 83
(10)
82,7
,10
0,02
Lca61 2
l car
0,10
150)
I
V
0 ,0 2
1,0
0,03
7 2 ,5
13
372,6
3 . p r a m u r e a memofti ae instalare a scantracriaatumi. Cr*

rientarea i fixarea semifabricatului se vor executa cu ajutoH unei mandrine cu buccl elastic#. Preciz&ri in raport cu notarea buc ei de stringere i a celei de avansare a semifabricatului sint cuprinse in tabelul 13,13.
4. Stabilirea sculelor, portsculelar i verificatoarelar.

Ii portsculele aferente fiec&rei faze de prelucrare
sint prezentate deasemenea in tabelul 13.13.In calitate de ve
rificatoare , se va folosi un Rubier L = 150x0,1 pentru oantrolul dimensiunilor liniare i un calibru inel filetat fix T
M12xl pentru controlul fiietului exterior.
Sculele
5. Stabilirea modului de instalare a sculelor. Apelind la

principiile aplicabile la prelucrarea cu o singuri sculfi , s-au
stabilit adincimile de afchiere pentru fiecare fazA : valorile
respective sint menîonate in tabelul 13.13.
6. Stabilirea avansului de lucru. Pe baza recomand&rilor
din tabele, dar înind cont de coreiiîile concrete ale prelu
crarii piesei, s-au stabilit valorile avansurilor de lucru, va
lori indicate in tabelul 13.13.
7. Verificarea mfirimii avansurilor.
Verificarea avansului din punctul de vedere al sSgefcii adndsibile a semi fabricatului. Se poate ardta c& fazele la care e
posibilS deformarea elastics a sendfabricatului presupun participarea unui singur cuît, ceea ce
permite utilizarea relatiei
de la prelucrarea cu o singurS sculS. Prin inlocuirea valorilor
corespunz&toare, se obîne:
- pentru faza 2.1. (strunjire 016x17):
Yf
0,13 | fadn| D
CF
XF
nF
(HB)
= 1,572 mm/rot >
sacjopt
0,75 I
\f
0,13-2,1 10* 0 , M 6
16 f
3,57 2,4s0 '75 240 <75 S i |
= 0 , 1 mm/rot;
- pentru faza 3.1. (strunjire )11,8 x 15):

a
0,75 / 0,13-2,1'10A 0,1 * 1 1 , 8 1 1 , 8 ,

\ / -----------yp-=r---- - _e -- (---- ) a 0,36 tom/rot >sQr- ^ = 0,1 na/rot
3,57 1.2,1 ' 240 '
31adopt
Verificarea avansului din punctul de vedere al sol icsttftrilor specifice strunjirii profilate (fazele 5.1.
5.2) scoate
in evident respectarea prescripîilor existente in acest sens.
519
L suprafetelor de obtinut,executati pe baza dataioi w..

lul 13".8 i prin luarea in constdarare a avansurilor adcptat*
(s-0,1 ran/rot pentru strunjirea longitudinal^
giurire,a-0,02
nm/rot pentru strunjira transversals i s 0,03 mu/rot pentru
retezare), pune in evidenâ posibilitatea realizfirii unei rugozitati R, I 6,3 m pe suprafeêle prelucrate.
8 i 9. Calculul lungimii nr curselor de lucxu i al 1 m gimilnr curselor de a^chiere. Se prezinta sintetic rezultatele
obtinute in tabelul 13.14.
10. Calculul nunSrului de rotatii ale arborelui principal
pentru cursele de lucru. Calculele efectuate au candus la re
zultatele menfionate in tabelul 13.14.
11. Stabilirea durabilitiîlor ooroenticnal-ecxncmioe ale
sculelor acdetoare. Se adnpta o dur ah: litate convenîonal-econonica pentru toate sculele achietoare TCOflv = 240 min.
A. Stabilirea turaiilor prin metoda enpiricS. Pentru sta
bilirea turaîilor prin metoda empirica , se pleacS de la valo
rile recomandate ale vitezelor de aschiere, corectate in raport
cu conditiile concrete de lucru. Rezultatele calculelor efectu
ate in acest seep sint prezentate sintetic in tabelul 13.15.
Studiindu-se irul turaîilor de calcul pentru strunjire,
se canstata c& valoarea cea mai. scazuta corespunde primei faze
(587,1 rot/min). Cansultind tabelul cu turatiile dispcnibile
ale strungului SARO-25 i acceptind o depSîre a turatiei de
cel siult 20%,se adopta turatia n =622 rot/tain (dep3ire cu 6%).
Corespunzator acestei turatii pentru strunjire, se adopta turafia pentru filetare: n,u#tlire = 178 rot/min.
B. Stabilirea turafiilor pe baza oneficLanfcilar t.inpilnr
de agchiere
13.b. Numarul de rotatii echivalente la filetare se stabile^te luindu-se in oansiderare un raport de micsorare a tura
tiei k = 1/5 (report recomandat in cartea tehnica a strungului
SARD-25):
ii filetare
12,93
d/5)
64,65 rot
14.b. Pentru fazele de strunjire, numerele de rotatii echivalente vor fi egale cu numerele de rotatii reale , rSminind
deci cele arfitate in tabelul 13.14.
Suma numerelor de rotatii echivalente va fi ca atare:
H
I 170 I 40 I 150 I 77,3 1 10 | 82,7 | 50 + 72,5 | 65

I 327,6 i 1045,1 rot
520
Tabtlul
fig
tti
0>
13.15
Bazultatala unor oaloula afaranta atablllrfl turatitlor prin

toda aaplrlol
Danun j0
fatal
Vitaza
Vtta2a
raeoaandati, ooraotati,
/in
/in
Diaaatrul
da oaloul,
(MB
Turatia da
oalaul8
rot/ain
Turatia
adoptatI,
rot/ain
Strunjira
I 16x17
Cdntruira
38,55
23,52
587,1
935,8
45,36
21,0
902,4
1114,0
45,36
17,4
1223,6
1403,74
Strunjira
| 11,8x15
Giurira 4 6x7
Tapira 1x45
la * 11,8
Giurira t 4x3
Strunjire dagajara la 0 9,8
Praretazara
1179,6
707,5
Filatare M 12x1
pa lungimaa da
15 nm
162,33
Retezare
953,16
15.b. Turatiile de calcul jpE vor fi calculate in cadrul

metodei empirice, fiind precizate in tabelul 13.15 (co l o a m nr
pi
16.b. Scula care necesitS turatia cea mai redusS (Nc21 =

587,1 rot/min) este cuitul utilizat in cadrul primei faze de
strunjire.
17.b. Suma numerelor de rotafcii echivalente ale arborelui
principal pentru fazele cu duratd mai scurtd i care se suprapun peste acele faze, a cSror insumare conduce la
duratei ciclului d e lucru, va fi:
N'
= 40 + 77,3 + 10 + 50
177,3 rot.
Coeficienîi X* ai timpului d e afchiere se vor determina

pentru strunjirea d e l a faza nr.2.1 i pentru preretezare(faza
nr.5.2.), i n acest d i n urmS caz fiind vorba despre o depS ire a
turatiei rainime c u m a i puîn d e 50%:
lI 1 a -
tM
2- 1
*0 2.1
nji
rr
1
___r lL J ---------------------------------------------------------- a --------18
1045,1 * 177,3
521
------- = 0,185 ,
nmmtim wMWiiv <1 KW**

4% *
A-**7# & PPiiir-i

m * "
"***'
**
j
^ i t* * % m
JjMb aw** M M M M M M I 4A
***
-|
Ml ill i w 91? .3. i:,
WMt tmH i M w * fmati* mi tit

1^1 %
#**' M O
l M M i l * % I H . tm 1 m
# j M p an ni % - -*'
u.tj
M f | H
t m m t M tt m m m M fMMrtpalm Hi
** * % , *, *
1^1 M | f f
'*- *m*m 4tftau* * iwri>Ml n u <mi a n 9 1
tm
M a ft* **
f lM
W M N ft. fl 4 M V N I
4 M M M M I H M D M M H M * r .|k I* * * *
* t M NW C l IMM I 6
W M M M l M l M l M N f t M tMriUft
*** M * JMH* M *
* * * # IMMKM fftftWW * * * 4 ft M M W JU *, S& f i I n
Him
m* to tmjttm*
tM lN i
PPHHHHHifiMMiaftmtjiMa*f$nnMMK
I m m f t M M * mnM* m tm m w *.
f c i i l raMMft.
Cap.14 REEIMURI E g ASCHIERE I A FREZARE
14.1 EMNCIPII SI NOTIUNI DE BAZA

Cpera-tp-ile de frezare se pot clasifica dupS tipul frezei
folosite, deosebindu-se schemkLe de frezare indicate in fig.
14.1.
La frezarea froritalS (fig.l4.1,b), pentru realizarea unor
regimuri de afchiere cu productivitate superioarS, diametrul
frezei D trebuie sS fie mai mare decit lSfcimea de adhiere (lun
gimea de contact tj) 1 anume: D = (1,25.. .l,5)tv
La frezarea pieselor din oêl este necesarS apl icarea frezSrii nesimetrice: pentru piese din oteluri carbon de construcii i oteluri aliate sesuifabricatul de prelucrat se va pozi|iona deplasat in direcia pStrunderii dintelui frezei (fig.
14.2,a), ceea ce asigurS inceputul a^chierii de cStre fiecare
dinte la o grosime mai micS a apchiei; pentru piese din oteluri
rezistente la temperaturi inalte i oteluri rezistente la coroziune, semif abricatul va fi poziîanat spre ieirea dintelui
frezei din afchiere (fig.l4.2,b), ceea ce asigurS ieîrea din
telui la o grosime minimS a apchiei. Nerespectarea acestor reguli are drept cansecin^S micorarea apreciabilS a durabilitSfcii frezelor frontale.
Diametrele recomandate ale frezelor sint date in tabelele
14.1 i 14.2. Aceste reccmandSri servesc pentru alegerea dimen
siunilor sculelor din standaxdele corespunzStoare.
Parametrii adinciroe de afchiere t fi lungime de contact t 1
au fost notaî p e schamele de frezare din fig.14.1, in care se
poate observa cS parametrul t se mSsoarS paralel cu axa frezei,
iar parametrul t 1 - intr-un plan perpendicular pe axa frezei.
Regimul d e afchiere la frezare se determinS in ordinea urmStoare: - se stabilerte mSrimea adincimii d e afchiere;
- se alege din tabele avansul pe dinte sau avansul pe
rotaîe;
- se calculeazS viteza de
afchiere
i turatia
(rot/min) ale frezei;
- se determinS puterea efectivS necesarS la frezare;

- se verifies posibilitatea utilizSrii regimului de
afchiere calculat, pe marina de frezat aleasS,fScin-
F re z a
cilm dncn
Freze disc
Frezo
c ih n d ro -fro n tala
cu a l e z a j
c)
F re za c ih n d r o -f r o n t ala
cu coada
f)
Freze
I q masini cu
a r c n s pendular
k)
j)
F r e z a Unghiulara
h)
91
Freze profilate
d)
canelare
pe mas in i de
fre za t verficale
I)
Fig. 14.1 Scheme de frezare: a-cu frezA cilindricA; b-cu frezA cilindro -frontalA cu a*
lezej ;c-frezere canal cu fre]zA-diac; d-frezarea unei aup'rafeê plane |iaterale (prag) cu
|rezA-disc;e-debitare 91 ere |atare cu frezA ferflstriu;f-frezare auprafafcA planA cu freza
ciIindro-frontalfi cu coadA;fg-frezare canal cu frezA cilindro-frontalA cu coadAjh-fre*
zare cu frezA unghiularA; i- frezare cu frezA profitatA semi rotunda convexA;j-frezare cu
frezA profilatA aemirotundA concavA; k-frezare canal de panA cu freze pentru canelat,pe
mapinA cu avans pendular; I* frezare canal de panA cu frezA pentru canelat, pe majinA de
frezat vertical^.
524
Fig.U.2 P o x t t U
frazei front al
la frezarea %aifrfirioatelor
din
I Pitrundiraa dinte*
lui frezei p a n
tru rag (0,03...
Q,05)0;fc- ieplrea
dintelui frezei
pantru c a 0
Tabelul 14.1. Diaansiuni reooaandate pantru fraza cilindrica pi fraza disc, E

Lungimea
Tipul frezelor
i t^, mm
Freze cilindrica
(fig.14.1,a
fig.14.1,c)
2
5
10
20
50
100
Freze disc
L&timea da frezare, nm
50
100
150
63
80
100
80
100
100
-
100
125
160
-
10
20

50
63
80
160
250
*
- -
63
80
100
180
315
Tabelul 14.2 Diaae t ra raconandate pantru fraza frontale,
Adincimea
da apchiere
t, mm
Litimea de
frezare t-,
mm
40
60
90
120
Diametrul*
frezei D,mm
50...
80
80...
100
100...
125
160...
200
180
200...
250
10
250
350
315...
350
400...
500
Obsarvatie: Parametrul determinant pentru alegerea diametrului frezei ' din acest tabel
asta litimea da frezare (lungimea de contact ) t-j pi nu adtncimea de apchiere t.
du-se d o n p a r a ^ i a c u p u t e r e a f u m i z a t S d e ma ina-unealtcL.
M i i x d j n e a d e afchiere. L a frezare se .va urmSri ca intregul
adaos d e p r e l u c r a r e scL fie deta at intr-o singurfi trecere. j
D a c S a d a o s u r i l e d e prelucrare sint roari i puterea maînii
-unelte e s t e in su fi c i e n ^ S sau rigiditatea sistemului tehnologic
este scSzutfi, s e p o t e f e c tu a mai multe treceri d e degro are.
- I
525
uprafetei t r e b u ie sa f i e i n l i m i t e l e gi
*j
,
__
da p r e lu c r a r e se v a ind e p & rta i n doua f a z e d i s t i n c t e i frezar*
de d e g ro fa re 1 f r e z a r e a da f i n i s a r e . A d a o s u rile de p re lu c ra r*
da p e s te 18 nm p o t f i i n la t u r a t e i n t r - o s in g u r a t r e c e r e cu ca
p e te de f r e z a t c u c u t i t e d is p u s e i n t r e p t e p e i nalfrirce .
Avansul.I a frezare se deosebesc avansul pe dinte sd, avan

sul pe rotatie al frezei sr i avansul pe minut (viteza de avans vf), intre care exista relatia:
vf - sr n - sd z n,
[mm/min]
114.1)
z fiind numSrul de dinti ai frezei, iar n 1 turatia frezei, in

rot/min.
La frezarea de degrofare se alege avansul pe dinte sd H
/dinte),deoarece acest avans caracterizeaza marimea sarcinii pe
un dinte al frezei. La frezarea de finisare se alege avansul pe
rotaîe a frezei sr (mm/rot), deoarece rugozitatea suprafetei
este influenâta direct de avansul pe rotaÎe. In functie de avansul pe rotatie,adoptat pentru finisare, se calculeaza avan
sul pe dinte sd - sr/z, mSrime care este necesara in calculul
vitezelor i fortelor de achiere.
Avansul ales la frezarea de degrofare se va verifica in
functie de urmatoarele canditii de restrictie:
I rezistenâ mecanismului de avans al mainii de frezat;
I rigiditatea domului portfreza (la freze cu alezaj).
Viteza de agctviere se calculeaza cu relaîi empirice care
exprima dependents dintre viteza de achiere ecanomica i para
metrii procesului de achiere, relatii care au forma generaia:
Cv Dq
v = --------- :-------K^,
l ' t 1x'sdy t V
[m/min]
(14.2)
in care: v este viteza de achiere ecanomica, in m/min; Cv I canstanta pentru candiîile date de frezare ;D-diametrul frez
ei,in mm; T- durabilitatea ecanomica a frezei,in min; t, - lungimea de contact dintre taiul sculei i piesa de prelucrat,raportata la o rotatie, in mm; sd -avansul pe dinte, in mm/dinte;
t- adincimea de a^chiere, in mm (la o frezare cilindrica t este
latimea de a$chiere); z -numSrul de dinti ai frezei; || -coefi
cient de oorectie a vitezei, determinat ca un produs de coeficienti care t-in seama de candiîile de achiere specifice;g, m,
x, y, u, p I expananti determinati experimental.
526
f
( 1 4 . 2 ) r e p r e z i n t S m o d e lu l m atam atio p a n tr u c a l c u v i t e s e i d e a f c h i e r e l a f r e z a r e f i a r e e a r n o te r 5
In
g ^ s o l c * p o a te f i u t i l i z & t A
p a n t r u o r i a a p ro c e d a u S 9 t r a z a r a ,
cu a r i c e t i p d e f r e z f t .
1 cm
Pe baza vitezei de afchiere se calculaazi turatia sculei

relatia;
1000-v
p = -------------
[rot/m in],
TC D
(14.3)
| fiind diametrul frezei,apoi se dstermini avansul pe minut v,

cu relatia (14.1) .Se alege din gama de turatii a mainii de fre
zat valoarea turatiei cea mai apropiati de cea calculate,respectiv din gama d e avansuri pe minut,valoarea pea mai apropiatA
a avansului.
In ocntinuare, se recalculeazA viteza de afchiere in functie de
turatia adoptatS.Dacfi turatia sculei se alege la valoarea imediat inferioarS din gama de turatii, iar avansul pe minut - la
valoarea imediat superioarS din gama de avansuri,se va recalcula avansul real pe dinte sau pe o rotatie a frezei, deoareoe in
aceste ocndifrii avansul real poate diferi cu mult de cel ales
initial. Aoest fapt prezintA important deosebitA in special la
frezarea d e finisare, la care valoarea avansului pe rotatie influenteazS direct rugozitataa suprafeêi. Dac3 la utilizarea
practicfi a regimului de afchiere calculat apar vibratii, este
necesar sS se mic oreze turîa sculei |i avansul pe minut cu o
treapta in gama d e turatii,respectiv in gama de avansuri pe mi
nut.
Putfirea efectivS la frezare NB se calculeazS cu relatia:
F -V
N. = ------ -
[KW]
(14.4)
6000
in care: F, este conpanenta tangentialS a fortei de afchiere,in
daN; v - viteza d e afchiere, in m/min (recalculate dupa alege
rea turatiei).
Verificarea regimului de achiere stabilit implies satisfaoerea conditiei:
N. < n N.>u,
(14.5)
in care: N e este puterea efectivS necesarS achierii,in kW; N

I puterea motorului electric de actianare a lantului cinematic
principal,In kW;rj - randamentul mafinii de frezat.Pentru canditii de lucru obi^nuite se adopts | 0 ,8 .
527
Daoi oonditia data de relatia (14.5) nu este satisfacuta,

atunci se va micôra viteza de a chiere ( iar n u adincimea &
a?chiere sau avansul) pinfi la valoarea vB<u calculate cu rela
tia:
v r j N BU
g S | ---------- B
[m/min]
(14.6)
I
14.2 FREZAREA CU FRBZK CILINDRICE
Alegerea avansului.La frezarea de degrofare (tabelele 14.3
i 14.4), valoarea avansului este limitatS d e rigiditatea mainii de frezat, a piesei i a dispozitivului d e fixare,de rezistenfca mecanismului de avans i de puterea maînii d e frezat. La
frezarea de finisare (tabelul 14.5), avansul este determinat de
rugozitatea prescrisS suprafetei prelucrate.
Verificarea avansului.
1.
Avansul ales se verified in funcie d e rezisten fca mecanisMilui de avans,
seama de urmatoarele consideratii:
Forâ rezultantS de a^chiere R la frezarea c u freze ci
lindrice cu dinî elicoidali se poate descompdne in dou & componente: componenta tangential# Ft (forâ d e a chiere principali)
| componenta radiaia FR (fig. 14.3) .Componenta tangential^ exe
cute lucrul mecanic de acJiiere i determine p ut erea efectiv#
necesar# la frezare; cu aceastd component# s poate calcula nonentul de torsiune
= Ft*D/2, care solicits d o m u l portscul#
la r#sucire.Componenta radial# FR produce inoovoierea d o m u l u i .
Tabelul 14.3. Avansuri la frezarea de degrofare cu froze cilindrica. din otel rapid
i Puterea ma?inii de
I frezat, kW
Fraze cu dinti rari ?i freze

Freza monobloc cu dinti 1
Rigiditatea cu dinti demontabili din otel
de?i
sistemului
rapid
piesa dispozitiv
Avansuri pe dinte s ., mm/dinte
Frezare otel
Frezare fontA
de construct ii ?i aliaje de
cupru
Plnfi la 5
Peste 5
ptni la
10
Pasta 10
--------
-j
medie
mica
Frezare otal
de constructii
Frezare
fontA ?i
aliaje da
cupru
0,08...0,12
0.06...0,10
0,10...0,18
0,08...0,15
0,05...0,08
0,03...0,06
0,06...0,12
0,05...0,10
mare
medie
micA
0,25...0,40
0,12...0,20
0,10...0,15
0,3 ...0,5
0,2 ...0,3
0,12...0,2
0,1 ...0,15
0,06...0,10
0,06...0,08
0,12...0,20
0,10...0,15
0,08...0,12
mare
media
micA
0,4 ...0,6
0,3 ...0,4
0,2 ->.0,3
0,6 ...0,8
0,4 ...0,6
0,25.,.0,4
528
*
-
Tabalul 14.3 (continual-*)

Otter-vain: i Valorila aai nart ala avansului aa vor lua pantru lungtat da contact t^
Bj lltii da apchiere 1 eat a i d , iar valorila nat b1o1 ala avansului I
pentru lung inn da contact pi litini da apchiara K m aari.
2. La frezarea otelurilor teraorezlatente 1 a otelurilor rezistente la
ooroziuna avanaurtie aa vor lua din ooloana " frazara 'otel da cortstruc(11 ", firi si dapipeasoi 0,3 mm/dinte. ,
Tabalul 14.4.Avansuri la frazaraa da degropare cu fraza cilindrica, fraza frontala
fraza disc, cu plScuâ din carburi metal ice
Puterea mapinii
da frezat, kW
Frezarea otelului
pi
Frezarea fontei pi aliaja"

lor de cupru
Avansul pe dinte s^ mm/dinta, pentru marca plicutei :

P10
P30
5...10
0,09...0,18
0,12...0,18
0,14...0,24
0,20...0,29
Peste 10
0,12...0,18
0,16...0,24
0,18...0,28
0,25...0,38
IC40
K.20
Observafii: 1. Valor ile avansurilor din tabal, pantru fraza cilindrica, s?nt recomandate
pantru litiai de frezara t < 30 mm ; dacfi t > 30 mm, valorila din tabel
se vor Inmulti cu coeficientul 0,7.
2.Avansurile din tabel se pot folosi pi la frezarea suprafetelor plane cu
freza disc;la frezarea canatalor cu freze disc, valorile din tabel se vor
r
inmulti cu coeficientul 0,5.
3.La
frezarea cu fraza cilindrica pi freze disc, cu avansurile din tabal sa
asiguri rugozitataa suprafetei R Q = 3,2...1,6 pa.
Tabalul 14.5. Avansuri la frazaraa de finisare cu freze cilindrica din
/rot
otal
rapid, ?n
Fifl. 14.3 Coapo.

wnttli
da apohtara it
frazaraa ou fra
za cHlndrioi:*la frazaraa oart1ra avaneuluf;b|a f razaraa In
anaul avansului
bJ
DacS ins3 se desccmpune forâ rezultantS de achefe R pe

directiile orizantalS i verticals,se va abtine componenta orlzontaia Fh car6 solicits mecanismul de avans i componenta ver
ticals Fv; la frezele cu dinti eliooidali apare in plus i componenta axialS Fa (fig. 14.3).
In fig.14.3 se observfi cS in timp ce la frezarea contra avansului componenta FH are sens contrar cu sensul mi gcSrii de
avans, astfel incit preia jocurile din mecanismul de avans, la
frezarea in sensul avansului componenta F^ are acelai sens cu
mi^carea de avans i nu poate prelua jocurile. De aceea, freza
rea in sensul avansului se poate executa numai pe maini care
sint echipate cu mecanisme speciale de ccmpensare a jocurilor
mantionate.
Raportul componentelor formei de afchiere la frezarea cu
freze cilindrice, freze-disc, freze-deget, freze unghiulare i
freze profilate este dat in tabelul 14.6.
Valoarea medie a componentei tangentiale Ft se calculeazS
cu urmStoarea relatie:
'
F
U1 d u
= ---------------------- Kjnp,
If
[N]
(14.7)
wf
D n
in carest, este lungimea de contact (vezi fig.14.1) ,$n mm; sd avansul pe dinte,in mm/dinte;t-adincimea de afchiere (respectiv
litimea de afchiere la frezarea cilindricS) ,in mm; z-numSrul de
dlnî ai frezei; D -diametrul frezei, in mm; n -turatia frezei,
in rot/min;
- coeficient de corectie in functie de materia530
B-portul
r a l a g b b
Metoda da frezare
SKB8
F/Ft
V'i
Freze oilindrioe, freare-diao, freze-daget1), fraza
mghiulara pi profilate
Contra avanaului
ra
"(0,8...0,9)
0...0,25
N
O
In senaul avanaului
1,1...1,2
0,4...0,6 (0,2...0,4)tga
B ? ta l! no p e r tic ip i la apchiere.
m
t ach V rBZi r i i cilindrice,cTnd dintU fron
prelucrat.
Valorile coeficientului C F i ale expanentilor din relatia
(14.7) sint date in tabelul 14.7.
Tabalul 14.7 Valorile coaf iciantilor |i exponent ilor tn formula fortei da apchiere
______ la frezare_________
Hatarialul
da pralucrat
1pal
carbon cu
750 N/mm
Font!
Tipul
Materialul
frezei
tiipurilor
ci lindrled
frontali
| 1
0,72
0,75
1,0
1,0
0,86 0
0,87 0
II
1,1
0,80
0,75
0,95
1,0
1,1
1,3
682
2610
0,86
0,90
0,72
0,80
1,0
1,1
0,86 0
1,1 0,1
otel rapid
carb. metal.
682
125
0,86
0,85
0,72
0,75
1,0
1,0
0,86 0
0, 3 -0,13
profilatl pi
unghiul aril
otel rapid
470
0,86
0,72
1.0
0,86
oil indr icfi
otel rapid
carb. metal.
300
580
0,83
0,90
0,65
0,80
1,0
1,0
0,83
0,90
0
0
frontali
otal rapid
carb. metal.
500
545
1,1*
0,72
1,00
0,74
0,90 1,1*
0,90 1,0
0
0
oteL rapid
300
0,83
0,65
1,00 0,83
CF
XF
*F
otel rapid
carb. metal.
682
1010
0,86
0,88
otal rapid
carb. metal.
825
8250
frezfi-disc pi
feristriu
otal rapid
carb. metal.
frezS cilindro-frontalS
cu coadS
canupie
1 ou
; HB-190
frezdhdisc,
frezi-deget,
frezl-ferl*triu
--- ----
531
9=
0
0,2
'
Tabelul 14 <7 (continual**)
ciUndr ic4,
Irezi-d isc,
frezS-deget,
frezflfe ris triu
frontaia
Aliaja de
cupru
I eterogene
cu
HBs100...140
c ilin d rica,
frezS-disc,
frezS-deget,
frezSfe ris triu
300
otal rapid
carb. metal.
500
4910
otel rapid
226
0 ,8 6
Io o
Font!
naleabi Li
cu
HB-150
otel rapid
0 ,8 6
0,72
1 ,0 0
0 ,8 6
0,80
0,75
0,95
1 '1 0
1 ,0 0
1,30
0
0 ,2
0,7 2
1 ,0 0
0 ,8 6
Observatii: 1 .Forta tangentialfi F* la frazaraa a lia ja lo r de aluminiu se calculeazl la .

fa l ca pi pantru otel carbon/apoi se corecteazi p rin tnraulfcirea cu coefi*
ciantul 0,25.
|
_
'7 ^
2 . Prin m irirea uzurii d in tilo r frezelor pinfi la valoarea adm isi, forta tan*
g en tiali se rairepte: la frezarea o te lu rito r moi (Rm < 600 N/mm2)/de 1,75.
i 1,9 ori; In toate c e le la lte cazurl, de 1 , 2 . . . 1 , 4 o r i.
se determine astfel:
- pentru frezarea otêlurilor carbon d e
oêlurilor aliate:
M
unde
m m
750
construcfii
n S
,
i a
(1 4 .8 )
este rezistenfa de rupere in N/mm2; expanentui n = 0,3;

- pentru frezarea fontei cenuii:
HB
K^p = ( --- m
190
(14.9)
unde n = 1,0 pentru freze annate cu carburi metalice, respectiv

n = 0,55 pentru freze din oêl rapid;
- pentru frezarea fontei maleabile:
HB
- ( ) n,
150 |
,3i
(14.10)
unde n * 1,0 pentru freze armate cu carburi metalice, respectiv

n = 0,55 pentru freze din oêl rapid*
Forta de avans FH trebuie s S satis facS urm&toarele conditii: i pentru mafini de frezat cu masa avind ghidaje dreptun
ghiulare:
532
(14.11)
pantru
Brfndunioas
1 i
maini de frezat cu masa avlnd ghidaje In coadd
F.., - ^
--------- --- j---
[N]
(14.12)
k + jifk* + 23Cy)
tn care:F, este forfca maxim admisS de rezistenâ mecarri smului

avans al mainii de frezat, in N;G -greutatea elementelor in
BjcCare (masa nvainii care se deplaseazS impreuna cu semifabrijjjtuDjin N; k- un coeficient empiric care ine seama de influaiâ inclinSrilor masei datorite! momentului de basculare, a carui valoare se ia k = 1,4; 0 - coeficientul de frecare raportat
la ghidaje (pentru ghidajele mainilor de frezat 0 = 0,2); k^ =
I /pH; k, p Fl/FH;Fv -componenta verticals a fortei de apchiere,
BfapendicularS pe planul ghida jelor ;Fa-componenta fortei de adiiere perpendiculars pe direefcia avansului,intr-un plan paralel cu planul ghida jelor mesei.
I Tinind seama de valorile rapoartelor cxmpanentelor fortei
de apchiere date in tabelul' 14.6,rezultS cS la metoda uzualS de
frezare contra avansului (cu freza cilindrica elicoidalS) se
pot 3qpta urmStoarele valori mediitkj = 0,1; k ^ = 0,25 tgo.
HsT' Forâ maxim admisS de mecanismul de avans F ^ se determi
ne din cartea mainii sau se calculeazS in functie de rezistenfa ultimului element al mecanismului de avans,adicS a urubului
KiefenducStor, respectiv a piuliêi.In aoest scop,urubul conducStor pentru micarea de avans a mesei se verifies la flambaj,iar
piulitî se verifies la solicitarea de presiune de contact.
pTErin urmare, considerind la metoda de frezare contra avan
sului:
> Fh = (l,l...l,2)Ft,
[N]
(14.13)
prin aplicarea relaîilor (14.7), (14.13) fi testarea candiiilor (14.11) respectiv (14.12) se realizeazS verificarea avansu
lui in functie de rezistenâ mecanismului de avans. In primS aproxiinaîe,greutatea G a elementelor in micare poate fi neglijatS in calcule.
*, 2. Verificarea avansului in functie de rigiditatea d o m u partfrezS se face consider ind d o m u l ca fiind o barS incastrat5 la capStul dinspre arborele principal i simplu rezematS
J celSlalt capSt.
Forta care solicits d o m u l la incovoiere este rezul.tanta R
p. 14.3):
533
r =Jf
*+f/
(14.14)
Introductnd F/Ft 1 , rezulti:

[N]
R=Ft yi+i5
(14.15)
urrie raportul 1 = 0 ,4 ...0,6, conform tabelului 14.6.

Forâ Ft care produce sSgeata admisiMlfi facta a dornulm
este:
4E f t d a d 4
[N]
(14.16)
F,t
in care: E este modulul de elasticitate al materialului domului,in N/mm ; d - diametrul domului., in mm; 1 - distanâ dintre
lagSrele de reazera ale domu lu i , in mm.
SSgeata admisi hi !a a 'domului se poate lua fadl = 0,2 ram la
degro are i 0 ,1 mm la finisare.
Pentru ca sub acfciunea formei d e afchiere sS n u se producS o incovoiere elastic^ inadmisibiia a d o m u l u i , este necesar
ca:
R Ff,
(14.17)
adic3:
(14.18)
Avansul admis de rigiditatea d o m u l u i portfreza se va determina
cu relatia:
-r
Ff-D9"
[mm/dinte]
(14.19)
in care se v a lua:
v/l+e2= l, 0 8. . .1,16
Metodica verificSrii avansului in functie de rigiditatea
d o m u l u i portfreza va fi deci urmatoarea:
a. se verif ica daca este satis facuta C a n d i d a (14.17);
b. daca nu este satisfacuta candiîa (14.17),atunci se de
termina avansul pe dinte admis, cu relatia (14.19).
Se precizeaza ca verificarile avansului se efectueazS de
obicei numai la frezarea de degropare i nu sint necesare 1#
frezarea de finisare, cind regimul de afchiere este mai uor.
534
Viteas SB agcblere.La frezarea suprafetelor plane cu freza

-ninJrioe din otel rapid, viteza de agchiere se va calcula cu
I S tabelul 14.8 i se va corecta prin inmultiiea cu
.ggjicientul de corectie Kv, care tine seama de cardi^-iile
Jfioe de achiere:
^mv ^s1'
S care: iLv este
rialul prelucrat;
coeficientul de corectie,
Ks1 - coeficientul de
gtarea suprafetei semifabricatului.
BjP Coeficientul Kniy se determinS cu r
14.9pentru oteluri,fonte cenuii |i fonte
aliaje de cupru i aliaje de aluminiu este
p coeficientul cm i exponential n^, pentn
belul 14.9 sint dai in tabelul 14.10.H
functie de starea suprafetei sanifabricatului]
;iui 14.12.
I ' La frezarea suprafetelor plane cu freze cilil
cu plScute din carkwri metal ice,viteza de a^chierel
la cu relatiile din tabelul 14.14 i se va corectal
tirea cu coeficientul de corectie K^,:
Kv = Kv Ks1 Ksc,
in carerK,, este coeficientul de corectie in functie de mat
rialul prelucrat (tabelul 14.9) ;Ks1 I coeficientul de corecti',
infunctie de starea suprafetei semifabricatului ( tabelul
14.12) ;Kso-coeficien.tul de corectie in functie de grupa de utiijlizare (marca) plScutelor din carburi metalice (tabelul 14.15).
I Erezele cilindrice cu plScute din carburi metalice nu sint
Kgtandardizate in STAS, insS sint standardizate in GOST 8721-69,
fiird prevSzute conform GOST cu plScute eliooidale din carburi
metalice (mSrcile T5K10, T14K8, T15K6, VK6 i VK8).
14.3 FREZAREA FRONTALA
Adincunea de a$chiere la frezarea frontalS se alege pe cit
^ste posibil egalS cu marimea adaosului de prelucrare,in soopul
t -lndep4rt&rii acestuia intr-o singura trecere.La frezarea de degro?are cu freze annate cu piacue schimbabile din carburi metalice,adincimea de achiere t este limitata de lungimea plScutei (fig. 14.4). La frezarea de finisare adincimea de achiere
1 1 0,5.. .1 mm.
53$
p tr u v i t . K d>
g fr*M r M g ,r " Undrt.
a din otl rpWVitas* da apchiere

v, m/min
62,5 D0,45
,0 ,3 3
t 0.3 , d0,2
Oteluri carbon
de constructH
cU
*
t 0,1 ,0,1
41 D0,45
R =750 N/mm
t 0,33
0,3
Fonts cenupie
cu
HB* 190
t0,25
t 0,1
D0ft
57,5
< 0,15
, d0,4
| 0,5
0,2
t0,3
0,3
28,9 0P,7
> 0,15
T 0 ,2 5
t l ' 5 . d0 ' 6
t '3 z0 ' 3
78 00,45
5 0 ,1
t 0,33
Fontfi maleabilS
cu
HB* 150
t 0 ,3
km
t 0 #1 p | %
50 00,45
> 0,1
T0,33
t 0 ,3
1
0 ,4
d
115,5 D0,45
[0,33
0 ,3 | 0 ,2
Aliaja de
cupru
eterogene
HB= 100...140
. sd
t 0,1 z0,1
|0,1 z
*v
74,3 D0,45
> 0,1
Situmin pi aliaja
de aluoiniu
pentru turnStorie
cu
t0,33
m 0 ,3
^00...200 N / m m ,
duralumin u j
y f 300 400
t0,33
k tervatii; 1,
sint
d a te
t 0,1 ,0,1
0 ,3
1
133,5
> 0 ,1
N/mro2
t 0.1 z0,1
0,45
208
< 0,1
s<j0 ,4
la re la tia (14.2).
0 ,2
a
D0 ' 4 5
D u r a b ilita te a
T se | # p
**nt V itabil pentru frezarea o telu lu i pi fontei

de eluainiuCffi?ir r I P! 0tW fr#2arofl fontei cenupii, alUJelor da cupru
1 Co#ficUnt^
c o r e o tie T - vezi r . L t U (1 4 .2 0 ).
536
t.i u.f.Cotf lolintul da oorwtfa r

I HR
Ta*lul
lul prelucrat
H ffl I
I I
B E3fc9 9 In funott* da ctM'U-
Hatarialul prelucrat
ft
I
750
Otel
K *v
...
! IH I
1 1 B
P
Fonti cenupie
j i g
K v
Fonts oaleabilS
HB
B
nv
v
150
Kav
Obsrvatii*
HB
'
1*
t * * i HB reprezintfi re z iste n ta la tractiuna tn N/wm,respectiv duritataa

B rineII a m aterialului prelucrat.
ic ie n ttu l de p re lu c ra b ilita te
2 . Coef
C o eficie
pi exponentul n sin t dati in tabeLul 1 4 .1 0 .
Tabelul 1 4 .1 0 . Valorile coeficientului C pi exponentului n,
Coeficientul Cffl IExponentul ny

pentru freze
Ipentru freze
din 5.'' *
din :
Materialul prelucrat
otel
rapid
carburi cTel c arburi

natal ice apid e talice
Oteluri carbon ( C < 0,6 X )

1 ,0
1 ,0
-0,9
1,0
1 ,0
1 ,0
0 ,9
1,0
0,8 5
0,95
1,45
1,0
oteluri Cr
Ni, Cr-Mo*V
0 ,8
0 ,9
1,35
1,0
Ofeluri Cr-Hn, Cr-Si, Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Mo, Cr-Mo-Al
0 ,7
0 ,8
1,35
1,0
Oteluri Cr-V
0 ,8 5
0 ,8
1 ,0
1,0
Oteluri cu nangan
0 ,7 5
0 ,9
1,0
1,0
Oteluri Cr-Ni-W, Cr-Mo
0 ,8
0,85
1,0
1,0
0 ,7 5
0 ,8
1,0
1,0
0,7 5
0,8 5
1,0
1 ,0
0 ,6
0,7-
1,0
1 ,0
0,9*
1.25
0 ,8!
1.25
cu R.
m < 550
N/mm
- cu Rm > 550
N/mm;
Oteluri cu crom
Otaluri carbon cu C >
0 ,6 % ,
Oteluri Cr-Al
Oteluri Cr-Ni-V
O te lu ri
rapids pentru scule
F o n tf i c e n u j i e
F o n ts m a le a b ilS
____
Frew
Tabelul
1 4 . 1 2 . C o a f i c i a n t u l d e c o r e c f i e K . a v i t e z e i d o apchiere Tn functie
s u p r a f a t a i s e a if a b r i c a t u l u i _________ ___ -----------
de
sterea
Frez<
cilii
froni
cu ci
Frezi
ferl
Starea suprafef.ei semif abricatului
Frtz
prof
pi u
Material ou cruitl
Turnat din font! sau otel
Aliaje de
Observ
singur
de fre
cupru
aminat
Frfi c r u s t s
Forjat
Obipnuit
Cu incluziuni
aluminiu
turn***
0,8...0,85
0,9
1,
L --- -
J U
538
0,5.
ill
ii
suri
degr
pent
din
cart
jggrtul 14.13 Vfclori M dli al* d u r a b ility i f ru a la r , T In ifn.
Observatie: V alorile d u ra b iliti^ U o r din tabal sfnt data pantru oazul frezirii cu o
inguri scuia. La freza rea cu mai multe fraza ainultan (cu "joc11 da fraza sau pa Baîni
frezat cu mai multe axe p rin c ip a le ), durabilitltile T trebuie majorate.
Alegerea avansului .La frezarea frontalcUde degro are avansurile sint limitate de rigiditatea sistemului tehnologic. La
degrofare se v a alege avansul pe dinte sd din tabelul 14.16
pentru freze frontale i freze-disc d in oêl rapid, respectiv
iin tabelul 14.4 pentru freze frontale armate cu pl&cue din
carburi metalice.
539
Tabttul 14.14 Belatil dm uloil pentru vittn de aphlart lm f r a u r M cu frmxm o i l i ^ ^

om au pllouta din ovtur( M U l f o t
Mater Salui
prelucrat
Litimea
de
frezare
H MB
Lungimea
de
contact
t ^ , mm
Avansul
V
nm/dinte
Viteza de apohiere,
v , m/min
390 D^'U t >
1 2
H H
VI
tQ
fn
1 I
Otaluri carbon
de conatrucjii
ou
9
R =750 N/mm
t , 10*
t 0,33
. d ' za 'i Kv
D'1 7 t 0 -05
0,38
I),** BUM S,
616 D0 ' 17
i 2
t 0,33 t ^0,19 ^ 0 , 2 8 t 0,08 g U
> 35
700 D0/17
> 2
t 0,33 t 0,38 3^0,28 t 0 ,8
2 0,1
923 D0 '37
<
0 ,2
t0,42
t 0,1 3 3^0,19 t 0,23 z0,lfcv
5 2,5
588 D0 '37
> 0,2
Fontfi cenupie
HB* 190
<0,2
t 0,42 t 0,13 3 0,47 t 0,23 z0,l4v

1
d
1180 D0 '37
T0,42
1
> 2,5
> 0,2
1
0,40 3 0 ,1 9 t 0,23 z0,lfcv

d
750 D0 '37
t 0,42
0 ,4
1
0,4 7 0,2 3 0,l4v

d
1
Observatj i : 1. Notapiile fo lo site sint date la formula (1 4 .2 ). D urabilitatea T se va la
I'
80 min.
2. R elafiile din tabel sin t valabile pentru frezarea firS r ic ir e a oteluri
lor 91 fontelor.
3. Pentru coeficientul de corec(ie Ky vezi r e la tia (1 4 .2 1 ).
La frezarea frontal^ de finisare, avansul este limitat de

rugozitatea suprafefei prelucrate i se alege din tabelul 14.17
In general, la frezarea de degropare cu adincimi de achiere mari, peste 3 mm, se folosesc freze frontale cu dinti rarif
iar la frezarea de finisare se utilizeazfc freze cu dinti mSrunti/ care asigurS suprafete cu rugozitate redusd.
Verificarea avansului .Avansul ales se verified in functie
d e rezistenta mecanismului de avans al maînii de frezat, cu
ajutorul relatiilor (14.11) i (14.12), in care rapoartela 1c,
M k se determine pe baza urmfitoarelor considera^dd..
r*slul 14'15 Coef lolantul di ooraetlt KM

atal I n
Hatarialul
d> pralucrat
Ofeluri carbon da
construct iI
Otsluri tereorezistente
| razistente la
corozfuna
tn funotie ds tipul pllou|tlor din eerfaurl
Coaficiantul Kso pantru grupa ds utilizare

a plicutei:
P 40
P 30
P 20
P 10
P 01
0,47
0,68
0,85
1,00
1,30
| 40
P 30
P 10
1,00
1,40
1,90
HRC = 51...62
HRC | 30...50
Oteluri
P 10
P 01
K 30
| 40
| 20
| 30
1 4
1,00
1,25
0,85
0,83
1,0
0,92
0,7
K 40
K 30
i 20
10
1C 01
P 30
P 2
0,85
1,00
1,00
1,30
1,40
2,00
2,4
d l ite
Fonti cenupie,
fonti aaleabili,
pi nafaroase
Tabalul 14.16 Avansuri la frezarea da dagroiare cu freza frontale $*

otel rapid
Puterea
aapinii
de
frezat,
Rigiditatea
sistemului
piesi'dispozitiv
Froze ou dinti rari pi

fraze cu dinti demontabU 1
din otel rapid
din
Freze eonobloc
cu dinti depi
Avsnsuri pa dinte s^, mm/dinte

Otel de
construct ii
kW
freze disc
Fonti pi
aliaje de
cupru
Otel de
construct fi
Fonti pi
elieje da
cupru
media
0,06...0,07
0,15...0,30
0,04...0,06
0,12...0^0
mici
0,04...0,06
0,10...0,20
0,03.. .0,05
0,08...0,15
mare
0,12...0,20
0,30...0,50
0,08...0,12
0,20... 0,35
medie
0,08...0,15
0,20...0,40
0,06...0,10
0,15...0,30
mici
0,06...0,10
0,15...0,25
0,04...0,08
0,10...0,20
mare
0,20...0,30
0,40...0,60
---
___
medie
0,15...0,25
0,30...0,50
---
--- 1
mici
0,10...0,15
0,20...0,30
---
Plni la 5
Pasta 5
ptni la 10
Peste 10
bervatii:
1.
Valorile mari ale avansurilor se vor lua pentfru adtncimi da epchiere pi

Lfitimi da frezare mai mici, iar valorile mai mici ala avansurilor,pentru
edlnoimi fi litlmi da frezare mai mari.
2. La frezarea otelurilor termorezistente pi rezistente La cocoziuna, avans*
urila se vor lua din ooloans "otal da construct!i" , firi ai dapipeesei
0,30 mm/dint#.
raUlut H .17 A vm u ri la f r w ir w
Itm aare cu f r e ie fron tale pi freze-diac din ^
rapid f i carburi h U I I m , In m /ro t
Froze frontale pt freze clie cu dinti aplioatl

tuQOzllatei
suprtf otei
din carburi Betel ice
6,3
1,20...2,70
3.2
0,50... 1,00
0,50...1,20
1,<
0,40...0,60
0,23...0,50
P P
0,4
din otel rapid
unde
direc
mese:
0,20...0,30
i
0,15
Tabelul 14.18 Raportul coaponentolor fo r te i da epchiere le frezeree fro n ta li
Metoda de frezare
SiaetricA
HesiaetricA
contra avanaului
Nesleetr ica
tn sensul avansului
FH ' Ft
fr ' |
1 1
0,30...0,40
'
# ____
0,85...0,95
0,30...0,40
0,50...0,55
0,60...0,80
0,60...0,70
0,30...0,40
0,50...0,55
0,20... 0,30
0,90...1,00
0,30...0,40
0,50...0,55
Ohsarvatie: Valorile rapoartelor d in tabel se refer! atit le freze frontale

freze-doget care lucreazi d upa ichaaa frezirif frontale.
oft
pi la
Forâ rezultanta de achiere R, la frezarea cu fr e z e fron

tale, se descompune in componente conform fig. 14.5. Rapoartele
conponentelor fortei de achiere la frezarea cu freze frontale
si cu freze-deget, care lucreaza dupd schema frezSrii frontale,
sint date in tabelul 1 4 . 1 8 . In relaîile (14.11) i (14.12), a|
plicate la frezarea frontal^, se va considera:
(14.22)
jnde Fv e s t e componenta vertical# a fortei de a chiere, perpeniicularA pe g h i d a jele mesei;
rea
toar
rind
i v
avan
nent
I
iff
T m mH
( 1 4 .2 3 )
'.A?
unde F^r este ocxiqpcnenta formei de afchiere perpendicular^ pe

dixecîa avansului , intr-un plan paralel cu planul ghidajelor
nesei.
/
12
15
V
t
9
12
1S
11
16
22
Fig.14.4 liaiterea adTrtciatl d* apchiere La

frexarea frontelS tn functie de lungita plftcutei
12
w
Pe baza valorilor rapoartelor din tabelul 14.18, la frezarea frcntalS nesimetricS contra avansului se pot adopta urmStoarele valori medii: k_ = 0,75; ky = 1. Prin urmare, ccnsiderind la frezarea frentals nesimetricft contra avansului:
(14.24)
V0,?Ft
fi utilizind conditiile (14.11), respectiv (14.12), se verified

avansul in functie d e rezistenâ mecanismului* de avans. ConpoW x t a tangential S l F; se calculeazfl cu relatia (14.7), utilizind
ftyxnentii d i n tabelul 1 4 . 7 .
543
frtzarM frcnuii; H < m 9 tuttficl' E

frazara naswatrici contra avanauUH; H r o a r t M t a v t / c4 la m m h I *rir
F ig- W-5 Caapanmtml* 1ar%mi dt cydiirt
flHUif
Viteza de agtiri.ere.ra frezarea suprafeêXcr p~j*~ cu w .

frontale din opel rapid,viteza de asctdere ae -/a
c u relatiile din tabeiuJ 14.19 fi se va oorecta prin inwlîrea cu
ooeficiantul de corectie K,:
K .1
K*
(14.25)
unde:
este ooeficierrtul de corectie In functie d e aterialul prelucrat (tabelele 14.9 fi 14.11); Ks1 - coeficientul de oo
recfcie in ftmcfcie de starea supralevei w w i fahriratuluiiij^M
lul 14.12);K( ooeficientul de corectie in functie de unfrriul de
atac principal % (tabelul 14.20).
544
Hffi Dffi Sdin

B Sotel
f l Br^>id
*loui pxiim vt* 9 Hw ,M, Hr * U, trmzmnm
I __ I frta
I
mm
Avanaul i.r
a / dinte'
Oteluri carbon de
construttil
cu
|
S c 750 N/aaT
"a
Viteie da apohlere v, a/aln

___
< 0,1
73
t0.2
|
aJO.2
S a g
46,2 M
> 0,1
*0,1
8
K
Fonta canupia
HB f 190
B 0,4
#d
0,15
l1
*V
52,2 D0 -2
t 0.2
,5
To ,i
m s s
,d0 , 2 0 ti0,15
-V
D0 '25
,d0 >
tl0,15'x0,1 -v
136 D0 -25
< 0.1
T0.2
t0,1
| P
0,1 a 0,4
*
d
^0,20
^0,15^0,1^
86,2 H P
>01
Siluain pi aliaje de aluminiu

pentru turnare cu
B = 100...200 N/mm , HB<65
-duraluminiu cu .
Ra = 300...400 H /m d, HB<100
w &
0,2 t0,1
> 0,1
Aliaje de oupru
aterogene
HB = 100...140
101 D0,25
< 0,1
Fonti aaleabili
HB 150
0,15
l1
o,rv
S
245 D0 '25
< 0,1
t 0.2
*0,1
1
0,20
*d
0,15
o,rv
1
155 0>S
>0,1
siaetrici;*
sensul me1
frontal*
t 0,2
.0,1
1 .
, 0,4
*d
0,15
0 ,rv
Observat ii: 1. Not at i tie folosite sint dete le relatia (14.2). Durabilitatea T pentru
frezeie frontale se alege din tabelul 14.13.
2. R e la ti i l e d in tabel s in t valabile pentru frezarea otelului pi fontei maleabile cu ricire, respectiv pentru frezarea fontei cenupii,aliajelor de
cupru pi alum iniu firi ricire.
3. Pentru coeficientul
vezi relatia (14.25).
e cu freze;
la cure*
La frezarea suprafetelor plane cu freze frontale annate
ultirea cu cu plScute din carburi metalioe P10 (T15K6) pentru oteluri,res
pectiv K30 (VK6) pentru fcnte cenuii i fonte maleabile,viteza
de achiere se va calcula cu relati ile din tabelul 14.21 i se
(14.25> ! va corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie 1^:
mate#**
n tu l*ff(
ii
nghial^
Kv = ^
<1
K*
>
<1 4
26>
unde:K este coeficientul de corectie pentru materialul prelu

crat (tabelul 14.9)2 K
1-coeficientul de corectie in functie da
oil
545
i t m wyrafîi
cntul d e ooracti* la ftir^f m d i
f t M M
4i Kttt*r%
g o r i e r d i n ca c ie u r i i m l l n i ftd fceiaft
d e onr e r ^ l a p en t r u v n x u & 4 * i u c j r j a r t f f i
^
I
' o M d e ld M ig .
H H B | 14,29 CMfteHMrf Kg uurH I H Aaaa iH^9p|iE| m| ||H | ^ 6 H H I a aa*.

m i ! mtMmtm B H m K m h j m n l
Maariatat
KUUi
Uncial I0 I
1M
aa
jiiai
eiat rt0*d
1
| 4*
9 9
fm
jp
Coaf leitotI
) lyBT /V \*jm I 1J*
* M j m | ^9 1 1^ ! m * !M i |
* of#t
[
1
Coaflaiancut!
ft pmirv o, I 1,40
(*>* I 1 ,*
1t>K I
1
I f#l>
* fonti
Tabalul $4,21 ItUfii da caicui pmmrw
ptmum wiBmm db> apdHbw
a r a u cm yH w f 4h ovtarl MUII
Barter tat ut
pr*Uiert
Atranaat
Mi - W O
l ^
IS
I *
AJf
fm
40*x
-
t iM a ds aorira v
O^lurl ctroon da
conftruetH cu_
8 . - 750 X / w T
Fonti cnu|i
cu
*Js
M9
** A *
j
*5
a
ejs t
d
1
s & rm
1 f *-
Fonti M l u b i l i
cu
HB = 150
ffe
l-'3*
i*- S *
/*
t
* m 1
_ c
3^2^
^
f
tu ut t *
din tM m lul 14.13*.

2- Frezarea otelurilor,fcn*at#r
* * f j r u t ^ oafcodtglBi lj I
frontal# cu pifout* it* corfetrt m m ica aa a*onidt firi ricfira*
J, Pantru coaf icientul da aoract *a .*, zf raiatto |14.2fri.
14.4. F R E Z A R E A C U FREZEJ-DIBC
Alegerea avansului.La frezarea cu freze-disc din ot*l rap

id avansul se alege din tabelele 14.16 | 14.17. Pantru frezar u de degropare cu freze disc cu pl&cute din carburi metalioe
avansul se alege din tabelul 14.4, insi la frezarea canalelor
valorile din tabel se vor mifcora de douS ori. Pentru frezarea
de finisare cu frez e-disc cu dinti armati cu plAcute din car
buri metalice se alege avansul in nm/rot din gajSgjMl 14.17.
Pentru frezarea cu freze-disc a pieselor din aliaje de aluminiu
avansul sd se va lua 0,10...0,15 mm/dinte.
Viteza d e afchiere. la frezarea suprafetelor plane (praguri) $1 a canalelor cu freze-disc din otel rapid, viteza de af
chiere se va calcula cu relatiile din tabelul 14.22 i se va
corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie K^, dat de
relatia (14.21).
Pentru frezarea suprafetelor plane fi a canalelor cu fre
ze disc annate cu plficute din carburi metalioe,viteza de afchi
ere se va calcula cu relatiile din taheliil 14.23 si se va co
recta cu coeficientul de corectie
calculat cu relatia
(14.21).
14.5. FREZAREA CU FREZE CILINDRO-FRCWTAI CU CQADA,

FREZE FERASTRAU SI FREZE FRO F H A T E
Alegerea avansului. Pentru frezarea suprafetelor plane cu
freze cilindro-frantale cu coadS (fig. 14.1,f),avansul se alege
din tabelul 14.24 (freze din otel rapid) fi tabelul 14.25 (fre
ze cu plScute din carburi metalioe).In tabelul 14.26 se dau va
lorile avansurilor recomandate pentru frezarea canalelor cu
freze cilindro-frantale cu coadS din otel rapid (fig.l4.1,g).
In
frezSrii canalelor de panS cu freze pentru canelat pe
mafini de frezat canale cu avans pendular (fig.14.1,1c) fi pe
mafini de frezat verticale intr-o trecere (fig. 14.1,1) ,avansurile se vor lua din tahaliil 14.27.In tabelul 14.28 se dau avansurile pentru frezarea cu freze fer&strfiu, iar in tabelul 14.29
-avansurile pentru freze profilate din otel rapid.
Viteza d e afchiere. Calculul vitezei de afchiere pentru
frezarea cu freze cilirriro-frontale cu coadfi, freze ferSstr3u,
freze profilate fi freze unghiulare se efectueazS cu relatiile
date in tabelul 14.30.
In scopul calculului companentei tangentiale Ft a fortei
de afchiere la frezarea cu freze cilindro-frontale cu ooad&,
freze fer&stru fi freze profilate ,se vor folosi formula (14.7)
fi da tele din tabelul 14.7.
Tabalul 14.22 Beletli da caloul pantru vitexe da afohlere au freaa-dlae din otel rapid
Tipul
frezei
Materialul
prelucrat
11
I
Avansul
75
Oiso cu
trai tiipur
monobloc
Oteluri carbon
da construot!| |
cu 11 | 750 N/om
Viteze de apohtere, a mm/rnin
mm/dinte
d0 '2
S
86
S 0,1
I | T2
Disc cu
deaontobili
1)0,25
1 1
Fonts cenupia
HB | 190
Aliaje de
cupru
Oiso cu
trei teipuri
aonobloc
Disc cu
dinti
deaontabili
yO/15
55
D'25
1'3
. '4
*d
104
D0 '25
1'5
d0 '4
oO.a
122
V 3 0,15
Disc
monobloc
H i
158,5
HB | 100...140
S 0,1
Disc cu
T0,Z
*1'3
demontabili
102
>
Silumin
aliaje de
t 2
1'J
Disc
aonobloc
259
V
r0 *2
265
s 0,1
R =100...200 N/mm2
91 duraluminiu cu
R =300... N/mm
D isc cu
o inti
d
t 0,2
*1'3
HB < 100
185,4
> 0,1
V t 0,2
t0,1 z0,1 v
,0,1 2o , i S
*
0o,25
t0,1 Z0 , 1 V
d'2
00,25
d'4
1)0,25
t0.1 z'l S
t0.1 *0,1 N
M'3
de turnare
t0,1 2o ,i \
D0 -25
0,1
V
t0,1 20 , 1 1
I p f i
144
*| 0,2
2o , i\
D0 '25
> 0,1
1 | T0 '2
t0,1
D>?5
d0 '2
D/25
d'4
rv
t 1
Observatii: 1. Notat Iile folosite sint date fn reletie (14.2). 0ur*abil itatea T pentru
freze-disc se va lua din tabelul 14.13.
2. Relatiile din tabel sfnt valabtle pentru frezarea otelului cu ricira,
respectiv pentru frezarea fontei cenufil, aliajeLor da cupru pi aliaje*
lor de aluminiu firi rioira.
3. Pentru ooefiolentul Ky
* vezi relatia (14.20).
548
Tabelul 14.23 to Iat 11 da otleul pantru v i t n a da a|ohiar ia f r n a m ou (raa-dtao au

plKouta din carburi aatailoa
Hatarialul
prelucrat
Opel
carbon
de
construot j1
u
2
R * 750 N/mm
1
Tipul
frezei
Frezedlao
cu
3 tilpurl
din
carburi
metalioe
Opera*1*
Avansul
ad ,aa/d1nte
Frezare
suprafat*
plane
n
praguri
< 0,12
1340'fiM'
T0 '35^ 0 '4 - . ^ 12
740.d 0 '2
| 0,12
< 0,06
T0,35.t 0,4 0,4

I
l1
*d
I
|
j I T0.35.ti0,J.J(0,12.t0 (1
v I
678-D0 '2
> 0,06
Fonti
cenufia
1
|
1500-D0 '2
Frezare
canale
Frezedisc cu
trai
tiifurl
din
carbur i
mataIlc*
Viteza da afahtere v,
/In
v . T0,35.t 0,3
0,4.,0,1
!
l1
*d
i
1500*D0 '2
Frazara
canale
< 0,06
| | T0,45.tiO,3.S(jO,1.tO,15 |
750*D0 '2
t 0,06
V I TT0,45.t
t10,3 sd0,33 l0,15K v
Observatii: 1. Notatiile folosit* sfnt dat fn relatia (14.2). Durabilitatea T se va la

din tabelul 14.13.
2. Frezarea otelului fi fontei cenufli ou scule annate cu carburi natalica
se faca firi ricire.
3. Pentru coeficientul de corectie K - veari relatia (14.21).
Tabelul 14.24. Avansul la frazaraa suprafetelor plane cu fraze
coadX, din ot*l rapid
Avansul s^mm/dinte. pantru lungiiea de contact t ^ , mm

Pina la 3 Peste 3
la 5
16
20
I
25
32
40
50
4
5
5
6
6
6
Fonti fi. aliaja de cupru
Otel
Diaaetrul NumSrul
de dinti
z
cu
Materialul da pralucrat
Elementele frezei
D, mm
ciLtncfro frontal*
0,08..0,05
0,10..0,06
0,12..0,07
0,16..0,10
0,20..0,12
0,25..0,15
Peste 5
la 8
Pint la 3
0,12..0,10
0,15..0,12
0,07..0,04
0,18..0,14
0,09..0,05
0,22..0,14
0,12..0,07
0,14..0,08 0,08..0,05 0,25..0,16
0,15..0,10 0,10..0,07 0,30..0,16
Pasta 3
la 5
Pasta 5
la 8
0,10..0,07
d , 12..0,08
m
0,15..0,10
0,18..0,12 0,12...0,08
0,20..0,12 0,15...0,10
DiaiW'
tru
|
mu
Tipul
frezei
Cu pllcute
1fooidale
Avansul s^. mm/dinte, pentru adtnoimea de frezare t^, mm:

Da la 1
la 3
Peste 3
la 5
Paata I
la 8
Peate 8
la 12
--- .
Peate 12
le 20
E9 1
20
0,06...0,10
0,05...0,08 0,03...0,05
25
0,08...0,12
0,06...0,10 0 #05.|.0,10 0,05...0,08
- 1
32
0,10...0,15
0,08...0,12 0,06...0,10 0,05...0,09
40
0,10...0,18
0,08...0,13 0,06...0,11 0,05...0,10 0,04...0,07
50
0,10...0,20
1,10...0,15 0,08...0,12 0,06...0,10 0,05...0,09
60
0,12...0,20
0,10...0,16 0,10...0,12 0,08...0,12 0,06...0,10
Frezare de finisare
Diametrul frezei,D, nm
Avansul sr , ma/rot
10...16
20...22
25...35
0,02...0,06
0,06...0,12
0,12...0,24
40...60
0,03...0,06
Observe!: ii.1. La frezarea de degropare a fontei, avanaur ile din tabel

pot fi najorate
cu 30...4(3% ;la frezarea de finisare a fontei se pistreazi avansurile
re comandate tn tabel pantru frezarea de finisare a otelului.
2. La frezarea de degrosare limitele superiodre ale avansurilor se vor lua
tn oazul prelucrlrii pe mapinf de frezat de putare mare si pentru o 14"
time a i d de frezare; liaitala inferloare I pentru o litiae aare de frezare, pe aapini de putere aedie.
3. La frezaree pentru avansurile reconandate pentru finisare se obtin rugozitft(1
1,6...0,8 /a .
Tabelul 14.27 Avansuri pantru frazaraa canalelor da panS La piose din otel, cu freze
pentru eanalat din ot*l rapid, STAS 1680-85 pi 1681-85 (fig 14.1,It si
14.1,1)
IDiametrul Frezarea pe mepini
Frezarea pe masini de frezat verticala,Intr-o
frezei, cu avans pendular,
singuri trecere
D, aa
pentru adtncimea de
apchierepa cursi
Pitrundere axial3 pe adtn Avans longitudinal pe lun
cimea canelului de panS
gimea canalului de pani
_________
6
8
10
12
16
18
20
25
28
32
36
40
t, mm
0/3
0/3
0/3
0/3
0/4
0/4
0/4
0/4
0,5
0,5
0,5
'5
Avansul pe dinte
0 ,10
0 /12
0 /16
0 ,18
0,25
0 /28
0 /31
0 /38
0 /45
0 ,50
0 ,55
0,65
sd , mm/dinte
0,006
0,007
0,008
0,009
0,010
0,011
0,011
0,012
0,014
0,015
0,016
0,016
0,020
0,022
0,024
0,026
0,028
0,030
0,032
0,036
0,037
0,037
0,038
0,038
0bserva(ia: Avanauriia sint data pentru oteluri da constructii cu R <750 N/mm^; pentru
frazaraa otalurilor cu razistenti mai aare, avansurile se vor miopora cu
20 - 40%
14.26 Avansuri l fraxaraa *
ou o M d l , din otal r ^ l d T S r S ^ i l S T
l*l0r 011 fr "
ofUrrfrO-frental*
Adfnciia oanalului t, tm
Diaaetrul
frezei,
0/
Ml
12
20
32
Ip, sts 32 I
Avansul p>e dinte *d .

/ dint< , pantru otel
0,013
0,010
0,017
0,013
0,011
10
0,022
0,019
0,018
12
0,029
0,025
0,022
0,015
16
0,038
0,033
0,029
0,020
20
0,042
0,037
0,032
0,028
0,020
25
0,054
0,047
0,041
0,036
0,031
0,022
32
0,070
0,061
0,053
0,046
0,040
0,028
40
0,091
0,079
0,069
0,060
0,052
0,045
0,031
50
0.108
0,049
0,083
0,072
0,062
0,054
0,034
63
0,120
0,106
0,094
0,081
0,069
0,060
0,037
Avansul pe dinte
mm/dinte, pentru piese din font!
0,022
0,020
0,016
0,027
0,024
0,018
10
0,035
0,030
0,021
12
0,047
0,040
0,033
0,024
16
0,061
0,053
0,046
0,032
20
0,067
0,059
0,051
0,045
0,032
25
0,086
0,075
0,066
0,058
0,050
0,035
32
0.112
0,098
0,085
0,074
0,064
0,045
40
0,131
0,118
0,103
0,090
0,078
0,067
0,047
50
0,160
0,140
0,125
0.108
0,093
0,081
0,051
63
0,180
0,160
0,145
0,128
0,112
0,100
0,62
Tabetui
Fraza ferlatrlu ou dfn(1 rarf
Dfame* Operatia Freze ferlatrlu
trul pfa
Avanaul ad ,aa/dinte,pentru adlnoimea da creatare (dabitara) t.,^
aei 0,
aa
20
6
19
5
10
3
3D
9
B 1
I
Crestare 0.009... 0,007... 0,01...
40
..0,007
..0,003
..0,005
ra
50
Creatare
0,010...
..0,006
0,008...
..0,004
0,012...
..0,008
63
Crestare
0,013...
..0,008
0.010...
..0,005
0,015...
..0,01
0,015...
..0,01
Dabitara
0,025...
..0,015
0,02...
..0,01
Crestare
0,015...
..0,025
0,025...
..0,01
0,02...
..0,01
0.03...
..0,015
0.03...
..0,02
60
Debitare
100
)ebitare
125-200
Jebitare
it -
1
1
0,015...
..0,007
1 1
0,025...
..0,01
0,02...
..0,01
-1
0.027...
..0,015
0,022...
..0,012
0,023...
..0,013
- I
0,03...
..0,02
0,028...
..0,016
0,02.
..0,01
Observedie: 1.Valorile din tabel se recomandi pentru frezarea otelului.

2.La frezarea fontei, aliajelor de cupru pi aliajelor de aluainiu avansuri'
le pot fi Dajorate cu 20...30%.
Tabelul 14.29 Avansuri pentru freze profilate concave pi convex
din ofel rapid
fi
freze
unghiulara
IDiametrui Tipul freze

Avansul s^, mm/dinte , pentru adincimea de frezare t^, aa
(piesei D,
as
Ptni la 3 Peste 3 la 5 Peste 5 la 8 Peste 8 la 12 Peste 12
la 20
I
I
35
Profilati pi
unghiularS
0,08...
..0,04
0,07...
..0,05
-
S
40
[Profilati fi
unghiulari
0,09...
..0,05
0,07...
..0,05
0,06...
..0,03
- ii
50
Profilati fi
unghiulari
0,10...
..0,06
0,08...
..0,05
0.06...
..0,03
60
Profilati fi
unghiulari
0,10...
..0,06
0,08. . .
..0,05
0,06...
. .0,04
0,05...
..0,02
If*rofilati fi
0/12...
..0,08
0,18...
..0,06
0,07...
..0,05
0,06...
..0,03
f fjs
0,12...
..0,08
0 ,12 ..;
0,010...
..0,05
o;oe...
0,05..*
..0,03
75
unghiulari
90
Ip rofilati pi
I unghiulari
..0,05
..0,04
H.29. (witIrutra)
A>Mfvatti* In otiuk frazfrli ou fraza profilata v ilo rU a avanaur
n u rUuovr din
am m
i ooraa*
tribal
pund pantru fraza convaxa ou prof 11 ou virlitii I Ini; pantru fraza oonvaxa
001
ou prof II ou varta t la bruacl aau pantru fraza oonoava, avanaur Ha aa vor
_______ alopora ou 4 0 |,______
Tabalul
1 4 .3 0
Hatarlalul
pralucrat
Otal
carbon
da con
Salat i i da caloul pantru vitaza da aychlara la frazaraa ou fraza o l l l n dro~ frontal a ou ooadk,f rasa far&atriu.f raza profilata B fraza unahiulara
Tipul
frazaI
Hatar ialul
tiip u r llo r
Vitaza da asohlara v,a/ain
CIl indroOjaV rapid

f r o n ta li ou
coadi
Frazi
farlatriu
Otal
rapid
Prof llatl
convaxi
Otal
rapid
46,7D0 '45
t0,33
53,00,0,25
,0,20
It , 0,30 |sd0,20 t 0,2 z0,1
i
60,20',0,45
struct 11
cu
>rSo N/aa
T0,33 0,30 0,20 *0,1 |

|
1
H
*d
_____
P ro flla ti
|0 t a l
concavl sau
u n g h iu tari
rapid
Fonts ca*
nupia
HB=190
Frazi da ca- Otal

no Iat cu doi
dinti
rapid
Cl Iindrofrontali cu
coadi
rap id
rap id
Aliaja da CilindroO tal

cupru eta* frontali cu
rogene
coadi
HB*100.. .
.. .1 4 0 Frozi foris- O tal
ra p id
Hunfn pi C itin d ro I itjo da f r o n t a l i cu

Al ou
coadi
HB<65
Fraza f a r i a triu
O tal
0,3 0
ra p id
_fl,1
f*
__________
"v
,0,30
^ 0 , 3 0 ,^ 0 ,2 5
72,0D0 ' 70
Vs
t0,2 5
t 0 ,5 0 H o p * 0 ,3 20 ,3
-0 ,1 5
0 ,5 0 s 0 ,4 0 t 0 ,2 20 ,1
"v
3 1 ,5D
v=
________________
1030'4S
v*
,0 ,3 3 . 0 ,3 0 | 0 ,2 0 ,0 ,1
113,3D0 ,2 5
Vs
t0 ,2 0
t 0 ,3 0 | 0 ,2 0 t Q,2 ,0 ,1
,185,50
ra p id
.0,33 , 0,30
1
ra p id
12 ,00'
V3
O tal
0 ,2 0 ,0 ,1
*1
t0,2 6
Frazi faria- O tel

triu
coadi
fcriu
coadi
,0 ,3 3
234 D0 '44
y0,3 7 ^ 0 , 2 4 ^ 0 , 2 6 *0 ,1 20 ,1 3
lio a P 10
Otel
46,00,0,45
11
Cilindro-
fro n ta lft ou
coadi ,p lic u t l i p i t a
1 0.50 sd0,50 *0,1

t1
t
z_0,1
0,20 t0,1 ,0,1
._
,0,25
2000
v3
| T0 ,20 t 0,30 ^0,20 t0,2 ,0,1
14.6 FREZAREA FTLEIHXR
Prin frezare se obfiji filete cu precizie mi jlocie gffl se

pot prelucra cu ajutorul frezelor- disc pentru filete lungi i
al frezelor pieptene pentru filete sairte.Freza - disc se folosegte pentru prelucrarea filetelor interioare 1 exterioare cu
pasul p > 5 mm# iar freza pieptene pentru filete exterioare gi
interioare cu pasul p % 6 mm.
Tot In categoria operafriilor de frezare se va trata gi
prelucrarea filetelor exterioare cu filiera,precum gi prelucra
rea filetelor exterioare gi interioare cu ajutorul capetelor de
filetat (aa-numita filetare in virtej).
a. Stabilirea avansurilor
Pe lingS avansul longitudinal executat de frezS gi egal cu
pasul filetului,este necesar incfi un avans de p&trundere a fre
zei pina la adincimea filetului.
In cazul prelucrarii filetelor scurte cu freza pieptene avansul de pfitrundere se asigurS couplet la 1/6 -3/8 rotatii ale
frezei gi se reoomandS 15% din avansul circular (pe dinte).
La prelucrarea cu freze pieptene avansul pe minut (vite
za de avans) se calculeazS cu relatia:
V/ = *-d
[mm/min]
zul pr*
zul fil
P(
recomoj
in car
lului
(14.27)
in care d este diametrul exterior al filetului, nm; n_ | tu ra

tia piesei, rot/min.
Avansul pe minut v( se poate determina gi cu relatia:
[mm/min],
vf - s r -n,
(14.28)
in care: i| este avansul la o rotaîe a frezei,rrm/rot; n - t u r a

tia frezei, rot/min; sd - avansul pe un dinte al frezei, mm;z numSrul de dinti ai frezei.
Avansul pe dinte la prelucrarea cu freza pieptene e s te d a t
in tabelul 14.31.
In cazul prelucrSrii cu freze-disc, metoda specifics file
telor lungi, pentru avansul pe dinte:
- clasa de precizie find gi mijlocie
sd - 0,02 - 0,04 mm/dinte;
- clasa de precizie grosolanS
sd 0,05 - 0,07 mm/dinte.
b. Viteza de agchiere
La prelucrarea cu freze-disc a filetelor lungi viteza se
reocmandS:
,
I pentru prelucrarea otelului carbon
v = 30 - 55 m/min;
I pentru prelucrarea otelului aliat
v = 28 - 40 m/min.
Recomandarea este ca valorile m i d s& se foloseascS in ca-
554
in cs
irm.
de fi
durai
?i 1
I ppaiucririi materialelor cu duritataa mai oar* m u In caH filetelor cu valori marl ale paaului.
K * 4 pentru prelucrarea filetelor acurte cu fraza piaptana aa
relatia:
cvd0-5
i I P* p*do.<.
Po,r-
I H care Cv este coeficientul care tine seama de natura matariaI lului de prelucrat i este dat in tabelul 14.32.
Bp
Durabilitatea frezei pieptene se recomandi:

- pentru Df = 2o mm
T*
| pentru Df = 40 ran
90 min;
120 min;
| pentru Df = 60 nra
T - 160 min.
Diametrul frezelor se reccraand& astfel:
| frezeie-disc Df - 60 - 80 ran;
- frezele pieptene cu ooadA: 10, 12, 15, IB, 20 , 25 , 30,
35,40 inn;
- freze cu alezaj: 45 , 55 , 65, B0, 90 ran.
c. Stabilirea turatiei
Turatia arborelui principal
latia:
al frezei se stabllegte cu re
________ 1000 v
[m/min],
(14.30)
7T Df
in care v este viteza de atihiere, m/min; Df -diametrul frezei,

iron*
Se alege turatia inferioarS din gama de turatii a maginii
de frezat filete i apoi se recalculeazA viteza de agchiara 1
durabilitatea sculelor achietoare.
Turatia piesei se calculeazS cu relatia:
iL = --------------
[rot/min]
7T d
(1 4 .3 1 )
Se alege o valoare aprqpiatfi din gama de turatii a ma?inii

fi apoi se recalculeazS avansul pe dinte
fefft,
sd -------
[mm/dinte]
z n,
555
(14.32)
T- * U U
H.S1 A *
--- ri
p . dint. u
f r w
p .w
f~
N*t*riilul de prelucrat
Diaaetrul fiietului care se prelucreszl, u

Ptna la 20
20-40
40-70
Peste 70
Avansul pe dinte fn functie da pasul fiietului d prslucrst,
< 1
1-1,75
1/75
3,5
< 1
1,0-1,75 1,75-3,5
<
1-1,75 1,75-3,5
I 1
1-1,75
1,75-3 I
556
15Cr08;18MnCr10
0,030
0,040
0,049
0,040
0,051
0,06
0,045
0,055
0,064
0,050
0,006
0,080 I
0LC35; QLC45
0,028
0,038
0,047
0,038
0,048
0,06
0,043
0,052
0,066
0,057
0,057
0/176 1
41CrNi12
0,025
0,036
0,045
0,036
0,045
0,054
0,040
0,050
0,062
0,045
0,054
0/172
Otel de tabunatitire
0LC35; OLC45;15Cr08;
40CM0; 41CrNi12
0,018
0,025
0,030
0,025
0,031
0,037
0,028
0,034
0,043
0,030
0,037
0,050 I
Fonta cenupie
0,053
0,072
0,090
0,072
0,090
0,110
0,082
0,100
0,125
0,090
0,110
0,145
0,050
0,063
0,050
0,065
0,077
0,058
0,070
0,089
0,065
0,077
0,100
Fonts aalaabila
0,038
1 4 . 7 FILETAREA. CU FTLIERA
Cu
W * 1
se pot prelucra
llet6 in
de precizie
viteza d a apchlere
In oaw.il folosirii filierelor rotunde

a pieptenilor
H H moritaî in capete cu descbidere automata,viteza de aschiestabile?te duptL tabelul 14.33.
pentru durabilitatea scailelor a^chietoare din relaljiile
^tezei de aciiiere se recomandd:
W * - pentru filiere rotunde
T - 100 - 200 nm;
1 pentru capete de filetat
t | 80 I 160 min.
b. stabilirea puterii necesare
Relaîile pentru calculul puterii sint date in tabelul
14 .34*
c. Manentul d e torsiune necesar la filetarea cu filiera
B p dat In tabelu l 14.35.
In tabelul 14.36 sint date regimuri de a^chiere pentru
filetarea cu filierfi di n oêl rapid Rp 3 pentru o durabilitate
| = 90 min.
Tabelul 14.32
V alo rile c o e fic ie n tu lu i Cy din r t l a t i i vitezei de e>chiere
M aterialul de prelucrat
Ojel
Otel
Otl
Otal
carbon cu Rm = 750 N/mm

;
carbon
o te l crom - nichel cu R^ =750 N/mm
crom- s iI iciu-mangan cu Rm =750
a lia t c i l i t 9 1 re v e n it cu HRC < 42
Tabalul 14.34 J te le fii de c a lc u l f i coef icienfii da corectie pentru puterea efectiv! la

f i l e t a r e a cu f i l i e r e rotunda sau capete da f iletet cu daschidere autoaatl
Danuairaa sculei H a te rie lu l
sc u le i
FilierS rotundS
M aterielul da Lichidul da
r ic ir e
p re lu c ra t
0LC 45
0SC 12
Puterea, In CP
0,Q6d1 '6 p'6
Emulsie
=
Capete ds f i l e
tat cu deschidera automata
0LC 45
O tel
ra p id
T0,S
0,151d1' 3 p0'3
Sulfofrezol
Ne *
T0 ,5
Coef ic ie n t 1 i de c o r e c tie in fu n c tie de nature m aterialului

Danuairea sculei
Fitiere rotunde
Capet# da f H e tat cu deiohide*
N auiceatA
0LC10
0,6
0LC20
0,7
0LC35
0LC45
41Cr10
1,0
0,9
1,0
0,9
20Cr-Ni
FontA modif icats

1,4
1,0
m
0,4
0,6
0,9
557
1,1
If
Tabalul 14.33 to Iat 11 ds ealwt pi onef latent I da oarwfla pentru datenalneree vltnt
B a u M m la f l U t a m ou fillere
Vitaza da apchiere
jptiuilrii Hatarlalul Matarialul fl proluorot Llohldul da

rlolra
aoulal
aoulal
0SC 12
Otal oarbon
Eaulafa
2,7 d ^
Eaulaia
T*5 p1^
2,16d 1,2
ou Rfl*730 N/aa
08C 12
I F Hare
H P I oroai pi ou oroaniohel j
T0^5 p1#2
ou Rfl-750 N/aa*
rotunda
08C 12
OSC 12
Otal oroa-siltoiu-nan*
gan *
ou *,"730 N/an
Eaulaia
Ouralualnlu pi alaotron
Eaulaia
1,11d1'2
v
jQ'S p1#2
12 d 1,2
T0,5 p1,2
OSC 12
Eaulaia
Alan!
d 1,2
T0,5 p1,2
Otel ra Opal
7,4 d 1,2
Sulfofrezol
carbon
pid
ii PH
ou R *750 N/aua
ICapeta da Otal rapid Otal crom pi cu cromniohal Ifilatat

ou I
*750 N/aa
leu daa*
lohidara
(automata 0(al rapid Otal oroa-aHiciuaangan
9
cu Ra*750 N/aa
Sulfofrezol
v=
5,9 d 1,2
5,9
Sulfofrazol
v
d1,2
Pi m
Coaf Icient i da corectie functie de natura naterialului

Danuairea sculei
Haroa otelului
Filiara rotunda 0LC10 OLC20 OLC 35 0LC45 41Cr10 20Cr-Ni

pi capote do f i*
letat ou deachi* 0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
1,0
[dare automata
Bronz pi alaal Fonta nodificatl
2,0
1'7 I
14,8 BTLEEAREA IN VIKI1SJ
Filetarea in virtej este o variants a frezSrii filetelor

sau a frezSrii cu capete de frezat.Se pot executa filete metrice sau trapezoidale, precum i melci. Prelucrarea se execute in
tr-o singuri trecere.
a- Stabilirea raportului intre diametrul cercului descris
de virfurile cutitelor de pe capul de filetat
i diametrul
fiietului d se face in functie de rugozitatea suprafetelor ,uzu-
Tab*lul 1*-33 ala|1f

oalcul pi ooaf tolantl da oaraotta pont.ru aaaanurt da tar a tuna
m o m r la f ILatara
' jûalraa aailvl Haroa ofa*

lulul
Hatarialul da Llehldul da
praluorat
riatra
ptllari rotund*
OSC 12
QLC 45
Caulala
Capita da fila tat ou daaohldaautoaati
0 (a l
rapid
OLC 45
Sul f ofrazol
Hoaantul da toratuna,
daH x aa
im
1 *4,6 d1*1 p1' 5
Coaficiantil da coracfcia fn funotta da natura aatarlalulul

Danualraa aoulai
OLC 10
0LC20
OLC35
0LC45
41Cr10
20Cr-HI
Fonti aodtftcatl
Filiari rotunda
1,0
1,0
1,0
1,0
1,1
1,1
o,e
Capata da f Uatat ou daach idara autonat*
0,7
0,8
0,9
1,0
1,2
1,2
0^8
ra i durabilitatea tdiului sculei,forâ de achiere i vihraiile din timpul prelucr&rii.

In tabelului 14,37 sint date valorile raportului astfel
ncit retragerea capului in poziîe initials (in direcîe lon
gitudinala ) s& se faca f&rd retragerea radialS a cuîtelor.
In mod practic se reccmanda pentru raportul d y d N l ,3-1,6. Rapor
tul diametrelor in cazul filetSrii melcilor este dat in tabelul
14.38.
b. Stabilirea avansurilor
Avansul circular al piesei la o rotaîe a capului portcnî
te se stabi le te cu relatia:
d n_
s r = --------
[nun/rot]/
(14.33)
nc cos 4
in care d este diametrul exterior al filetului, mm; r y turatia
piesei, rot/min;
- unghiul de inclinare al elicei filetului ,
stabilit cu relatia:
P
,
p = arctg ------ (grade)
(14.34)
in care: p este pasul filetului, mm; d^ -diametrul medxu al fi
letului, mm.
,
La u n cap c u z cutite avansul circular pe rotaîe i pe
cufit:
s
jrdiL
sd a _ = ------- -------- [mm/rot]
(14.35)
nc z
cos pm
559
Tabelu I 14.36
tf M "
&iaetrul
f H i pentru f U .t
1
m
________
f ile-
Normal
Pasul
Viteza
f iletu- v.
lui
nun
560
0
3 '0
3,5
4,0
4,0
6,0
I 8/0
1 10,0
] 12,0
14,0
16,0
18,0
20,0
22,0
24,0
27,0
30,0
36,0
42,0
45,0
48,0
52,0
0,50
0,60
0,70
0,80
1,00
1,2
1,50
1,75
2,00
2,00
2,50
2,50
2,50
3,00
3,00
3,50
4,00
4,50
5,00
pi ?i bronzului, folosind scula din Rp3, pantru
T=3D iin
Filat metric
f in i
jtul
MR
ft wfViUi
m/m in
Turatia Pasul
Vitaza
n.
f iletuv.
lui
rot/min
'3
2,0
2,1
2,2
212
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
2,8
2,9
3,0
3,1
3,2
3,3
3,4
3,5
3,6
3,7
3,8
192
175
146
127
100
84
72
64
57
53
49
46
44
40
37
32
28
27
mm
4
0,35
0,35
0,50
0,50
0,75
1,00
1,00
1,50
1,50
1,50
1,50
1/50
1,50
2,00
2,00
2,00
3,00
3,00
3,00
m/m in
Turatia Pasul Vitaza

n
f iletu- v.
lui
P,
rot/min mm
ID/m in
3,0
3,1
w
3,2
r
3,3
3,4
3,5
3,6
3,7
3,8
3,9
4,0
4.1
4,2
4,3
4,4
4,5
4,6
*,7
4,8
wfciW
320
285
255
210
180
140
115
100
85
77
71
65
61
57
52
48
41
36
34
0,50
w t^
0,75
f
0,75
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
1,50
1,50
1,50
2,00
2,00
2,00
3,00
3,00
Turatia
rot/min
Pasul
filatu
lui
Vitaza
v.
a/a in
Turatia Pasul
Viteza
n.' filatului
P,
rot/min
mm
a/ain
Tura
tia
Rr
rot/
in
i ioa **03ra w
3,00
1-----
'
I 6 ,7
41
2,00
53
1
1
_________
Coef icienti de corectie tn functie de reziatenta la rupere a eaterialului
R^ , H/na?
I Otel
450
550
750
0,60
0,70
1,00
/ IfM
Ttalul H.3b.(ont\niKrt'k
1
850
950
0,80
0,70 H
Observatie: Pentru filetarea fontei se va corecta viteza cu ky = 0,50

Filetarea cu filiera pentru filet Withworth 91 gaz a otelului carbon cu R =700 H/m jii bronz cu HB=90 far? racire, cu aatarialul
filierei Rp3 pi durabilitatea T=90 min. Pentru alta conditii aa vor corecta valorile vitezei cu coeficientii da aai jos.
Filet pentru tevi, fn toli
Ilf
Filet normal, fn toli Withworth
Diametrul
nominal, D
IH V 4
5/16
m/min
D, mm
rot/ain
rot/aln
v*, mm/min
|Vf
i/ain
mm
tol i
j j , 3/16
Viteza v,
Diametrul I
Turafia n, I Avanaul
Turatia n, Avanaul
4,76
6,35
7,94
1,58
1,27
1,41
1,55
1,85
2,00
110
92
80
gi
116
113
1/8
1/4
3/8
9,728
0,907
13,175
1,337
3,7
1,337
4,6
16,662
100
KB
81
117
65
113
Z9S
T a b * tut
H.J6
(a ni
Tibtlul 14.37 Raportul d^/d pantru pratuorarM filatului

fllatul d a
preluoret
Pasul f 1letulul,
2
6
4,/d,
Hetric
Trapezoidal
1,2 9
on
10
16 j 20
12
I 24
1---- j
ainia
1,2 7
1,25
1,23
1,18
V,15
' |
1,3 2
1,37
1,33
1,35
1,31
1,39
1,37
1,34 I 1,34
1,32 1,29
Tabelul 14.38 Raportul d^/d pantru prelucrarea aaloHor
Unghiul elicei,grade
0... 5
5...10
10...15
| /d
Unghiul elicei, grade

15...20
20...25
2$...30
1#1
1,2
1,3-1,4
dt/d
1,4-1,|
1,5-1,6
1,6-1,8
In tabelul 14.39 sint prezentate valorile recomandate pen

tru avansul pe cuît la capetele cu tangents interioarS., in ca
zul cuîtelor cu pl&cuê din carburi roetalice P10.
Tabalul 14.39 Avansul pa cutit la filetarea In vfrte]
P ro p rie tltile mecanice ala otelu lu i

da p relu crat
Avansul circular pa un
c u tit sd , aa
Observatii
Rezistanta Io ru D uritatea Brine11

pere R^, N/mnr
HB
550
650
750
850
1 5 3 ...1 6 1
1 7 9 ...1 9 2
2 1 0 ...2 2 0
2 3 5 ...2 5 0
1 ,0 ...1 ,2
0 ,8 ...1 ,0
0 ,6 ...0 ,8
0 ,4 ... 0 ,6
Valorila aai eari ale

avansului pe cutit sa
iau pantru prelucrarea
pieselor rigide
c. Stabilirea vitezei de achiere

La filetarea in virtej cu cutite prev&zute cu carburi
roetalice, %a filetelor metrice i trapezoidale, viteza de achierese calculeazS cu relatia:
m
cv Kv
v *= -----------
*sdv
[m/min],
(14.36)
in care: Cv este un coeficient care *fine seama de natura mate

rialului. Pentru oel cu rezistenfa la rupere
= 750 N/mm i
cufitele capului de filetat din plflcufce metalice P10,CV * 2330;
T - durabilitatea cuîtelor, pentru care se reoomarrii 80 min.
563
JMov
9-fli d t t n B a a c M f n l a m U l vaicrile:
H - y m o #5 ;
- C D P f k i w t tie o i w ^ k a i v i t e z e i car a e deterainl oa relatia:
(14.37)
Id care: K^( este
cee p e
rialului x se eslzzZfazA ac rplaîa:
!L
(--- 1
seaaa
de
natura sate-
(14.38)
in care || are volcrile:

- pantru ael ngrhnr c c C < 0,6%
1 1 1,0;
- pentru sêl ra rSxro aa C > C>6%

Kg * 0,9,
iar eamcDBnetul n v == 1,0;
K>t - coefxcieKt de ougtp;ie In fixjcîe de grupa d e ur,ilizare a
pldcupei, dat in
14.40;
- ooefidenfc in fizTCîe de
astoda de filetare:
- filet ex pas aare, exnrrat cu cuyire d e degropare i
finisare: 1 ^ = 1,0;
- filet ewRraatat direct: cc c c p t e de finisare
** 0,75.
Taoeiui
Ksfcsr
Coef c i n t a i d e a e r e c s w
GruaBB at tcii u * r* a :p ,-.5su 5#t
am prmltoBrm
f-Dpei cmrtxm de OQBitn x tii
*J5
^ 6
earturi w u l c
M l
* *
I ^
f01 .4
M
<40
ti
dr Galrulal
Itoafia piftsei
c a l c u l m z a c u relatia:
rr =
Iwt/Wn],
(14.39)
iar turafia cap u ^ a p c r i C L ^ r e a- rilaîa:

1000 v
Dc
Iro t/m in ]
J.
564
(14.40)
potflEninBraa puterii
filetarea intr-o singura trecere neoesitA o putere:
I pentru filerte raetrioe:
I I _0,5 I 0,4
0,1 P
SB
0,3
0,6
Z j \r
Hn - ------- ~aJ----- i---Cl
I pentru filete trapezoidale:
Nn
0,028 p 1'2 sd0'6 z0'5 v0'8

--------ill--------
a
[W]
(14.42)
In cazul prelucrarii unor filete cu pa?i mari din mai mul. treceri, puterea calculate cu rela^dlle (14.41) fi (14.42)
H gjpiificct cu raportul intre inaitiraea a^chiata la o trecere
H jjîîmea totals a filetului.
H
in tabelul 14.41 sint recomandate valori pentru reginul de
--chiere in cazul prelucrarii unor filete trapezoidale cu un
| H cu doua cutite.
14.9 RB3IMURI DE ASCHHRE IA PKEEUCRARiiA PE HRSINI

DE FREZAT CU MAI Mir.TR smTK STMIT.TOH
In cazul prelucrarii prin frezare cu mai multe scule siniltan, conditiile concrete de lucru pot conduce la aparitia uyia sau a mai raultora dintre restictiile urmatcare:
1.
exista o aceeai lungime de deplasare cu avans de lucru
pentru toate sculele;
M 2 . se impune ca toate frezele sa lucreze cu o aceeaî turatie de lucru;
3. este necesar ca turatiile de lucru ale frezelor sa se
afle intr-un anumit raport;
4.apare necesitatea ca pentru toate sculele a^chietoare sa
se lucreze cu aceea?i viteza de avans, in mn/mim
14.9.1 Cazul vitezei de avans unioe
Proiectarea regimului de achiere presupune parcurgerea
pmStoarelor etape:
1.
Se determina elementele generale aferente unei anumite
prelucrari:
i alegerea schemei de prelucrare;
1 alegerea mainii-unelte;
I stabilirea metodei de instalare a semifabricatului;
Tabelul 14.41
Viteza da apchiere le filetarea fn vfrtej a filetelor trapezoidala cu un cap cu 2 cutita, e/sin

Materialul cara aa prelucreazX
I Pasul Otal da constructii, otel carbon, otel crce,ot*l

f ile- c
om-nicheI,otel crom-siliciu-mangan cu Rb ,N/m
tului,
p,BB
650
750
Otel croarsiliciu-aengan Rr , N/an^
2
1150
Avansul pa cutit,
0,8
CJI
o\
o\
3
1 4
I 5
6
8
10
12
274
238
212
194
168
151
137
1,0
245
212
-.190
174
150
135
123
1,2
224
194
174
158
137
123
113
0,6
275
238
212
194
168
150
137
0,8
238
206
184
168
146
131
119
1,0
212
184
164
150
130
117
106
Dtl croe
crcai-nichel R
N/aa
i3B i*
1250
I m
1150
1250
' ft
0,3
0,4
0,6
0,3
0,4
0,6
,3 I 0,4
0,6
0.3 0 #4lo/
269
240
219
190
216
194
176
153
161
143
131
113
248
221
202
175
200
179
162
141
148
132
121
104
215
173
146
129
129
114
105
90.6
198
178
163
, 140
173
155
141
122
Coeficientul de corectie
159111
143 10
130] 9
1121 6
a. In functie da nurfrul da cutita din capul portcutite ?i da durabilitatea sculelor

Nuaarul da cutita din capul portcutite
Durabilitatea recooandabila. in
Materialul cara aa
prelucreazS
Oteluri necalita pi otel calit croa-ailiciu-mangan
Coef icientul
de corectie
Oteluri carbon da constructs, oteluri crom, oteluri cro*-nial vitezei da
chel de calltate
apchiere ||S|
| 3
20
40
60
1,41
1,0
1,46
1,0
4 ]
0
0,82
1 '71 I
0,80 I 0(6S I
b.In functie da valoaraa uzurii cutitului

MSriaaa uzurii cutitului pe. suprafata de alezare, aa
0,4
0,|
Coeficientul de coreotie e vitazai de epchiere, 1C y
0,8
1,0
| 1,
jj In*
I
i
gtabilixea sculelor afchietoare, a dispozitivelor fi ve^relor;

stabilirea modului de instalare a sculelor.
1 gg determinfi valorile adindmilor de a$chiere, respoc
in principiu reoanandSrile de la prelucrarea cu o sing | pe asemenea, unnSrindu-se recamandSrile valabile la prerea cu o singurS scuIS, se determina valorile avansurilor
V *
np/dinte, pentru fiecare dintre frezele care vor lucra
a a iitan. Se verifies avansurile la ccndiîile de rezistenfcS a
j|?misinului de avans i de rigiditate a domului portfrezS.
h M se determinft avansul pe rotaîe sr( pentru fiecare fre-
zS:
sri = s d5 z,
[itin/rot],
(14.43)
numSrul de dinL ai frezei.

H
5 . pe baza diferitelor recamandSri sau a datelor din tabe
lul 11-37s stabilesc durabilitSfcile csDnven^cml-eoanamice ale
frezelor.
6 . Apelind la relaîile valabile in cazul prelucrSrii cu o
gjjûra scuIS, se calculeazS vitezele de afdiiere convenîonal-eccnamice
'
7 . se detervinS avansul conventional - eccnanic sBj, in
nn/ndn, considerind cS fiecare frezS lucreaza independent:
s.s = * W
spi
(14.44)
[mm/tain]
9. Cunoscindu-se valorile avansurilor pe minut sBj fi cele

ale ooeficienfilor exponential! ai vitezelor relative (coeficienî utilizaî la calculul vitezelor de a^chiere, z { = 1/m,),se
calculeazS mSrimile auxiliare H {:
1000
zi
w, = (----) ,
(14.45)
s.i
10. Se determinS suma ZW, a mSrimilor auxiliare i,cu ajutonil acestei^, avansul cooiun scot|:
1000
sco, ----------1
(ZW,)
[Am/min],
zi
gi
(14.46)
CbsarvBtia. Atunci cind frezale lucraazA aimultan cu valo.

ri diferitfi ale ooeficianfilor z, ai vitezelor relative, inain
te da a se determina mSrimile auxiliare H )f se va recurge la
analizS a valorilor celor mai scAzute ale avansurilor sa(. Din.
tre valorile sal se stahile^te astfel valoarea minimi a 1n.
DacA valorile avansurilor sa, pentru celelalte freze aepAjesc
cu mai nult de 50% valoarea sa B)n, mSrimile auxiliare W, se vor
calcula ccnsiderindu-se pentru z, o valoare unicA, i anume cea
corespunzAtoare frezei care lucreazA cu avansul minim sa I ,
iSca insA valorile avansurilor sa, pentru celelalte freze depAesc valoarea smat cu mai puîn de 50%, se deterrainA valorile
auxiliare W, in nod separat,cu valorile z ( corespunzAtoare lor.
Se vor obpxie ca atare douA valori pentru avansurile ccmune
(s^, H scoa2), ^ ccnsideraîlle ulterioare urmind a se lua
media aritmeticA a acestora ( s ) . A s t f e l de situatii se intilnesc insA relativ rar in practica uzinalA.
11. Prin luarea in ocnsiderare a mSrimii avansului ocnun

s , din gama de avansuri a mainii de frezat se adoptA avan
sul s^, in mm/min, cxmun tuturor frezelor.
12. Pentru fiecare dintre freze, se calculeazA turatiile
neoesare de lucru n ^ ,.
S<u
Hnw i
SH
[rot/min]
(14.47)
13. Se adoptA,din cartea mafinii de frezat, turatiile s B

pentru fiecare dintre freze.
14. Se determinA avansul efectiv sr afi, in mm/rot, pentru
fiecare frezA:
Srtfi=
in care
IDU
*Vu)
---
[ran/rot],
(14.48)
este avansul comun ales din gama de avansuri a ma-
5inii-unelte,in mm/min,iar n^, - turatia realA de lucru pentru
fiecare frezA, adoptatA din cartea mafinii-unelte, in ror/min.

15. Se calculeazA avansul efectiv pe dinte,
s, pentru
fiecare frezA:
s^j =
r of i
----
[nm/dinte],
(14.49)
2i
16. Cunoscindu-se turatiile reale n ^ i diametrele de

calcul ale frezelor, se determinA vitezele efective de afchiere
vaf(/ in m/min.
I
17. Utilizlndu-se relatiile de la prelucrarea cu o slngurft

goul&# 98 determine mSrimile canpanentalor tangenîale F u ale
fortelor da achiere, in N.
IB. Se calculeaza puterea efectivS de achiere pentru fieoare frezS:
F ti v .ft
------ [kW]
6000
(14.50)
H care Fti este mSrimea ccenponentei tangential a fortei de

a^chiere, determinate prin luarea in considerare a avansului efectiv de lucru, in daN, iar v#fl -viteza efectivS de achiere,
n m/min.
19.
Se realizeazS o verificare privind asigurarea puterii
necesare pentru achiere de cStre puterea electromotorului mainii de frezat:
J$y '
2N#fi <
r, ,
(14.51)
in care SNefi este suma puterilor efective necesare achierii;

K - puterea motorului de acîonare a micSrii principale; rj m
raniamentul transmisiei.
In cazul in care:
m t
= a > 1,
(14.52)
rj N,mu
se va efectua o miscare ds a ori a avansului conun s ^ i,prin
urmare, i a turaîilor de lucru n ^ ale frezelor.
20. Evaluarea durabilitStii fre2elor pe baza numSrului de
piese prelucrate i stabil irea intervalului de timp dupS care
se va efectua inlocuirea fiecSrei freze presupune determinarea prealabilS a norraei de timp pe bucatS Nt, pe baza companentelor acesteia (timp de pregStire-incheiere, tiup de bazS,tirapi
ajutStori, timpi de deservire tehnicS i organizatoricS,timp de
odihnS i necesitaî fireti), in min.
21. Se calculeazS durabilitatea efectivS a fiecSrei freze,
T#f., folosind relatia:
zi
Tef- =
vconvi. T conv i
--------------
[min]
(14.53)
zi
v .f i
in care voony. este viteza conventional - economics considerate

initial, in m/min; Tconvi -durabilitatea conventional-economics,
569
in min; vsf, I viteza efectivS de afchiere,In m/min; z, - coefi

cientul exponential al vitezei relative de afchiere.
22. Pentru fiecare frezS se determini durabilitatea,pe ba
za numirului de piese prelucrate:
T
i I
[buc]
(14.54)
^bl
in care t,,, este tlopul de baz& aferent fiec4rei freze.
23. Se calculeazS intervalul de timp dintre doua schimbSri
consecutive ale fiecarei freze:
t ( = q, N t
[min]
(14.55)
in care N t este norma de timp pe bucata, in min.

14.9.2.
unei hiraîi unioe a tuturor f r p m l n r
0
exemplificare a unei asemenea situatii se poate ccrearetiza prin cazul utilizSrii mai multor freze mcntate p e acelafi
d o m portfreza. Schimbarea uneia dintre freze reclamS o inlocuire fi a celorlalte scule, pentru a nu fi afectat& precizia reglcLrii frezelor la dimensiunile de lucru.La proiectarea regimu
lui de afchiere, se va presupune c S . toate sculele sint caracterizate prin aceeafi valoare a coeficierrtului exponential z al
vitezelor relative, situaîe de altfel frecvent intilnitfi in
practice ( prelucrindu-se de obicei unui sau mai multe semifabricate dispuse in ir,cu freze avind partea activ& d i n acelafi
material).
Etapele de proiectare a regimurilor de afchiere sint:
1. Se determinS elementele generale ale prelucrSrii, aHing
cele menfcicnate la punctul 1 din subcapitolul 14.9.1.
2. Se stabilesc valorile adincimilor d e afchiere pentru
fiecare frez.
3. ItonSrindu-se recomandflrile d e la prelucrarea cu o singurS scula, se aleg valorile avansurilor p e dinte sdj, in
mm/dinte.
4. Se calculeazS avansul pe rotatie srjf pentru fiecare
frezS
s ri = sdf z,
[mm/rot],
(14.56)
Deoarece sculele sint mcntate p e acelafi d a m , ele trebuie
a-lha u n avans
unic pe rotatie,srj: d i n acest motiv,se adopt*
drept avans ocmun sr valoarea avansului minim rezultat pe baza
s &
Eelt^l (14.36).
5 . se r ecalculeazA avansurile pe dinte pentru fiecare fre-
sd, g
[mm/dinte]
z,
(14.37)
Valorile avansurilor pe dinte se verifies ^.inirtl cont de

niLîile de rezistenâ a mecanismului de avans i d e rigiditatea dornului portfrezS.
6 . Utilizind relatii adecvate.se determina lungimea cursei
achiere lca) pentru fiecare freza, in mm.
7 . Se calculeaza coeficientul timpului relativ de a chiere
pentru fiecare freza, cu ajutorul unei relatii de forma:
cai
(14.58)
^cai nax
in care lcti este lungimea cursei de achiere la faza i, iar

| .
este valoarea maxunS a lungimii cursei de achiere, dincele determinate pentru frezele montate pe acelai dorn.
8. Urmfirindu-se datele din tabelul 11.3,se stabilesc durabilititile conventional - economics Tconvi pentru fiecare frezS.
Se calculeaza I Tconyi a acestor dur abil itaî ccnventiop1-economice.
9. Folosind recomandarile de la prelucrarea cu o singura
scul&, se determinS viteza de ajchiere pentru fiecare freza v jf
in m/min.
10. Cunoscindu-se valorile vitezelor de aehiere v ; fi diametrele de calcul Dcj ale frezelor, se calculeaza turatiile
conventional-eccmomice (de calcul) noj.
11. Se stabilefte freza pentru care a rezultat turatia
conventional -economics minima (scula limitative), mSrimile aferente primind indicele lim.
12. Se determina valoarea aproximativa a coeficientului de
corectie pentru durabilitatea frezei limitative:
Kr =
t lim
1 t conv1,
------------------ -
(14.59)
Tconv Iim
in care r
este coeficientul timpului relativ de afchiere
pentru freza limitativS.
13. In functie de valoarea aproximativa K, a coeficientu
lui de corectie a dur abil itStii sculei limitative i ds valoarfea z a coeficientului exponential al vitezei relative, din ta
belul 1 1.5 se determina valoarea aproximativa a coeficientului
K_, da oorectie a vitaaai da afchiere.

14. Se calculaazi turatia aamunA da lucru a frezelor:
* W êonvlia
!*/**]
(14.60)
15. Se adopt*, din cartea mainii de frezat, turatia cea

mai apropiat* de valoarea nMjl aceasta fiind turatia real* n^.
16. Se determinS m&rimea avansului unic pe minut:
s sr
[mm/min]
(14.61)
17. Din cartea mainii de frezat, se adept* valoarea avan

sului unic efectiv pe minut, s^.
18. Se recalculeazS avansurile pe rotatie gi pe dinte:
SIJU
sr --
Sr
sdi * ---
zi
[nm/rot]
(14.62)
[nm/rot]
(14.63)
19. Se determinS vitezele efective de agchiere pentru fie

care frezS: se stabilesc mSrimile oompanentelor tangeniale ale
formei de achiere pentru fiecare frezS, folosind relatiile de
la prelucrarea cu o singurS scula. Cunoscindu-se aceste date,se
efectueazS verificarea legatS de asigurarea puterii necesare
aijchierii,prin puterea motorului electric al maînii de frezat.
14.9.3 Cazul unor scule a^chietoare instalate la mai multe
poyyifri.i de lucru
0
astfel de situaîe apare, de exemplu, atunci cind maina
de frezat dispune de mai multi arbori principali, unii dintre
aceftia lucrind cu o singurS frezS, in timp ce pe alfrii sint
montate mai multe freze.Se prespune, aadar, o combinaîe a cazurilor din subcapitolele anterioare.
Etapele de proiectare a regimurilor de afchiere sint urmStoarele:
1. Se deterrain* elementele generale specifice opera$iei de
frezare, adicS cele menîonate la punctul 1 din 14.9.1.
2. Se stabilesc valorile adincimilor de afchiere pentru
fiecare dintre freze.
3. Se determine valorile avansurilor p e dinte sdj, in
mm/dinte, pentru fiecare frez*.
4. Se calcul'eazS, pentru fiecare frezS, valoarea avansului
pe rotatie sri:
572
[mm/rot],
sri - Sdl * 1
(14.6 4)
nuiafirul d a dinî ai frezei.

^tunci cind pe aoalagi dorn sint marrtata mai multe freze,
e*r p t valoare unica a avansului
pe rotaî.* H adopts valoarea
| B g l dintre cele obtinute cu ajutorul relabel anterioare.
5 . In cazul frezelor pentru care s~a adoptat o altA valoaB I avansului pe ratable decit cea unicA, se recalculeazA H
riea avansului pe dinte. In aceasta etapA, se pot efectua de
asanenea verif icarile privind rezistenâ mecanismului de avans
H rigiditatea d omurilor portfrezA. DacS este necesar, se prof iix t l
L4.60)
i cea
I
4.61)
avan-
.62)
IfieI ale
I) d e
l5#se
Isare
at.
Ite
ina
tre
Lnt
JedeazS la mic orarea avansurilor pe dinte i se reiau calculele incepind de la punctul 3.

6. Urmcbrindu-se recomandarile valabile la prelucrarea cu o
singura scuIS, se stabilesc valorile vitezelor de a^chiere.
7. Cunoscindu-se valorile de achiere H
cele ale diametrelor de calcul ale frezelor, se determine turatiile de calcul
DacS p e acelaî dorn sint montate mai multe freze, drept
turatie corounS se v a folosi cea determinate pe baza relaîei
(14.60), p r i n urmArirea indicaîilor din subcapitolul 14.9.2,
pinS la punctul 14 inclusiv.DacS pe dorn se afia o S B
frezA, turatia d e calcul a acestaia se determine dupa indicatiile
expuse la prelucrarea cu o singura sculA.
8 . Pentru fiecare freza instalate pe acelai dorn portfrezA, se calculeaza avansul pe minut sai:
s rn i
= s ri n ci
[mm/min]
s j fiind avansul p e rotaîe determinat pentru frezele montate

pe acela i d o r n portfrezA, in mm/rot, iar nci - turatia de cal
cul, i n rot/min.
9. Corespunzator avansurilor sBi determinate cu relatia
(14.62), s e cal cu l ea za valorile mSrimilor auxiliare W.:
1000
zi
Wj = (-- -)
iSi
de
ru
ii
(14.66)
10. Se determine suma I W i a marimilor auxiliare calculate

la punctul anterior.
11. Dispunind de* valoarea sumei marimilor auxiliare, se
calculeaza marimea avansului comun scon
^:
1000
[mm/min]
l/Z
(14.65)
(2 Wt)
5 73
(14.67)
Observable. Atunci cind fresale inatalate In poeturi diatincte de lucru se caractarizeaz* prin valori diferite ale aoaficienîlor exponenîali ai vitezelor relative de aqchiere, H
vor lua In considerate indicaîile menîonate la cbeervaîa da
la punctul 10 din subcapitolul 14.9.1.
12. Din cartea maginii de frezat, se adoptA avansul real
M in mm/min, valoare camm* tuturor frezelor.
13. Se calculeazfi turatiile de lucru n, pentru fiecare ar
bore principal:
sj
n, |
[rot/min]
rl
(14.68)
14. Din cartea raaginii de frezat, se stabilesc turatiile

efective
pentru fiecare arbore principal.
15. Se recalculeaz* avansurile pe rotatie i avansurile pe
dinte pentru fiecare frez*, pe baza indicaîilor de la punctul
18 din subcapitolul 14.9.2.
16. Se determine viteza efectiv* de afchiere v#f,:
v. -
* Dcl
----------
[n0nin],
(14.69)
1000
D^j fiind diametrul de calcul al frezei, in mm, iar

- turaia efectiv* a arborelui principal pe care este instalat* freza
respectiv*, in rot/min.
17. Se stabilesc in3riia.ile canpanentelor tangenîale Ftj
ale forêlor de afchiere, folosind indicaiile de la prelucra
rea cu o singur* scul*.
18. Se verifies masura in care puterea necesarS procesu
lui de achiere este asigurat* prin puterile motoarelor electri
ce de acîonare a arborilor principali.
14.9.4 Exenplu de calcul al parametrilor regimului de af
chiere la frezarea cu nai suite scule simultan
Se va lua in considerate cazul unei piese de tip carcas*,
executat* din font* cenuie Fc 200, pentru care unele suprafeê
plane exterioare pot fi prelucrate pe o mafin* de frezat longi
tudinal: in fig. 14.6 sint menîonate doar acele dimensiuni ale
piesei care intereseaz* din punctul de vedere al prelucrSrii.
Suprafeêle care urmeaz* a fi prelucrate au fost evideniate prin hajurare incruciat*. Se presupune a fi necesar* da
terminarea numai a parametrilor regimului de afchiere.
574
. !
+ -
M a te ria l: FC 200
D u rita te : 190HB(daN/cm2)
Fig. 14.6 Piaai de tip carcaaS pi suprafetele cara urroeazS a fi obtinute prin frazara
Fosibil itatea prelucrfirii suprafetelor respective p e o mainS de frezat lcngitiriinal, prevSzuta cu 3 capete d e lucru,
conduce la incadrarea probleraei in cazul I prezentat in aoest
capitol, cel al prelucrarii cu viteza unicS de avans. Sint menîonate in continuare etapele parcurse in vederea determinarii
regimului de afchiere: rezultatele diferitelor calcule sint inscrise intr-o fi3 de calcul al parametrilor regimului d e achiere (tabelul 14.42).
1. Stabilirea schemei de prelucrare: se consider^ a fi posibild prelucrarea prin frezare a suprafetelor plane in ccnformitate cu schema din fig. 14.7.
2. Alegerea ma inii-unelte pe baza oandjfciilor concrete existente: se va executa prelucrarea pe o main& de frezat lcngitudinal de tip FP 16.
3. Stabilirea metodei de instalare a sendfabricatului: se
va recurge la orientarea i fixarea sendfabricatului direct p e
masa mainii, cu ajutorul unor bride i al unor uruburi.
4. Stabilirea sculelor achietoare:se vor folosi trei fre
ze frontale annate cu plcue din carburi metalioe de tip K30;
dou& dintre aceste freze (N2 i N3) vor avea un diametru exte
rior de 315 mm i un numSr de dinî z2 = z3- = 16 dinti,iar fre
za HI va avea un diametru exterior de 400 mm si un numfir de
dinî z1 * 20 (unghiul de atac principal x * 60 ). In calitate
de verificator se va folosi un ubler L 300/0,1.
575
*u aai aul< raw a unal

pita* aa d tip aareaal
I
P
5.
Stabilirea modului de instalare a sculelor: frezele I
frontale sint ptw&aut* cu aleeaje prin intermediul cSrora are :
loc fixarea lor pe domuri, ce se vor manta, la rindul lor, In :
arborele principal al fiecArui cap da frezare.
?. Detaradnarea valorilor adincimilor de achiere: pentru I
toate s^rafeâle necesar a fi prelucrate, adincimea de acJiiere va fi t 5 nm
8 . Stabilirea valorilor avansului pe dinte: avindu-se in j
vedere atit recowandSrile da la prelucrarea cu o singuri sculfi,
c i t $i oondj^.iile c o n c r e t e de prelucrare, se adoptA sd " 0,3 jlind
m m / d in te .
9. Calculul avansului pe rotaie: tinlnd

de dini ale frezelor, se poate serie:
de
numerele |
s1 - sd, z, - 0,3-20 6,0
[mm/rot]
Sj = Sj - Sjj 2j - 0,3-16 4,8
[mm/rot] 1
10. Pentru freza N1 se va lua in consider are o durabilitate T, = 360 min, in tirep ce pentru celelalte douS freze T2 | T3
240 min.
11. Calculul vitezelor d e afchiere se
va efectua cu rela
tia:
464-Dj0'2
v , ----------------------------- K.v K.i K so K x
m 0,32 * 0,15
>
0,35
dl
[m/min]
0,2 .
*
11
Pentru frezele N 2 fi M3, lungimea de contact t. se va lua

oeva mai micS decit valoarea maxima, intrucit frezele vor lucra
relativ pufin timp c u o lungime de oontact la aceasta valoare.
376
464-400a
36
U'
1.0-0,BS l.o-i.O I
I 93,73 [m/taim];
Vo IP ( ..
* '^ P ? 5 H
464 3150,2
' ~
24Q0'32 5 '15 0 ,3 '* 13q*2
= 97,56
Le r
464-315,2
V3
j_ H
I 1 ' 0 #085*1#0*1#0
[m/min];
240'* 5'15 o,30' 35 iso02 ] 1 ' ' '85 1' 0 ,1 ' 0 |
I 94,81 [m /m in],
Ln H p
if I
12. Turatiile cxinventianal-eoaoaiiiae se vor determina ape,3 lirel la relatia:
Le
t]
|
1000 vi
n
. 1 ---*XOnVl
r-----------------Tt D ;
Inlocuirvi valorile cunoscute, se ajunge la:
a- B C
^ filf;';" ^convl
1000-94,73
I fi&: conv2
1-315
ua r
xa I
[rot/min]
^conv3
= 75,38
[rot/min];
7T-400
[rot/min].
100 0-94,81
____ _______ 95,80
M 315
577
13. Avansurile ocsnr^êntlcarial-eocmanaoe vor f U
S.1
s 1- 75,38-6,0
- 452,28
[mm/min];
s,2 I n 00nv2 | | 98,58-4,8
| 473,18
[mm/min];
| 459,84
[mn/min].
I H
1 - 95,80-4,8
14. MSrimile auxiliare H t aferente celor trei avansuri oon

ventional-economice vor fi:
1000
1 i ( --- )
1000 0,32
| (----- )
I 11,935;
452,28
s b1
z2
1000
1000 0,32
W 2 = (---- ) = (------)
- 10,364;
sb2
473,18
1
z.
3
1000
1000
0,32
W 3 - (---- ) - (----- )
- 11,333.
s3
459,84
15.
I
Prin Insumarea mSrimilor auxiliare W,, se obine:

W, = W, + w 2 + Wj = 11,935 + 10,364 1 11,333 | 33,632
Avansul oomun va fi deci
1000
1000
*324,66
(Z W,)
1/z
[mm/min]
33,632'32
16. Avind In vedere posibilitile de variable continuS a

itezei migcfirii de avans in cazul maînii FP 16, se adopts vaoarea sfflu = 325 mm/min.
17. Turatiile necesare ale frezelor vor fi deci:
578
a
333
Sffl! - -- - --a 54,16
1
6 ,0
[rot/min]
[rot/min]
r W i | W ---- *7,70
4,8
18.
de
Din cartea maînii-unelte,se adopts pentru fiecare cap
for& turatiile:
iV ji
| 56 rot/min;
i w - n^j - 71
[rot/min]
19. Avansul real pe rotaîe va i:
s.*
325
---------- 5 ,8
[nan/rot];
56
H
325
ra------------*,57
>W
20.
lorile:
[mm/rot].
71
Pentru avansurile efective pe dinte, se vor obtine va
325
[m m /dinte];
20
4,57
Bd
df3
= 0,285
[m m /d in te ].
16
21. Vitezele efective de achiere vor fi:
* D0<
v.n----------
[m/min]
1000
579
i 400*56
[m/min];
70,37
nzularul *
(tabalul
1000
Tabalul 14.
a v.fs
hi
1 70,26
1000
22.
Canponentele F ti ale
termina cu ajutorul relatiei;
| cF t
11
[m/ndn].
sd
Yt
z d
forelor d e afchiere
[daN]
Ft1 | 54, S0'90 ,29] 10011400"1'| 464,10

Ft2
se vor de-
[daN]
I 54,50'90,2850'7*j1301j16 j315"1,0 i 605,07
FtJ | 54,5 5'0,285'7416 315"1'| 698,16'
Hr.ort
[daN]
|
[daN]
23. Puterea efectivS, calculate pentru fiecare frezS, va fi:
N.,1 *
wk m
F t1 v #f1
6000
F t2 v .f2
6000
464,1-70,73
6000
605,07-70,26
7,08 kW
6000
10
11
tf.f3 =
F t3 V f3
698,16-70,26
6000
6000
12
13
14
15
16
17
18
19
= 8,17 KW
Pe de alta parte, puterea disponihil& va fi:
20
- Nn
r? * 13*0,8 = 10,4
[Wi
se constate c & pentru toate capetele de frezat, pxiterea

lisponibiia dep&?ete puterea efectivfi de afchiere.
Diversele rezultate ale calculelor au fost trecute in for580
21
22
mularul "Fiâ de calcxil

(tabalul 14.42).
al parametrilor regimului de aqchiere11
Tabelul 14.42 Fifa dt calcul al pari itr ila r regiaulut 9 ifohiara la frazarea ou aai
aulta acula miaultan.
Danuaire raper:Carcamft
F I S A D E C A L C U L A L P A R A M E T R I L O B REGIMULUI DE ASCH1ERE
N u a A r das e n : 7 0 . 0 1 9 . 0 6 3
Mapina-unealtfi:
&a?ina
da frazat longitudinal F16 D i p o z t t t v e : b r i d a , t u r u b u H

V e r i f i c a t o r : yii ) U r L = 3 0 0 / 0 , 1
Nr.crt
Mir feea da calcul
Sinb o l
Fraza N1
Fraza NZ|Fraza
N3
Frezl frontali
Scule asc h ie to ere
D=400aa D:315aa
Id >315m
|z-=i
clinti
11 inti
*60/K30 60o/K3011=60
/K30
:2i0 dinti z*1 6
2
3
4
5
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
Adincimea de a?chiere,mm
Avansul pe d in te recomandat, aa/d in te
Avansul pe r o t a t i e , mra/rot
D u ra b ilita te a conventional* economics,min
V iteza de ay ch iere conventionat-econom ic!
ro/min
IT u ra tia conventional economics, rot/m in
Avansul conventional economic, mm/min
C o e fic ie n tu l exponential a l v ite z e i
re la tiv e
Marimea a u x ilia r y
Suma marimi lo r a u x ilia r e
Avansul comun, mm/min
Avansul adoptat,mm/min
T u ra tia n e c e s a r l, rot/m in
T u ra tia ad o p tatfi, rot/m in
Avansul r e a l pe r o t a t i a , nun/rot
Avansul r e a l pe d i n t a , mm/dinte
V ita z a a f o o t i v i da a?ch'iera,mm/fflin
Componenta ta n g e n tia l8 a f o r te i de
a ? c h i e r e , daH
P u te re a e f e c t i v ! de a$chiere,kW
P u te re a nominalft a raotoruLui capului de
frazat,k W
P u te re a d is p o n i b il i a ca p u lu i de f r a z a t KW
581
5
0.3
6,0
360
v
n
3n
2
V
scoa
smu
nneo
rvmu
s ref
sdef
vef
94,73
75,38
452,28
V:
5
0,3
4,8
240
I
I
'3
4 ,8 |
240
94,81 1
97,56
95,801
98,58
473,18 I 459,841
54,16
56
5,80
0,29
70,37
3,1251
3,125
10,364 11,3331
33,632
324,66
325
67,701
67,70
71
71
4,571
4,57
0,2851
0,285
70,261
70,26
464,10
5,44
605,07
7,08
3,125
11,935
13
10,4
13
10,4
698,16
8,17
13 |
10,4
Cap.15. RB3IMURI DE A S C H U R E LA RABOEMRE SI M3KEEZARE

15.1. NOTIUNI DE BAZA
Prin rabotare se pot prelucra suprafeê plane orizontale,
verticale,inclinate sau canale de diferite forme 1 dimensiuni.
Operatia de rabotare capStd denumiri specifice, in functie
de maînd: rabotare longitudinal & pe mafini de rabotat langitu- 1
dinal (raboteze), fig. 15.1; rabotare transversal^ pe mafini de
rabotat transversal ( epinguri), fig. 15.2; mortezare pe mafini
de rabotat vertical, fig. 15.3.
In tabelul 15.1 sint prezentate mi^cdrile principale i de
avans in cazul celor trei tipuri de prelucrSri.
Tabelul 15.1. Nipdrilt m m m t * pralucririi prin rabotare
Avanaur\la
Mijcarea principali
Hasfna
directia
executS
diractia
executi
orizontal
piasa
Rabotezi
vertical
scula
scula
inclinat
orizontal!
orizontal
piasa
vertical
Raping
scula
vertical
scula
fnclinat
longitudinal
verticals
Mortazl
transversal
fnclinatl
circular
582
piesa
D in
p r in c ip a la
c )
Dir. efectiva =
Dir. principal o
c )
b)
Fig.. 15.2. Rabotara transvaraali
583
fie I
ca ra
I a
D O u a
B
0,2
cime
vale
1 5 .2 . REGIMURI DE ASCHIERE IA RABOTAREA

LCNSriUDINALA SI 1RANSVERSAIA
tn fig. 15.4. sint definiî parametrii regimului de archie
re la rabotarea suprafetelor plane i a canalelor.
de j
man
(e
fin
ali
lax
rec
re
mei
0/
Plan baza
ca
Avans
Miscare
prmap ala IVp)
Plan de
lucru
Plan aschiere
b)
a)
Fig. 15*4
Parametrii regimului da a^chiara la rabotaraa auprafafcalor
584
a. M i n c m e a d e afchiere. ftdlncimaa da afchiere S

alege
tinind seama d e urm&toarele reccmandfiri:
I pentru rabotarea d e degropare adincimea da afchiere afi
fie egalA c u adaosul d e prelucrare;
- se pot executa treceri de semif inisare numai cu ccndiîa
ca numSrul lor sfi fie minim;
- daca dupa rabotarea d e finisare suprafata plana trebuie
s& se prelucreze p r i n rectif icare, adincimea de afchiere la ra
botare n u tretuie sa depSfeasca 3 nm;
1
dacfi prelucrarea d e rabotare se executa cu ajutorul cu
titelor late, adincimea d e afchiere n u trebuie s & depgfeasc&
0,2 - 0,3 mm.
In tabelul 15.2 sint date valori orientative pentru adin
cimea d e afchiere in cazul prelucrarii unor oteluri fi forite,
valori corelate c u avansul d e lucru.
L a degrofarea p e mafini d e rabotat longitudinal adincimea
de afchiere pentru prelucrarea aliajelor d e aluminiu se recomanda t 9 6.. .7 mm, iar pentru mafinile d e rabotat transversal
(fepinguri) t > 2,5 mm; se reccmanda t = 0,2...0,5 n m in cazul
finisarii acestor materiale cu ajutorul cutitelor late. Pentru
aliajele magneziului se reccmanda la degrofare t > 12...14 mn,
iar la finisare t = 0,2...0,4 ran.
In cazul rabotarii oêlurilor inoxidahile i refractare se
reccmanda pentru degrofare t - 1,5...2,5 mm, iar pentru finisa
re t 0,4...0,7 mn.
Pentru rabotarea aliajelor titanului se reccmanda adinci
mea d e afchiere la degrofare t = 6..6,5 ran, la finisare t
0,2. *0,4 mm, I n cazul folosirii cutitelor late fi t = 1,5 ran in
cazul folosirii cutitelor obifnuite.
b. Avansul. Avansul pentru operatia d e rabotare (longitudinaia sau transversaia) depinde d e natura operatiei (degrofare
sau finisare), d e felul suprafetei, de natura materialelor cutitului fi piesei, d e adincimea d e afchiere, de calitatea suprafefei fi d e precizia dimensionalS impusS.
In tabelul 15.3 se d a u valorile pentru avans la rabota
rea d e degrofare a suprafetelor plane p e mafini d e rabotat lon
gitudinal a pieselor d i n oel fi fonta, c u cutite d i n oel ra
pid fi c u piacuê d i n carburi metalioe. Valorile d in tabelul
15.3 sint d a t e pentru durabilitatea cptim3 a sculei fi pentru
un volum m ax i m d e afchii detafate. In cazul schimbSrii ccnditiilor d e lucru avansul determinat d i n tabelul 15.3 se modifies
cu u n coeficient d e corectie determinat cu relatia:
K = K S.KX .Kr Kd.Kr
.
(15.1)
in care: K - este u n coeficient d e corectie care tine seama de
starea suprafetei d e prelucrat; K - coeficient d e corectie ca
re tine seama d e unghiul d e atac principal; K t - coeficient de
585
oorecfcie in fu n c tie de lungim ea in oonsolA a c u ^ it u lu i ;

c o e fic ie n t de c o re c tie in fu n c tie de d u rita te a 9!
re z is te n ta
m a te ria lu lu i de p re lu c r a t ; ra I c o e fic ie n t c a re in e seama da
r ig id it a t e a s is te m u lu i te h n o lo g ic .
Materialul
da pralucrat
Avansul a,
ain/cd
Ad?ncfea de
apchtare t, aa
6.50
0L 42
Fc 200
1,2
1,5
1,8
4,75
4,50
0,6
0,9
1,2
18,00
16,00
12,50
11,00
Volufflul da natarial
datapat, ca/ain
69
62 I
74
148
197
204
225
Coeficientii de corectie sint dati in tabelul 15.4.

Avansurile pentru finisarea suprafetelor plane la prelu
crarea pe maini de rabotat longitudinal sint date in tabelul
15.5.
Avansul pentru degroarea suprafetelor plane pe maini de
rabotat transversal (eping) sint date in tabelul 15.6, iar
pentru finisarea suprafetelor sint date in tabelul 15.7.
In tabelul 15.8 sint date avansurile pentru degroârea i
finisarea pieselor din bronz pe ma ini de rabotat longitudinal,
in tabelul 15.9 avansurile pentru prelucrarea de degrofare i
finisare a pieselor din aliaje ale nichelului pe ma ini de ra
botat longitudinal, iar in tabelul 15.10 valori ale avansului
pentru prelucr&rile de degrofare i de finisare ale altor mate
riale.
Avansul la prelucrarea canalelor se alege in functie de
tipul canalului, dup3 fig. 15.5.
Fig.15.5. Avansul la pralucraraa canalelor
586
Tabelul 15.3. Avmuri pentru rabotare* da dagrojare a at(jrafetelor plane pe e*ini di r*x*at longitudinal
Tab*lul 15.2. Valori oriontativ* pantru adfncieaa da apehitr* la rabotaro
a i
Tabelul 15.3. Avanauri pentru rabotarea da dagrojare a

suprafetelor plane pe aa?ini 9
Materialul
*
prelucrat
Duritataa
materialului HB
daN/iwn2 H ( f 1MPa]
Rezistenta la rupere
a materialului R# ,
N/mm
Adincimea da aschiere t, aa, pina la:

2,5
6,3
[MPa]
Fonta
> 200
587
Otel
< 500
5 1 0 ...6 0 0
6 1 0 ...7 0 0
7 1 0 ...8 0 0
> 800
10
Avansul a, aa/cd
Rabotarea cu cutite din otel rapid
< 170
1 7 1 . . . 200
nk#i*t longitudinal
2,68
2,42
2,00
2,45
2,15
2,20
1,80
1,55
1,98
1,80
1,65
1,40
1,24
1,76
1,62
1,48
1,25
1,90
1,10
1,58
1,32
1,20
1,02
0,90
Rabotarea cu c u tite din carburi aetalice
12
16
Tabalul 19.4. Coefiotentl da c o rta tia al evanaulut a ta b lllt din tabelul 15.J
1. Coafioientul t m tn funotie da atarea auprafatei da preluorat
Firi oruati
Cu orusti
Starea suprafetei
Coafioiantul 9
Cu fntreruperl
1/15
1,00
0,8
2. Coeficientul Kx Tn functie da unghiul da atao principal

Unghiul da atao principal
20J
30
45
60
75
90
1,14
1,09
1,00
0,80
0,50
0,40
J. Coaficiantul Eg Tn functie da lungiaea tn consoli a cutitului

2h
2,5h
3h
3,5h
4h
1,25
1,00
0,80
0,65
0,50
Lungimea tn consoli I tn funotie da

Tnlltioaa h a corpului cutftului
Coaficiantul
4. Coaficiantul
in functie da rezistants si duritatea materialului
Rezistente Ra , h / w m
[MPaJ
Coef io ientul
< 500
510-600
610-700
1,2
1/1
1/0
S 170
Ouritataa HB
Coafioiantul K,
710-800
> 800
0,85
0,75
171...200
>
0,85
1,0
200
5. Coaficiantul 1^. fn func(ia da rigiditataa sistemului tehnologic

1 Rigiditatea
I Coeficientul K r
Ridicatfi
Media
1.0
0,9
Redusl
0,8
Tabelul 15.5. Avansuri pentru rabotarea d e finisare a s ^ i f e t e l o r

plane pe M ? i n i d e rabotat longitudinal
Rugozitataa
suprafetai
a ,
12,5...6,3
Tipul si materialul cutitului
Cut it normal,
otal rapid
12,5... 6 ,3
Cut it
lat,
carbur i
natalica
I
3,2...),6
tracare
Materialul Adfncisea
rabotat
de aschiere
t, in
Otal
Fonts,
< 2
Otal
Font!
I 1,5
S 1,5
<
Praalabili
Otal
Fonti
0,3...0,5
0,3...0,5
Finisare
Otal
Fonts
0,15...0,25
0,15...0,25
DouS
traceri
588
Avansul
a
mn/cd
0,5...1,5
1,0...2,5
6...12
8
...14
8 .. . 1 2
10...14
4... 8
8 .. . 1 2
i l l
Mater ialul
de
prelucrat
15-6 - Av" uri P^
Duritatea
materialului
ru i S p l
HB
daN/mm 2 [10"1 MPa]
- - 4
t.lor p l ~ S K
1 |
N/mm 2 [MPa]
cu
tmmrul
Adincimea de aschiere
Rezistenta de rupere
a materialului R^,
Rabotarea
Avansul
cutite
din
otel
t , tm, pine La
a. mtn/cd
rapid
....
Fonta
< 170
171...200
> 200
-j
589
< 500
510...600
610...700
710...800
> 800
Otel
Rabotarea
cu
c u t it e
2,25
2,08
1,80
2,15
1,96
1,70
2,04
1,85
1,60
1,90
1,72
1,48
1,68
1,60
1,47
1,34
1,12
1,00
1,50
1,38
1,25
1,05
0,94
1,43
1,25
1,15
0,98
0,86
1,52
1,40
1,18
1,05
d in
c a rb u ri
metal ice
Fonta
Obaervatie. Valorile
------------- r ,
I H
I
avanaului, date in taoei.
e o r U . a ou c o .f t e i.n t n 1
1,70
1,52
1,30
j
1,32
1,10
1,00
0,85
0,75
'
1'K 1
1,40 J
1,18 8
H
1
1,06 1
0,96 /
0,82
0,70
Tabalul 15.7. Avanauri pantru rabotarea da f Iniaare a aufirafaxelor

plana pa napfnf da rabotat tranavaraal
I Rugoiitataa Materialul
1 auprbfetef
da
1 prelucrate preluorat
1 V
Unghiul
da atao
sacundar
Raza la vTrf
1
Avansul
X1# grade
J-
a, mn/cd
1,o5.. 1,35
.. 1 , 2 0
*el
Fontfi
4.. .6 >
5...10
0,80...0,90
0,70...0,80
1 ,0 0
6,3
Otel
Fonti
3...4
3...5
0,20...0,35
0,30...0,40
0,40...0,60
0,50...0,70
0,60...0,80
0,80...0,90
3,2
Otel
Fonti
2...3
2...3
0,12...0,18
0,15...0,25
0,25...0,35
0,30...0,40
0,40...0,55
0,50...0,65
12,5
I
Ofaaeewaitili 1. Valorila avansului a, data Tn tabal, corespund pralucririi cu cutita
normaIe din ofcel rapid sau carburi natalica. Daci aa utilizeazi cutita lata pantru fi*
niaare, avansul a sa alege la (0,060.. .0,75) din lunginaa tiipului sculai. 2. La rabotaraa otelului cu vitaza nai aari da 50 n/ain, avansul sa poata mSri cu 25% fati da va
lor ila din tabal. 3. La rabotaraa natarialelor greu a?ohlabile (oteluri rafractara f|
rezistente la coroziuna, oteluri cilite, fonta dura ate.) avansul se micôreazi, valo
rile din tabal corectTndu-se cu coeficientul 0,7...0,8.
Tabalul 15.8. Avansuri pantru degroparea ?i f inisarea piaaalor

din bronz pa aapini da rabotat longitudinal
Adincimea
Duritatea
da
afchiere
t, aa
Haterialul
de preluorat
3
da
HB,
24
12
f inisare
daN/nm 2
prelucrat
s, mm/cd
Avansul la degrofare s, mm/cd
[10" 1 MPa]
Rabotaraa cu cutita din otel rapid

I Bronz
50
85
I
I Bronz
3.5...4.6
.0 ...3.0
.8 ...3.4
...2 . 8
1 .8
2.5...3.0
1.6...2.4
.6 ...2 .4
... 1 . 8
1 .2
16...22
12...18
Rabotaraa cu cutita din carburi metalica

50
85
2.2... 3,5
2 .0 ...3.0
1 ,8
1 ,6
...2 , 8
...2 ,4
1 ,6 ... 2 , 6
1,5...2,0
1.5... 2 . 0
1 .2 ... 1 . 8
16...22
12...18
0bservafe. Avansurile la finisare stnt data pantru cutite lata cara luoreazl ou adtncimi da afroMore t 0,2...0,4 am. Pantru outita obi gnuite, avansul da finisare
* 0,5... 1,0 m / c . d .
Tabelul 15.9. Avansuri 91 viteze de a*chiere pentru degroâree i finisarea

pieselor d m aliaje ala nichelului pa naîni de rabotat
longitudinal
Tdaalul 15.10, Avanaur I pantru dagrofaraa pi flniaaraa unor

atarlala pa amp ini da rabotat lonflitudinal
Finisara
Dagropara
Hatarialul
da
pralucrat
Adtnoiaaa da
apchiara t, on
Avansul a,
aa/cd
Al lajala
aluainiului
2.5...3.5
6.0...7.0
3.0...3.2
2.0...2.3
La pralucraraa cu cutita lata

avansul sa ia 3/4 din lungiaaa
tiipulul sculai
Aliajala
aagnaziului
12...14
2,2...3,0
Esta limitat da rugozitataa

suprafatai ?i rigiditataa
sistemului tehnologic
Aliajala
titanului
6,0...7,0
1,5...2,5
Otaluri
refrectaro
1,2...2,5
0,5...0,75
Adincimea da
apchiara t, nun
Cu ou(it
0,2...0,3
0,4...0,7
Avanaul a,
aa/cd
12,0...20,0
0,25...0,38
In tabelul 15.11 sint prezentate avansurile pentru rabota

rea longitudinal S i transversals a canal elor pe piese din otel
cu scule din otel rapid, in tabelul 15.12 sint date avansurile!
pentru rabotarea longitudinals i transversals a canalelor pe
piese din fcntS cu scule din otel rapid, in tabelul 15.13 sint
date avansurile pentru rabotarea longitudinals i transversals
a canalelor pe piese din fonts cenugie cu scule annate cu plScute din carburi metalice.
Pe maînile de rabotat longitudinal, se prelucreazS i profilul ghidajelor mainilor-unelte. in? functie de dimensiunile^
fi profilul ghidajelor, sculele folosite i avansul de lucru
sint prezentate in fig. 15.6.
Parametrii regimului de aschiere (adincime de acfaierer
avans de lucru, vitezS de aschiere) sint daî in tabelul 15.14.
Prelucrarea suprafetelor profilate ale ghidajelor cu lStimi de peste 150 mm, cu avansul realizat dupS schemele din
fig.15.6, e i f, se face prin rabotare de trecere cu avans paralel cu suprafetele profilate cu valoarea s = 1/1/1 imn/c.d.,
in care 1 este lungimea muchiei achietoare a sculei.
Avansul ales din tabelele prezentate se verifies pentru
rabotarea de degroare, din punct de vedere al rezistentei corpului cufitului, al rezistentei plScuêi din carburi metalice
i al fortei maxime de tractiune, iar pentru rabotarea de fini
sare verificarea se face din punct de vedere al cugozitSîi impuse suprafetei prelucrate.
Verificarea avansului din punct de vedere al r e z i s t e n t e i
corpului cutitului se face considerind cS solicitarea principa
ls este de incovoiere, cu relatia:
592
1
fl
I
m *i
t_ I
B |
c
&
Tabelul 15.11. Avansuri pentru rabotarea longitudinal a pj

piese din otel cu scule din otel raoidI_____
transversal a canalalor pantru

______1^
Adincimea maximS i c a n a lu lu i I
Lungimea taijului principal b 1 = t , aa

console
Sac(iunea cut itului b x h, mm x ram
10 x 10
12 x 12
16x10
20x 12
Avansul
da
1. In functie de rezistente materialului

R e z is te n ta
Ra/ N/mm
Coeficient da corectie
coractia
ai
s. mm/cur sa dub I a
avansului
2. In fu n ctia da unghiul de degajare
Tabelul 15.12. Avansuri pentru rabotarea longitudinal* si transversal* a canalelor pentru

piese din fonta cu scule din otel rapid
Adinciaea aaxiaa a canalului l^(
8
1 2
Lungiaea tn
25
2 0
Lungieea taisului principal b^ = t. aa
consola
> B
a c u t i t u lu i
I . nun
Sectiunea cut itului b x h, x *
10x10
12x12
16x10
20x12
25x16
Avansul
nfi
s , mn/cursa dublft
0 ,4 0 -0 ,5 0
0 ,4 2 -0 ,5 2
0 ,44-0,54
0,46-0,58
2,5h
0 ,2 7 -0 ,3 4
0 ,2 8 -0 ,3 5
0 ,3 0 -0 ,3 6
0,31-0,39
3h
0 ,2 0 -0 ,2 5
0 ,2 1 -0 ,2 6
0,2 2 -0 ,2 7
0,23-0,29
3,5h
0 ,1 5 -0 ,1 9
0 ,1 6 -0 ,2 0
0 ,17-0,21
0 ,18-0,23
4h
0 ,1 3 -0 ,1 6
0 ,1 3 -0 ,1 7
0 ,1 4 -0 ,1 7
0,15-0,19
O o e fic ie n ti de corectie
0,52-0,62
0,56-0,66
0,35-0,42
0,39-0,45
0,26-0,31
0,29-0,34
0,20-0,24
0,22-0,26
0,17-0,20
0,18-0,21
avansului|_______
2| In functie de unghiul da degajare
1. In functie de duritatea materialului de

prelucrat
if grade
Duritatea HB, daN/mm^ 110 MPa]

< 170
Hi
171 - 200
1,0
12-15
> 200
Coeficient de corectie
1,06
32x20
32x20
I
0,90
1,00
Observatie. In cazul rabotirii degajirilor laterale la canale tn form* de L sau T avansur
1,06
ile se corecteazi cu 0 , 8 .
T.belut 15.14.
Schema
prelucrarii
Mb
F e tu l
t O T ^ ^ f .t.lor profile. ( id.j.tor) | pje din fonti

S u n n y it a t * .
Rugozitatea
suprafetei
prelucrarii
Ra,
in
A.
Cuite
pitrundere
Degro
pare
p r in :
din
otel
cu s
El
596
trecere
cu 8
cu
12,5
fire
0,2-0,3
15-20
1,0*1,5
20-25
,2 - 0 ,3
20*25
1 0 - 2 0
,0 - 2
, 0
&
(p a b & ru ire )
pentru
sau
razuire
0 ,4 -0 ,8
6,3
20-25
8 - 1 0
rectificare
B < 100 mm
Finisare In locul
razuirii sau recti*
ficarii pe lungimea
nuchiei apchietoare
a cutitului
I *v J B
crustiS
letereli
S e m ifin is a re
Vftesa
1
prinoipela
ds spchiare 1
v . a/ain
repid
1 0 - 2 0
El
Avansul
,
am/cd
CU
cruttl
trecere letereli
cu s_-
patrundere
m*j
Adincinea
de apchiere
t,
preala
bi la
6,3
B
Defini
tivS
>
1 0 0
mm
0,15-0,20
4-6
0,15-0,20
5 -7
0,0 5 -0 ,0 8
2 -4
6 - 8
0,05 -0 ,0 8
3-5
4-6
B < 100 mm
1,6 I 3,2
B > 100 mm
6 - 8
4-6
loorAliuiri)
B. Cutita
cu pi acuta
din
carburi
mata.lica
cu c r u s t )
Degrofare
f i r i c ru s ta
S e m ifin is a ra p a n tru
r a z u ir a sau
r a c t i f icara
t p
v o
prim a tracara
6 ,3 -1 2 ,5
a doua tracara
3 ,2 -6 ,3
Semifinisara pentru
razuira sau ractificare
C u tita
la ta
Preala
bila
Finisare In
locul rezuirii
sau rectificarli
Degrofare
Sanifinisare
prin rizuire
sau rectificara
Priae trecere
2 0
3 ,2 -6 ,J
3 ,2 -6 ,3
1 ,6 -3 ,2
0 ,7 - 0 ,9
,0 -
23
23 - 28
1 2 , 0
11
Tabelul 15.14 (cont
In f unct ie de
durabilitatea
Durabilitatea
Coeficientul
cutitului
T . min
de
corectie K
Carburi metalice
Tn
598
M a t e r ia lu l t a i? u lu i
functie
de
lungimea
In
console
cut itului
Lungimea Tn consol8, mm, fn functie de InaltiMa h a cozii cutitului
cutitului
Coeficientul
de
corectie 1C
Otel rapid $i
carburi metalice
3. In
functie
de
calitatea
placutei
din
Simbolul
carburi
metal ice
placutei
Hatarialul taiûlui
Coeficientul
C a rb u ri
m etal ice
de
corectie
Tabalul 13.16. COatlo,*m il ^
a/Bln
25
30
35
40
45
50
55
Tabalul 15.17. Coafioiantul da coraotia K

dagajara a l out itu lu i
fn functie
Coaf iciant da coractia K

Unghiul
-20
-18
-16
-14
-12
-10
-8
14
16
18
20
23
26
30
1,33
1,30
1 '2 7
1,21
1,18
ill
1,12
1,09
1,06
1,03
1,09
1,06
1,03
/
.
Font! pi materiale
fragila
1,24
1,12
d
/
H
12
1,39
1,36
1,33
1,30
1,27
1,24
1,21
-4
.9
C,
un
Otel 9 1 materiale
tanaca
plastice
1,18
1,15
-6
10
pantru:
da
dagajara
da unîiul da
1,00
0,97
0,94
0,91
1,00
0,97
0,94
0,91
0,88
0,85
0,82
0,79
0,76
0,73
0,88
0,85
0,82
0,79
0,75
0,70
0,64
0,68
0,64
0,58
599
T *.M
Hatarialul da
pralucrat
15.13.
. U for.
Pz
diN/aa
[10
1MPal
,-olfl-*
M - h L f P,.
Expo
nentu I
0,05
0,063
0,08
0,125
0,1
0,10
0,2 \
Coafloientul
u
7
263
362
312
451
254
343
300
422
243
321
288
392
234
302
277
366
317
308
316
336
302
295
307
322
288
282
297
310
272
268
287
296
259
257
278
285
366
431
413
452
400
393
513
456
420
419
352
405
389
431
381
375
482
426
399
402
339
382
368
412
363
358
455
404
381
386
326
361
348
394
347
343
429
381
364
371
313
338
327
375
329
326
403
358
345
355
301
319
310
359
314
312
380
337
330
341
638
606
575
548
521
494
470
0,21
0,25
0,26
178
216
253
170
204
238
161
192
224
154
181
211
147
172
199
140
161
187
133
153
176
160
178
0,17
0,17
266
296
259
285
246
273
237
263
228
254
219
243
210
234
IFonti durS
206
0,19
364
348
333
319
306
292
280
jFont5 naleabili
118
0,24
242
229
216
205
194
183
174
Bronz turnat
178
0,17
296
285
273
263
254
243
234
lAliaja de AL,
turnate
64
0,25
135
128
120
114
108
101
96
[Alania
78
0,18
134
128
123
118
|BZ
113
109
104
[Aliaja da Mg
28
0,19
49
47
43
42
40
38
0,17
0,26
0,17
0,30
296
434
351
555
285
408
338
518
237
384
324
482
182
222
213
229
0,22
0,20
0,14
0,18
352
339
338
365
335
323
327
350
[15 Cr 08
118 HnCr 10
140 Cr 18
130 HoCrNi 20
133 HoCr 11
135 HnSi 12
141 HoCr ft
|50 VCr 11
112 NiCr 180
lOteluri TiNiCr
229
210
207
260
224
226
250
222
235
255
0,17
0,26
0,25
0,20
0,21
0,20
0,26
0,26
0,21
0,18
381
458
438
473
420
412
545
484
441
437
lOtaluri reziatente
Ila uzuri
330
0,22
IFc 150
|Fc 200
|Fc 250
85
102
116
IFgn 420-5
{Fgn 500-7
178
199
211
226
15
35
45 X
60 X
0
OL
OL
OL
OL
OLC
ac
OLC
IOLC
34, 37, 42
50
60
70
Qbservatie. Valorii# formal speoifice p z ouprinaa fn tabal

neferoase caaante; a 5, til# din carburi natalfoa
600
(ooloana 2) afnt valabile

aau o(al rapid, pantru
- Pi'
I |
Grostaaa
0.2
iciantul
atohiai
0,25
C H daN/aa
10
0,315
00*f i 0 " n t U l u ' S
a,
e*loulul
forfai f l M c M . r ,
aa
0 ,4
-----------
0,5
0,63
0 ,8
1,23
MM
---------------- 1
110 V a l
11
12
13
14
15
16
17
10
19
20
234
302
277
366
225
285
267
343
217
269
257
320
208
253
247
298
200
238
237
278
193
225
228
260
185
211
219
242
178
199
211
226
171
188
203
212
164
176
195
196
158
166
168
184
152
157
181
172
259
257
278
285
247
245
270
235
234
261
223
223
252
212
214
245
202
204
237
191
195
229
182
186
222
173
178
215
164
169
208
156
162
202
fl
155
195
301
319
310
359
314
312
380
337
330
341
273
290
301
293
343
300
298
358
318
314
327
262
279
284
276
328
286
285
338
300
300
314
251
268
266
260
312
272
272
317
282
285
301
241
258
251
246
299
259
260
299
266
272
289
232
248
237
232
285
247
248
282
250
259
277
222
238
223
219
272
235
236
265
235
246
265
213
229
210
207
260
224
226
250
222
235
255
205
221
198
196
249
214
216
236
210
224
245
1%
211
186
184
237
203
206
221
197
213
234
188
204
175
174
226
194
197
209
185
203
225
181
194
166
165
217
186
186
197
175
194
21*
470
448
426
404
384
365
347
330
314
296
283
27)
133
153
176
127
144
166
121
136
157
115
128
147
110
121
139
105
115
131
100
108
123
95
102
116
91
96
110
86
91
103
82
86
97
210
203
225
195
217
187
208
180
200
173
193
166
185
160
178
154
171
148
164
142
158
1
|
268
257
245
235
225
215
206
197
188
181
165
156
147
139
132
125
118
112
105
100
225
217
208
200
193
185
178
171
164
158
91
85
81
76
72
68
64
61
57
54
100
96
92
88
85
81
78
75
72
69
36
35
33
32
31
29
28
27
26
25
234
280
174
234
96
104
38
alabfla
Ipantru
pentru y = 6 la rabotaraa otalurflor >i y =

v - 90... 125 m/m in.
601
2 la
rabotaraa fontalor pi aU a j a l o
_j
b.h*.R,,
| 5 -----------------------6.I^.t.Cb.Kv.Kt.Kh.K,
[nm/c.d.]
(15.2)
in care b,h sint l^fcinea,respectiv in&ltimea, secîunii corpului cutitului, mm; Rja I tensiunea admisihi.l& la incovoiere 8
materialului corpului sculei, N/n2 [MPa]; L^.- lungimea in con
sole a cutitului, mn; t 1 adincimea de achiere, mm;
I ooeficient al materialului stabilit In tabelul 15.15;
ooeficient de corectie in functie de viteza principals d e aschiere,
tabelul 15.16;
este coeficient de corectie in functie de un
ghiul de degajare al cutitului, tabelul 15.17; ||] I coeficient
de corectie in functie de marimea uzurii cutitului, tabelul
15.18; K a- coeficient d e corectie in functie de starea materia
lului de prelucrat, tabelul 15.19.
Valorile admisibile ale avansului in functie de rezistenta
sculei la rabotarea otelului i fantelor, cu cutite din otel
rapid i cu plAcuê din carburi metalice sint date in tabelul
15.20.
Verificarea se poate face folosind relatia (15.2) sau va
lorile din tabelul 15.20.
V erificarea avansului in uncie d e rezistenta pl3cuei
dure pentru prelucrarea otelurilor necSlite cu cutite avind un
ghiul de atac principal % * 45 se face cu relatiile:
6,64.S1'8
s < -----------t'3J ^
[nm/c.d.] pentru R_ > 600 N/mn
0,8.S1'8
s ~ n [nm/c.d.] pentru IL < 600 N/nm2 [MPa]
t ' .fL '
[MPa]
(15.3)
(15.4)
in care: 5 este grosimea pltoifei din carburi metalice, mm; t adincimea d e a chiere, mm; R^ - rezistenta d e rupere la tractiu ne a materialului d e prelucrat, N/mn [MPa].
Atunci cind % * 45, avansul calculat cu relatiile (15.3)
fi (15.4) se corecteazfl cu factorul:
c fl=
2 sin x
l l
in care z ** 0,7 pentru materiale cu EL > 60b N/iura2 [MPa] i i I

0,87 pentru materiale cu Ra < 600 N/mm [MPa].
Avansurile determinate cu relatiile (15.3) i (15.4) la
prelucrarea fontelor se modified p r in urmfitorii factori d a co
rectie;
602
Fig. 15.6. Scutepiavansullapralucrareaghidajelor

1
- fonta cu HB = 150 - 170 daN/iran] [l0'1MPa]

- fonta cu HB = 180 - 200 daN/nnf [10'jMPa]
I - fonta cu HB = 210 - 240 daN/mm2 [l0'1MPa]
C
C
- 3,2j
- 2,7;
C,
| 2,4.
In tabelul 15.21 sintcalculate avansurile admisibile in

functie de rezistenfca pl3cuei din carburi metalioa.
Tibktul IS. 1t CMflolantul d m q o t m M * kk

p m fata d m m p m i m r m
c u ({t u lu i
C a rb u rJ
Aachff da
rupara
A?ch] 1 da
curgara
Afchli da
rupara
aatalioa
Otal rapid
0,93
1,2
1,5
2,0
1,00
1,01
1,03
1,03
1,05
0,94
0,95
0,96
0,97
1.00
0,82
0,82
0,83
0,83
Tabalul 15.19. Coaf iciantul dm coractia gj| in funotia 3

aatarialului di pralucrat
Natarialul
da
pralucrat
1,0
0,9
0,3
dm tm tm tm
uaira aoulal
Usura outItului h
Tipul apehltl
ttatar lalul
1,0
0,91
1,00
ataraa
Turnat
Laainat
(al
Fonta
Nafaroasa
1,00
1,00
Forjat
Hatritat
0,85
0,80
Naracopt
Racopt
0,80
0,85
0,90
Cu oruatl
fi nisip
1,00
0,90
0,50
0,50
0,70
Intrarupari
0,70
0,70
0,70
Verificarea avansului la finisarea suprafetelor se face cu

relatia:
ll|fgH|j
_
_y
u
. Rj . r
s <
[ mm/c.d.],
t* xz
(15.5)
*i
in care
este coeficient in functie de materialul de prelu
crat; R^- ui&lîmea medie a neregularit&tilar d e suprafa^kc /im;
r - raza la virf a cuitului, mm; t- adincimea d e afchiere, nm;
X si %i sint unghiuri de atac principal i respectiv secundar
ale cufcitului, in grade; x, y, z, u - e x p o n e n t in functie- de
materialul de prelucrat.
Valorile coeficientului
i ale expcaientilar x, y, z, 1
sint date in tabelul 15.22.
c.
Viteza de aschiere, Viteza de afchiere la rabota
longitudinals i transversal^ se calculeazd cu relatia:
v *
Kv
[m/min],
(15.6)
in care Cv este un coeficient de corectie care îne seama da

materialul de prelucrat i de materialul sculei, tabelul 15.23;
T - durabilitatea economic^ a sculei a chietoare, min; 1 1
adincimea de afchiere, mm; s- avansul de lucru, mm/c.d.; m, m
604
ilul 15*20. V a l o r t U a d i t i f b l U ill n m l u l
la r d w t a r t fn f u r u | U
corpului cutitului
da
1
Adfnotaaa da apchlara t
lô^tupaa
^ rp u lu i
cutUului
b a
1|
3,7
6,5
13
16
19
24
Avanaul adaiaibfl a, aa/od
1 S B
A. Ofcat ou Rb 1 650...850 N/aa

16x25
20x30
25x40
30x45
40x60
1,8
3 .3
6,2
9 .3
a
M
2 ,4
4 ,7
7 ,0
15
0,67
1,4
2.7
4,1
8.7
1,1
1,8
3,6
5,4
11
fMPal; cujite din oâl rapid
0,50
0,84
1,73
2.5
5.5
0,35
0,64
1,3
2,0
4,0
0,2
0,35
0,68
1,0
2,2
0,27
0,46
0,9
1,3
2,9
0,26
0,52
0,78
1,7
0,55
1,3
0,45
0,971
8. Fonti cu HB * 150...245 daH / m 2 I10 14Pa]; cutite ou carburi aataiioa

16x25
20x30
25x40
30x45
40x60
Sac(iunea
corpului
cutitului
b x h,
b b x na
3,5
6,0
11,5
a
a
2 ,9
5,0
9,5
14,2
a
2,5
4,3
8,2
12,2
a
1,46] 1,18
2,46
1,94
3,8
4,8
7,2
5,7
15
11,6
2,1
3,6
6 ,9
10,3
a
0,61
1,0
2,0
3,1
6,6
0,80
1,4
2.7
4,1
8.7
0,46
0,79
1,4
2,3
5,0
0,35 0,271
0,60 0,461
0 ,9 1
1,2
1,3 I
1,8
3,8
2/9 I
Adfnciaea je aschiere t , aa
3,5
4,3
5 ,3
6,5
9,8
12
15
22
18
34 I
Avansul adaisibil s, aa/cd

C. Fonti cu HB > 200 daN/aa^ 1 1 0 Pa] ; cutite din otal rapid
16x25
20x30
25x40
30x45
40x60
1,8
1.4
3.3 2.4
6,2 4,7
9.3 7,0
*
1,1
1,8
0,8
1,4
3,6 2.7
5,4 4,1
8.7
11
0,61 0,46
0,79
1,0
1,6
2,0
2,3
3,1
6,6
5, I
0,35
0,60
1,2
1,8
3'*,
0,271
0,46/
0,9
1,3
2,9
0,26
0,35
0,68
I f
2,2 |
0,48
0,78
m
0,32
0,55 M i
1,3 0, 971
Qbsarvati i. 1. In cfisufcele notate prin *, vilorile avansului acknisibil sfnt pree aari
(s >15 aa/cd) pantru a aai const itui o restrictie semn if icativi Tn proiectarea ragiaurilor da a?chiere la cabotare. 2. La rabotaraa cu cuita din otel rapid a pieselor din
o t a l cu R < 650 N/ m m
[MPa], valorile date in tabel ale avansului ediiisibil se a u ltiz
plici cu coeficientul 1,31... 1,34, iar la rabotarea pieselor din otel cu Rffl > 850 N/aa
IMPb], valorile avansului admisibil se multiplies cu coeficientul 0 , 7 2 . . . 0 , 8 2 (v a lo rile
aai mici ale coef icientului de corectie sa aleg pentru adfnciai de a^cîare1aai reduse)
.3. La rabotarea cu cutite din otal rapid a fontelor cu HB < 2 0 0 daN/aa [10 HPeJ, valo
rile avanaului adoiaibil date fn sect iunea C ae multiplies cu coefiofentul 1 , 3 1 5 . . 1 , 3 2 0
4. Valorile avanaului admisibil dete Tn sectiunile A, B si C corespund unei lungiai fn
consoli egaii cu 2 , 5 h , unde h este fniltiaea sectiunii corpului sculei. Pentru alte
lungirai fn conaoli I se aplioi uraitorii coef icfenti de corectie: 2,0 pentru I s 1,5h;
1,35 pentru I = 2h; 0,78 pantru lc = 3h si 0,64 pentru lQ =3,5h.
5. La rabotarea cu
aai aulte cutite simultan cu fapirîrea adaosului da prelucrare fn adfnciai da apohiere
difarite pentru fiecare cutit, avanaul admisibil se alege fn funop'e de adfnoiaea aaxiai da aachiere.
605
funaftla dm rutitanti plloutal din owtirl aatallaa

Tn aaaul praluorlrll fantalar oanupft
1
Ungh ul d atao principal i, irada
Qroafaaa
plloutat
a
20...50
1 10
8
7
6
5
4
12,0
8,0
6,6
5,1
3,8
2,6
> 10
8
7
6
5
4
13
> 10
8
7
6
Adlnataea d
apoKlara, t
aa
1
i
4
> 10
8
7
22
45
| 60
9,6
11
5,6
4,3
3,2
2,2
8,0
5,8
4,6
3,6
2,6
1,8
6,9
4,9
3,9
3,0
2,2
1,5
5,8
6
6,9
5,6
4,3
3,2
2,2
8,0
5,8
4,6
3,6
2,6
1,8
6,9
4,9
3,9
3,0
2,2
1,5
5,8
4,1
3,1
2,6
1,8
1,3
4,9
3,4
2,7
2,1
1,5
1,0
8,0
5,8
4,6
3,6
2,6
1,8
6,9
4,9
3,9
3,0
2,2
1,5
5,8
4,1
3,1
2,6
1,8
1,3
4,9
3,4
2,7
2,1
1,5
1,0
4,1
2,9
2,3
1,8
1,3
0,8
6.9
5.8
4.1
3.1
2,6
1.8
1,3
4,9
3.4
2,7
2,1
1.5
1,0
4,1
2,9
2.3
1,8
1.3
0,8
3.4
2.4
1,9
1.4
1,1
0,7
4.9
3.9
3,0
2,2
1,5
|
Avansul a, aa/cd
70...90 |
4,1
3,1
2,6
1,8
Tabalul 15.22. Valorila ooaf iciantului Cu yi ala axponan(ilor

x, y, i f u din ralafcia 15?5
Hatarialul da
pralucrat
Otal
FontS
0,008
0,045
0,30
0,25
y
1,40
1,25
0,70
0,75
0,35
0,50
yY - exponent, tabelul 15.23; K - coeficientul de corectie al

vitezei care se calculeazfl cu relatia:
Kv
33
^vT
*^ v p *^ v h ^ y q /
in care KyT este coeficient de corectie in functie de durabi

litatea sculei a^chietoare, tabelul 15.24;
- coeficient de
corectie In functie de materialul de prelucrat, tabelul 15.25;
Kv - coeficient de corectie in functie de starea semifabrica
tului r tabelul 15.26; 1L - coeficient de corectie in functie
de unghiul de atac principal al cutitului, tabelul 15.27; K ^ 606
Tabalul 15.23. Valorila eoafielantului C

Matarialul
da
praluorat
Fontl oanu1a ou
HB-190
daN/mm
Tipul
praluorftrl1
traoara
(plant)
110 ' V a l
Rabotara da
pitrundara
(canala)
Fontl canupia cu
da tracara
HB*1902
daN/mm
M O 'W a ]
Otal pantru
conatruct f i ,
ot*l a lia t
cu C r, CrNI,
cu Rb650
H / m 2 CHPaJ
Aliaja ala
cuprului
da
pitrundara
da tracara
da
r.
"V
Matar lalut
162
0,20
0,15
38,2
0,20
0,40 1
39,2
0,10
0,15 I
0,40 1
19,5
0,15
0 40 1
61,1
0,1
0,25
rapid
20,2
0,2
otal
rapid
167
0,2
0,12
aoulal
Carburi
aatalIca
otal
rapid
otal
0,4(1 1
o,66 I
I 0,66 I
pitrundara
da tracara
0,50
coeficient de corectie in functie de unghiul d e a ta c s e c u n d a r,

tabelul 15.28; Kvr - coeficient de corectie in f u n c t ie d e ra z a
cutitului, tabelul 15.29; Kvh - coeficient de c o r e c t ie in fu n c
tie de uzura admisibiia pe fata de alezare a s c u l e i , t a b e lu l
15.30; Kvq - coeficient de corectie in functie d e s e c tiu n e a
corpului cutitului, tabelul 15.31.
In tabelele 15.32 i 15.33 sint prezentate valori orientative pentru viteza de afchiere la prelucrarea pe mafini de ra
botat longitudinal a pieselor din otel i in tabelul 15.34 va
lori ale vitezei de afchiere la prelucrarea pe mafini de rabo
tat transversed a pieselor din otel, fontA i neferoase.
In tabelul 15.35 sint date viteze de afchiere la rabotarea
longitudinals a pieselor din aliaje de cupru.
La prelucrarea pieselor din aliaje de magneziu i aluminiu
viteza de afchiere se poate alege la valoarea maximfi. Pentru
prelucrarea pieselor din nichel i aliajele lui pe maini da
rabotat longitudinal, viteza de afchiere este dat& in tabelul
15.9. Alia jele de titan se preluerazS pe mafini de rabotat lon
gitudinal i transversal cu viteze intre 12.. .14 m/min pentru
piese cu duritate medie i de 5.. .6 m/min pentru piese cu duri
tate ridicata, cu utilizarea sculelor din otel rapid.Pe sisteme
tehnologioe cu rigiditate ridicatfi i cu scule prevfizuta cx
pldcuê din carburi metalioe, viteza de afchiere poate cre?t*
607
Tabalul 15.24. ValorIla coafiolantulul da ooraotia KVT
i n c aire
re
- m /m in
r\;; 1
Durabilitatea T , lin
1 lul da
60
lul
90
180
120
240
360
?nal m
* nn; K
Coafloiantul da ooraotia jg rT
1,09
1,03
1,00
0,95
0,91
0,87
1,19
1,08
1,00
0,90
0,84
0,76
de
tracara
1,15
1/05
1,00
0,92
0,87
0,80
de
tracara
1,07
1,03
1,00
0,96
0,93
0,90
da
pitrundare
1,11
1,05
1,00
0,94
0,90
0,85
1,19
1,03
1,00
0,95
0,91
0,87
dm
Otal
rapid
Otal
tracara
da
pitrundare
carburj
metal ice
i n c a re
in g o l,
Fonti
I cenupie
Otal
rapid
aliaja
ala
cuprului
Orel
rapid
da
tracara
Tabalul 15.25. V a lo rile coa ficiantului da oorectie

I Otel pentru constructii cu
Mate
rialul
sculei
Otel
rapid
Carbur i
metalice
Fonti cenupie
cu HB pinl la:
Rffl ( N / m 2 [MPe]) pinl la:
Aliaje
550
650
750
850
170
190
1,80
1,37
1,00
0,78
0,62 1,18
1,00
0,72
1,13
1,00
0,79
230
cuprului
Cu
cooCupru tinut
gene
>15X
Ridi* Medie
Pb
cati
Eterogene
cu duritetaa :
450
ale
0,70
1,0
*0 -
2,0
8,0
12,0
cu pin# la 4 ori. Ofelurile refractare se prelucreazS cu viteze

de aschiere reduse 3...5 m/min.
d.NtmSrul de curse duhle .NumSrul de curse duble ale mesei
maînii de rabotat longitudinal, sau ale berb^cului mainii de
rabotat transversal, se determine cu relatia:
1 0 0 0
n c. d
.v
[c.d./min],
L(1 + K)
6 0 8
(15.7)

360
In c a re
v e s t e v i t e z a a e a s c h ie r e c a lc u la t e c u r e l a t ia ( 1 5 . 6 ) ,
m / m in ; L - lu n g im e c u r s e i w e s e i
d a ra b o ta t l a t i t u d i
n a l s a u a m e s e i b e r b e c u lu i l a n a ^ i n ile d e rz flx ita t transversal,
n ra ; K - r ap o r t u l v i t e z e l o r :
0,87
115.8)
i n o a re
v t e s t e v i t e z a c u r s e i a c t iv e , n / n in ; v
i n g a l , m / m in .
1 v it e z a c u r s e i
0,76
lTab*lult5.26. Valoril coaf iciantului da corectie raj
0,80
Mater1 Mater 1e lu l
a lu l da
sculei p ra lu
crat
0,90
Firi I Crusti
crua-l
IB
Carbur i
e t e lice
Fonte
1,00
Firi cruatk
Cu cruatl
I Crusti
pi
jLaaina- 1
Turnate, for jata
I iepur i- jta pi ITur
laaina*
cu HB
tit
Iforjatalta
Ita I
< 160 160 - |
*
1 2001
I turnare I
j 0,80...
-.-0,85
0,50...
...0,60
1,00
Otel
I OteL
0,90 j 0,90
0,85
0,75
0,85
Fonta
I ...0,85 I ...0,60
I re p id
A lia je
e le cu
pru lu i
0,90.,. I
-0,95
Tabelul 15.27. V a lo rile coeficientului da corectie K

r
...............
n 3 lt r I l l U l
sculei
Unghiul da atac principal X, grada

neteri aiui
da
p relu crat
45
50
Coeficientul da corectie
----------
1,20
1,00
0,88
0,83
0,73
Otel
1,26
1,00
0,84
0,74
0,66
Fo n ti
1,20
1,00
0,88
0,79
0,73
C a rb u ri metal ice Fon ti
O tel ra p id
90
75
A lia je ale cuprului
0,83
1,00
Ta belul 15.28. V a lo r ile co e ficie n tu lu i da corectie

Unghiul da atac secundar x, grade
Materialul sculei
10
15
20
Coeficientul da corectie K
7)
Otal
rapid
1/00
0,97
0,94
45
30
^
v
0,87
609
___
Tabalul 15.29.
Valorila coafloiantului dm ooraotla ICyr

Raza la vlrf a oulai r(| B
Hatarialul
da
pralucrat
Materialul
scule i
Coaf ioiantul de ooractia Kyp

-
Otal
Fonti
Aliaja ala euprului
Opal rapid
0,97
0,94
0,90
1,00
1,00
1,00
1,00
1,04
1,06
1,00
Tabalul 15.30. Valorila coafioiantului d m coractia f O

Uzura adaisibtli ha
nit^riBiui
nlbarlllUl
da
0,5
1,5
1,0
, plni la:
3,0
2,0
4,0
Coafioiantul da coractia
Otal
Otal
Fontl
Carburi
aatalica
Fonti
da tracara
da eanalat
0,93
0,85
0,95
0,97
1,00
1,10
da tracara
da eanalat
0,82
0,85
0,86
0,90
0,95
0,90
1,00
0,90
1,00
I
0,93*
0,95
1,00
1,00
f k!
1,20
Tabalul 15.31. Valorila coaficiantului da coractia

Sactiunaa
Matarialul
aculai
Hatarialul
da
pralucrat
15 x 25
corpului
20 x 30
Coafioiantul
Otal rapid
I.
Otal
Fonti
Aliaja ala
cuprului
cutitului,
25 x 40
de
30 x 45
coractia
in x aa
40 x 60
60 x 90
0,90
0,95
0,93
0,96
0,97
0,98
1,00
1,04
1,10
1,00
1,02
1,05
0,95
0,96
0,98
1,00
1,02
Valorile coeficientului K sint:

- pentru raainile de rabotat longitudinal: K = 1,2...3,5;
- pentru epinguri:
K = 1,2...1,8.
Valorile coeficientului K se gdsesc in cartea maînii, sau
se calculeazS.
Lungimea cursei de lucru se determinS cu relatia:
L = 1 + li + lie ,
|| M V J
(15.9)
in care: 1 este lungimea suprafeêi de prelucrat, mm;

- lun
gimea de intrare a sculei, mm; lie - lungimea de ieire a scu
lei, mm.
T a b a lu l 1 5 .3 2 .
Viteza da aydiiar* la prelucrarea pa Batini da rrfntet pantru T = 120 ain
Avansul a, aa/cd
M a t e r ia lu l
da
p r e lu c r a t
M a te ria lu l
0 , 2 0
0 ,2 5
0/32
0 ,4
s c u le i
0/5
Viteza da
0 ,6 3
ejtchiere
0 , 8
1/0
1/25
1/6
2 / 0
2 , 5
v, a/ain
60
OL 3 7 , OL 4 2 , OLC 15
OL 5 0 , OLC 15
OL 6 0 , OLC 45
OL 7 0 , OLC 60
Fgn 3 7 0 -1 7
Fgn 4 5 0 -5
Fgn 5 0 0 -7
Fc 150
Fc 200
Fc 250
OL 3 7 , OL 42
OL 50
OL 60
OL 70
Fgn 37 0-17
jFgn 4 5 0 - 5
Fgn 5 0 0 -7
O te l r a p id
Rp 3
Carbur i
B e ta lice
31
23
18,5
15
25
19/5
15
32
23
18
29
21/5
17 ,5
14
23
18
14
29
20
15
27
20
16
13
21
16 ,5
13
26
18
13/5
25
18/5
15
12 ,5
19/5
15
12
23
16
12/5
23
17/5
14
11/5
18
14
11
21
14/5
11/5
22
16
13
10,5
16,5
13
10,5
18
13
10,5
20
15
12,5
10
15,5
w
12
9 ,5
16
11/5
9 ,5
19
14
11/5
9
14,5
11,5
9
15
10,5
w
/5
17,5
13
10,5
8 ,5
13,5
10/5
8
13
9 ,5
1 5
11,5
8 ,5
6 ,5
15,5
11,5
9 ,5
7/5
11/5
9 ,0
7/0
10,5
7 ,5
M
72
65
58
4 9 ,5
3 8 ,4
31
22
68
60
55
47
36
29
21
65
57
52
44
34
2 7 ,5
20
60
54
4 9 ,5
41
32/5
26
18,7
57
51
47
39
3 0 ,3
24,5
17/6
54
48,5
44
37
28,5
2 3 ,3
16,5
51
46
41
34,5
27
22
15,4
48 ,5
43
39
33
25,5
21
14,5
46
40,5
37
31
24
20
13/7
43
38
34,5
29
23,3
18,7
12,9
40,5
36
33
27,5
21,5
17,6
12/3
16,5
12
10
8
12,5
9 ,5
n
Observetti. 1. Velorile v it a z e i v , date fn tabal, corespund prelucrarii unor sea ifabricate, cu strat ai^jerf icial ecru i aai cu e
edlnciae da a p ch ie re t < 12 am pi unei lungini a cursei ective L < 400 aa. 2 . Daca aeaifabricatul nu are atrat e cruia at v a lo rile
v din tabel ae aultiplioe cu factorul 1 ,1 5 ; dacl adincimea da aschiere eata t > 12 aa, factorul da corectie eata 0 85*
I I
400 aa, uzura cutitului aa intensified pi se introduce un fector da corectia agal cu 0,85. 3. Factorul H
peraite treoeree * r o a v
aativa da la vitezala da aschiere coreapunzatoere durabilitatii T | 120 ain, la vitezele da aschiere ooresptsizstoere i n i d u ra b iltt&ti a cutitului de T I 60 nin.
Tabelul 15.3J. Vitez. do m fchi, n
ribot, r
Adlnciaea
Materialul
da
pralucrat
longitudjn.lS
de
a sen l e r e
Viteza de afchiere v, a/ain,
la finitara
V iteza de apchiere v , m/rain, la degropare
Rabotarea
cu
c u t it e
d in o te l
rapid
Fonta
8 . . . 1 0
7 ...8
5 . .. 7
Rabotarea
cu
c u t it e
d in
ca rbu ri
natal ice
Fonta
O b e r v i t . 1 . P r in v i t . z . v
.. t a jg g
Vitezale principal* de a*cRi*ra pentru
tJ i*
le t.
lafcalul 1 . l * . V ite z a da atafelare l a r*b aU *ae i r m w r n i l
Vitaza ch afohiere v, a/ain

Flniaara
Dagrofara
Aliaiiniu
AlaaS ai bronz
Fonts canuaia
Otal carbon pi slab aliat
Otal Tnalt aliat, otal rapid
Aliaja taraoraziativa
40...50
36...44
18.!.22
14...18
11...14
3.. .5
I
|
60...65
60...65,
12..*32,
11...26
JB. 1.24
6...10
1
\
I
i
Obaervatie. Valorila aari ala vitezai alnt utilizata pantru outita ou vlrf
valorila a i d pantru cutita o u tit; lat pantru finiaare.
Tabalul 15.35. Vitaza da aschiere la rabotaraa

din aliaja da o^ni
u o u ( i t iar
longitudinall a piaaalor
Materialul tiisului sculei
1
Matarialul
*
pralucrat
Staraa
Finisare Itegropare
FinisereI
Recoapti
20...70
58
72
96
96
Deformat5
la race
60...100
64
86
96
20...70
38
51
96
96
60...100
42
55
96
Recoapti
20...70
16
23
80
60
Deforaati
la race
60...100
19
24
80
80
Recoapti
Al ia ja da
a?chiabiIitata
Deforaati
media (toobacuri,alaoe bi* la race
nara, bronzur i
cu staniu)
Aliaja u*or
apchiabile
(alaae
pluaboase)
Vitaza da apchire v , a/ain

Degropare
Aliaja u$or
eachlabile
Calane
pluaboase)
Carbur\ aetalice
Otel rapid
HRB ,
Ofoservattj. 1. La rabotaraa da degrofare, dataLa coraspund unei pralucriri cu adinciaea da achiere t = 12,5 m o pi cu avans t 1,5 mm/cd.
2. La rabotaraa da finitara,
da tala coraspund unei preluorlri cu adlnoinea da aschiere t 0,25 m
|i ou avans agal
cu 3/4 din lungimea tlipului cutitului lat pantru finisare.
613
Tabelul 15.36. Lungiiaea cursei wpl l a e n t a r a (Intrart |1 l|ir)

m M i l i l la rabotara
Lungimea suprafata1
rabotate I,
an
Tipul aaplnii-unelta
< 2000
2000...4000
4001...6000
6001...8000
Hapini da rabotat tranaveraal (pepinguri)
< 100
100...200
201...300
> 300
200
200...325
325...375
375...450
HapIni da rabotat longitu

dinal (raboteze)
Lunginaa da intrare
pi lapira (l^H^),
an
1
1
40...55
50...65
70...80
Valorile lungimii suplimentare 15 = 1^ + l ie se dau i n ta

belul 15.36.
EXipS calcul area num&rului de curse duble pe m in u t se a le g e
din gama ma inii valoarea imediat inferioarS (na) i a p o i se
recalculeazS viteza de aschiere i durabilitatea r e a lS a s c u le i
achietoare cu relatiile:
n a. L , ( 1 + K)
v p * ---------------
[m/min] ,
(15.10)
1 0 0 0
Tr =
. [ ------------ ]
1/
[m in ]
(15.11)
Vr
i n c a re
e s te d u r a b ilit a t e a econom ics a s c u le i , i n m in .,
f o lo s it S i n r e l a t i a ( 1 5 . 6 ) p e n tru d e te rm in a re a v i t e z e i p ie s e i,
v ; m - exponential d u r a b i l i t & t i i .
e . P o rta d e a c h ie re . F o r t a p r in c ip a ls d e a s c h ie re l a ra
b o ta re a lo n g it u d in a ls i t r a n s v e r s a ls s e c a lc u le a z S c u r e l a t i a :
Yf2
2 . s * . Kf
x f2
* CF
*2
. t
rZ
[d a N ]
(15.12)
i n c a re C Fz e s te c o e f ic ie n t c a re d e p in d e d e n a tu ra m a t e r ia lu lu i
d e p r e lu c r a t i a s c u le i a c h ie to a re , t a b e lu l 1 5 . 3 7 ; x Fz i y c ,
e x p o n e n t!, t a b e lu l 1 5 . 3 7 ; KPz - c o e f ic ie n t d e c o r e c t ie a l fo rm a l
p r i n c ip a le d e a s c h ie r e i s e d e te rm in S c u r e l a t i a :
l i t
<1*441
Ttbelul 15.38.
Coefiicientul
da
c o re c tie
Kfz
1
I ' In func^ ie
H a t e r ia lu l
s c u le i
d in
&
re le tie
(15.13)
ca lita te a m aterialului de prelucrat
Otel carbon de construct ie si

aliat cu Rm , N/mm2 (MPa), pfna la:
616
,-u.nrf
15.38.
(continue**
Tabalul 15.38. (oonti nuara)
Materialul scutei
1V4I V.10
Materialul da p ra lu c ra t
P Ia cu â d u r l
FontS
O ê l r a p id
O tel
Fonta
617
Tabelul 15.39. Forte principale de apchiere la rabotarea pieselor din otel OL 50

Avansul
s , mm/cd
1,80
2,00
2,50
3,00 |
Forta p rin c ip a ls de apchiere Fz , daH
Ida prelucrare: c u t i t d i n
u titu lu i I
* 2 aa; re*
p C T ^ ^ ^ ^ P e d T a c h ie r e F
H P in ta b a l, coreapund u r.a to e re lo r c o n d ip .F cda
Late* e o o n o a i c i a c u t i t u l u i
O b s e rv e tie . V a lole
r atac x= , unghiul da degajare Y= 10, unghiul de ajezare 5 = 5 , r a n la v ir f a cut
,fSrB r a c i r e , ia r v ita z a de a fc h ie re este in aa f e l aleasa in ctt at aa asigure <*jrabilita
Kp 3 , u n gh iu l de
m | | este con sid erat egal cu unitatea.
b o ta re e a re lo c H
= 60 B in . F a c to ru l de c o re c tie Kp^
Tabelul 15.40. Forte principals da aschiere la rabotarea pieselor din fonta Fc 15

Avansul s, an/cd
0 ,1 0
0 ,1 5
0 ,3 0
0,50
0 ,6 0
0 ,7 0
0 ,9 0
1,00
1,20
1,50
2,00
1,80
2,50
5,00
6X9
Fort* principals da apchiere ||| daN

9
12
21
31
17
24
41
62
71
*S B
26
36
62
93
107
121
148
35
48
82
123
142
160
197
214
52
72
123
185
213
240
295
321
69
95
164
246
284
320
393
86
119
205
307
355
400
104
143
246
369
426
121
167
288
430
138
190
328
1 0
172
238
12
207
14
>
>$3
lip I
~"sPr
8 g fa
.Ji'.V
ra j
-jfi
ii&j
iHi-
370
440
427
493
587
681
gsl
491
534
616
733
851
921
1095
1264
480
589
641
739
879
1020
1105
1314
1515
497
560
687
747
862
1026
1191
1289
1532
1768
492
567
640
786
854
985
1172
1361
1474
1751
2 0 2 0
410
614
709
800
982
1067
1231
1465
1700
1842
2142
2525
285
492
737
851
960
1178
1280
1477
1758
2042
2210
2627
3030
241
333
574
860
993
1120
1374
1494
1724
2051
2383
2578
3064
276
345
380
475
656
820
983
1228
1135
1418
1280
1600
1571
1963
1707
2134
1970
2462
2344
2930
2722
3402
2947
'
Obaarvatia. Valorfla fortat principal, da a'chlara F_, data In tabal cor.tpund urutearalor oonditlf
ripia Rp 3, unghiul da atac x=unghiul da dagaâra T* 10, unghiul da . H r a S . B
H
rabotarea are loc firi ricire, iar vitaza de apchlere eata astfel aleasi fncit al ae o a i g u r e
T
= 6 0 ain. Factorul de corectie f&L eate conaiderat egel cu unitataa.
ac
J***"* i W i w S
n
Tabelul 15.41. Valori oriMtativi pantru fr|o di froaare

Greutatea pieaei pi d U p o i i t l v u l u t 9 | dart
Greutatea
a tel
aplnli'urwlte
490
980
1470
1960
Forta de freoare F^, daN
a a * '
490
960
1470
1960
2940
74
98
123
147
196
49
74
98
123
175
98
123
147
175
220
123
147
175
196
245
-- ------------------------
Observatie. Valorila formal da frecare sfnt data pantru u n coeficient da fracara /f*0,05
Nu a-a luat Tn conalderare component*
a fortei da freoare.
in cara Ff este forfa de frecare pe ghidajele ma inii de rabo

tat fi se poate calcula cu relatia:
Pf - M [Fy + Gp + GM#i] [daN] ,
(15.16)
in care m * 0,05...0,12 este coeficientul de frecare; F componenta de respingere a eforturilor de a dhiere (relatia
15.14), daN; Gp - greutatea piesei de prelucrat, daN; GBaai greutatea mesei mainii de rabotat, daN.
Verificarea se face cu ajutorul relatiei:
~ ^"adii '
(15.17)
in care F . este forfa maxima adraisS de mecanismul de avansuri

al ma inii cEe rabotat, valoare care trebuie datA in cartea mainii sau se poate calcula cunoscindu-se puterea motorului actionSrii principale i viteza de afchiere v calculate cu rela
tia (15.6).
f . Puterea necesarS se stabile te cu relatiile:
- pentru rabotarea pe epinguri;
F.v
Nn - -----
[kW] ,
(15.18)
6000 *
- pentru rabotarea pe ma ini de rabotat longitudinal:
(f 2 +
)v
Nn - ------ ----
[kW] ,
(15.19)
6000
Trebuie respectatS conditia:

620
*> s N..n .
(15.20)
in care Nm este puterea motorulul acîcmarii principale, W);

H 1 randamentul lanûlui cinematic al mi^cSrli principale pen
tru care se reconandfl a s 0 ,6 ...0 ,8 .
1 5 .3 . REGIMUL DE ASCHIERE IA PRELUCRAREA PRIM
MCRTEZARE
In f ig . 1 5 .7 sin t date direcîile micSrilor principale ?i
de avans.
Fig. 15.7. Directiile raijciritor principale de avans la aortezare
a. Adinrimea d e aschiere. Adincimea de aschiere la mortezare se stabile te in concordant^ cu indicaîile din fig.
15.2.a cu precizarea c5 adincimea minima este: tB)n 1 0,15...0,3
mm.
b. Avansul. Pentru mortezarea de degrofare i de finisare
a suprafetelor plane i pentru mortezarea canalelor, valorile
avansului sint date in tabalul 15.42.
Valoarea minima
a avansului la
mortezare
este de
621
Tabalul 15.42. Avanauri pantru aortazaraa de deuropare pi da finisare a

Kjvafatalor plana pi pantru ortesarea aanalalor
1. Pralucraraa da degropare a auprafetelor plana

AdTnoiaea da apohlara t,
Matarialul
da
pralucrat
mm I
pfni la:
Sect iunea
sculei.
Avansul s, aa/oursl dabII
Otal
16 x 25
20 x 32
32 x 50
Fonti
16 x 25
20 x 32
32 x 50
1,0
0,7 | 0,5
1,2 - 0,8
1,6 I 1,2
0,4 I 0,3
0,7 - 0,5
1,2 - 0,9
1,2
- 1,6
2,0 I 1,7
1,2 I 0,8
1,6 * 1,3
2,0 - 1,7
1,0 I 0,6
0,4 - 1,0
1,6 - 1,3
1,2
If1P
2,0 - 1,7
1 ,A
1,8
2. Preluorarea da finisare a suprafetelor plana

a vtrfulul, aa
Raza de rotunjlra r
Calitatea
suprafata!
Ra, fm
12,5
Matarialul
de
pralucrat
Unghiul
da
atao
secundar
Avansul a, aa/cursi dubll
Otal
6,3
1 ,2
0,9-1,0
0,7-0 , 8
3-4
5-10
Otal p1
fonti
HH
2,0
1,0
1 ,0
-1 ,3
*1 , 2
0,25-0,4
0,5-0,7
0,7-0,9
0,35-0,5
,6 -0 , 8
0,9-1,0
2-3
Fonti
3. Pralucraraa canalelor
Litimaa canalului b^, aa. pTnl la:
Rigiditata*
sisteraulul
tehnologic
Rigid
Mataria Lungimea
canalului
lul da
pralucrat
ptni la:
Otal
Font!
100
Narigid (pralucraraa
canalelor Tn gluri
cu 0 * 1 0 0 urn)
0 tl
200
Font!
200
300
100
300
10
Avansul s,
m s /c u t si
12
dub 11
0,12-0,14 0,15-0,18 0,18-0,20

0,22-0,27 0,28-0,32 0,10-0,36
0,18-0,22
0,35-0,40
,1 0 -0 , 1 2 0,11-0,13 0,12-0,15
0,07-0,10 0,09-0,11 0 ,1 0 -0 , 1 2
0,05-0,07 0,07-0,09 0,07-0,08
4
0,14-0,18
0 ,1 0 -0 , 1 2
0,08-0,11
0,18-0,22 0,20-0,24 0,22-0,27

0,13-0,15 0,16-0,18 0,18-0,21
0 ,1 0 -0 , 1 2 0,12-0,14 0,14-0,17
0,25-0,30
0,20-0,24
0,16-0,20
622
Tabalul 1 5 .4 3 . Coaf f o fa n tl da o o r w t U a l vtte xe l da aychlere U i o r u u r a
1. In funotU da dirabUltatai aculat afoMetoare

Falul
auprafeta I
da
pralucrat
Hater talui
da
pîluorat
D u r a b U itatea eculai, T ( In ain
Coeficient da corectie K
Plani
Canele
PlanS
Canele
2
. ln funofcie de rezistente aau duritataa materialului de prelucrat, cu aoule din

otel rapid
Duritataa HB. daM/i
Hata r i a l u l
Felul
prelucrat
fetei
Rezistenta materialului R , N/m
IMPa]
supra
Coeficienti de corectie j|
PlanS
Canale
PlanS
Canale
3. In functie de starea suprafetei de prelucrat, prelucrare cu scule din otel rapid!
FSrS crusts
Hatarialul
prelucrat
Felul
supra
fetei
Turnat
Cu crustl
Cu cruatS
Laninat
FSrS
FSrS
Turnat crusts
incluziuni incluziuni
sau
forjat
PlanS
Canale
Fonts
PlanS
4. In functie de unghiurile de atac principal pi secundar, prelucrarea cu scule din 1

oal rapid
Materialul Felul
supra
prelucrat feei
PlanS
Unghiul de atac secundar Xi
Unghiul de atac
prinoipal |
IS.43. (oontinuare)
Tabelul
5. In functie de lungiaea 9< felul canalului, prelucreree cu eoule din otel rapid
Meterialul
de
prelucrat
Otal i
fonti
Felul oenalului
Lungieea canalului, Tn m
Felul
supra-
fetei
< 50
Canele
1.15
51-100
101-200
> 200
0,8
0,65
1.0
Interior
1.0
Exterior
1.15
6. In functie de ricire
Materialul de
prelucrat
0(el
Materialul aculei
Felul suprafetei
Otel rapid
Plani
u ricire
1,25
Firi ricire
1.0
s>in *0,04.. .0,06 ran/c.d.

VerificSrile avansului se fac in oonditiile stability la
rabotarea suprafetelor plane.
c. Viteza de aschiere. In cazul mortezfirii otelului cu
R = 650 N/mn [MPa] i a fontei cu HB = 190 daN/nm [0,1.MPa]
viteza de aschiere se poate determina cu urrafitoarele relatii,
in cazul utilizSrii sculelor din oel rapid;
pentru o$el cu
= 650 N/mm2 [MPa]:
prelucrarea suprafetelor plane:

v =
13,7.1^
[m/min] ,
^,12^0,66^.0,26
prelucrarea canalelor:
v =
19,2.1c,
I ^ . s
[m/min] ,
0 '6 6
pentru fonts cu HB = 190 daN/nm2 [l0

1MPa]:
prelucrarea si^rafetelor plane:
14,8.1c,
10,16-0,4
[m/min]
(15.21)
IXxrai
sierat& *
Coef
2^ cu rel
I prelucrarea canalelori
18,5 K*
I ---- j ^ r s 6 >
'
(15-24)
Durabilitatea economics in relatiile de mai sus este ocngiderati T - 240 min.

Coeficientul global d e corectie al vitezei ra se determi
ne cu relatia:
" KvT-Kv.-Kv.f^.^.K^.K,!
(15.25)
in care || este coeficient de oorecîe in functie de durabili

tatea sculei afchietoare; K,,, - ooeficient de corectie in funcîe de rezistenta la rupere sau duritatea materialvLLui de pre
lucrat; fl - oceficient de corectie in functie de valoarea unghiului d e atac principal al sculei; k || - ooeficient d e co
rectie in functie de valoarea unghiului oe atac secundar; 1CC coeficient d e oorectie in functie de lungimea i felul canalu
lui;
- coeficient d e corectie in functie de utilizarea lichidului de rSdre-ungere.
Valorile ooeficientilor da corectie sint date in tabelul
15.43.
DacS se prelucreazS alte materiale, se pot folosi indicatiile din 15.2,c.
In tabelul 15.44 se dau viteze de mortezare a sqprafete
lor plane pe piese din otel carbon de construct! i cu R, = 550
N/mm [MPa], din fonts cenuie cu HB = 190 daN/mm [10 MPa] fi
din bronz laminat cu duritatea HB = 90 daN/nm [10 M P a ] .
In cazul modific&rii oonditiilor de lucru, se folosesc
cpeficientii d e corectie ai vitezei, dati in tabelu l 15.45.
Dacfi durabilitatea sculelor afchietoare este diferitS de
T = 90 min, valoare pentru care s-au stabilit vitezele d e af
chiere din tabelul 15.44, se vor folosi ooefidentii d e corectie din tabelul 15.46.
d. NumSrul d e curse i * W a
in care raportul vitezelor K =
lungimea suplimentarS a
|i dep&pirii piesei, se ia din
se calculeazS cu relatia (15.7),

1,0...1,6.
cursei sculei, necesarS intrSrii
ta belul 15.47.
e. Forta d e afchiere. Components principals F z se calculeazS cu relatiile (15.12) i (15.13). Pentru prelucrarea o t e
lului de ocnstructii OL 50 i a fontei, se pot utiliza & valo
rile fortei de afchiere date in tabelele 15.39 fi 15.40.
Pentru prelucrarea materialelor neferoase forta principals
de afchiere se poate lua din tabelul 15.48.
IXipfi calcularea componentei radiale fi d e respingere F cu
Relatia (15.14) se coraparS cu valorile admisibile pentru supor-
Tabelul 15.44. Viteze de apchiere la aortazarea suprafetelor plane

IAdincimea
de
I apchiere
t,
am
Materialul
de
prelucrat
Avansul s, aa/cd
0,10
0,15
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
Viteza de aschiere v, a/ain
10
8
0,5
1
1,5
2
3
4
o \
fO
&
5
6
7
8
10
12
Otel car
bon pentru
construct i i
cu
R =550 N/mm
[MPa]
STAS 500/2-80
14
16
20
0 ,5
1
1,5
3
4
|6
7
8
10
12
0,80
fkmta cenu
pie cu
graf it
lamelar
cu
duritataa
I B 180 ...20G
110 ' MPa]
STAS 568-67
60
52
47
44
36
34
32
30
29
28
27
25
24,5
24
22
16,2
14,2
13
12,5
11.4
11
10.4
10
9 .7
9 ,5
9,1
8 .8
58
46
41
38
34
31
29
28
27
26
25
23
22.5
21
50
42
37
35
32
30
27
26
25
23
22,5
46
35
32
30
27
25
23
19
19
18
16
37
31
27
25
23
21
19
18
17
16.5
16
15
14
13.5
13.6
12
11
21
20
22
21
20,5
20
26
23
21.5
19
17.5
16.5
16
15
14
13
12.5
20.5
19
17
16
15
14
13.5
13
12
10.5
9 ,5
9
7.1
6,8
11.5
20
pi
12.8
11.8
11,2
10.5
10
12
11,2
10,4
9 .6
9,1
9 .4
9
8.6
8.3
8.7
8
7,8
7,5
7.3
8 .5
8,1
7.8
11
10
9 .5
8 .5
7 ,9
7 .5
7 .3
7
6,8
6.5
6.4
10
8,6
8
7 ,4
7
8.5
7 ,8
7 .3
6.6
6,6
6.3
6
6 ,3
5 ,7
6,1
6
5,8
5,6
5.4
5,3
5,2
5
12
11
10
6 ,8
6.2
5.9
5.6
5,4
5,2
5
4.9
4.7
17
15
14
13
12.5
15
14
13
12.5
12
11
11.5
10.5
10.5
10
6.4
5,9
5.6
5,3
5,2
iii
4,8
4.7
4.5
12
9.5
9
8.5
8
6.4
6
5.6
5.3
5,1
5
4,8
4.7
4.5
4.3
J_ _ _ _
0,90
1,00
1,20
1,50 [2,00
1 * |
14
16
8,4
8
H
1
3
7 ,5
7,3
4
7
6,7
6,1
5,9
5,4
5,3
4,8
4,6
4,6
4,4
80
67
71
63
62
57
52
47
45
42
39
4,4
4,3
.
Bronz
65
60
54
45
40
37
32
laminat
63
56
52
43
37
33,5
31
28,5
cu duritatea
61
54
50
41
35,5
32
28 ,5
28
ia
m. i
i''
5lB9
57
52
49
40
35
31
28
26
25
daN/mm^
55
50
48
39
34
29,5
27
25,5
[101MPaJ
54
49
47
38
32
28,5
26
53
48
45
36
31,5
28
52
47
44
35
30,5
51
45
43
34
12
50
44
42
14
49
43
16
47
20
45
3,7
n >
1 14
3 ,5
3 #4
|8i9
3g11
3, 2 |
H
H
25,5 1 23,5
26
-80
I 13
11DJ|
1
28
HB
fk
12
4
3,8
p |||
10
11
4,2
aa
23,5 I 22
gg
I 20
19
24,5 ! 22
21,5 I 19
18
25
24
j 21,5
20
i 16
I 17
25
24
23
I 20,5 I 19,5 I 17,5 / 16,5 I 13,5
27,5
24,5
23,5
22
30
26,5
24
23
21,5
33
29,5
26
23
22
20,5
1*
41
32,5
29
25,5
22,5
21,5
20
18
42
40
32
28
25
22
21
19
17,5 I 16 ,5 I
41
39
31
2V
24
21,5
20
18
16,5
a \
to
10
^ ^ m S E S S i IIB
I
ra p id avin d d u r e b ilit e te a economica T
1 *0 " J " -
H cut1 tu lu i 32 I 20 H
20
J 16
/ Mr
/ 14
16,5 I 16
19
17,5
I 17
15 ,5
1 16
16
15,5 j 12,5l
15,5
15
12 1
14,5 1 14
11,5j
j 13
13.5 1 10 1
12, 5 /
Pntru H
I
UP r
Tabelul 15.45. Covfiotenti de corectie pantru vitaza data tn tabalul 15.44

|l. Coaf iciantul
IReziatenta la
rtJpere -R_,
N/aa
(MPa)
coreotie
tn functie da rezistenta la rupara a otelurUor

Tipul otelului
0(el pantru
constructii
Otal aliat
cu croa
Otel
croa-niohel
1,35
1,00
0,79
0,63
'
0,96
0,76
0,60
| ^
0,52
0,50
0,42
0,38
0,35
450
550
650
750
850
950
1050
1150
' | V-:'i
2. Coaf Iciantul da corectie &

Staraa
saaifabricatuIui
0,95
0,73
0,58
0,41
0,40
0,36
S
0,90
0,38
0,33
0,29
0,25
*
0,55
0,46
0,38
0,34
0,31
tn functie da staraa saaif abr icatului din otel

Turnat
Laainat
Coaficiantul K-
For jat
0,85
1,00
13. Coaf iciantul da corectie

|Duritataa9 HB,
datf/aa
j I10" 1 MPa]
Otel rapid
0,69
0,33
Naracopt
Otel
croa-aol ibdon
Cruatl pi nisip Cu tntrenjper
Racopt
0,80
0,70
0,50
0,90
Tn functie da duritataa saaif abr icata lor din fonti
< 160
161-180
181-200
1,50
1,21
1,00
201-220
221-240
> 240
0,72
0,63
I----- -------I Coeficientul

Coeficientul
(4.
fonti
de corectie
r --------------- n
IStarea suprafetei
in functie de starea suprafetei saaif abr icatului din
Turnati,
nerecoaptS
TurnatI,
recoapti
0,80
ICoef icientul K,
0.85
Cu crusti pi
nisip
Cu TntrerupaH f*
0,50
1,0
0,70
15. Coeficientul de corectie Kg Tn functie de tipul aliajului neferos

Aliaje ale cuprului
r ~
[ Hateri
CuSnU
CuAl10Fe3 CuZnlO
alul de CuSnlO
CuZn15
prelu CuSn9Zn5 CuAl9
CuZn20
crat
Duritetea HB
Coafi*
oiantul
i
75
90
1,25
bo
120
0,85
Aliaja ala aluainiului

CuZn40Mn Al ATCu
CuZn37
ATCuSi
ATSi2Hg
(turnat
tn aaestec de
foraare)
40...80 80...120 40
1,95
628
1,57
60
3,60
ATSi5Cu5
ATCulO
(turnat
tn cochi
li)
ATSi10
(turnat tn
cochili pi
tratat
teraic)
80...100
110...130
3,00
2,20
Tabelul 15.45 (oontlnuare)

G S W u l
| cor.cn. |
In #UBnl. |
Leal net
Scares aemlfr1catulu1
Ca*f icientul
1,00
g g
...((.brto.rulul din .U.J.l.
Forjt
Turnat
0,60
0,90
Cu orustA
pi nlslp
Cu
Intreruperl
0,7D
0,70
7. Coeficientul de corectie K? In functie de unghiul de etec principal al outltulul

HateriaLul sculei
Haterialui
da
Otel
rapid
Carburi aetalioe
Rigiditatea aiateaului
ridicati
media
redusl
redusl
medie
ridioatl
Unghiul cle atao principal x,0 radi

60
75
90
30
1/26
1,0
1,0
0,84
0,76
0,83
0,66
1,13
0,73
1,20
1,20
0,88
--------- ------- --------
Fonts
45
45
60
75
90
1,0
1,0
oo
Otel
30
0,86
0,81
0,73
0,83
* Coeficientul de corecti Kq In funotie de raza la vlrf a cutitului

Raza de vlrf a cutitului rf , HR
de:
0,5
Degropare
Finisare
0,85
0,75
1,5
1,0
0,90
0,85
o o
Hortezare
2,0
3,0
1,0
1,05
1,0
1,10
5,0
1,20
9..Coef icientul de corectie Kg tn funotie 4 sct^nee transversals a cutitului

Sect iunea Dreptcozi i unghiucutitului larS
aa x ram Patrata
RotundS
Hateria- Otel
lul de
prelucrat Fonti
1 2 x8
16x10
2 0 x1 2
25x16
32x20
40x25
50x32 63x40
1 0 x10
1 2 x1 2
16x16
2 0 x2 0
25x25
32x32
40x40 50x50
46
010
*12
#16
20
#25
#32
#40
#50
0,8
0,87
0,90
0,93
0,97
1,00
1,04
1,08
1,12
0,89
0,93
0,93
0,97
0,98
1,00
1,02
1,04
1,06
8x5
x6
Gbserva(ii. 1. Valorile nominale ale vitezei de apchiere \a nortezare data tn tabalul

15.44 se multiplies cu coaf icientH da corectie, dupS cum urmeazi: pentru otel
Kj, IU, Kg# K-0 ; pentru fonti: Kj, K,, K ?t Kg, *9 , K 10; pentru alia jele cuprului: K*,
IL, Kg,
pentru aliajele aluminiului: * 5 # <8 ' * 1 0 :
,Valorile coefioientulul 3a
corecfie K-q pint date In tabalul 15.46. In cazul nortezlril aliajelor neferoaaa, pan*
tru coeficientii K y ?i Kg se pot adopta valorile de la otel sau fonti dupi cum archil*
le detepate la praluorarea aliajului neferoa consider at alnt da curgere iau da ri^pere.
Tabelul 15.46. Coe# iefeittul R ooreotie fn functie 3 *jr*IHtatee
apchietoere pantru vltoia d m apfihlvr* deti fn U t o i u l 15.44

I
Cutite din oerburt aetalloe
Cutite din otel rapid
Durabilitatea cutitului T, min

Material de pralucrat
60
90
60
30
90
Coeficientul de oorect
Otal
Fonti
Aliaja neferoase
1.00
1.00
1.00
1,10
1,06
1,15
0,96
0,97
0,92
1,10
1,06
1,15
120
*10
1,00
1,00
0,96
0,97
0,92
1,00
Tabslul 15.47. Lu n g i M a sqpliaentarl (ds intrara pi iafira) m sculelor la

aortezere
Hatarialul
Sectiunea cozii cutitului

Rotundi
Dreptunghiulari
d, mi
hxb, x
6x4
8x5
10 x 6
12
12 x 8
16 x
20 x
12
25
32
40
50
63
16
20
25
32
40
60
60
75
75
75
20
25
32
40
50
63
x
x
x
x
x
Fonti cenupie
16
10
praluorat
Otel ji fonti
aleabili
30
30
30
45
60
60
da
10
45
45
45
60
90
90
90
90
105
105
105
Tabalul 15.49. Valorila adBisibiI ala coqponentei F^ pantru suportul port-cutit
Schema da
pralucrara
Diame
trul
suportului
D# , nm
60
20
Lunginea libarl a suportului I . ma, pfni la:
200
150
Valori
acinise
466
100
32
21-30
2360
510
150
64
32
18
31-40
7460
1610
477
200
103
160
37
35
3930
1170
490
250
146
92
61
18
8260
2420
1220'
620
300
128
65
37
61-70
1885
970
562
237
121
70
71-80
3220
1660
956
463
206
120
41-50
51-60
250
pantru
300
componenta
4'
400
600
100
500
Fy, daN
Tabelul 15.48 For (a principals de a^chier* ia nortezaraa pieselor din brcnz laeinat cu HB SO
Adtncimea
de
jc h ie re
t,
am
0 , 5
Avansul s, mn/cd
0,10
0,15
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,20
1,50
2,00
Forê principals da aschiere Fz, tn daN

8
10
14
18
22
15
20
26
36
50
79
34
42
52
67
80
90
1*5
23
32
43
54
73
90
107
123
138
151
47
65
81
106
140
160
179
202
220
240
260
65
86
112
143
170
190
240
276
296
312
349
80
108
134
182
226
268
306
344
379
415
450
167
220
270
323
367
416
450
484
540
96
138
318
380
438
466
530
578
625
160
250
197
430
472
551
610
664
716
825
290
362
764
820
900
1042
1150
360
700
I 1460
622
543
'
452
938
1030
1120
1360
1465
660
860
' 1 7 90
770
1200
1300
1670
800
1100
2060
1000
1540
898
1870
990
1128
1680
1350
1500
2250
1230
1700
1900
2100
1300
1560
2310
1430
Ci*
7
8
1 0
1 2
124
I 138
1 160
I 224
14
I 224
16
264
2 0
332
173
216
320
320
364
453
216
278
410
410
453
528
516
516
598
745
663
663
750
936
900
1130
730
580
516
623
595
475
410
74J
690
1 875
800
1 1000
926
/ 1240
Tabelut 15.48 (oanttnuara)
CoefIcieriti de corec*ie
1. In functie de
tipul
materialului
neferos
Alieje ele cuprului
Haterialul
rabotat
CuSnlO
CuSn9Zn5
CuSn14
CuAl9
CuAl10Fe3
Alieje
CuZnlO
CuZn15
CuZnZO
CuZn40Hn
CuZn3
Al
632
Duritatea HB
75
0,80
2. In functie de
Staraa
auprafetei
Coeficient da corectie
Laainatl
1,00
90
120
40...80
1,00
1,25
0,70
ataree
auprafetei
aaterialului
80...120
40
0,91
0,42
ale
aluainiului
ATSi10
ATSiCuS
ATCu
ATCuSi
turnat fnl
ATCu10
cocMla f i l
(a lia je
(a lia je
tumete fn turnete fn tratat
tarafc)
eitec de cochi la)
foraara)
60
j
0,52
80. ..100
110...1201
0,30
1,08
neferoa
For jati
Turnatl
0,80
0,90
Cu In t r a r ^ e r i
0,70
Cu crusta B aSaip
0,70
Observatii. Valorile noa inale ale fortei principale de apchiere au foat determinate fn uraatoerele condfjti da p r li r e r ^ eirffare
fire racire; cut it cu uraatoarea geoaetrie: X* 45 , y= 4 .. .8 , a = 4... 10^, rf * 2 , I
o o x ii: S 8 2D ,
liafcrtMB
la a in e t.
Tabalul
15.50. Valor 11
tul part-cutit, tabelul 15.49
5!
pentru oacpul
sculei, tahriin
15.50.
f.
P ut e r e a ne o e s a r S s e c a l c u l e a z S c u relatia (15.18) I
verificarea s e face c u rela t i a (15.20), i n c are n - 0,65 - m S
Experimental, la p r e l u c r a r e a s i f r a f e ^ e l c r plane cu
d i n oêl rapid, s - a u s tahilit fi u r m a t o a r e l e r e l a t i i e ^ d r i c e :
- pentru prelucrarea otelului cu R, = 650 N/kai [HRa):

N n | 0,444. t.0,75
' . J),35
s . K ^
[k] g
( 1 5 . 2 6 )
in care:
(15.28)
in care
este ooeficientul de corectie al vitezei, determinat cu relatia (15.25); Kn - coeficigit d e oarecîe al pute*
rii, dat in tabelul 15.51.
. ANTQNTUK
2.
3.
4.
5.
6
7.
9.
10.
/
11.
12.
13.
14.
I'
V. E. . a. - Spravocinik konstrucktora po
rasciotu i proektirovaniu stanocinih prisposoblenii. Minsk, 1969.
B A L A K ^ I N B. S. - Qsnovi tehnologhii ma inostroenia.
M o s k v a . Maînostroenie, 1969.
B A R A N O V SKI I. V. . a. -Rejimi rezania metal lov. Spravocinik. Moskva . Ma inostroenie, 1972.
BEL O U S O V V. - sinteza sculelor afchietoare. Ed. Junimea, Iai, 1980.
B L A C K H. P A U L - Theory of metall cutting. New York.
Me. G r aw-Hill, 1961.
BQHOSIEVICI C. .a. - Tehnologia prelucrarii p e strun
g u r i automate monoax tip SARD. Indrumar de
proiectare. Institutul politehnic Iai, 1986.
BQHO SIEVICI C . , LUPESCU 0 . - Tehnologia prelucrarii p e
ma$ini-unelte cu cctnanda numerica, Institu
tul politehnic Iai, 1984.
BO O T H R O Y D G. - Fundamentals of metall machining. Lon
don, Edward Arnold, 1965*
BOTEZ E. - Angrenaje, Bucure ti, Ed. Tehnica, 1962.
B R I E R L Y R. G . , SIEKMANN H. J . - Machining principles
a n d cost control Me. Graw-Hill Book Company,
New-York, 1964.
BOUX L L E T J . P. - L a coupe de metaux. Paris. Dunod,
1964.
BU Z A 1 U V., ZENOVEI C. - Tabele pentru ateliere mecanice, Bucure ti, Ed. Tehnica, 1970.
CASLER GH. . a. - Determinarea parametrilor forfcelor
d e afchiere in procesul d e strunjire longi
tudinals la oêlurile romane^ti grupa QL
500-49. In Bui. I.P. Iai, tom IV (VIII),
fasc. 1-2, 1958.
CALLER GH. . a. - Determinarea parametrilor formei d e
afchiere in procesul de strunjire longitudinaia la oteluri romSne^ti, grupa oêl aliat
d e construcîe STAS 873-53. In Bui. I.P.Iaî
tom VI (X), fasc. 1-2, 1960.
635
.M
15. CHIRIACE9CU S. B Calculul regimului de aschiere cu paramstri variabili. I n Ganstructia d e roaîni

nr. 11, 1971.
! a. 1 Corelatia d i n t r e s t r u c t u r a i prelucrahilitatea p r i n asch i e r e la strunjirea de
finisare a otel u l u i O L C 25. I n C o n s t r u c t s
d e ma ini nr. 6, 1967.
17. COMAN GH. - Tehnologia c o nstructiei d e ma ini. Rota
print. I.P. Iai, 1978.
16. C I UCA C.
18. DACEA I. - Metode de optimizare. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1976.
19. DA^CENKO A. I., SMELOV A. I.
Naladka
agregatnft
stankbv. M o s k v a ,Visâia Skola, 1982.
20. DEGNER W. . a. - Spanende Formung. V E B Verlag-Technik. Berlin, 1969.

21. DOLMATOVSKI L. A. I Spravocinik tehnologa po obrabotke
metallov rezaniem, Moskva , Maghiz, 1962.",*;
22. DQRIN AL. . a. - Sisteme de scule pentru
maîni-unelte cu comandS numeric#, Hi. TehnicS,
Bucureti, 1986.
23. DRAGHICI 6 . * Bazele teoretice ale proiectArii prooeselor tehnologice in constructia de maini.
Ett. TehnicS, Bucure^ti, 1971.
24. DRAGHICI G. - Tehnologia canstructiei de maîni, Bucureti, E.D.P. 1984.
25. DUMITRESCU D. - Aspecte ale prescrierii rugozit&tîi
suprafetelor. In Standard!zarea, nr. 3, 1968.
26. ELIEZER S. - Scule cu pl&cuê. Ed. TehnicS, Bucuret$,
1969.
27. ENACHE ST. - Proiectarea sculelor a^chietoare, E.D.P.,
Bucure^ti, 1983.
28. ELEKES C. - Scule pentru prelucrarea alezajelor adinci. Scrisul romanesc, 1985.
29. FADIUSIN L . , MUZICANT I. A., MESCERIAKOV A. I. . a. 1
- Instrument dlia stankov s CHJ, mnogoel,vih
stankov i GPS. Moskva, Maînostroenie* 1990.
30. FARINA M. V. - Flowcharting. Prentice Hall, New Jer
sey, 1970*
31. FELDSTEHN E. I. . a. - Rejimi rezania na t o k a m i h avtomatah. M a g g M z , Moskva , 1960
32. GAVRIIA I. . a. - Indrum&tor pentru proiectar^l tehnologiilor pe strunguri, Bucure tif I.P. Bucureti, 1974.
33. GAVRIIA? I., DRAGUT E. . a. - Tehrlologii de prelucra
re cu scule din materiale dure i extradure.
Bi. TehnicS, Bucureti, 1977.
34. GAVRILA^ I., VOICU N. - Tehnologia de f abricate I r0'
filor dintate pe maîni-unelte clasice ||
6 36
aotnandi numeric*,
1985.
Bucureti, Ed. TehnicS,
GJLEIM G.A. - Program flowcharting. Holt,New-York, 197a

rf h EKRIOT G. I Traits theorique et pratique des angrenges. Tom 2, Hi. Dunot, Paris, Franca,
1961.
|^| h LEBANIN N. F. I Narezanie koniceschih zubciatih koles. Mainostroenie. Leningrad, 1978.

hqli ANDA D. - Aijchi'ere i scule afchietoare. E.D.P.,
Bucure^ti, 1982.
39. I A K Q B S C N M. O. - Tehnologhia mehanioeskoi obrabotki v
avtomatiz irovannom proizvodstve, Moskva,
Maghiz, 1962.
40. IGUMNOV B. N. - Rasciot optimalnih rejimov obrabotki
dlia stankov i avtomaticeskih linii. Mojinostroenie, Moskva , 1974.
Reglarea mainilor-unelte, Bucurefti,

Ed. TehnicS, 1962.
IVAN N. V. - Model area matematicS a datal or experimentale necesare rezolvSrii prin calculator
a problemei adaosurilor optime de prelucra
re. In oanstrucfcia de mafini, nr. 2, 1982.
IVAN N. V. - Bazele optimizSrii proceselor tehnologi
oe, Universitatea Brasov, 1984.
JACOBS H. J. . a. - Spanungsoptimierung. Verfanrensgesteltung durch technologische optimierung
in der Spanungstechnik. VEB Verlag Technik,
Berlin, 1977.
KABANOV S. D. . a. - Novii metod rasciota pripuskov
na mehaniceskuiu obrabotku.
Vestnik mari
nes troenia
| 1, 1962.
KALA^NIKOV S. N. - Zuboreznie rezôvie golovki.
Maînostroeriie, Moskva , 1972.
KALA NIKOV S. N. - Eroizvodstvo
zubciatih
kolios
(Spravocinik). Moskva , Ma^ghiz, 1963.
KAMISNII N. I., STARODUBOV V. S. - Konstructia i nalaika t o k a m i h avtomatov i poluavtomatov.
Visfaia oola, Moskva , 1975.
KAPUSTIN N. M. - Razrabotka tehnologhioesldh protessov
obrabotki detalei na stankah s pcmo^ciu E.V.
M. Moskva , Maînostroenie. 1976.
KASTALIAN I. A., KLEVZOVICI V. I. - Qbrabotka n a stan
kah c cislovim progr mnnim
x^pravleniem.
Spravocinoe posobie. Minsk, Vigeiâia fkola,
1989.
KORSAKOV V. S. - Precizia prelucrarii mecanice (traducere 1. rusS), Bucureti, I.D.T., 1963.
KOUAN V. M. - Calculul adaosurilor de prelucrare in
41. ISUTKIN V. I. -
42.
43 .
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
ccmstrucia d e ma$ini, Hoskva I KB 9ghizr1963.

53. KREMENT A. I. H a. I Hcariingovanie i superfinirovariie
54. TfSLT v.
d e t a l e i , M a ^ i n o s t r o e n i e , L e n i n g r a d , 19088 Ispolaovanie stankov I R S

\jpravLe-
niem (traducere din lisaba englezS). Ma$inostroinie, Moskva ,1976.

55. MANU A. .a. 1 M&nualul inginerului raecanic. Tetanologia ccnstrucfciei de
nicS, 1972.
56. M.I.C.M. - Normative unifioata pe eoonooie pentru pre
lucrSri pe maîni de frezat In producîe de
serie mijlocie, N.T. 67, Bucureti, 198157. M.I.C.M. - Normative Tehnice unificate pe M.I.C.M.
pentru prelucrSri pe
maini d e brcat,
N.T. 104, Bucure^ti, 1984.
58. M.I.C.M. - Nonwative Tehnice unificate de regiiiri |||
timpi de lucru pentru procerieele suplieenfcarre de danturare i rectificare. Bucure^tx,
1966.
59. MONAHOV G.A. .a. - Sfcariki s prrxjrawnia upravlenia.
Ma inostroenie. Moskva ,1975*
60. MORARU V. .a. - Centre de prelucrare. 3d.TehnicS, Bucureti, 1980.
61. PEIRICEANU G H . .a. - Proiectarea proceselor tefcmlogice i reglarea strungurilor automate. M .
DidactioS, Bucure^ti, 1979.
62. PEIRICEANU GH. .a, - Tehnologia ccnstrucîei de Beini. IndrumStor pentru proiectarea procese
lor tehnologice pe strunguri autcaate. Institutul Politehnic Cluj, 1978.
63. PEIRICEANU GH. .a. - Tehnologia oonstrxxîei d e Ma
rini. Proiectarea proc es e lo r tehnologice pe
strunguri revolver c u c om an d S program.Institutul Folitehnic Cluj, 1978.
64. PICOS C. .a. - Calculul adaosurilor d e prelucrare aL
al reginmrilor d e aschiere, Ed.TefcnicS .Bl c u reti, 1974.
65. PICOS C. .a. - Nbrroarea tehnicS pentru prelucrSri
prin aschiere. Vol. I, II,Bucuret, Bi-TtebnicS, 1979, 1982.
66 . POPESCU I. .a. - Reglarea strtngurilor revolver au
tomate monoax. I.D.T., Bucure^ti, 1964 *
67. P0P0VICI M.,ANTCNESCU V. - G h i d p e n t r u ocntroiul sta
tistic al calitSîi procfejselor industrials^
Si.TehnicS, Bucure$ti, 1973.
68 . PRI7TEANU O . V . , MUSCA GV. - Rezolvarea p e calculator H
regimurilor d e aschiere la strunjire. Têfcna*: mus-84,Suoeava, 1984*
69. RAEULEBCU
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84 .
85.
86.
* Calculul
proiectarea rotilor din\Atoa. I.P.Bucure^ti, 1978.
ROGNTTZ H. - Proiectarea formei (traduoare din limba
germanA), EH.Tehnica, Bucure^ti, 1958SAUER L. .a. - Angrenaje. Tehnologia, control,problem e speciale. Bucuregti, Ed. Tehnicft, 1970.
SAUER L.~ Glurirea adincd. Ed. Tehnic4,Bucure$ti, 1962.
TAIT B . A . (subredacîa) | Proizvodtvo zubciatih
co
les. Moskva 8 Ma inostroenie, 1975.
TOUZQT L. | Procede KURVEX pour le taillage des engrenaged ooniques a dantures en arc d e cercle. In Machine m o d e m e . Franca nr.710, 1968.
TEMCIN G. I. I Mnogoinstrumentalnie naladki. Teoria i
rasciot. Ma^ghiz, Moskva | 1963.
V L A D A L . , GRIGCRESCU H. - Reglarea strungurilor auto
mate. Ed. TehnicS, Bucure ti, 1965.
VIASE A. . a. - Regimuri d e afchiere, adaosuri de
prelucrare i norme tehnice d e tinp. Vol. 1,
II, Ed. TehnicS, Bucure ti, 1985.
VIASE A. . a. - Calculul analitic al regimurilor de
afchiere la frezare, I.P. Bucure^ti, 1983*
VIASE A. . a. - Metodologie i tabele normative pen
tru stabilirea adaosurilor d e prelucrare, a
regimurilor d e afchiere i a normativelor
tehnice d e timp la strunjire, Bucure^ti, I.P
Bucure ti, 1979VIASE A., STURZU A., ATANASE M. - Metodologie i ta
bele normative pentru stabilirea adaosurilor
d e prelucrare a regimurilor d e danturare,
Bucure^ti, Instituted politehnic, 1980.
VIASE A. . a. - Metodologia i tabele normative pen
tru stabilirea adaosurilor d e prelucrare i
a regimurilor d e prelucrare a canelurilor,
Bucure^ti, I.P. Bucure ti, 1980.
ZAPATOV N. F . , L0PAT0 G. A. - Kaniceschie kolesa
s
krugovimi zubiami Moskva , Ma inostroenie,
1966.
WAIiCER J. Machining
fundamentals.
Goodheart,
Villcox, Chicago, 1969* * * Qb cema inostroitelnie normativi rejimov
rezania i normi rashota instrumenta dlia tiajiolih t o k a m i h stankov. Naucino isledovatelski i institut informatii-Ma inostroienie
M o skva , 1980*
* * * - Regimuri d e afchiere a metalelor feroase cu
scule prevdzute cu placuê d i n metale dure,
Bucure^ti, I960.
* * * Normative tehnice unificate, i m b u n A t ^ i t e
GH.
639
p e n tru p r e lu c r S r i
M IC M -IC TC M , 1 97 2.
87. * *
pe
s tru n g u ri
1 Normativi p o rejimam rezania p r i ranogoi

mentalnoi obrabotke. Ma ghiz, Moskva
8 8 . 1 1 * a N o r m a t iv i p o re ju n a m i r e z a n ia p r i
m n o g o in g ^ *
m e n ta ln o i o b ra b o tk e . M a g h iz , M oskva I
89. 1 | * S p ra v c < ii.n lk te h n o lo g a n a ^ i n o s t r o i t e l i a , T c ^ ?
Moskva . Mainostroenie, 1985*

Spravocinik mainostroitelia. Tam 5, kniga I
Moskva , Maînostroenie, 1964.
91. * 1 * - STAS 5730/2-85 - Starea suprafetelor. Paranî
trii de rugozitate i specificarea rugozitH
ii suprafetei*
92. * * it Spravocinik tehnologa mainostroitelia. w
I. Moskva . Mainostroenie, 1972.
93. * * * Spravocinik tehnologa maînostroitelia. Ton
Moskva , Mainostroenie, 1985,
90. I *
Bun d e tipar 8.06.52. Formatul 70 x 100 1/16. T lpar o fiet. Coli de ttpv 33,15. Impr.
crom. conv. 33,15, Coli editoriaie 29,38. Tirajul 12000. C om anda Nr.201^0.
_________________________ rr-u---- mi i_;------- .1 ._________________________

Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere Vol I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere Vol I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRCHECTAREA

C. PIcos, O. Pruteanu, C. Bohoalevld, Oh. Coman,

EWNCIPII DE BkZh LA F9DIECT7HREA

ADAOSURI DE PRELUOJARE PWIWJ

^elor fro n t a l e .................

ADA0SUR1 DE PRELUCRARE PENIMJ

ADAOSURI DE PRELUCRARE PENIWJ

Prelucrarea mecanicfi a semifabricatelor tumate ...............!I!

ADAOSURI DE FREXJLXRARE INTERMEDIARE DUPA TABELE NORMATIVE.........

CALCUUJL REEIMUUJI DE ASCHIERE

REGIMURI DE ASCHIERE IA FREUJCRAREA PE STRUNGURI SEMIAUT0MATE

12.2. Etapele de calcul al regiaurilor

REGIMURI DE ASCHIERE IA FRHJUCRAREA PE STRUNGURI REVOLVER

REGIMURI DE ASCHIERE IA RABOTARE

C a p .l PREC IZIA PRELLCRARII MHCAKICE

1.1 ERCRTLE DE PRELUCRARE - DEFINmE,CXASIFTCW*E

procedeul i ma^ina-unealtS, alese). In acest soop in tab. 1.1

Ca abateri de form& se pot men^iona, printre altele, urrofltoarele:

- abaterea ds la planitata sta definita ca distant^ ma

- ovalitatea este data de diferen^a dintre diametrul maxim

poligonalS a profilului efectiv;

adica dublul abaterii de la cilindricitate.

Valor ila tolarantilar ia rMtilinitatt, La p l w l u u , la foraa datA

Tabelul 1.3 Valor lie toieranfcelor la circularitate $i cilindricitate

Pooiîa raminal& este poziîa suprafeêi, a axei ei,a pro

Baza de referin(& este o suprafa^S, linie sau punct, fa^A

Valorii* tolaranfalor la paralaliaa *i perpendicularitate

Tolaritala bStSii circutare radiale

Tabelul 1.5 feerttl

Valorile toleran^elor abaterilor spaLale sint cuprinse M

Observable. Prin dimensiunea nominal3 so Inteloge diametrul suprafefcei examinate sau

dupfi elomontul care are dimesiunea coa mai mare.

Tabelul 1.7 Precizia econo*ica do foruS $i pozitie

Conicitate pe lungimea Convexitate supraf.

Marini de freza.t ori- Neplanitate la fini* Neparalelism cu planul

1.1.4 Clasificarea erorilor de prelucrare d in P jn^

elementare sint erorile d e prelucrif^

produse de diferi^ii factor! tehnologici ?i care influen^eazi

Aceste erori sint de forma:

pcatS determina nici timpul de apari^ie si nici mSrimea erorii

I abaterea de la rectilinitate i de la paralelism a su

iffi--.-fcostt- c o s P + ~ [ sinQ+sina- sin(a+P)R

in care (ig. 1.1): u., Ug

Fig. 1.1 Eroarea do prelucrare determinate

rea consumului de energie de a^chiere.

Uzura cut itI or d i strung

Uzura [mm] ,la:

Tabelul 1.9 Uzura frazalor

diferite procedae de prelucrare.

Aliaj neferos '

Uzura ISrgitoarelor (in lungul fete? de asezare)

LSrgitoare din aliaj dur

Otal, fonts aale**

Tabelul 1.12 Uzura sculelor da filatat (pa fata da apezare)

MSrimea uzurI|, ran

Freze pieptane de filatat

este unghiul de aezare.

Diagramele de uzurfi a scu

unde: Ug = 1000(un/L) m este uzura relative; L - lungimea

unde: 1 este lungimea suprafe^ei strunjite, in mm; s - avansul,

La frezarea cu freze frontale sau cap 53 ti>aiur,l ptr*l>

in care D este diaraetrul frezei frontale, In iron; 1 I iunyiiwa

unde B este lStimea suprafet^ei ce se prelucreazS.

Tdbalul 1.21 Valorii* uzurif radial* a cuf.itulu4 da string dim44 rapid

sau daca E -2,110, daN/mm2 (pentru o^el) i I 0,05 d4