Ce este i la ce ne folosete piramida alimentar ?

Prima dat a fost publicat n 1992 de ctre Departamentul de Agricultur al Statelor Unite . n 1998
cercettori din Bruxelles au propus o alt variant a piramidei. n 2002 la Harvard s-a promovat o
alt versiune,iar n 2008, aceiai cercettori de la Harvard au schimbat structura piramidei
alimentare, pe baza noilor cercetrile ntreprinse n ultimii ani.

Piramida alimentar ne indic cum sunt grupate alimentele n funcie de importana grupelor, pentru
dieta noastr. Cu ct se urc spre vrful piramidei, cu att acele alimente trebuie consumate mai rar i
n cantiti mai mici!

Deci, piramida alimentar ne nva s mncm sntos!

Piramida alimentar a fost creat pentru a v nva ce tipuri de alimente i n ce cantiti pot fi consumate.
La baza piramidei gsim alimentele care pot fi consumate n cantitate mai mare (nti fructe i legume, apoi
alimente bogate n carbohidrai, lapte i derivai), iar pe msur ce urcm, aflm alimentele crora trebuie s
le limitm consumul (grsimi, proteine, vin, bere, dulciuri). Piramida cuprinde, desigur, i consumul de
ap i activitatea fizic.
Piramida este alcatuita din 6 grupe:
Grupa 6 - Alimente cu continut crescut de amidon
Aceasta grupa contine paine, cereale, orez, paste, cartofi si se afla la baza piramidei. Din acest grup trebuie
consumate mai multe alimente decat din alte grupuri ale piramidei. Aproximativ o treime din dieta zilnica
trebuie sa fie reprezentata de alimente din acest grup. Alimentele din acest grup contin carbohidrati cu mult
amidon si sunt importante pentru a furniza energie organismului. De asemenea mai contin minerale,
vitamine din grupul B si fibre.
Cerealele, legumele si fructele sunt cel mai bine reprezentate in piramida alimentara, ca fundament al
alimentatiei echilibrate, numindu-le baza pentru o nutritie adecvata si pentru sanatate, notabil fiind faptul
ca acestea pot reduce riscul de aparitie a bolilor cronice.
Sfaturi practice
Consumai cereale integrale n locul celor rafinate preferai pinea neagr n locul pinii albe sau orezul
negru n locul celui alb.
Folosii fina integral la preparate: prjituri, alte gustri, n salate sau supe (crutoane).
Grupa 5 - Legume
Aceasta grupa include toate legumele. Sunt considerate ca fiind principala sursa de vitamine si minerale, si
contribuie la aportul zilnic al carbohidratilor si al fibrelor alimentare. Pot fi consumate atat preparate, cat si
proaspete, sub forma de salate.
Legumele sunt sarace in grasimi si lipsite de colesterol; dar bogate in vitamine si fibre. De asemenea au un
continut crescut de apa.
Sfaturi practice
Consumai ct mai multe legume i zarzavaturi de sezon.
Folosii i legumele congelatete; necesit un timp scurt de preparare i au o savoare deosebit.
Consumai legume i zarzavaturi proaspete sub form de salate (fr sosuri).
Folosii o varietate mare de legume i zarzavaturi. Coninutul lor n micronutrieni este diferit.
Preparai cartofii, mazrea sau fasolele boabe fr adaos suplimentar de grsimi (fr cartofi prjii)

Grupa 4 - Fructe
Aceasta grupa include fructele proaspete sau conservate. Fructele sunt bogate in vitamine, cea mai frecvent
intalnita fiind vitamina C. De asemenea mai contin si vitamina A. Fructele conservate si siropurile nu sunt
atat de sanatoase pentru ca au un continut crescut de zahar si deci multe calorii. Fructele proaspete sunt
sarace in calorii si grasimi si se recomanda a fi consumate de 2-4 ori pe zi.
Sfaturi practice
Cumprai ct mai multe fructe de sezon; au un pre relativ sczut i o savoare deosebit.
Cumprai fructe proaspete, uscate, ngheate sau conservate astfel nct sa nu va lipseasc niciodat.
Atunci cnd alegei fructe conservate, selectai-le pe cele conservate n ap sau suc de fructe, nu n sirop.
Folosii o varietate ct mai mare de fructe; coninutul lor n nutrieni este diferit.
Consumai fructe proaspete la gustri sau la desert si preferai-le pe acestea n locul celor supuse preparrii
termice (compot).
Consumai fructul ntreg i nu doar sucul fructului; va suplimenta dieta cu o cantitate important de fibre
alimentare.
Grupa 3 - Lapte si produse lactate
Produsele lactate contin cantitate crescuta de calciu. Cele mai sanatoase sunt produsele degresate si pot fi
consumate de 2-4 ori pe zi. Exemple de produse lactate: branza, laptele, iaurtul etc. Laptele contine proteine,
in principal cazeina si lactalbumina; aceste proteine furnizeaza aminoacizi esentiali. Produsele lactate contin
de asemenea carbohidrati, grasimi,vitamina A.
Sfaturi practice
Folosii laptele ca i butur la mas; consumai lapte degresat sau semidegresat.
Dac obinuii s consumai lapte integral ncercai s-l nlocuii treptat cu preparate cu coninut mai redus
n grsimi.
Preferai la gustri iaurturile semidegresate.
Alegei brnzeturile avnd un coninut sczut n grsimi.
Dac nu consumai lapte sau produse din lapte datorit intoleranei la lactoz cea mai util metod de a
beneficia de avantajele acestui aliment este consumul preparatelor delactozate; de asemenea, trebuie sa avei
n vedere necesitatea suplimentrii cu calciu a dietei.
Grupa 2: Carnea si ouale
Grupa 2 include carne roie, carne de pui, pete, nuci, alune, semine, produse din soia, hamburger. Aceste
alimente au un coninut crescut de proteine, fibre, vitamina E i B6, minerale cum este calciu, fier sau zinc.
Pot fi servite de 2-3 ori pe zi.
Ouale au un continut bogat in proteine si vitamine, astfel ca acesta este un produs de baza in alimentatie.
Poate fi consumat ca atare sau in diverse preparate.
Sfaturi practice
Consumai carne slab (piept de pui, muchi file, unc, etc.).
Preferai fierberea, coacerea sau nbuirea n locul frigerii.
ndeprtai grsimea vizibil (slnina, pielea de pe pui) i toat grsimea ce apare la suprafa n timpul
gtirii.

 Preparai hrana fr sosuri suplimentare.

Consumai pete ct mai des (cel puin de 2 3 ori pe sptamn)
Sfaturi practice
Fierbei oule n loc s le prjii.
Gtii oule btute sau omleta n vase de teflon fr adaos suplimentar de grsimi.
Grupa 1 - grasimi, uleiuri si dulciuri
Aceste alimente sunt plasate in varful piramidei pentru ca ele nu trebuie consumate prea des. Acest grup
include untul, grasimile de orice fel, biscuitii, dulciurile, prajiturile, zaharul si bauturile dulci. Grasimile din
alune, nuci sau seminte sunt grasimi nesaturate si sunt mai sanatoase decat cele saturate care se gasesc in
produse lactate si carne. Alimentele din grupa 1 trebuie consumate in cantitati mici.
Sfaturi practice
Alegei uleiurile vegetale n locul grsimilor solide.
Dac dorii scderea numrului de calorii din diet, folosii cantiti sczute de grsimi la gtit.
Evitai grsimile saturate i formele trans.
ndeprtai grsimea vizibil din carne i nlturai pielea de pe carnea de pui.
Limitai-v aportul de ficat sau de alte organe.
Consumai lapte i derivate din lapte degresat. Acestea vor limita aportul de grsimi saturate, meninnd
neschimbat aportul celorlali nutrieni.
Alegei petele sau carnea alb n locul celei roii.
REGULI PENTRU O ALIMENTAIE SNTOAS
1. Pstreaz-i plcerea de a mnca
2. Consum alimente variate
3. Alimenteaz-te corespunztor, astfel nct s-i menii greutatea
4. Consum o cantitate mare de cereal
. 5. Consum o cantitate mare de fructe i legume
6. Consum alimente care conin o cantitate mic de grsimi
. 7. Consum ocazional produse zaharoase
8. Consum alcool cu moderaie sau
. 9. Menine echilibrul ntre aportul alimentar i activitatea