Mircea Cartarescu: ,,Varsta de 60 de ani e foarte cool" INTERVIU

Doinel Tronaru,

ANIVERSARE Autorul ,,Nostalgiei" implineste miercuri, 1 iunie, 60 de ani si lanseaza la Bookfest editii noi la
doua dintre cartile sale cele mai indragite.
Cu putin inainte de implinirea, pe 1 iunie, a varstei de 60 de ani, Mircea Cartarescu spune pentru ,,Adevarul"
ca, la aceasta varsta, are avantaje la care nici nu se gandea in tinerete. Totodata, scriitorul incearca sa plaseze
mai exact noua sa carte, ,,Solenoid", roman care s-a dovedit un mare succes, in contextul bogatei sale opere. La
Targul de Carte Bookfest, care incepe miercuri, Cartarescu va lansa noi editii ale ,,Solenoid"-ului si
,,Levantului". Adevarul: Cum va simtiti la implinirea varstei de 60 de anii Puteti face un scurt ,,portret al
artistului" la aceasta varstagMircea Cartarescu:Varsta de 60 de ani e foarte cool. Daca esti sanatos, ai multe
avantaje pe care in tinerete nici nu le-ai visat macar. Ai facut destul in viata ca sa stai linistit, stii destule despre
tine si despre lume, te poti bucura de o perspectiva de sus asupra lucrurilor... Nimic nu te mai sperie, stii deja ca
totul e iluzoriu si trecator, asa ca te poti bucura de clipa. Nu mai ai unde sa urci, pentru ce sa-ti mai faci griji. Nu
vei mai avea inca o iubire, nici inca un copil, dar asta e bine si linistitor, fiindca te poti concentra asupra a ce ai
deja. Poate ca nu vei mai scrie carti esentiale, dar poti scrie carti care sa(-ti) aduca bucurie. Sa stii ca ma
gandesc serios sa mai raman la varsta asta inca vreo doua-trei decenii... V-ati imaginat vreodata in postura de
scriitor-patriarh, gen Sadoveanu, Thomas Mann, Goethe, de ce nu Arghezi- Dar de-acum incolog Pai astia
erau mari scriitori, eu ma socotesc doar un etern invatacel in ale scrisului. Nici prin cap nu-mi trece sa-mi doresc
soarta lor. Nici macar ca varsta la care-au ajuns - in privinta asta il prefer pe Junger... Eu ma simt foarte tanar,

foarte bine asezat in viata mea, care nu-i o viata de scriitor, ci mai curand de om obisnuit care uneori scrie
pagini despre el si de multe ori doar pentru el. Nu, nu vreau sa devin o institutie, nici un monstru sacru, nici un
academician, nici un patriarh al vreunei toamne literare. Nu-mi trebuie alta insemnatate decat cea pe care mi-o
da fiecare om care mi-a citit o carte si i-a placut.
Daca n-o sa-mi ia Dumnezeu mintile, cum din pacate se mai intampla, am sa raman mereu cum sunt acum: un
pusti deghizat in barbat matur. Nu-mi doresc vreun destin mai scortos.
Tot pe 1 iunie incepe si Targul de Carte Bookfest. Veti fi prezenti Veti fi sarbatorit la aceasta editie a
Targuluie La ce evenimente va vom putea vedeag Nu cred ca o sa fiu chiar de la deschidere pe-acolo. Nu ma
duc doar ca sa ma vada lumea. Am lansari la cartile mele si ale altora, dar abia vineri si sambata. Atunci o sa
bantuim prin targ, Ioana si cu mine, sexagenarul si tanara, cum ar veni... Dar oricum nu facem nimic deosebit de
ziua noastra (suntem amandoi nascuti in aceeasi zi, dar la ceva ani distanta).
Dadeam inainte cate-o mica petrecere pentru prieteni, dar de la o vreme e greu sa-i mai punem la un loc fara sa
iasa scandal din motive politice sau ideologice, asa ca am renuntat si la asta. Aici s-a ajuns in lumea noastra
schizofrena.
La targ o sa prezint noile editii din ,,Solenoid"si ,,Levantul" (ultima cu note si aparat critic de Cosmin Ciotlos),
ca si carti de Radu Vancu, Andrei Oisteanu si... Franz Kafka. ,,Literatura este o cale de cunoastere"
Mai multe voci ,,avizate" afirma ca in cativa ani veti primi Premiul Nobel pentru literatura. Daca acest
lucru se va intampla, veti considera o incununare a carierei dvs. faptul de a fi primul Nobel ,,pur
romanesc" Ma bucur ca ai pus ,,voci avizate" intre ghilimele. O fac si eu cu aceeasi ironie. Premiul Nobel
este esential imprevizibil. Vreo suta de scriitori circula an de an pe diverse liste, dar nimeni pe lume nu poate sti
cine o sa iasa, caci de multe ori au fost premiati si autori ce nu se gaseau pe nicio lista. Am facut mereu
distinctia intre un scriitor ,,demn de premiul Nobel" (cum sunt mai toti de pe acele liste) si un ,,laureat Nobel",
adica un norocos care chiar ajunge sa-l primeasca in urma unor deliberari despre care nu stim nimic. In timpul
vietii mele (sau mai curand in deceniile, putine, la care e rezonabil sa mai sper) vor mai primi acest premiu vreo
douazeci, douazeci si cinci de autori. Am si eu sansa mea ca multi, foarte multi, coplesitor de multi altii. Nu stiu
insa, si nici nu e atat de important, daca voi lua cu adevarat acest premiu. Nu traiesc si nu scriu pentru premiul
Nobel. Nu ma obsedeaza, cum poate cred unii. Sunt pregatit sa merg mai departe si fara el. Sunt pregatit sa fac
fata si situatiei in care alt autor roman il va primi inaintea mea, reducandu-mi sansa, practic, la zero. Voi ramane
acelasi si voi scrie la fel ca si pana acum. Scopul scrierii literaturii este primirea Premiului Nobel sau acea
,,iesire din realitate" despre care e vorba in ,,Solenoid"a In acest ultim caz, considerati ca, cu aceasta
carte, ati reusit macar sa va apropiati de aceasta tintap
Scopul literaturii este sa aduca oamenilor (intre care si scriitorului) un strop de lumina, bucurie si frumusete intro lume ingrozitoare. Sa-i purifice prin amestecul de agonie si extaz pe care cei vechi il numeau catharsis. Sa le
deschida mintea asemenea unui drog psihedelic sau unui orgasm pustiitor. Sa le dea o ora de meditatie si reverie
la capatul unei zile de munca grea. Pana la urma, literatura este o cale de cunoastere, asemenea stiintelor,
filozofiei, religiilor, matematicii, vinului sau sexului. Un mod de supravietuire.
,,Fiecare carte e un organ al corpului meu scriptural"
Ati afirmat de foarte multe ori ca ,,nava-amiral" a operei dvs. este ,,Orbitor" si ca, daca aceasta carte
este ratata, intreaga dvs. opera este ratata. Cu ce schimba acest model aparitia ,,Solenoid"-uluip Ramane
,,Orbitor" pe pozitie, rolul acestuia este preluat de ,,Solenoid" sau cele doua carti navigheaza in tandema
As vrea sa las criticii sa faca distinctii intre cele doua carti. Eu cred doar ca ele sunt in logica scrierilor mele, ca
fiecare contribuie, ca si celelalte, la un traseu unic, de la primul poem publicat de mine si pana la ultima pagina
din ,,Solenoid". Fiecare carte e un organ al corpului meu scriptural. Romanele pe care le mentionezi sunt organe
vitale, asemenea creierului sau inimii. Dar toate celelalte sunt necesare si de netrecut cu vederea in schema

acestui corp fantomatic.

FOTO: Eduard Enea

In ce raport se afla, totusi, cele doua cartis In interiorul operei dvs., bineinteles. Considerati ca ati
,,zgariat" zidul kafkian al realitatii mai mult cu ,,Orbitor" sau cu ,,Solenoid"m In linii foarte mari,
,,Travesti", ,,Orbitor" si ,,Solenoid" formeaza un complex psiho-scriptural special, ca trei temple intr-o incinta.
Intrarea se face trecand obligatoriu dintr-unu-ntr-altul. ,,Orbitor" n-ar fi existat fara portalul ,,Travesti"-ului, iar
,,Solenoid" e cumva ridicat deasupra ,,Orbitorului" ca un turn care domina o citadela. Deasupra lor se arcuieste
o bolta inalta care e insusi craniul meu.
Asemenea copilului de piatra Ullikummi sau turnului Babel, ,,Solenoid" ameninta serios, la un moment dat, sa
sfarame bolta. Noroc ca-si contine-n el insusi doza de umilinta necesara, dupa spusele lui Arghezi: ,,Dar eu,
ravnind in taina la bunurile toate,/ Ti-am auzit cuvantul spunand ca nu se poate."
,,Miza <<Solenoid>>-ului transcende literatura" Dragostea pe care personajul principal (sau autorul) o
considera la sfarsitul cartii singura posibilitate de mantuire reala, si care spuneati odata ca este aceeasi cu
cea despre care vorbea Apostolul Pavel, este aceeasi si cu cea din volumul optzecist ,,Dragostea" (care,
daca nu ma insel, avea drept unul din mottouri chiar acest citat din Sf. Pavel)i Spuneti totusi acolo ca ,,tot
ce intelegi din dragoste este ca dragostea nu dureaza". Spusele apostolului Pavel despre dragoste (in prima
epistola catre Corinteni) alcatuiesc una dintre cele mai uimitoare pagini scrise vreodata. In sufletul omului,
spune el, exista credinta, speranta si dragoste. Iar dragostea e cea mai mare dintre ele. Cum adica Dragostea e
mai mare decat insasi credintau Si spune asta campionul credintei, pentru care mantuirea nu se petrece in urma
faptelor bune, ci in urma simplului fapt de a creded Prin urmare, dragostea e mai importanta decat insasi
mantuirea omuluir Atunci, fireste, nu e vorba doar de felurile de dragoste pe care le cunoastem, ci de o forta
dantesca aflata in centrul universului. Acesta e si sensul renuntarii, in cartea mea, la mantuirea inumana pentru
dragostea umana. Ati spus ca in ultimele 2-300 de pagini ale carti se afla incifrat un ,,ceva" pe care nimeni
pana acum nu l-a sesizat. Trebuie sa luam in serios aceasta afirmatie ,,Solenoid" e prima mea carte cu o
miza care - macar virtual - transcende literatura. E o carte care vrea sa spuna ceva deosebit de important, dar nu

poate s-o faca pana la capat (poate nici eu nu-i inteleg sensul pana la capat). Totusi, sunt indicii in privinta
acestui fapt, pe care o minte intensa le poate prinde, cum antenele stufoase ale fluturilor percep feromonii de la
sute de kilometri. Da, romanul meu cuprinde cu adevarat o enigma. Nu e un fel ieftin de a-i face publicitate.