RELIGIA ROMANILOR 1. CONSIDERATIT ISTORICE Desi izolatk de continent datoritélanjului aproape inaccesibil al Munfilor Alpi, Peninsula Italick — spre deosebire de alte zone din antichiate — a cunoseut nenumdrate invazit ale unor populafii din afard, Incé de pe Ja sfigital milenivloi al I-tea Fab, peste populate mediterancene existente deja aici se Suprapun. in primal rind, siculti, care venind de peste Alpi se Sabilese in Sicilia, Se presupune, de altfl, cf ei ar fi dat gi huimele Italie, im memoria regelui lor Italos. Totus, invazia ‘cea mai mareanti a fost cea popoarelor italice, fBcdnd parte Gin marea_miscare a populatisior indo-europene aflate mat fnainte in Buropa Centala.Itlici sau agezat in centrul Talii, ‘ocupindu-se mai mult cu pstoritul gi agricultura, 'O all populaje care aves =i pitrund’ in peninsuld au fost ctrsei, Originar din Asia Micé septentional, ei erau unul inte “popoarele Mari” care in secoful al XVIII fH. au invadat Epiptuls dowd secale mat trziu, Impinsi de migra masiv8 popoarelor indo-europene, acestia aveau si debarce In gropuri Fovcesive pe coasta vesticd » Taiei Centale. De aici ~ probabil Chiar ineepind cu secolele IX — X ide, clnd gutem vorbi fealmente de un ,popor etruse” — ei av inceput expansiunes spre st, penis ee dup aceea si ocupe intreaga regiume « Toscanei Ge astizi, 8k asimileze populaia indigent (umbif) si st fondeze Imai multe orage, Civilizafi etrusca avea st reprezinte temelia Culturis roman ulteriare gi, ia cousecinf, a fotregii mosteniri Shitrale pe care romaaii au’ Histo Europe, ineputurile Romei foray in, in fapt de istoria etrucilor.Insusi numele orapul i Retgla romanilor 337 ty fel cel al Tibralal pare of fie de origine etrsel, gi anume feels al unei ging evusce! Rumlna Un alt eveniment foarte semnificativ pentru istoria Romei antice avea $3 se produc prin secolul at VIII id He, end are loc inceputal colonial de cate greci a ltaliei de sud gi a Sicile ‘Ulkall care au migrat spre peninwulf venind dinspre Europa CCeowal in valuri swocesive timp de un secal, ineepind de pe la Jumitate secolui al V-lea id, au fost tiburle cello, eiburi arte rizboinice, care au oevpatclznpia Padull gi care Ja Tnceputul secolului al Iklea fdr. avenu si constituie © mare primejdie entra romani Dine tote aceate populaii vente aii, cei co avenu serie, int mazea istocie a Romei antice au fost romani, inemeietort Catt eterme, Inceputurile Rome! au fost multi vreme inviluite in legends, dar ulterior erheologit i storie au stbilit eu mul precizic adevirul istoic. In veacul al Villlea Ld. (753, dupa Sstoriell latin), anumitewiburi de ltini,sabink si erusel aveauys8 pnd bazele Romei in urma unsiiajezBeilorfortiicte,aflate pe fale gapte coline de pe malul sting al Tibrlui. Infal, Roma = fost condusi de regi etute, dar ulterior ex s-a eliberat de sub dominaiia acestora,cvcernd teptatinteaga Tlie gi bazinul Masi Mediterane care aven ai fie trnsformalé int-o Mare iateraum, 0 mare interiors in ining teritoria roman, ‘Sub aspectul organizi politic, Roma antek aves e8 cunoased teei perioade distincie: regalitatea (753-509 14Hr), republica (60931 1d He) gi imperial GL 1de-476 dt), Ul, IZVOARE CComparativ ex religile sltor mari popoare din antictate, religia ‘véchilor romani dispune de o Titeraturl sacri sirecs. Exist, in Schimb, serieri ale nor autor, ia general profani, dintre care ‘Yom amin pe cele mai imporiane. Astfel, uerarea De re rustica lui Cato (234 ~ 149 LAH) prezintl numeroase situ si formule ‘magice specifice religiei romane. Tot la fel, un i2vor important tl Constituie luerarea hi Terentius Varro (116 ~ 27 LHe), reepectivle ante opt “Antiguitrun romanaram umanarum et divinerum Wr XLE, din are sa pistat doar un reaumat suceint in Iveraea De civiae [Dei e Fencituhui Augustin, Un alt jnvor pont cumoastere sligic romanilor in cele mi veehi Simpus, desi infprmatile sunt relativ Sirace, apartine tot lui Terenivs Varro, si amume De re nisica Cicero oferd qi el informatiiinvdiferite opere ale sle, cum ar fi De nature Deorim, De finibus, De divinaione $i De legibus. Alte informa: ne sunt ofecite de scrierile literare ale fui Vergiiu, Ovidin gi Propertia, Astfel, ta Eneids, Vergiliu ni-i prezitd pe roi Aiea buni cunosedtor gi mplinitor a credinfelor gi sturilor Teligioase romane, Poetul Ovidia ne oferd gi el informayii despre ‘alendarut roman, Fast, desi acesta acopers doar o jumilate de fn, dia iansane pint in janie inclusv. Mai amintim pe Hori, n'a clini fuerare Cxrmen sueculare descoperim un immn dedicat nei sirbétori eligioase desturate tn anul 17 Ld fn seririle Jor, istories Pliniw cel Bstrin, Plutarh, Polibiu, Titus Livius, Dionysios din Halicamas fac gi ei uneor refer la religia vechilor romani, Prin vescul al TV-lea dH, eruditul filolog Macrobiu bei, de asemenea, o inlerprtare filesofied a paginismului vechi roman aflat lasfzpital su in opera sa oltulatd Samual, tadusd fi in limba roménd Desigut, au existat i scritori cretin care s-au preocupat de vechea religie romana, facdnd apologia crestinismulus care Ditrunsese in Imperiul Roman, init care amintin pe Teruian, ‘Amobiu de Syea Lactanfit, ia Nueraea sa Divinae Institutions, si Ferictal Augustin, in De civitat Dek. ‘Alte izvoare prefioase pentrs cunoasterea religii romenilor riméa, freste, inseripile, monedele, templele gi allarcle care au Sopraviejuit din toes vreme, basorcliefur, statu, pictus, care ne redau scene religioase, sacificit ec a8 storia Hlsoiaveligel IM, DIVINITATI $1 SEMNIFICATIA LOR Muté vreme s-8 considerate, ia inceput, romani ar! eunoseus fuck ,predeistt” sav ydinamic8”, fa eare el n-ar fi aya 0 eonceptic lard despre divintitile lor, n-ar f avut mica, explicindu-g tot ‘eee ce fe fntmpld in lume ca operd a forfelor natu, denumite alii romanioe 339 ei nunisa. Acsse union ar putea sven Seawilcaa pe care 0°74 ast! la anute popula ele contemporane note de ‘ning, oreods, watam. O alae pire, Inplngi de Pld Ge cerettoral #11. Rose side ati fost corn as, de pot, Dumezil care a catalogat drepl npinivigi” bo eel eae The 6 confiie inte iets de aunce i cea de mana Prof. Dunéailapunestercs c, pent romani, mumen ns ave, nici pe departe,semniicsia une fre ifr inperonale iver Teresi voi exp ul ze suen ei. Zell sven un caracer bine contuel,crau adorft separa ined mu eras concep find clatoli,avind sopitdodeode’ sel avents, aa cum se Intimpit in miologa peck In fruntes penteonului roman se ala Jupiter 2eul cerulsi sector tera soci Optimus Maeximes, adc cel ma ban cel msi tare, proton! diva al tomanl, In uina tisboncor incanuone de succes, condvttoni de oy aduccay permanent sscicil im templut fu care domina Capit central Romet Ca ivintte 9 ceruhiy Tupter era teoponsbi de ssemenea, a wremea, find In seelagi tmp zeil plot Uupierpluvis), funetat Gupter tones) a fulgerli Cflpurlis) a ln (ucetia).Ta inure rai veoh el ra Socott gi 2el podgeior fi al rection Dupt oe Roma sjuns ory, Jupiter yea penis desig ae a dani ai, sone hi Mark de nunca ii in veehiol Ballon, devenind tepiat zo oral Utter a devenitresponssbl penn toate probleme romanlog Ein clsfont cu Juno, dar tsiia $2 ea a rat puna complica dectt aceon dine Zeus gi Hera dele vechi poe, Ca Jipiter Options Manus, eh fot impus qi elerlte popone exceite de oman. fn calendarl roman ii erau conser le eta milo Tailor, ele Junona, regina ceri sofia lui Jupiter, exe corelat eu fen pec ager, Nu einai ae fovea tncop oie hal, Ca avis prec a felce Sunona sigan continues faaiilor Lane ani eae tan fain, se mumea Juponius, ea socollces'mai bunt entry elites isto, Deven sgh lat Dupe, mal ext nul fond340 Istria 9 flosofia eligi a popoarele antice ‘Regine, wondd elinari de Jupiter ip Copitoliv. Pasirea ei sacri cr pice, Ggtle nchinate ei au salvat Capito in timpulinvazii filler H ereu consarate zilele de la ineeputul lunilor, calendele. "Marte (Mars) a fost eel mai popular 2ea roman. Inia el era ‘zeul vepstaje! de primfvars, Hindi consacraté luna marti care poeta mumele, De asemenea, el se afla intro strinsi legsturt feu Silvanus, zeul pistorilor. Chiar dupd ce 1 devenit marele 200 ft razboiul, Marte gia platet aceastdveche relate cu agriculura (Cel mai mare dar pe care Marte La fica, protabil, romanlor fost Romulus, intemeietorul Romei, Zeul a violat-o pe Rhea Silvia, pe edd’ aceasta ge afla ta un j2vor, iar apot aceasta fniseut pe cei dot gement Romulus gi Remus. Dupd ce s-2 aflat deest hucra, Rhea Silvia & fost alungaté i sruncatl in inchisoare Ge preoteash dectzutd, dar a fost eliberal dupa ani de fit sli. Le Seurt timp dupt aceea, Romulus a fondat Roma. Pe campurile de bltdlic, soldaii romani iyi sporeay puterea de lupté prin invocavea zeufui Marte. La inceputu oricarui rlzboi, fgencralul insircinat eu comands supremé intra Tn tempiul fui Mare gi 2gilfialancea zeutuistrigind: , Mars, vigil! De alte, Drimivara i tosmna, anotimpuri potrivite pentre Ieeperes 31 Rerminarea Hzbosiclor, aveau Toc mai anulteslrbatori In cinstea Te Mare: Equinia 27 februarie si 14 marie), Tubiustrium (23 ‘marti si 28 mai) gl Anmilusrium (19 octombrie) ‘Quiriou, 2eu Tazboinic, preluat de mitologia romané dint-on mic sabi, a fost ulterior identifica fe cu Marte 3 clrui dubluré foot nial ~ fe eu zeul Janus, Mai trziv, el a fost inclus in fharea triadé gupremé romand, alsturi de Jupiter gi Marte. La hive, Ouirinus efi insemnat yminuitor de lance", dei romani tuwie 1 adoraserd ea genial vegctajiel de primivar8. Duph ce @ fost suprapus cultual fui Romulus, }-00 fost consicrete s&rbatorile fmusle cunoscote sub namele de Quirialie (17 februare). “fans, cel mat vechi zeu al popoareloritlice, era zeul rutror inucntor 91 ieptor,personificarea Inceputuli gi sfgitlyi, Dups fname, ingemmeazi saya ease”. El era reprezentat cu douk fete fave privese in cireofis opuse; arareor, era reprezentat si cu patra fe. Veehii romani il corelau, in primul rind; eu biruinge fs sg Religie romanilor eal izboaie. Astfal, tn timp de pax, upile duble ale templalui eit frau permanent incise, iar in tmp de rSaboi erm larg deschise Ca divinitete « ineeputuritor Gaceputul anului, al zilelor si al oriedrei Incr), Ioi Janus i fort consteraté una ianwaie, prima fund a anuli. FindcS in acest moment al anului oamenii privese att inant eat gi in spate spre anu care a wecut, propuninda-i un nou tneeput Culul acest 2eu 8 fost innugurat de fui Romulus, fondatrat Rome. SSrbitoare lai ers numits. Agoaalia (9 ian) ‘Vesta esa 2cija e&minului catnic, protejand aga cum ars Versliu, focul vetrei, Socotité fies n zoului Seturus, ea era 0 veehe divintate italics a foculu din vate, find identifies mai ‘draiu cu zeifa Hestia de Ia vocki grec. ‘Tn genera, dvinitjile focua: din vate eraa necesare tiburilor primitive pentra# menjne foul sprins ehir $i mai tei, evitinds- fe astfel dificultatea reaprindett alti foc prin frecares’lemelor. Setele romane din vechime avemu si cite 0 vatrk comunk cu foc Constant in central satuui: focus publicus. Pe veemes regelui Numa Pompilivs, focul sacra era aprins chiar de Ia soare, cx ajutoral unei oalinzi concave. Dupa' cum consernes2s istoricl Plutrh, tot sub regele Numa a fost constmit gi Templul Vesti slujt Ia Inceput de patra vestals; acestea era preotere fecioare (Vestalis virgo), avind inte atibujt si grje intreineré foculsi Secru din tempi 2eiel;vestala eae, din neglijena, il lisa #8 se ings, era biiuih ‘Minerva era 2eifa mestegupstilor,qinfei,artelor si poezie Asemenes 2etei Atena de It grec, care 4 apirut din capul lui Zeus, tot la fel gi Minerva a fost néscuti de Jupiter fara vreo contibuyie din parte mamei sale, Numel ei se coreeazs, probabil, cu cuvintal ltinese mens, ymin”, atone". Ee era eprezentatl fu Scut,coif gi armurd. Degi cata ei in Tala er larg rispingit gi fra, probabil, de oxgine etrusct, totyi ea apare doar Ia Roma ca simbol rBzbeinic al oragusi. Ziua consacraté ei era cea de 19 tare, iar sisbitoaren in cinslen ei se numea Quioguatrus, la 3 participau mai ales mestesugni artigtig tineretal. Cu aceasts ccazie, tinerii aduceau bani pentu lect (minerva), erau aduse sacrifici gi se desfigurau lupte de gladiator342 [storia si ilosfia eligi! ta popoareleantice Venus (lat. venus ~ frumusee, grate, farmec) era zeita frumusetit, ocrottoae in perioada arhaicd a vegeatet si feria, Inacesstéealitate, et spaze gi ca ocrtitoare a gridinilor gi livezilor, patroant a abundente! flrale si vegetape nafurt. Dinte plante fi fra consacrat mirtul, iar dintre pls lebedce, Diana, 228 itlicd aphaicl, era protectoarea matemitii, dar patrons gi renaglerea anvall a vegetsjsi. Ca 2eits a Luni, aves fpitetl Diane Candelifoe (,purttoarea de tori"), find sumits deseori Diane Cucina. La tceputul erei noaste, consemaim 0 ‘oui varianti a acestei vechi zeife romane, sub numele de Disna ‘Molla, al'eiei cult se rispaadeste in Dacia Romanf, dobtodind ‘9 nou atribujie: patronajl abbinelor Acest luce este explicabil, de altfl, dack aver in vedere cd atbiadritel ea aici une dine fndeleticrle de bezt, Fortuna, zeije abundenjsi si norocului, ere reprezeatatd cu ‘chit Jegai, spre 0 simboli2a destin otb, Tinea o mind pe Sestinele universului, far pe cealalte pe Comul Abundenfel. De fapt, sceasts imagine era ginditi cao slegorie ceprcilor estinului, norocului arbiter, sensei si nesansei, intrest Fortine ‘2 ajune 2h patroneze mai tirzin in cull Toman, pe de o parte, hhezardul, indiferenja gi nesiguranja destnulu, iat pe de alt parte rorocul 91 manifestrile bunavoisjes divinitai. in call roman popular, Fortuna era implicit si zeta norocub injot, + guns, a cigtgurilo, dar ji 0 2ei8 invocats in oracle (Cult! siu este prezent gt in Dacia Romani, aici find cunoscu sub ‘mumcle de Fortina Daciarum (,Fortuns Dacor), Hindu consarate ‘mumeroase temple, cum ar fi in Sarmizegemsa sau in alte ore. DDesigur, mai erau cinstite salle divinitii de o importants ‘mat moa. “Astéel, amintim pe” Vulcan, 2eul fouls, faurtorat ‘ammelor; Neptun, zeul mirilor si protector cailor si al exerifilor de cavalerie; Mercur, protectorul comerjului; Saturn, zeul seminiturilor $i protector al siracilor; Faunus sau Lupercus, protector impotrivs lpilr gi, mai tain, al plgunior gi fecunditi Ssnimalelor; Liber Pater (Bacchus), 2eul visu si al vifel de vie, © asimilare a lui Dionysos de In grec et. Rellgia romanilor 343 De asemenes, vechit romani cinslesa gi o serie de diviniai tutelage ale oruli intre care smintim: pena, care supravegheat fi asigurau prosperitatea fesirei case; geniile, care protejau pe Fiecare om (fecare om avea un genius gi flecare femeie 0 juno); larii~ ttelau locurle unde tliau gripuri omenesti; manii — sulletele strimogilor IV. EROM, MITOLOGIA, {n Rome anticd, cultel erolor 9i mitologia nau eunoseat ammploarea pe care au avuto, de pildS, in Grecia antl, Acest era s-ar putea explies $i prin Taptul ef maitologie romani a fost coplesté de mitologia stusing grecesed ‘Mita! iatemeierii Romei este deosebit de important pentru Ingelegerea religiei romane, aceastd summa mitologicd, si-i spunem aja, reflectind totodati anumite realitai etogratice # sociale din acea vreme, ‘Age cum am spus, Romulus si fratele siu geamin, Remus, ‘rau fil zeuhi rSzboiului, Marte, gi ai vestale) Rhea Silvia, Ca pedeaps4 pentru faptul ef rimasese insarcinati, Rhea Silvia a fost inchisS, iar cei doi ft au fost aruncafi in Tibru, Aruncagi de valuri la mal, eau fost preluafi gi alaptafi de o lupoaict, care era considerath animalul sacru al zeului Marte. Mai tzu, ci au fost Isl de elite pistorul regal, Fausulus, care i-a adus aces gi i ‘erott Impreund eu sofia sa, Romulus si Remus au creseut gi au evenit sBzboinici vite, Inest mull basbayt sau exprimat dorinja de @ wai sub conducerea lor itrun oray nov. Acest orag aven sf Fie Roma. In impul fondini oraqului e-+ ajuns Ia o disput eprigh Intra i doi fin care aves #8 re toldeze su moaties tui Remus a fel a ia aldtea ale tradi, endarea wou! orayreprezint, ib ‘ps repecia cosmogoniei. In cazul de fa, stcrfcarea hai Remus de cite ftatele siu Romulus ilustreazd sacrificial cosmogonic primordial de tip Puruy, Yinir etc. Prin jet sa ia vatra Romei, Remus avea sf asigue vitoml ferict al Cetjit Eee, adiednasterea Poporului roman si venitea hui Romulus Ie donnie,344 Istora $i florals eligi! ta popoarle ance ‘Dupl 40 de ani de domnie, Romulus avea si dispard in timp ce ingpocta supe sale pe CAmpia hi Marte, 2 stimit vintl 5 fT foat Tat de in nor pe parcureul furtuii care se deans. “Asa comm em smintt, mitologia romand a preluat mole mituri gecepi De pills, Hercule ~ dps numele si grecesc Herakles BrP fost asimilat de romani si sa alto practic, pe tlpina unei Yeehi diviniii taice a abundenfel recoltelor si vitelor. Semize Dinefietior, et ji ajuta pe oameni in nevoile lor, fiiné invocat totéeauna Tnainen plectiler Ia drum. De asemenea, se depuness Jjurdminte pe mimele fu (me hercle) si i se aduceau ca ert, in fata de 12 august, un taur gi 0 Junie. "Alf: erot imprumutat tot de la greci era Castor si Pollux (numit si Castor’ sau Dioscur), De un cult deosebit se bucuray nai ales din partes cilrejilor care, pe data de 15 iule » Bectrui fn, participa Ia 0 fastoasi cavaleeda prin cetate ping 1s tempiul tin forum consacrat Castorilor De fap, cu acest pil aven Toe fo comemorare a impresionantei cavalcade # Castorilor care, dups Tcheieree lupci de la Regillus, au venit in goand spre ceate ca sf amunfe o mare birt fa urma rizboiu, V. MORALA fn ansamblu, principle morale reflectd intocmai stadiul de cultura, civilizatc si, binenfles, cel religis dint-o pesoads sau Sita, Inte altele, elsStria, familia, dar s}relaile eu sciavis, att Ge prezenfi in socictaten fomand, aratd clar eft de mont sau de moral erau veehifromtni, eit de apropiatt sau cit de indepiratt frm visa lor de 2i cu 21 de ceca es Te cereau zeit propat sau de teen ce cerenu of fngii de In acest ‘Cisstoria n- fost indiolubilsniciodatt ts somani. in primele socole ale Romel, dacd repuirea sofuli de cde soit posi sub uiontaen Tui era 0 absohth imposibiitate, in schimb sepudierea Sofie! de ede sot reprezenta un deep indiscutabilInseris in poterea jnvestts Ini asupra, ei. Numai of practica, desigur t interesol Subiltagi familie, adusese unele corectur) in aplicarsa acestui principit. Chiar pnd in veacul al Tiles i.dHir., aja cum 0 Bemonstrcazi multe exemple din tradiie, epudierea er in fap lila romanior ea trict subordonatl uel grgell « femeii, judecath gi condamnatt jotrun consi fnut de familia sorlu. Ca toate acesea, 1 sflrgitul perioadei Republic, in timp ce birbett uzurpaserd dreptal de a Brule dup bunul lor plac edstorile pe care le incheisserd, 6-4 fjuns ca marigjul s4 acorde acest crept gi femel " vechime, tél even crept de viata gi de moarte asupra copillor sii pe care fi putea malta, ucide sau vinde ea sclavi ‘De ssemenes, el avea droptul de efi repudia copii now-nlseuf, ‘expuntndus gi plrisindu! in stadd, De la sil Republic, mamei i se ecunoscuse dreptal formal 1a respectal eopilor ei, In egaltate cu tall, De ssemenea, petorl fi atibuia deepal de supravephere a copilr, at in cazl wei tuele cit gin ocela al une tele comportie din parte sop privinja capil st, patr familias nu mai are acum dept de vinfs gi de moarte acordat de legile sacre considerate rogsle Desigur, el poseda inca orbilul ,drept", care nu va fi anulat decat tn anul 374 &.Hr., sub bineficitoarea influenji crestinismului, de a-siexpune noii-niscuji pe rampele de guncaie publice, unde mureau de foame si de frig, dacl vreun tredtor eu Dictate nu venea sii culeagi gi Si- scape la timp terior, situatia se scbimbt, are loc chiar © emancipare a copiilor Sunt nenumarate exemplele tajlor de familie a cdror faviortate mu se mai manifest decit prin indulgena gi ale copilor care, in prezesfa pirnjlor lor, tress Jn voie, ca gi cind ar fi propril lor stipéni. De piléd, Plinius cel Tinds, avind cisitori Sterile, ii dorea ca fit prictenilor sii si se bucure de independentt fn comportar, sfa cum cl n-ar fi refuza-o flor sti, intrucat © asemenea comportare devenise obignuité si finde, pentru oamenii cumsccade", ea finea de buna-cuviinja. Din pécate, © [semenea emancipare a condus, de multe ori, si la excese. (ats problems care reflect Sntocmei motala vechilor romani, arg ovolia ei in imp, este acece a selavii. Pe ulima tapes @ jerathiel sociale te aflau selavi, al elror numir a crescut enor in urma rlzhosielor de cucerte. La Snceput,reginul aeeiorselavi era foarte dur, mai ales ef, in afaeaprizonerior de rizbo, rindurile fcestora — de ordinul sutelor de mii erat ingropate de hoiEE 346 storia s flsofta rein Ia popoaree entice ‘ping in flagrant dee, inceniator, dezero, debtor nslvai, opt vind de pln Lore. Selavel putes vind, dra sat oxenie sn testament de cil au are even asupa i rept de vais de moat de sapien) es aces In tnbunele, nu putea poseda Dunut, iar Seem ut re aves ell o vale jurdt Tongh spre siya Republicii. fi de-a lungul perioadei Imperiului, situatia acestor Reritltt swoarel se a imbunii simtr. Scivi publi demon gray eth publice sau cra io adminis ch se eens ca sla Ces parca i chin, Tema se can acteele meyeyopieyts ale tips, seu fn ae ecto ntercatene cl cx ce apnea fair areca a cenu o val eoportabil, Mat propre avead meee Te SOD pi hi 1000 de scl. rita, de asemencs, 6 a5 rank etal de lor, repezenind medic, Meri, oameni de in, Serta pedagopl, muzica te vi. CULTUL 1. Locurile de cult ; eS eal nlior popoare din anit, In eet vec rom ujvugenu ula pnp, pester iy Sn gerd, pin tat CRclone, acolo unde ef eredenu cB s-afleut simp sec espa: Antin anel, gros i Feu, nomi prez EON de nord-vest Paitin, unde exit wn oe aor seat luperi in sep pros imposes tpi Se cul per Tite pidurci gf bonchete sere cms consarle ea senile agli Pe pars, au fost cose aa BN Jeinal nt dupl model templelor case si Sol, daph ace sl eclor greet * ‘Templul roman era, in general, de dimensiuni mici, aves na ee cn conse pe uh podium iat de pat arepunshia Ss werd de colone, irc acer fu 0h Stil zevle reapecty, ea neon de colons eee een to eda i Us exe in ast 06 ‘comport Peabene pont ast al Forme Vinly at fs ential ain “ Religia romanllor aw Forum Bosrium din Roma, vare are alttut un alt ip de empl, reula, fncinet zeit Vesta ‘Una dine cele mai mari capodopere ale antichitiio rerezint Penteonul dia Roma, ,templul tuturor zeilor”, cel mai bine ‘onservat cs! mai celobra loc de cult (aldturi de Coloseum) pe fare Iau lisat romani, A fost ridiat de cde Agrippa (ginerele Tui Augusts) in anul 27 SH, apoi distras de un incendiv (80 Gite) $i reconstruit de impératal Domiian, reconstuit din now de implratel Hadsian dup un alt incendiw (10 dH), pect ca, fm ccle din vemi, a fio rentauret de tre Saypirafii Septimus Severus gi Caracalla. Acest temple se distinge totalmente de tsbiteture Lemplelor precest, are © fort cireulard si este precedat de un vestbul (promaos) susfinut de 16 coloane. Joterion si preznts o armonie fio simplitate perfects. Diamewul este egal cu fnslfmea: 43,40 m. 2. Sacerdogil 8) Persoanee destinate cultuui se grupav in colegi si confer Cea mai inalté institute colegiald era cea a pontifilor, care a fost Ingemeist, dups tradifie, de cate rogele Numa Pompilus. Inia, pontft erau alesi prin cooptae, apoi prin avizul unor comisit Speciale, dintre oameni cei mai invifyi. Acestcolegu era compus, 1 inceput, diat-un numér de 4, apoi 8 gi in seit, 15 membri, i indeplinind func{i teologice, dar fi de juriqa gi istorografs Pontifti tstocmeau calendarul gi toste ritualurile de calt; et consicrau edificile publice, vegheau ca toate legile civle sau penale s& nw vind in contradilie cu cele religioase, subileau formulele rugsciunilor $1 invocailor, conduccau gi supravegheau toate celelalte colegit gi confrert religioese, hotireu adniterea 84 fu a unor ze atin Im panteonul roman ete. Colegiul pontifilor era prezidat de cBtre pontiful supsem Pontifex Maximus) cate era ales, pe vat, de cite ceili pont El locuin in For i, azemenea consulilor, avea dreptl la o escort de lotr, Sub autoitatea sa direct se aflau sacerdoit Ds’ gi feciosrele Vestal. ')) Flamin (Oamines) erau preogii unor anumite divinii, ei se ingrijeas de adveeres jexfolor pantry zeit espectivi. Exist,348 Istoria si losfia eligi! la popoareteantce in aceestd categorie, 15 flamines, cei mai importani find flamines zmajores: cei ak lui Jupiter (famines Dials), i hui Mate 3 ai Iai Quiriniue. Ca semnifcatie, laminit se spropie de brehmanii din Vechea Indie, day ei ni forma o cata. Ei se distingeay prin Costumul Tor ital 31 printun mare nimi de interdicil la care frau supusi: an flamin nu aves voie si se Indepirteze niciodatt ‘de Roma, au treba $8 poare nici un nod in ambracamine sau fsovpra se acd un om fn lanfuri intra fo case sa, el trebuia sh ‘libereze), au tebuia sf apard gol in aer Uber, nu vad8 arate, i nu eflireasc8;trebuia 88 eviteatingesi care arf putut mdi SH evite contacil cu mori sau cu coea ce evoca moariea er Tn schimb, penta flaminit li Mare si Quitinius, interdihile ru erm ag de dure, Se presupune ch flamen Martinis ofcia tn Cadrul sactificulul calls, oferit zeului Marte Ia 15 octombrie, far lamea Quirinais im curl 4 tei ceremoni, dine care primele Gout — sirbatorile Consualia de vars, la 21 august, si Robingalis, a 25 aprile ~ erav legate de arine. «) Tot in eubordinen si supravegheres lui Pontifex Maximox se aflau si vestalle, Tecioarele consacrate templului zeifel Vest fn numar de 6, cle crau alese de marele Pontf dint fete sub virsta de 10 ani, din famille nobile. Pe parcursul celor 30 de ani ‘At dura sacerdojiul lor, vestalele tebuieu sf-gi pastreze hevondijionat castes; in eaz contar, ele erau Ingropate de vi Fle tebuia af se supund la nemumarate interdict, dar se bucuras totodata de multe privilegi gi de 0 mare autoritate, Cel ce ofenss fo vestali, era pedepsit cw moartes, jar un condsmnat la moarte, fate aven janst si iniflneaseh o vestala pe drumul spre locul ée txecutie, fa imeditt graft. De asemenea, cle primes totdesuns fogate daruri de In implrafi i locuiau In apropierea Forumului intron fel de ,minastire", cu gridini splendide. Sacerdoful vestaelor aves a8 fie desist abia in anul 382 df “d) Un alt colegin sacerdotal era cel al epulonilor. La inceput, ci cru in numir de 3, apoi de 10, avénd ca principall secing frganizaree ceremonilor Teligosse publice, e banchetelor sscre Si in fine, 4 celebrelor jocuri publice (Ludi Romani), marile Spectacole tentrle, de eire 92 amit, eligi roomanilor a9 ©) Ua colegiu important era ecela al eugurilor (augures), Ia fel de vechi 1 de independent ca 9i colegial pontifical. Seeretat Gseiplinel augurale era foarte bine pastat..Rolul augurului se finite, i general, In & descoperi daed un anume proect (de pildS, ogerea wu Toe de cult sau a.unul sacerdot ete) era pe placul Shai respect. Cu timpal, ine, deja de pe la sfiyital regalitii, Zr'tos invoduse te Rowm y dif tehnics divinatorit de origine recessed sau etrusl, : ‘) Alsturi de auguri consematim colegiul baruspicilor (haruspices) i chrai sacerdofi ficeau preziceri cereetind friruntecle animalelor aduse jer, in special ficaul. In acelagi timp, baruspiciapelau la 0 mai veche tchaica etruscl, dar de brigine babiloniand, consultind diferite cAmti care confineay Smerret si eguli precise. In periosda imperiui, acest colegiv ten Tn componcaji un nunBr de 60 de experi, care s-au bucuret ‘Er inule simpatie si consideriie din partes tmpErajlor pnd tn Sccolul al IV-lea df, Tot colegiulu: beruspcilor poate fi ssimilat ‘lun al colegiu, compus din 16 bacbai inva, care avea menires Sea contola torte cultele strive infiltrate in Roma side a consults, fe imprejurtt excepfionale pent sta roman, renumitele Cis Stile” Ele confineau, in Tap, oreclele legendael profetese din Colonia greact Cuma, singura fermi de oracol admist Ia Roma. Pe lingh acest colegii mai exsiaw gi 4 confteriireligiose ‘Prima «fetiallor (fetiles), numra 20 de membri, bn cunosedtort fa relapilor ev alte popoare, ai problemelor juridce si sacre legate de acestee, ai problemelot privind rizbosicle si tatatele de pace. fn atributiile lor intrav primites, gizduires si protectia mbusaderilor, exttidaten criminalilor, atribufii care aveat mu oar un caracter juridi, oi $i religios. De pild, uml dintre acesti fetal avea in atribuje ofcievea unor nitualuri religiose legate de 0 declarjie de razbol {) Sali, preoiizeului Maite, Yotalizau 24 membri, imp&sii duh grape fe elte 12 persoane: pasta’ i collin. Bi se ocupau lie jocunle ji cintecele care insojeau male sbstori relipioss. Ta calendele Tunii marie, de pid, cod Insupi Pontifex Maximus ‘alucea un setificia pe Chmpul Isl Marte, ei stribitens orspol in350. Istora si filosfia reli! ta popoareleantice as Ge dm, cipal comune de ribo, cntod catere etn loving tn mau cn ae 1 Scape cot ea anes (Lape), repress © contest hn tu veh, clades Sep gb. ‘Sh nfl tametr de of spre acy ep Enon, eat srt Copy, tn 13 Roar, cla Pts, ee are de ite mele nla nse, coa cen = ‘Serine cf snes er fst de ste ‘S"hatt all (aves arvales) ene 0 contri conscrett seit Den Dit wip poducivia agricole, fing hurt 12 Sion Const sesotchar de tpi, cones oreamiza fn ret Ceemonileaprere tm cine ee amit, cee ‘oq roicon canis selipoae tute pabtice clot pub cons, nia, din roi, von ras oe cena . 3) Roglctunen (recto) ves un crc mai, notype care oe nobis rots tocemia fee reels da sche SES homme Sind In post, su cal eapent de SSAct otetama steno is ore region, a cll er ee ene mart, Taal nnn, pico romios 2 emals seach ips de ive ste, mini se fe eterna sort iar ce proto cnet io form domaine spoil rugiciune solennd, supplicatio, impusd poporalui de eftre senat fn siti excepfioale, cfnd romani se confruntau cu calamity publice, epidemi, foamete ete, La aceasti rugiciune lua parte Free poponul, e& dura msi multe zie, pile) cu care romanti jntrau cu rammur de Iau im templele deschse,flceau libsit de vin f ardeau tamdic. ‘) Votul (votum) reprezinté cel mai bun mijloc penta a putes fi cagtgate bundvoinja i ajutorl zeilor, Cei ce depuneau votul promiteau, in schimbul scestor, offande, sacrficii ete. Voturile Fublice era oficiate de etre mapistai, sista de pontif, consting Tadeosebi in angajamentul celor ce gi le abumau de a oferi zilor Vietime pentns sacrficl, prada de rizboi, constrcii de noi temple, Religia romanitor ss jar ceremoise ee. Vol pblie we depunca ncaa excopnae eboai, rz io vine pop, moiente de camping i vas ‘mor personal consrme te. Cele private, In sein, ra ceaziomate de difrte momente mai die dn vis elt ex un tare gad de ise bol deosebie, nate ete In general, Yotule fra ics pe tiie, find depts pe genni Sal ‘otal public cel mst senniicatv era denunt spimvara sft” (ver sacrm), in bow cin cro comers Dil tote frctele de primers, snimetsle pi camonit neal pimivare ‘Auneiclnd’se punea problema unei reuse foarte importante Th ‘al se apeaIs'un vot special, devods, care lnean scicrea Propet vil in seopl aes rosie ©) Lastrafie ustatones) represents un fel de creare a nut cere maps, im adil nel proveaiun specie, Ofcndse ifr ritual, se contra un amumit cere magi tn jurl une uni sau zone, ceéndae protete zellor penta aceasta, De Roma era inconjuraté de 0 2008 suri a chet grani foincidea cu zidune oreuli, purdnd numele de pomeriu ‘Aci clad romanit fonda 0 colnie, al Int geno brads de deimitare, conform vast tal pest, roprezeatind viel eran, pl baat aren nro vo, oda, Semniicaia idutor geri sau colonici Cd pulang in Toco unde, dups acees,aven aie pasado pours a ragl, cl era ridicat pe sus ntenupindinse breeds) Seemifchnd fap Gf pe acest pourtl putea cisia fron Protea repli ome cra reactualiath permanent cu pj wel sibs mite Ara ti Row rl or it ve 0 ai a rifle era si oral punch seta ula sscrifea, tn ats, evensemifeain de icra, wn cava cle ined din Veebme, inser asprin toma Coit eis fsa educe monfcul ate divine, iar ceca co rocurd acest spor” ete animal de jen, scr In sine. © 2 dova nouns penis na sacifea” ca inmolre, care proving tia mol sls inn 8 piu amesecats cu ste cre se presen Pe capul snimalclor pert sterifica. Actul sacrificial avea fracerl un ospih cman penta 2c! 3 camen352 ‘storia gi Mlosofia reli! Is popoarele ante Tusa, la vechit romani, sari de cerere (postulationes), de inpigite (hestiae. piaculares) si consulcetive (hostiae be eeraivac) Excepting secrficile primiiale (primele Sucte, ‘etmele cereale ee.) career adute ca oftande, extayseeriicie Premegcave,singornse 91 nesingeToue, constind din enimal Pichi covesle, late, miere etc. Animalele aduse pentru a casemate cpilor lebuiaw af nu aibs defecte fizice, sf aibi o eat vdvts, 0 anumitdculoare. Vechit romani 2 ads zee green tioedl gi sacifieit umane, dar senatol a intersis aceast practca in anul 79.148 TE Riturte particalare ries te cyt paganism, cull particular, condus de peter amsns sr pat sutonoria gi importants ait: de cul public: rm Bae de aces, ns, ca a cuposet mai mere ua Se Goan cual pastular, ofciat in jurul cminului wee sufert sony majoe timp. de doufsyrezece vac de isoic romani, ear iainin ariand, foctl din vat rprezent centro eat i senatreat stimente zinie, Nort de tei ori pe Tun et care adresa. pensfilor§:lanilor, personificss mitco-itsle ale Gumoriion dar 9 ii genius, un fel de ,fnger plzitor” ak fiecdrei persoane Trimet deosebite, cum ar fi nastrie, aniversrile et. case cca meds eu ghitiande, objctele de calt cele mai famotse ca eee afd $1 em Adu un sacrificia singeres. Ofciantal SE allot imbréca, obligatoru, o toak ab “neigh Gnu nud rile de Ta nayeres copiului dupl ce (i ach it seconancuse ca fal sh, aves Toe czremonia puri act i Joie, copiul +36 aiden un mame gi | se attra de Gat 0 atta (Bul) spe a prea de puteie ull, BEE Be ca occsth amulets pink invita de 17 any ir ftle ples Cand se efsitorest jl 4 es Sfeoliea 7 ani, baat i uma tt, jt fetle mama in actvtle poupodarest. Cind fmpines vita de 17 an, im cael acti nit religioase,tinirul era dus in Forum si fnseris in woe SStgenitor; ev sccst rile, el fmbrien toss virls” (loge vise rte» fat cf deveniae deja etsean roman, dnd ke Religia romanior asa ise mumele complet. De scum aves dept 6 ia nae como Ge org ee apt pent i ein poses snd ti Citra si lege vitor sof, respect vitor so © hor pin AEs SSE aul lls ncn Comet pr care proven Gis cnr e eg 0 me cae, Aca Cn frebuin sl ibd loc isnt ca sop 6 mpint 17 ani aed Iruinte de a evens cetjean roman. Ceremonial efsioie eps itd mere ia regen, oe Gio se aflau momentele sempdit conractulus i inpreandsi rrituale a mainilor celor doi tineri. aoe 5 Magia a inept, roman 4 romani erau un popor de frat agicultr, ca se ste pps docrte I aca anaumite sie cu exneterapotopeic. 9 puresiontstetv in sop Crs ah seine eaten pe nee ul dm case, grjeur sau de. pe ogoare, pen inltirarea frjelor Scr. Eo tof de ul magic pave, jet formule de rugichne, da stot fl de alle ate magiceviliate In'pegtire chnpurior yi ogorelo, le isnot gt rool, i protetea csclon curr, sau i sjezarn une pice de Botat feomins), nine e lucene de inten, Jupiter primes tn {Sirti stal apie ofan constind fm mere st E's! pomlor se serie an pore, areola fetlor tora aduse ca jets un puree, face pra i vin ose acste ‘Sc nd ct cacti Sm ni eb Sau Si tel ean ark ch tr mage, Aa ae oe multe sibtor eare aver coaster purstr care It incepat, nu erau elcova deed tur magice. Amintim, aci, Pails Gi Gye) #1 Laperatia (15 Tetras, sérbator le poorer, set acpi nets ult nner cee ipoctvs ploy spot Robingnlia (25 apr), penta tcl tceciv we ble teen! Gta, ceaah Fai ea augunun Coat Gl), cod er seo EHnl ropit penta fi proejete rezcle solae care aduceat binecuvintares teminjelor,384 storia g Mlesofla reli! la popoarele andee Pe lingl accasti formi*de magic, predominant agrars, contemnim si agasnumita magie ,polives”, resinyiti mai ales a planvl viewli social-politice, canditie indispensabil pentry Prosperarea in acest domeniu, Actele magice de acest fel preaupuneat 0 acrivie impinst la extem din partea oficial, ‘Anumite eri din prtes acestora puleau compromite ay rumaitritl fn sine, ch puteau peilita chiar viata statlui ronan, De pid, di reletarea ut Valerius Maximus (Fxempla Memorabilia 1, 4) aftim fc un preot, pe mume Suplicius, a fost destiuit din funcfia sa Sacerdotala, Intucst na ezut boneta pe eure © porte In timput ‘ducer uni sacrifcin, Tot In fel, 0 alegere de consuli a fost {nvalidata, fiinded conducStorulceremonialului, respectiv QrTiberius Gracehus, a declarat eS, din gregels, in timpal rituals stcru, tra folost corul prserisrtuaie (idem, I, 3) “Tot de magia polities” jineau si nenumdrate obiecte sacre, 680 sesmificatc apronpe fetigist, inte care: arme (fae, seutur, Seaguri sau chiar plete 6. Mantc act Ie vechii greci cercetarea oracolelor avea un caracter ‘ai mult sporadic, le romani, in scizb, mantica& lust o infjare {ehnieé, aga cum era la babilonieni, Exisla wn colegiv special Cconserat mantic, augures, ups cum am msi amintit, avind ca fsarcing inlerpretarea unor semne considerate ca divine? fenomene ‘exept, cintecal psirilor et. ‘Gavéntul augurium provine de la verbul augere ~ a fnmul pari, a crest, reprezeatind o ceree pentru binecuvéntarea recite, 51 penis pice. Astfel, Cicero, im lucrarea sa De legibus (il, 21), Consemnenza faptul ci tacerdofii tebuiau SB Implineaset un ‘augurium pentna vi, piguni si sindlaten (Salus) poporulul. Mei tirzia, colegio! augurlor reprezenta instanja suprem’ Th toate problemele legate de auspcis, adicS de semnele wansmnise de 2ci Drivind un act care tebuia savargt sau mu. Aceste auspicit, de fare funetionais romani fineau seems in tt ceca co infaw mai {mportana iyi tu prototipul in zbor ptirlor pe eer ume de cltre Romulus ca semn trimis de 22i (Ge fapt,cuvdntal auspicium ngeamnl cbservarea zborului pasirilo), Titus Livius povesteste Religin romanilor 355 ci att Rommas pe Palatin eft gi Remus pe muntcle Aventin au delimitat tehnic un Joc consecra, un templum, ,pentru a examina ‘oral péshilr”, Pentru ef zeif, sub a etror protectie se afleu ioeurle respective, puteau alege prin semsele lor pe acela dintte ch care va confer mimele siu noului orap si ve deveni reacle Sau, Se telateszA c& Remus 8 primit primal auguriam, primul Sen sa8e else, gi somnul a fort deja eomunicat definv atanct ind iui Romulus i-a apdrut pe cer un numir dublu” (l, 6 69) upd aceea Romulus a fost consacrat ca rege ‘In timpul regelai Tarquiniue Superbus (sec VI ir) au fost suse la Roma din sudul Iafiei, de la Cumae, Canile sibiine, Cisji-de ghicitorie, consultate de quindecemviri in cazuri de ‘alamititi, expieri gi purifcdri, De altel, interpretirile date de scejtia Clrpilor sibiline aveau sf ait © putemicd inrurce asupra ii stata réman Vil, CULTUL MORTILOR In oredinja romanilor, sufletle eelor rSposati (Jares, manes) coau pe mai departe ©” viait aseménitoare celei de pe picint, Fie in mormant, fe fnx-o repiune subterand obscura al caret stipin a monstuosul 2eu Oreus. Aceastdimpatijie a morjilor comunica fu Tumea plidoteand print-o grospi ficuu tn pamant (mundus), fMlaté fotdeauna In apropierea orapului sau solului respect 3, ‘stupa cu 0 plats (lapis mana). In fecare an, a 24 august, 5 tctombrie $1 8 noicmbrie, accasl pial era ridicatl, pentru a se fei posibiitatea sufletelor decedailor de a-sivizta rudele. ‘Romanit practioau un cult regula al stramosilor mori (avi ‘parentes) sau marilor (manes) Acestora ie erau consecrate dous Sirbator principale, gf anume Parentals, in luna februaie, $1 Lemuria, in mai. Cv ocazia eelei dint, magistrayit murgi mai puriau insemnele, templele erau inchs, se stingeau focurils Ia altare gi nu se ofiiau sungi, dups cum areté Ovidiu (Fast, 1, 533, $57 ~ $67). Acum morji ae intorecau pe pémint gi 26 hrineau cu brana de pe morminte (Ul, 565 ~ 576). Lemures erau sufleele morjlor deveniti stigoi si veneau printre cei vi ca ef le feed ro. Cu ocazia etvitoni Lemuria (2,356 {storia $1 Mlsoia reli Ia popoarce antice 11, 13 mad, ese Inorceau gi vizitau casele rdelor for. Pent 8 i inpca gi i opri al ripeased pe uni inte eet vi, pater familias tua seminfe negre de bob in gurt, apoi, azvirindu-le imediat, rostea de doud or formula: .MB riscumptr, pe mine si pe ai mei, 8 bobul acesta": Dup aceea,lovind puterie un obieet de bronz, fepeta de doul ori:"Mani ai plrinylor mei, plea!” (V, 429 — 2), Romiani credeau o& strigoi venti si sugs singele rmasi fe repencan la seminfele de bob si, datorith puterii magice & fuwvintelor repeate de douk ori, se dopirtan de cask Riturile de inmommdntare mu se deosebeau, in genere, de soelea ale altor popoare din antichitate. Existau, totusi, si anumite particuarti. Astfel, muribundal era sfezat pe plmdnt, un membra Er fomiliel Wr sSruta pe gurk cind i idea lta suflare, iar apot {ei din cast fl strigau pe nume. In contiouae, era spilat cadavral, {ins et) mirodeni, inbricat gi agezat pe un pat funebre fn_jorul ‘cla. andeau ficli gl se aprindeau candelabre, dupS ce fisese Sting focul din vatr ip sen de doliu. Acoperit ct fli si eoroane, frapul cr apoi expos tmp de 2 — 3 2ile implrai era expusi 7 ‘3ie); oameni saci em famormintli chiar m noaptea urmioate. Funeraille celor bogsti sau ale demnitaritor avesu parte de 0 jpompl cu total special: cortegiul funerar avea in fof céntreji Bin faut, com i trompetd, purtitori de flit i bocitoare de profesie, Grupul urmitor era. al celor care purtau mégtile eimogilor celui riposat, migtiplstate In locuinja sa. Apoi venca Siero! Gu mortal expus vederitturoe gi familia, Femeie, imbrlcate foarte sobra, igi rmalgeau_parul in semn de dure ‘Dupi inhumere sau incinerare, cel prezenfi gustau ceve inviting si pe mort ja parte le mast, Ti cereeu binecuvintarea insite de a plea, igi Ioau cimas bun de la el prin cuvitele "gnive, Sancte parens!” De obicei, pe pietrele de mormént se Jpscripiionau faze augorale, cea mal obigmuth find: Sit tbi terra levis" pentra @ upura igiren flea din mormint gs ue prtte le mesele date de rade fa memoria sa ‘Slavil 91 oamenitslraci eraufnmorméntati fn gropi comune. CCimitice comune erat 3i clidiile (columbaria) cu pereti avind felurtenige pe care se plstrau Umele cu cenusa celorinciner Religla romanilor oa fn gevere, tate corporaile pf constuiau flecare un columbariu proprit. Marile famili, nobile sou de mari bogitagidispuneau de futsolee impundtoare al cSror interior era in aga fel amensiat, tacit ef poatl uslizat§i penta difesite euniuni famille ln jurul Jor se alan gridini, unde Se adunau rudele gi prietenll decedtulut pent banchetele funerare. Maile drumuri care pomest din toate fale orajeaveau ingzate pe margine monninte fi maucole fastuouse. ‘Axel, primal loc fl ocupe Via Appia, ale clei ruine de mausolee impresionesak pink astizi. De asemenea, pe mari suprafeje din intenoml si exterioral Romi se tnindeau celebrele cimicre subverane (catacombe), dispunind de eapele gi bisrici din perioada timpurie ‘eying, de mumeroste petri murale. De prin secolul Hr, aici romani crest assay la slubele dye. VII. ASIMILAREA ELEMENTULUI RELIGIOS GRECESC In general, contactl cu religi si cultura greceasci sa ficut pin sucul Kali gi Sicilia. Poporal roman nu putea ignoratrasiturile fuperioae ale religiel grecesti, Aste, inca de timpuru, chiar din petloade Regalitii, o-a ajuns In asmularea unorelemente religioase freceyt, Iueru care avea 58 joace un rol important in cadrul Feligiei romane ulterioare. Se pare c& romanii s-au regisit pe ei Ingii in Tames zeilorgseci, mai ales c& aici moytenirea religioass Sndo-europeans comund ere clar formulath ji li se potrivea de ‘minupe. Odsta cu introducerea Canilorsibiline, au fost inttodugt fn Uisele de diviniii romane (indigiamenta) 51 divinity wreceyt ‘Age se face cl pentru Ceres, Liber gi Libera au fost preluate formele grecesti de nume Demeter, Dionysor si Pereefona, Treptat, enumérati 2ei romani s-2u contopit cu divinitapile grecesti corespunattoare. Totodats, su fost transferate gi multe tasusir ale aeilor gree} ssupra celor romani. In fine, in Roma, au fost adoptati ‘sub name latinizate zei care, mai Inante, na existaserdniciodatt fick, Mab mult decit att, au ajuns la Roma gi forme de cult specific greceyt, msi ales cX unor divin precept i se rdicasers sitar le Rome,358 [storia si Slsofa reiget la popoarele an Tlenzarea ofcld religedromane » toeput pracy dup tlie de Canac @Q16 tc), cdnd roman, nwa eongui Greene, au recurs penta salvar pail Ia ceremonti de, ‘ie grecse Asti, aura in fl din Rome sta unite peat Tair Te vii principale grece satule Gnd agezate dou Site dout dupl stemal grocesc, Aceastt ppl de 6 perch Srestntnd cle 12 dani greeys asm cum dviniiie "ESpunattareromane’ Jupar~ Zeus Junoan era, Neptun foment Mourn Attn, Mine Ven = Adi ‘apoio Apollon Gitoe) 9: Dison = Artemis, Valea ~ efi JP leta “Rear, Morea = Hermes gi Ceres ~ Demeter. Tot ups Soil een, a nepu se pole car comet viineot Siac ca nciicn, Popoal asin i oct avd epulincoronat we'fons far matoanele adgceau zeilr migicani snd 2 pal opt, et Gupt modell reese TAcnilarea leet rlgios greceec contnt pe rls ce le culate police eu Grecia dove al Stns, iar SS Gimpul Imperai, cand Grecia « devenit parte integanil « Tnpert, slemeatl ipos gree deveit fare potemie fh Mas religions romand. Ttoals, scat clement s- adus conta vl plsewe 9) car revigorafe paneonl vector eredie ‘Rigloee roman, a eitor avoratesedzuze consent IX, INFUZIA ELEMENTULUI RELIGIOS ORIENTAL ‘Aldcui de elementele religioase grecegti pitrnd fn Talis, fn special in sud i ls Roma, gi cultele orientale, care rispundeas tat Bine necesitajilor sufletepti religioase ale romanilor din aces treme decit vechea religie romans, rgidi, formalist, seact 5 Firege,reistena impor avestors la Roma era mai mare dest fn Grecia, Jar opot uni dinue fmplraji su cedat presi, ia alt chiar aveau si incurjeae pilrunderea acestor noi cule. Aste in foul 208 La Hr, dupk sfful unui oracol shilin, a fost adust din Pergam la Roma, pe cheltuiala stub, statu zeijei Cybele din Frigin, Magna Meter, Zeifa Mar 9 Asiei Mic. Mai mult deci ait, Relig 4g anu 191 14.Hr, ave sb fc consacrat chiar un temp pe Palatin, eschiinduse ase! calea sincretsnulu) religios profund care va marca serios de acum inant viol religioasé a poporulst roman In contivnsre ptrunde in Roma cultl zeilor egipteni Isis $i Osiris. Catal zie Isis apsruse la Roma incS din secu 1 dH {In ciuda interdicpilor Senatului isle ui Octavion Augustus personal, acesteia j-a fost consactat primul templa in anul 38 4c, chiar pe Campul lui Mere. Ulteior, cult zefei egiptene 5 nepAndit ip multe dire provisile Inperiuui, buourdnda 20 de favonrea imparstilr. Cultul zeijel sitiene Atargatis 2 rispéndit mai putin, desi fnt-o veeme imparatal Nero il susfinuse cu maze entizism. Un lt Impirat, Elagabal (see. III dtr) era chiar preot at 2eului canasnean Baal care se bucura de 0 mare cinstire din partes soldjilor romani din Affca, Germania 1 Britania. Acest impiat intenjionase, Ia un moment dat, sb ridice chiar la rangul de divintate suprem’ a imperial De cea mai mare réspSndire, ins, s-a bucurat cultul Heboinicului zeu Micha Ba msi mull chia, cijivs fmplrai romani au fost iia in misterle ritraice, Adorat de iraieni ca 22u al Tuminii nocturne, acest 2eu nu avea o importante deosebita in ~zorosscism, dar cul su, deveait popular, va lua 0 mate amploare alituri si independent de religia ofialé iruaienilor. Ca 2eu al Iumini, Mitra era eu! eare lup's impotriva intunericulvi, a neptinei, a minciuni, & demonilr gi eBului in general. Pe parcure, ella devenit zeul jurémntului, al tincri lpamintclor, find foarte iubit de militar. Romanii -au cunosout ia Asia Mic, unde fasese dus de cate stapdnivea iranian, dup care eu siu ¢-a rispindit, prin militar, prin negustri gi mestesugari, 9 in multe alte provincih fomane: Dacia, Panonie, Germania, Galia, Britania, Spania Africa. Pang in veacul al TV-lea dr, mithrsismul a rimas Prineipalul cult al piginismulul roman Fre e& vin din Anatolia seu din Iran, din Siia sau din Egipt, 4 sunt masculine sau feminine, acorate dup rturi singeroase, fe cx sunt inofensive, acest divinitap orientale intnte in imperial Toman prezintd tsituri identice, ele adue in spaele lor concept — as.360 storia ilosfia religi In popoarele ance care se intersecteazA gi, uneor, par a fi, dact nu identi, cel ‘Putin foarte spropiate, Sunt zei care, departe de a fi impusibil, Suferi, mor gi inviea8, zi ele efror minus imbrijjes24 cosmosul fi inocares i explice mister ‘De asemencs, este interesant c& nici unl dire aceste culte orientale wa venit pe pimint italian insinte de a £1 poposit 0 perioads, mai indelungaté de timp intr-o ferS greceasch sau revel, Importate de elenism indat dupa eucerirea tui Alexandr Macedon, ele ma treout frotierele elenismului decit dupi ce s- tu debarasat de ybogajul” lor cel mai grosolan i s-2u inctrea, fb chim, eu flosofia Ini cosmopolita X. CULTUL IMPERIAL Tocepind ex mplratal Octevian Augustus (27 L4H) asistin la un proces de revigorare @ vechit religit omane, la o ressurare 8 acestei, fapt care a facut ca aceasta si mai posts supravienu ned reo'300 de ani. Ine timp, tertoril ocupat de romani se textinsese foarte mull, ineluzind © sumedenie de popoare, de ‘culeur gi religh diferte. Se impunea o formi de guvemimint Capabild sk confere statuli roman autortatea necesard. Aceasth formi de guverndmant avea s5 fe imperiul. Pe de_alté parte, acest imperiu tebvia sf devink gi st riménd solid. Suficient de bil, imparatol Octavian Auguates {2 adresat, in acest sens, Tn prim rand religie, inifiind © operd de mare amploare in direeia estaurdrit cultulsi public si parculr. Tmpicatul e inceput sceasth actvitate prin estauraree tuturor templelor romane eAzute in ruin8 In urma rizboaielor civile si datorits indiferenei religioase tn care ajunsese 0 mare parte 8 Dpeporulu. Totodata, su fost reintroduse vechile sirbitorireligicas, Inirerupte din eauza rizbosielor civile, sou abandonate din pricing pierdert in cchit poporulyi a semnificapiel inijale redindu-l-se Th acelesi timp splendoarea $i prestigiul de altidats. Nu tn vltinut Find, impéiatel Octavian a sporlt mumirul preofilos, 2 reinfinat, Ue pilds, postal de amen Dialis, vacant de sproape 80 de ani, a eatablit dermnitates sacerdotas. de. rex sacifciorum ete Reliia romanor 36 Poporul roman era foarte entuziasmat de misurile hate de el si Hsplatea cu prequirea se impinsi pind la religizitate. Unnitoares fe28 a fost aceea ¢ introducer sazbatori ,geniulus™ Iai Augustus, genius August, Jegatt de coltul larilr, atét de popu Ia romni, Poporul nus Impocrvit le sceasta, mai ales fh era obignuit cu cultal lui Cezar (100 ~ 44 LaF) care find Inc in via a primit onorur divine si, dup moarte, a fost trecut fn rindul zeilor, iilfindsci-se altae i aducéndu-iee un cult special, Aga luase, practic, nsstere cultul impdratuli, care in (Orient la grec Ficuse deja storie. La greciincepuse cu Alexandru cel Mare, care descoperise cultal suveranului puternie inrédcinat Jn Egipt, Asia Mick i Persia. Potrivie modului de gandire si mentalitiit sale, Oriental tg divinizeted seu noi stipini: Cezas, Antonius ¢i, apoi, Octavian ‘Augustes sunt proclemsji sci fi ai atilor In Asia Mic, elitari de ‘ei i se ried temple gi impiratulys Ocavien, iar ih Spanis i se inalgd altare. E foare adevirat c& impicatul a interzis eetienitor romani si participe a cata eonsaerat lui, cult pe cae mu Ta admis ff intodus le Roma. Dar, dupi motte, Octavian a fost divinizat. upd sivirgrea ritulul funerar consacrat tui, la Roma a fost constiut un colegiv special de sodales augustles, compus din 21 de membri, care sf se Tngrjeasce de cultal impiratuli, ‘Mult mai tire, Smpiratal Aurelian (270 ~ 275 dH) sa suoproclamat dominus et deus (,doma si dumnezeu”). Fiind un ‘adorstor deosebit al zevlui sirian al Soarelui, el purta pe cap, fsemenea altor Smparsji de mai tiziu, 0 coroan eu raze din ‘ital, penta 2 demonstra legiturasa\cu zeal respectv al Soarehi, Cultel impirajilor aves 38 sfirgeasca in forme extrem de rmitologizate $i ridiculizate, sub semnul acelui zeu sub care Octavian Augustus igi ineepute domaia. Desigur, difereata censibila dintre genial” fmpiratulul tn viatd gi insigi persoana sa {ivinizath ma fost niiodata sccesbls maselor larpi ale poporul, ‘Soarele invineibil” (Sol inven), corelat cu diferite divinity superioare ale panteonulvi greco-romat, dar in reaitateo divintate ) Status ebipurl yterapeutice” ‘Antic! atribuiny puter! teurgice chipurilor gi statullor unor Aivnitai i eoi, finde ok cxedeau c& zai i roti respectivi eran realmente prezeni in ele, ba chiar identi cu ele. In antchitte txista ferma convingere c& un 2eu care rSneste, poate tot la fel de bine sh gi vindece. Astel, in secolul al Iiea dif, delegafit foragtlor lovite de ciumi ai primit de Ja oracolul zeului Apollo ‘ecomandarea de 2 ejeza Ia porjle oraului stata zeului, pentru f alungs bosle, Tocmai-de,aceea gi romani au viet fn rdicarea ftanuilor Dioscurilor, 6a 2ei- yterapeuti", in Cetatea eterno ‘dalitte de alungare a ciumei” De asemenea, tot Ia fl se expic& Si fopral of ma arareoridivinitotea ,terapeutd” respectiva se art bolnivilor in vis sub chipul sta et398 Istoria i osofiaveligel la popearleantice Puteri erapeutce” eros etibuite, ins, gf statilor unor ero De pildi, stoma generalulut Pelichos din Cesint il vindeet de un tae de fiiguri tit pe Eukraté oft gi pe alii aflaji in acoeas Stvaie, Datoritl puterlor ei miraculoese, satuia era impodobita fot timpul eu eofoane, monezi de argint gi plict votive, Puter serapeutie” similare 1 erau atnbuite gi stetuit eroulu) troy ‘Apologetsl creptin Atenagore relateaza despre multele statu ale touts! Nerylins, care erau Ipcoronate gi aurite,socotinduse of Sr aves puteri-miraculosee, Contrar eredinfei sprospe generale din acea vreme in aja-numitee lor puter! erepeutce”, Atenagors Te socotes aefiuni ale diavoluli. Chiar gi anor status roprezentind alle renumii i se atribuisu puter ,trapeutice” (Mai onult deott ait, anticit credeau chiar c& anomite stati ij puteau dovedi forma lor de vai, fapro! eA sunt wi, ci au simple fbiecte Inert: ele 78d, vorbesc, Inchid ochii pentru a nu vedes ‘anumite fipte reprobabile, tau so fntore fn al pave, glumese, se iped ete ©) pFécitorit de minani” “Antic atrbuiau asemenea aptitudini miaculoase mo numa zl i anumitor ervi dvinizai,e gi unor personalii cu tail excepioale, esemnate cu deoumires de ,birbaji divin” Geto. &v6 pec). ‘Din aceast categorie ficeau parte, intr afi, anumii vizionari, prezicltor, sacerdofi ai oracolelor, magicieni si wficStori de Iminuni”, profep gi cintSrefi, conduction gi regi, fondatori de forage i ste, lgivitor ele. Sloiet au rezeval nofunea de ,arbat divin” exclisiv pentrs winfelepli", sacerdofi gi Vizionari, Tindes sunt ,pun” (Ayvo0). yinjeleptul” transcende ul, el viefuieste pe pamint ca o find aseménitoare zeilor Grecit antici cinsteau a ybitbat divin, fare afi, pe Socrate,Platon, Epicur si Diogene "Frese, aldea de aceytn, mai evita 9 aif blrba)divini, fn jurul cirora wadiia a fesut o Sntreagh mitelogie. Ca prototip teste consderst Pitsgors a clrui nogtere era corelatécu zeal Apollo El a incepnt si-p) rispindessed Invijetura si 54 savirjesscd minuni™ dups ce a fest iniiat tn misterele grecest si orientale. ‘Fost lumea il numea, pur fi simph, Betoc adicd divin”. El vunma stict 0 iets sacr, pura vepminte sare gi sivigea imun” le sncretit lest 399 ‘Un lt ,birbat divio™ era socodit Empedocle, discipolal Iu Pitagors. AZemenea macstrul Bu, #1 el purla vegminte speciale 4 et Slosof, politician i ,festor de minuni". In aceasts din Uinnd calitate, i ee atribuie calvarea une femei care zAcuse timp ‘de 30 de zile fk pals i fr8 respraie. Chiar vanal i ploaia ar fr ascultt deal, De altel, el insusi igi expune ;minumie” si ara se wferapeutieg” in lurares sa ,Physika”. Empedocle ajunge pind feolo ineét nu se siete s2 se mumeasca pe sine ,2eu nemuritor™ Hs vorbeates despre cultul ssa divia, (© igus similard ni Empedocle a fost medicul Meneerats dia Syrakusa. Acesta ge considera fini diving si se mumea Zeus. Forts 1 erapeutied” ee indrepa ama ales spre epileptic Cei vindecapi intau in suit sa primind dela el ume 1 demalii specfice 2eilr CCorelat mai sles cu Pitagora si Empedocle, apare in aceasts tate de ybarbat divin” si, fBcStor de minuni" fi un eontemporan al Sflnnul Pavel, anuine Apollonius din Thyana, a cir Viajh 4 fost serist de Philostratus din insdrcinarea implrttesei Tulia Doma. In realitate, Apollonius fices parte din migcarea rneopitagoreich Tradia mai veche Tl privea ea pe un magician gi vaijtor In lucrares sa, ins, Philostatus {i ia apdrarea Impouiva lunorssemenea acuze gi Il prezinA ca timis de 251 (Beruovios) $i divin (Oetog). El este divin, spune Phiostaus, pent e& are © putere gio cunoastere asemanaigare cu cea a zeilor. Divinitatea Saleste confiematd, pe de o parte, de darul sBu de e profe, ax, pe de alt parte, de puterea sa de a Vindeca bolnavi i de a favia pe cei mori. Aste, Ia Atena, spune Philosamus, Apollonius scoate tun demon dint-in tink, iar la Roma readuce le Vat o miteas La sficgtal vieyii, Apollonius, spune mat departe Philostatus, so ‘ve apira in fea impiratului Domiian la Roma, iar spo! dispare pe asouns din sala do judseats, pontra ca raat tire 36 arate fig nou pretenilor s5i cu care va mai rimine fmpreun 40 de ile, Dup aceea se va ina Ia cer, in lames zeilor Legat de cenit, rejinem cf mult digeutate problems, daci aici Philostratus nu curva dorea si fcd o paralel intre Apollonius si Hristas, a primit un rispuns negativ in randul mai tuturor cercetBtorilor riodemni, ea find lipsité de un suport real si sexios400 {storia 1 lori relia! ta popoarele antice ‘Un alt mare ofictor de minuni” — de afl, ulmul la care ne vom referi — era socotit pseude-profetul Alexandru de ‘Abonuteichos. In stcolul TI dH, acest intemeia tn orayul sia otal de pe conta nordicl a Asiei Mici un cult consacrat zeuhi- Supe Giyoon, pe cave el il numea Jumina eamenilor” sau ,nout ‘Asklepios”. Acest zev-oracol, al cfrui profet Alexandra se considers) a dabindt in cutind 0 foarte mare populaitte.Profeal fe considers si un mijlecior al rugiiuiloreredincisilr cre ze, ‘Mai mult deed att, in eadrul unui orca terapeune”, Alexandny pretindea chiar fel ar fio reineamare a ui Pitagora. La Sniehinie Séresate zulu, el raspandea fe fn seis Ne I ise pe ,zeu" Hnsusi sh ‘ominice rispunsurile priatun tub de comunicare 2 Magia ‘Magia ere praticatt deja in Grecia clasct, Platon gi Teofrast, ar si Hipocrate sau oricine altul ar fi autoral Iuerfit despre ‘Bosla sacra” (cpilepsia) ofor4 dovezi clare in aceasté privinf fn urme rfzboaiclor pertane, in Grecia a pitruns magia asiro- bebiloniang. La aceasta se adauga diferite influenje egiptenc. Perioada de glove a magi grecestio represint, ins, perioséa romani, respectiv primele dowt veacuti crestine ‘ned din vechime, magia in sine se fundamen, teoretic, pe credinja in. eristenja demonilor si pe credinga in existena unci Simpoti, respectiv antipatt in cosmos, de unde eunoseuta magic Simparics. Gree antici credeau in existenja & nenumirate staf Guburh necuate, Ia cave vea s8 se adauge ~ de prin secoll si TW-lea id.Hr. — oredinga oriental’ fn demoni, eare patninsese in spativl veehii lade "Arta magiei consta, nu in cele din urn, in iggonies demonior si gi in eistigarea bundvoinei celor busi. O atareecfivne magick ‘supra zeilor, demonilor si oamenilor era posit tocmal datorita faptului-c& in intregul cosmos ar exista 0. simpatic, respectiv Aantipatie reciproc&. Inv8ftura despre simpati, de otigine asiro bebiloniand, # fost desivargté gi fundamentath Mlosofic de cite Stoic si de neoplatoniam, Atfl, a8 fost urmérite cv gril simpatile fl entipatile existente fate agi, faund, Fork gi oameni. Magiianul fe impune, in primal ind, prin feptal cl el cunoaste i utlizeact Religie sineretist lenite ao covet miloacele simpatetie corespunitone pee ca rept Oricine cunaste milocul simpatee pop wal demon, pote excreta asupra acesui influent magi, lace uc obvi rice: chimice se corelea2s ex cs tai cast spe. (Cu miloace simpatetice ulate In mage sain, mai ai pe csle materiale, dobéndite din domeaul anon, peter $i minerlelor. Folosies simulant a msi lle misce often Inai multé fori actlui magic. De reg, ace miuce ene prelucrate ca unguente, biutur, mirdeni, cemean e. De Aasemenca, erau utlizate anumite pri campoente ale sui, coum ar fl: piel, plru, lapele,bilegaal single sa, Ma frau folosite gi anumite pit prone gi eee. Dine fnetale rau prferate fier, copra i plumbul De pi fer fre socoit ca inamic al demonlr, Tot el selog sian fiecdre: planete un metal special, car gi vn anait anima, snumitl plant gi 0 anumith pial, Fiecare alan contr ‘metalulul sau putrile sale demovice. Pe de alts parte, alstri de aceste mioace materiale, era indigpensabil gi elemental imaterl in ttl angi: Niu ct magic nu pater fi imagint fr anomie formless, ar mai ales [Sri invocarea aulentcd a divinity repeciv & demonului, prin care se exercita 0 presume ira aware forjlor superioare. Tocmai de aces, Clement Aland i ‘umes pe demont yslujiten” (60001) sh mace. Us alt mijloc magic i rprezniny, de ames, sate sou figurile magice, consacrate priatr-un rittal magic $i reprezenind diviniile san file eprtsle supe ivocate in actual mogic. Vrljitorat avea misiuna de atu in captivate spivitl respectvilor ze sau demi gi de ef earn see sfetuete sau Higurine. Neoplatoics ad munit occa tea au seri in neg despre en Pata intrare divin st demoosst 4 stauetd, decisivd era reitares formal) teurpe. Figirele respective inet protein pia df, msl tpl ‘unde se aflau, dar si pe individ cae puta permasent 0 asemenea figurind magich ou sine402 storia si Mosofia reli! Ia popoareleantioe ‘Ate maijloace folosite In mapie erau aja-numitele ,tabife ale biestemului” gi amuleta. Pe enumite tlie confetionate din plum cra inscripfionatA nenorocizea dorita a i-se tntimpla, de pilds, Fivalului cuiva tnt-o competiie sau sdverserului Inte-un proces. ‘Asemenea ,tiblife ale blestemolui” erau ajezate tn morminte, Gocotindy-se e& astfel ele vor ajunge in pasesia divinitlor gi Spintelor gubpiméatene. Dimpotriva, amuletele avesu rolul de a proteja pe cel cae Te portan impotriva unor eventuale svicSciuni, Exista credinta c& demonil se supun lor Inrudite cu amuletele fer gi ase-numitele felesmata, gravid expuse, dupi principial Iagici anelogice, in seopul inlsturirii anumitor nenorociti. De Dilds, io Tripoli, un veiitor expunea portetele nor scorpfont entry slungerea acestor animale periculosse. Sigur, orice act magic cunogtea nigte reguli foarte precise. nainte de orice vrSjitoral respectiv uebuie 5B respecte anumite condifit foarte precise, intre care preseripile de purificare si Sbainenf. De asemenes, exist indieatit exacte privind locul #1 timpul propice pentru desfigurarea stualului magic. Existau zile favorabile si nefavorabile pert rituaul respect. 3. Astrologla ‘ned din perioada fui Alexandru cet Mare, astrologia « fnceput si i local eredinei in vechit2ei gi In vechile oracole. Sisternl et bine perfectonat reprezinti wn rezultst al sizcretismulu, care ae Tidicini caldeene, egiptene gt grecegd. Din Babilon provine idecs Fundamentalé a legdturt existe fntre orice astra cerese, dar Imai ales inte orice planetS si un 2eu special, ale cru insuyit Sunt atribuite astrfut eau planete respective. O até conceplie, potrivitclreia fenomenele cere ar reprezeata semne prevesttoare penirs evenimentele de pe pimént, ba chiar c& le-ar produce pe Beestea, poate {i corelata cu vechea crediniS greceascd ci, de pild&, schimbérile stmosferice ar fi cnuzate de agtri cere ‘Astologie a primit aspect siu aparen sinc prin relia sa cu tmatematicn gl astonomia, mai ales dacs aver in vedere c8 vechit Toman’ fr desemnay pe astronami ca ,mithematic”. “Ajunsd Ta apogeol sau in perioada imperial, astrologia ma reprezenta, tnugi, © stucturd Unita. A rames pe msi departe 403 valeil dstinoge dine aswologiasict pina of aaologia populist. Asti se consider, in gene, seco cn Int-o sini diving”, consemnénd tone actonte eclor mat porn apn text de Inv’ nace clor nena. FFectrl eu hau fot repazate aumte Teg pease 86 timp, animale, ante, osment, nssin, ajo t male tele In conenpiaelegio ne macrocerne 9! miiocosmes ar exit © soliartate wer, aa Inet once Tatimplae sau event, ote fi prognomt cv exacine,Dengur, in sat onl asemenca EWcepi se alt invita de origin’ suite -abilonond despre ‘simpate™ cosmid Trebuie eu ns, o distinc cla inte aologia univers si ces individual Cen i ne ofr informa Ign eae Fegivn, popoare,orage ts. Ex se preccupl, tn principal, de Getstote str rasbosi, dat yi Ge propozaren wer dog jnvo misud ai ick. Astologt idol, schinb, one reowupatt de tt ceea cod prvene pe om ca individ. I bese Iossopah foot ebiar dit moe pei, sz stologe fice preices) pind Scie paste, prvi eal si caceral ini respec, pivnd Gusta Ge i vind Pati fi, vere, cittor, cop, pent, pte te ‘itdina sta ff de asoogie ma fet nied Lo Ror 2 enisataprospe totdetuon_o ate crites ade aceon Asie, mpi Augustus, Tibenun, Nese, Dowiton si opronpe top eat np pint la Constantius 91 Veleainan 20 tenoet vechisl edit din aout 138 Ste, prin cate astologio ealdent Use ardonase 8 pisesed Roma # isis intermen de 10 a © sscmeneaaiudine eres fof de tloge ca fundamental, desigat, polite. Informatie aetloyie prvind vi npc eeu periclta iar via imps ‘Ascologa ns rdspitit dar © nou imagine dexpre me, ci 4 motitia 1 “eehial panteon greco-romen. Inout ce cel pus ao abe de ee pe crea San pier au deen: planet, ef ya pind, desig crete ot primordia. Divintle etsit astologice nu sav. Ducucel, Indsbitabil, nied ‘uncut, excepind cal iran404 storia i flosfia lig! la popoarele ante (© excepte pot i considerate doar cual Soareli si cultal zeulai Aion, suins corelate eu 2eul Mithrs “Ziua intemeieri templului roman a) Soarelui, espectiv 28 dlecembrit, aves eh devink pe mai departe strbatotea de naytere filo! invictus, pe care fmpirarul Iulian avea so decreieze Arept dics natalie Solis Inviw (soa de nastre a Seareli invineibit), Mult mai abetractdecit zeul Sorel era 2eul Aion, 0 personificre 8 notiund de imp” si ywemicie”, Acest now zeu apare mai int Sn Siia si Fenici, unde se ascundea in spatele zeului Ci care era einsit ea 200 Intemeietor al oraelor Byblos si Berytos. Dups aceea, in timpul Prolemeilor, Aion apare ea zeu protector al orayului Alexandria, Aiei, punctul central al eultului stu tt {eprevente sivbitosres anualt din noaptea de $ ~ 6 ianuarie, De ta Alexordria, cultul zeului Aion a ajuns te Roma, unde incepnd cu secolel T'id.Fr, acest 22u a fost identficat cu vechiul zeu roman Janus, zeul incepotule si sflxgtalui. De altel, corel cu ‘deest zou a fi apdrutideea despre stpanirea eter a Romei, Int tin now saeeulim, int-un nou aioa, fauo now’ eri maresth. de ‘poco, de feriire, despre care vorbesc mai ales Vergilia gi Horn 4 Manica Vechigreci credeau cf mantice ar fi un dar facut de zei camenilor ined din timpusile primordiale. Mai tirziu, filosofit, fonien’ ai natusi ay respins mantica, ea gi epicureeni, dar a fost Susfinuth de clive Pitgora, Empedocle, Socrate 4} Paton. "Aserreniea magiei, si mantiea presupunes Indeplinire prealabil a unor edit de eltre cei ee © practcau, De obicei, orscolele puteau fi sivacite doar in smumite ile gi locum, cel mat freevent Jn aproperea tor iavoare ant cratere. Tot la fel, aptitudinile divinatori craw apanajul strict al anumitor fami de prezicStori gt al unor entgori sacerdotale. Ca o condiie individual, prettindent ‘manticul trebuik $8 se supund unorrituautl precise de poriicare, Sf ovite anumite mingirust si eh respecte un regim aspru d2 bstinenfsexusla, In templele oraculare tebuie adusd mai tnt evis, Pentmn divinatia privaté. momentele cele mai potrivite frau socatite acelen clnd sufleul se desprinde de trup, adict ‘momenta moti say, 1a fel de bine, in timpul somnutui de noapte, “Insupi Cicero, invoctod pe Religie sneretiste eniste 40s {ar mi alee dup miezul nopfi. Ca medium mantici ereu flosii in special cop gi tine sMai la vissta pubertni, acestia find considera ine. pri “Zeal propriv-ns al oracolelor grecesti nu era, dup cam se tie, Zeus, Apollo ale ciral oracole efau rispandite In intreaga hume gresetsc8. In Delphi, princpelul Xu loc de cult, 20ul Apollo vent, probabil, din Asia MicS, a Snlocut cull zeifei pamdntalui Ge. Pythia,remumital medivia de la oracoll éin Delphi, a fost adusf, probabil, gi ea tot din Asia Mic Pe pareurs, dupi ce veehile oracole givau pierdut mult din remumele de odinioess, s-au impus tot mai mult colectiile de foracolescrise care avenu i devind si mujlocefieace de propagandl ‘eligiots gi polit in toate pile, Reamintim aici, Grete, vesicle Cissisiiline care s-cu raspindit de-a lungul secolelor ajngind fn cele din urmd gi la Roma, Muli profesi anonimi pretindesu ck vorbese in numele stavechii Sibylle. Pentru oriental, orcolele tbiline reprezenteu cea mai potivitt form de iteraturd prin care i puteau exprima proprile lor idei religioase, dar i rezistenfa for ascunsi impotriva Romei, Din p&cate, ¢-a pistrat dosr Sibilinele indeo-eresine, a clror vechime nu trece ins8 de secolul fl Iles id, Ble svat dominate de idei epocalipcce, calminind tu prezicerea cident Romei, In perioade imperalt de’ mai tirciu, slatun de Sibiline, au mai existat gi aja-numitele Omculs Cheldeica din tinpul implratuie! Mare Aarelive, S-au péstrat in scrierile reoplatoncilor, ind socotite, nu fark dveptate, drept Biblia” tcestors, Seopui lr et dea justifies teurgia. Ar putes 6 desermnate: a0 formi de gnozk pig. © ald form de mantic, larg r8spinditi, era mantica oni ‘Soerte, Plato, Aristotel et, ficen referize Ie caracterul divin al viselor. De asemenes,Pliius susinea fin tinal vselor sult pirsea pe el adornt i migra prin cele fnai tndepinate Jocuri, Dupi cam remarca Apollonias din Thysna, interpre viselor obgruiny sf electeze doer acele vse pe care cel sdonmit le avea spre dimineet, cind mu se mai ala sub infueoia ‘inal consumat seare. De aseinenea, cel ce dorea si abi un vis mantic tebuia 88 $e abind de la orice mincérun grea digerabile406. Astoria i Mosofa relist Ia popoaree ante Dar gf sufletele momjilor puteas dirsi anumite vise mantic, Penini a aves parte de ele, uni dormens pe morminte sau Ie aga. rnumnitele ntti n Hades", ort sRbovenu acolo fn stare de vege penta af inspira Fireste, mai existe gi alte’ multe mijloace utilizete tm mantic. De pildi, manticii apelau freevent la asta Interpretirii a tot fell de sermne exterioare pentru a prezice WiitorulIncd din vremed. lui Homer, dar 91 in perioeds Is are ne referim, erau studiste gi interpretate multe fenomene Sle naturit: tunetal, falgerul gi curcubeul, mai térziu tclipsele de soare i luns, constelapile de aytri, cometele, ‘meteorit ete, De pildS, fulgetele fi tunetele venite din partea Greepté insemnas noroc, pe cand cele din partes stings, enorocire, De asemenea, erau interpretate si 0 mulfime de Semne legete de flackra focului gi furmul care se rispindes, de creptetea rapidi sau ofilires unor plante, de zborul gi fipital vulturalui sau al anumitor pistsi ripitoare de noapte Anumite animale, cum ar fi péianjenil, iepurii si pisicile insemnau nenorocire, pe end cerbosica, albinele gi fornicile adueeau noroe. ‘in afard-de acestea, un rol important fn manticd i juca gi intepretarea anumiter fenomene ce apSreau la gin lumina lamp fn api sau fn diferite oglinz! magice. Insistind indelung, mantic credeau e& vid acolo 2ei, demoni sav suflete ale monitor. In ‘iaja privatd se practica age-numita -hidromantck, constind in franca unorafune fh apd si in observarea st interpretarea felulut ‘cum acestea pluteau sau sc scufundau, 5. Calta eroflor s1 morfilor Ridicinile cultulul grees se aff chiar fa cultl moxilor din perioada miceniang, un cult adus pentru membrit decedati ai Famnililoe conducttore, Tote oragele sau colonile nou intemeite {i primeau eroit lor fondator, care se bucurau de un eult deosebit. Th perionda clasief,eroi erau considerai gi apron justi’ si cei care podepteau pe ee) ce incalcau legea. Treptat, proflul froului e-aschimbat: erou era acela care avea puter erapeatice”, fel cate it proteja pe agriultori gi pe eresedtont de animal. Religie sneretiste nist 407 rice oray aves voie & yeroizeze” (Kon peo tCerw) saul atifeni cu merite deosebite, dupa moartea acestors. Brot erat: Ecosideraji a fi in aclapi timp caren $28 Cult eroului se concent, in mod fires, asupra mormdntulu scestia. Deseori, morméatul se alain templa sa in jurul terplulyi nei divinitii cunoscute, In eventuaittea ia care mosméntul se fafa in cimp liber, deasupra sa se consiuia © eapeld mick, un fajs-nummit rood’ sau un templs in toats complexilatea sa, Gopunind doo stale © eroulil eapecti 9i de un altar Spajul fora al eroului (tEyevog) ere plant, de regult, ew arbor gi Inconjuat de un zid. Cel ma: important Iueru pentru cultal eroului respectiv il reprezenta indispensabla groups secrificial, in care se seurgea singele animalelorsacrificate gi erau aruncate celclalte foftande sacficiale, De menfinat, din carvea animalelor sacrificate zu se consuma nimic, pent c8 era consacratd fintelor hone, ‘Utero, locul jertfelor a fost prluat de fructe, prijitw ete ‘in perioada elenist, nemumaratele obiccte puse in mocmint din averea celui decedat au devenit formaiti’ nesemmitieative; Jn local jertfei sacrificate a gplrut un cut spistualizt al mortilor, ssiguat fi indeplinit de anuite funda st asociayit, Muli oameni svufi donau un capital in basi sau pimnt, ale edror dobiizi sav ‘venituri rau folosite de urmagi sau de asociagia respectivé pentra Ingrifrea mormantulus sh pentru comemoraren celui decedat, In acest fel, 2-8 ajuns la constituicea unor asociatit familiale Independente. Asemenes asociafi exisias, prac, in Grecia ined din secolul 1V LaF. Periada de lorie @ unor aiel de asocafi private fost atinst in timpal imperiului, pe pimént roman, Din semenea asocafi ficeau pure, eel mai fecvent, clase sociale lnferioare, dar ins sley cele provente din rk stdine, Pe acestea Te uneau nenumarate interese comune: cinstivea aceluiagi 22%, aceeasi profesie (meytepugar, negustori, cSntiefi, actor! ete), facceasi yeoul ete. Aproape toate atocafile igi alegow un zew sat ‘un erou ca patton, clrvia fi consacran tan cult mai mult sau rai pufin rispindit Cel mai ffecvent, in aceasti ipostazi, este inténit Dionysos. Nu arareoriasocistia respecivi poseda un loc comun e inmormintre sau un monument comun psi insinerare. Ea408 Istora si lost religi! ta poposreleantce suport, cel pin pail, comitile pentra inmorméntare gi pentra ingjiea morn. In afird de aceass, mori era cinstii prin ‘ospetecomemoatve care aveat loe aproape aaa fs local asoceie, IL, MISTERELE 1. Misterele figiene 8) Cybele $i atts Marea 2ijtmama Cybele gi scolitul i, tin zeu Ais, sunt criginart din Asia Mic, cul lor find larg rispnit ta Fria Lidia $i Galata, Conkul acest cult ae afla fn oragul Persnunt. ‘Skybitorile de infiere avenu loc edtteechinocfal de primivars, Iinwe 17 si 27 martie. Pe data de 1S matte, consemnati in calendar! roman sub mumele de ,intarea testci"(canna intad), tonfieria cannoforilor advices, eu mare pompé, la temp 2eitel Cybele de pe Falatn testi tate, cu siguranta, de pe malul rélui ‘Aimo, un afluent al Tibraly, Ceremonisil prevedea sacrificial tena taur de gave ani, executat de arihigal, tnarele preot al zifei, pentru belgugol eimpurilor. Dupt gapte 2ile, membrii confreiel ‘dendroferilr svirgeas cereronia inti ayborelui” (arbor intra), adueSnd din pidure un pin tat. Trunchiul aceseuia era acopenit ta banda, ef un eadaveu, avind prinsd la mijloe o imagine a lui ‘Ati, Desigur,arborele il reprezenta pe zeul Atis mort Semniticeia ‘elor dows ,intin” ar fi urmtoarea: pe timpul emi, in testie i ‘nai ales in pin xe concentau fortele vit ale natur,eprl vegetal: fnele trebua estat prinepil vie spre af rlspndlt prin intermedia scrifiiul si sents a fi stimula setfel fecunditsten pimintl ‘Aga se si explo de alfel, de ce se spunea despre 2eu cd murise sub un pin sau ed se metamocfozase fn pi. Pe 24 marte, 2iva singelui” (dies sanguinis), aves loc marea iniviete aacedosidy cfind zeija Cybele isi recrat preoti (gall, Pentru aceastl 2, neofify trebuian 28 se eupuni nor restric speciale timp ée noud zile: abstinenga sexuala, interdictia ‘onsumirih plial gl a mai turuor produselor vegetale, dar mai sles a cereale si preparatelor din ele ete. Explictia este simpla ti se abjineay af consume produte vegetle In general gi cereale Religie sineretiste eleniate 409, fn special, finde, din clipa in cre tretile gi pinul au fost elate, zeul vegttajiei ~ Atis era considerst mort din punct ée vedere istic iar, pe de altd parte, el era indentficat cu spicul secerat. »Ziva singelui" pare sf fost o ceremonie de doliu desfgurats cu mare zarv8, Preoji gi candidat la inifierea sacerdotal se {ntirilau impround, ajungindu-se pind la 0 cried de nebunie coletva. inrun zgomot infemal de fiere, cbimvale si tamburine, ti oe Hem pradé unor dana fienetce, se biciuia piad la singe, Igl crest brajele ou cute furia lor ficdndus, intro misued mai ‘micd sau mai mare, sf mu mai sim lovtaile pe care gi le aplion In acest vacarm infernal, unul dine neofii, elijinduse de un cuit din pia, ip ampues cu ijeall orpanele birbitegd care ersu aduse ca offends 2eijel, Semnifistia acest act era acces cS gu sunt Drei zijs-mame si of ca [i aduce in slujoa sa prin castere, ‘Dupi Incheierea acestor tituti sSngeroase, pinul-Attis era coborit in eavou! din templu gi imines acolo pnd ens umon Una ,aiua veselies” (Haris). Dups lamentaile funebre din noaptea de 24 spre 25 marie urme bruse 0 explozie de bucurie, Tm Zon, cind era anunfatlinvierea zeului. Pe 25 marten avea loc nici o ceremonie, aceasta fiind ziua ,oditne®” (requetio), iar ous 2i avea loc mares procesiune a Cybelei Ia rial Almo pentru Imbieres sacra: lavatio. In fruntea procesivnit se afleu Quindecemvini, iat personsltijile romane do vazk erau miudce {8 meargi desculfe ininien carlui pe care era agecatl stata din agin reprezentind-o pe Cybele. Dupd imbtiere, zeta se Intoreea Jn ceate $i se indrepta spre templu sub o ploaie de for ‘Dupé unii autor, inifirile aveau Joe pe 28 marie; acum, neofitul era sonctficat cu séngele unui taur (taurobolium) sau berbec (cribolium jertit. Texteleepigratice dovedese el tauroboliul 4 crbolil se celebra fie penta credinciogiiasupra earorasingele Yictime! era virsat direct, fe In cinstea unor persoane absente, ga cunt se intimpla edad era.vorbs. de impSrat,Probabil, ert ‘alocuia rit de automutlae @ init, deoarece acesta‘oferea organele genitale ale jertei zeifei Cybele. Atit taurobolile edt 31 criboliile erau nigte rturi ale regenecasi, ale renesterit Intra410 Istoria si flosotiareligi! la popoarele antice ctermtare. Cu toate acestes, anumite teurobolii private eray elnnoite Is capitul a dovzeci de ani, ca gi clnd eficseittes lor nu depijes sceastd durat, sau tlebuia sf fe iniritl aun ) Sabazios ‘Tot din Frigie gi Snrudit, de sll, ew cull iui Cybele-Atis provine gi cultul misterc al Tui Sabazies, numit gi Savaaios say ‘Sabos, Pra secolol al V-lea Lé.Hr, acest cults ajuns la Aten it ‘mai tirzit sa rigpindit fn Imperol Roman, fsa fork @ se bucare de prestigiul cultulsi Cybele ~ Atis. Tudeit din Asia Mick Indentfiesu pe ahve ca Dumnezeu al eabatlui ot Sabazioe, un sincretism intnlit si Ia Roma dejs in anol 139 24He Inifenie fveau gi ele un caracter sineetst, aga cum reiese do picture de Ja Roms datind de pe la mijlocul vesculus sl Iles dH. Anéel, ‘un inger bun (angelus bonus) fi conduce pe ce inj Ta spa festiv al celor yfeicii", dups moarte, in lames de dincolo. Dar, ‘nial in misterle Ios Sabazios avea pare de o ,progustare” a sceslel stmosfere din lumea de dineolo eu prilejul ospstulut sacra are mares expt inert nocturne Ia eare parcipate. In centr riturilor misterce se afla garpele, ca eprezentant al zeuui, Cet ee se inijia isi punea sarpele in sto, simbolizénd prin aceasta unirea fa in iubire cu diviniates, De aemenes, riturile de purifieare jueau un rol insemnat, in cadrul nor procesivni festive, ‘companiat de musics, dansind frenetic si cu strgite extatice (Bv01, Saboir), cel ce se injia pura cu sine inr-o Ladd sapele Story gi liknon-ul, cogul sacru cu primifile cerealiere. 2. Misterelesiriene 2) Adonis ‘Prezenta 2eului fonician al vegetatoi, Adonis, sl cdrui loc principal de cult ge afla in oragul fenician Byblos, este atestté In Grecia antick chiar din secolul ab Viblea Jt. Aici, mito sia primeste tisturi pregnant grecest. Exist, practic, douk vaiante fle mitlut grciaet ale acestoi zou oriental, into prim vasiats, fe aratd cum Pereefone nu mai vrea sh renanfe Ix Adonis cae i fusese Incredinjat de clste Afrodita, asa incét Zeus teebui af aplaneze conflict. EI hotiraste ca Adonis st in egala misurl, fiecreia dintre cele dout zeije cite o jumitate sal de an. Mai fecvent prezentatl, Tas est cea de-n dou vant are ae trasitui mult mai vechi si potivitefeia Adonis, iit ‘Afraite, este rint I vinitoae de fire un mistre Pentra cultal consacrat zeului, importante sunt dont master i éolul dups moares scestuia, la care pardcipsinreagn sah ‘Strbitoarea consacratd 2euhs, “Adonile, dura dous zie si wes Joo in fiecare an vara. {a prima 2i, avea loc repezeatas i edn cireia muljimii adunate fi ero akin una lui Adbis co [Afotita. Pe coverage pupusi, inconjurate de aur, fide 9 ft speciicesezonului de vard se aflau dou ipo din Imm, despa chrom utureu amore. Aceasth 2 era, practic, o 24 de buaie pent femei, care erau adoratorit proprivzii i tndindui zeu A oa 2i urm jlizea zevlsi decedst. Cx getir dapert,fenile I purtau pe Adonis mort spre malul mini. Totsi,boctele lor avean doar o notd de jale adined, ci si de rugiciune, peau ca 2eul iubit sd se Intoarcb dupi trecerea unui an ‘Mult mai tirziu, deja tn perioada cresting, fa prima zi a Adeuillor aveau loc bocetele $1 se advocau jerfele respective, pont ca a dous 21 s8 se sibitoreascdziua lier zelut ca 0 21a regeneriri si sevigorirt naterii ~ cfd femelle thule sk spard cu pial ens. 1) Dea Syxia Pe Eula, tn Hierapols,striveches2cif bali Alagats aves vu reoumit sanctuar. Ca sofie a fui Hadad, ea era 0 divinite & proce si fecunditgit. Falusl, ca semn al forjel vite, feed parte dine simbolunie ct de cult, Datoracesteiinsupi, 0 8 Aevenit ined de timpuria zeifi a maturi, ba chiar o zit panei a destinului care conduce viafa oamenilor si cursl heron. In cea caltate, in secolele Ill — 1 1dHe, ea a fost adssl de anumiiscsvi sien! in porturile grecest, Is Delos, in Sila la Roms, sjungind, in cele din urmd, prin jntemmediul tpelor ovientle, sub qumele de Des Syria, pin Britain Misterele consecrate 2efei sunt confirmate prin documente daténd doar de prin secolul T td.Hr, dar este sigur cf ele sven loc iced eu mult timp tosinte Ia Delos, unde sanctvaru e diunea de un teat, De asemenca, exist informatit despre preti cera2 Astoria sofia reli! la popooreleantce ai zoe cove percrinm cu 0 static zie pura de un atin el frk,Ioceind. dela spectator bani pend denne lor Exutce singerooe pests ocolle lot Inte alee cull fonsst sil ncesrc8 sf promovezs ca cexpenentrelgicash sents atl son pin pestis Sipnn auocastaces ontariel,promitind adepfor fetes Siguran er ©) Jupiter Dolchenus Tn Doli, negli oral Sri, ee sort in periods omand un rev repreventt, de biee, genet pe om Stor care fern spre deapns El ne in vio singh on ant, a ing heap ict sceure cu tip ub, puro’ pe cap 0 bones {ions $1 Find bine nana. fact de’ pe vemen i Versi, fotze a fost ous de cite sold, neguston sli end ir Oceifont, unde-apltnane sob manele de upter Dolicenae ine in repionen Rial, be shiar pind fo Gala i Beitnia ‘Rdortori pene! soni din lepine rene, se mamess ine et fn” (lee) te considem yale” a1 teuli Jpiter Dolichenis De regi, temples ale daponena de 0 flint seb Sco intend, ulaté penta purfitne clice. De aemenee, Sle iopancn side un fee erie In cade procesiunor festive cn potas tare pomp stain ze 4 Mitre epptene. nit Serapis Propesat lr tneput in Asa Mid gi Grecia, cll isterc al bi fie i Serpis (mele acesia din este deat a Gena dein Orerapis ail ,Osm-api) patrons Talla Scola Tele tas a Rome la ioepul seco TLE ‘Ace cat epptean a dobinditoaga mate popaaniat, incite ‘tar malts on fomanit sau opus Wlent hotror Sena So Semela templele constrate si Aigoms eelrate misters ale furtnde clone gl imperil mistercle egipne cxpunens Satbton’ pubic, un cut alc gst secrete In ex privet inten, pe bund drptte, mrt ht Apaeni din een Xe Ti Neamorfoetor este socotts cel mat serios document din thoraure ene co psvire Ie tre Religie sineretiste lenis 413 Yn Eaipml antic, asa cum am mai vizut, exsta o credings puterica in posbilates identifictrt cu Osiris (Serapis) @ celui flecedat, Prin inijerea se in mistere, int, neoftl putea dobiadi fncd din visia actual accast identifieare mistica eu zeul;, dup cum Osiris a fost ,invia™ de zig Isis, tot Ia fel gi cel ce se iniia putea fi divinzat” si, astfel, inviat” de edtre aceeagi 20 “Templele isiace aveau nigle inciperi unde lowuiau cet ce se prepitess pent infere, ducind o visfk de-e deepil monsstil, pind in momentul in care zeifa insist i chema a inijiere. Sub Prolemet, neofiti wSiau in serapeum ca niste adevraji pustici, ine yeaptvitetes” lor, designe voluntar, putes dura chiar ani de-t Findul, did Isis nu eatadiesea sti cheme la nijizea dori Cind era chemat, candidatul, Insofit de cchorta sacré a iniinilor, era condus'mai indi de matele preot pind la biile flte in apropierea imedistt a templului; acolo era cufundat tn ‘pf, iar mare preot tara peste el spi din toate pile, invockndu ‘pe zei, Era vorba, Frese, de un rit de purfiere, dar si de regenerare. In continuare, preotul in ficea candidatului 0 fdmonijune secret si, in fafa asistenfel, tf impunsa eu voce tare © abstinent de Ia came gi e la vin penira zece zie, Dupa aceste ove ale In apusil soarci, se celobra iniferea propre zis Ritualul iaiferi’ era, tn fapt, strdvechiul rival osisian al funealiior, ritual ce se apica faraonului in vial. De data aceasta, cl eraapliat celor ce se initia, pentru ca eis intr In comuniune fu Osiris $i 8 se Impartyeascd din nemurirea sa. Cu acest rile), ‘andidatut la inlere era phat, cu certitudine, pr mipe Ineapeth fn care lumea celor mosti era feprodush in pictar sau sculpturi, cesta fiind ferm convins eX se aM in lumea menilor stipénité de insusi Osiris Dimineaj, candidat reapivea fn tomplu, unde erau celebrate furile obignuite ale cultulu, eelelalte acte ale ceremonishulut lnifert nemaifiind secrete. Acoperit cu douisprezece vesminte ssere (figuring probebil merrul sauat al Soarelui gi cele ouisprezece luni ale anulu), ol veriea tn mijlecul templului, lunde era pregititt o estadi din lemn, in fafa stati Tui Isis. Eraa4 Istora si lorofiareligi! Ia popoarle ante ‘Yorba de ceremonia ,intronSritregle”, transforma ftr-o apoteoz 2 inifiatulul. ,Renagterea” sau. ,invieres” celui ce .zmurise”, {semened lui Osiris, se Inchein pring-un ospit tu mnctrur alese 4, Misterele persane. Midhratsmul ‘Cult zeului Mithra dates2i de ls inceputurile poporutuiindo- iranian, In strivechiul panteon vedic din India cat si in religa persand, Mithma epare cind slitut de 2eul Varuna, efod alétu Ge Ahura Mazda, en z04 al mini i edevéralu. In forma in care f pltrune si e-a rSepindit fa Tmperiul Roman, cult Iai Mithra nu fvea nimie comin eo religie nafionala. Spre deosebire de alte Culle orientale prozente in epoca clevistd, el reprezenta un eult absolut de mister, cu alte cuvinte ra celebrat numai de ina gi entra inj, Int-un cuvant, cull mithraie era un cult absolut Tochis, erm un cult de confrerie. Pe de altd parc, confterile sale {gi reerutgu membri exclusiv din rindul barbatilor,femeile find exeluse de a iniiere ‘Sencturce lui Mitra erau, prin defini, ng peste. le pastes inumele de pester si incxcau ef pistreze deopotrivécarscte, forms ‘51 proportile scestora. Erau nigte grote naturale, cavit la care ere dapat onsite, nile becun i, de asemenea, nite edifct me Drea inaie gia clr ineSpere principal era totdeauna 0 crit, © amend boleh care reprezenta firamentul, dar care riminea si se umes pe mai depare pees sau grt "Fenetulleronim si mumeroase inserpii ne prezintt mumee calor septe grade de inifiew In misterele mithaice: Corb (corsx), Sofie (aympius), Soldat (miles), Lev (lo), Pesan (pers), Sol al Soares (eliodromus) si Pisinte (Pate). F Cumont presupune c& cele gapte frede ele iniiilor mithreice fusesera stabilite porinduse de la ele pte planete orrotoae ale lor si cd cle corespundeau ,cclor fapfe sfee planetare pe care sufletl eta nevoit si le traverseze spre 2 ajunge Is silagl preafencifilor’,adicl al celer pe deplin ini ‘Cele gepte planeteccrostoae ale teptlor deiner eau urmitoarele Mercur ~ Corb, Verus ~ Sofie, Marte ~ Soldt, Jupiter ~ Leu, Lunt = Persan, Sore — Sol al Soarelu gi Saturn ~ Paint. ‘Adiniterea in primele grade inifiatice era acordatd inctusiv copilot, ineepind de Ia virsta de gapte ani. Acestia primeau, In Religie sincretist elenste as ‘realbil, © anumité educate religions gt invijau imu gl eBatece Comunitatea celor initia cuprindes dout grupiri: ,slyjitor®™ gi arteipangi", din rindul celer din nnd GieSnd parle ini de in gradul Led in ss Din pleate, nu se cunose prea multe detalii despre inijerile in fiecare weapl Tertuliay aminteie de © anume forms de ,botez” care aves, probabil, menirea de a- introduce pe neofit in noua ‘iS. Est posbil ca acest ritual sl fi vizat pe neofitl care ve prositea si devin’ Soldat. Apoi, Soldatulus | 2 inmina o coroena pe care el tebuia sf 0 refuze, spunénd e& ,Mithra este singura sa foroand", dpi cum menfioneazs ‘ertulian. In continuare, el era Insemaat pe frunte eu un fier rosy sau pusificat cao Felieaprin Inijierea fn teapta de Lau prevedea tumarea de miere in palmele candidatuul, ungindu-l-se torodats cu miere limba, penta ci ‘mlerea era coasiderdts brana celor afinli si a now-nisculon, ag cum att Porphir Conform une informafilcrestine fumizate de Pseudo-Augustin (Qusest. vet. et novi Test, 114,12) din veacul al IV-lea, celor Drepatifi pente inijiere li Se legau ochii, find inconjurai de o featd de dansatori ffenetici, dintre care unit Incereau s8 imite tipdtl combilor, iar ali sigeau asemenea lellor. Ali aveau minile legate cu intestine de plind gi uebuiau 98 sark peste un san{ pin ‘ot apl. In fine, apliea cineva ev o spadi, tig intestincle $1 se declaracliberstor. ‘Asa cum reiese din anumite scene de iniiere pictate in ‘mithreun-un, cum ar fi acela de la Capua, este evident 8 in adrul acesir mistere aveau loc si shumite contuntst iniiatice, Tosruna dine sceste scene, cal pregtit pentrs iniiere apare go, stind jos, legat la ochi g, probabil, cu mainile legate Ia spate Mystagogul apare apropiindu-se de el pe la spate, pared. dovind SE] imbranceased inaine. In fab cate prezentat un socerdot, tn ‘yegmint oriental, cu 0 Bonetd ftigiand pe cap si cu 0 spadi in ireya captivuldi, De atemenes, ee ste cf respectivul candidat Ja injlre tebuia sf asiste [a un omor simula duph care i se tats de sfagele presupusei vitime.416 Istoria sf ilosfia eligi! ta popoarcleantce gi aceste imagini prezint& multe scene care contasteazs realmente cu buoul sient religios, totusi Emest Renan tine 38 Supracvaluece mithrismal si posiblitijile sale de universalizare, acd contextulistore iar fi fox mai frvorabil: Dac crestinisrmal rf fst oprit fn ereterea oa de yreo boald mort, lamed arf fost Imitheasth™. Fireste, afirmatia se se coreleazk eu prestgiol 9 populirtate de eare se bucuray misterele mithraice In secolele T= IV aif el era foarte impresionat de rispindies lor masivs fn toate provineile Imperalui Roman. Dar, aga cum subliniacd Mircea Eliade, Irebuie refit fearte bine faptul cB mitral, spre deosebire de multe alle mistere, mu admites femile la initere. Or, 0 asemenea inerdcje fees dificil, dacS na imposibid, convertea lumi a rnitrasm gi eu att mai pi, ineres pasului eu crestinismal ‘Unit Sting Périnfi gi ecitori biseicesti din primele vescui crestine au Infieat puternie mithraismul pentra pracicile sale, ‘Aste, Sfintul Grigorie de Nasianz se referea Ia ,chinuile 51 ‘cauterizirle mistce” (Or IV, adversus Tulian, 70) is care exau fupusi cei ce se inifiau fn misterele hui Mira, avind in vedere treapta de Soldat, care presopunea itl fnsemninii cu feral fnrosit pe funte « neoftuhi; dup aceea, Tertulian se refech gi el la Fofranda pli” si a ,apei” din mithraism, pe care o socotes 0 Tmitatie Gibolied a scubaristie®” din creytinism. Sfatul Iustin ‘Martial $i Filosofu), itrsina din apologile sale, explicl aceste fseminksd aparente astel: ,E ceea ce, pe calen imitafie, éemonit ei rau presers sf se fic gi in misterele lui Mithra; csi in Ceremonile de inifiee sunt infitigate plinea gi o cup cu aph ‘data cu anumite formule pe care voi le sii sau le putea CApotogia In, 66; ef. Dislogul eu iudeul Trifon, 70) III. FILOSOFIA RELIGIOASA net de pe ls inceputurile inflorei sale, gindires grecease& antl s aborlat problemelereligioase dino perspectvl filosofics fia incereat si pounds in penteonul transis prin mit gi cinsit Duin calt ew ajutorl rajinii gi al speculatiel. Mai mult decd sit, Filesofigeau insusit tot mai mult problema eligei, ba chiar au event ci ingisicreatort de ide gi sisteme religiose, contibuind Religie sincretie elise ar Ja dezvotarea istoriei religioase entice. Raspandire cular grecesti slamestecul ei cu elementereligiose orientale in peioada cenit. fu stimulat acest proces. Inte filosofii din aceasté periosd® au xis elit gi adversan al religiel, dar yi unil cave rau adus o- contibujie considerbils ports pe aceastélinie.Fireyte, ne vor. referi doar la sstemele filosofice religioase mai importante 1. Bpieuretsmul Epicur din Semos (341-270 1.4.Hr) a fntemeiat prin anii 307-306 la Atena 0 could detemnats, uneori, fi ea @ comuniate ‘sau seed, inruedt fi baza comunitates de viajd'pe un cult inteior al preteniei. Ce asocifie culturall, aceasth seoalé epicursica Gispunea de strbatori comune, In primal rand ziua de nage {ntemeictorul ei, de ospete comemorative gi acte de cult. Sorotit tun eliberatoe de ingridiile reigioase elasce, de iluit gi teams, Epicur insusi @ inceput si fie cintt tm forme quasireligioase. In fafa adepilor si, el tecea drept un ,mintuiter” Din punct de vedere flosofic, Epicur explica apariiatuenuilor mii in urma forméris unor adevirate ,vértejri” ale stomalor, cSrora fe atibuie sponteneitae, libertate gi autodeterminare, fn conceptia a, existé 0 infinite de lumi, dack avem in vedere o& univers este infiniti ef spatil si numéral atomilor este infnit, Lume nosstil nu este decit o parte din acest univers infiit Pe Ge atk parte, spunea el, dacé universal, ca totaitate, est vesnic, ‘ows nenumaratele lumi, cum este fi a noastr, sunt produse gi, In consecings, weedtoare. a bara unet asemcnes conceptit mecaniciste, Bpicur a ajaus, Arete, Ia ateism. Tn viziunea sa, umea este dominaté de materic #1 de legile acesteia care exciud, din capul Toculi, vreo creaie fin nimic c&t 51 conduceres universului de cltre o aname Provident diving Tn prvings sues, flosoful sutines of soest ar conta din pa ps 0 mateie eal, ona similar aera, alta sriart eae fi, im ine, tna dint-o matere anonim comps la rindul ci, din Momi foarte fini deosebiji de atomit lumii fizice. O atare maleic indica suflet este slspinditi, practic, tn tot tmp. In acest fel,418, storia 5 filosofa religiel la popoarcle antice ins, Epieur concepea sufletl ca o parte vertbi a wupalu, ma precis cs pe un organ al acestia gi ma a pe 0 eniate disinctl de eesia, autonoial. Care era destinsl sufietlai dupé mearte? Tn conceptia sa, el se dezintegra, ca si trupul, in aflomi din care er fompus. Prin urmare, ni poste fi vorba deo nemorie a sult Peradonal, desi ateu, Fpicur acceptl zeit. Insi el afirma cf cesta ag Hinfe tupest, famoase, compuse din atom eerct fi, in consecinj, esemanitori oemeniior. Mai mult, el le atibaie hiar si deosebinide_sex. Tot paradoxal este Is Epicur gi fapal %, desi sunt corporsli, asemenes oamenilor, zeli sii sunt hetrecitori, tind in spafileextramundane, depare de schimbtrile din lume gi flrd a aven absolut nici 0 legiturd cu destinul lumilor si al omului, Et inceared s8 evite aceasta contadicie,sustinind (4 zl aravea tup eteric, compus din atomi nespus de transparent “in plan moral, Epicur pomeyte de la premiga cA toate finfele, inclusiv omit prin fies lor, ind 64 evite durerea gi sé tiascd pliceree (80v") care conduce la adevirata fercire. El era Convins ed orice plécere in sine este un bun, pe cénd suferina teste un niu, De aceea, el susjiea c& plicerea tebuie si devind pentru orice infelepe scoput ultim al existentei sale, in timp ce Suferings singurul ru de care trebuie sf se fereased. In opiia sa, Temelul tuturor pliceslor eau al rentimentelor de plicere ar fi Dlcerea trupeases, pldcerea senzoral, Unul diate discipolii si, ‘Metrodor, merges pind acolo, ict afiema in acest sens: ,Fiecare fneeput al vslorit este plicerea burfii, tot produsul plin de fnfelepeiane ajunge Ta stargit la aceasta.” ‘Co toate avesten, Bpiar prepa si plicerea spiritual, injleast ca atnraxa, ct 0 plicere provenit din starea de linigte interioa entra aceasta este nevoie, in conceptia se, de infelepeiune, de fngelegere, in ea avindu-giorigines toate viru. Epicureismul # fost reiavit prin amul 200 dr, in timpul Imperilui, de citre Diogene, in provincia Lica. Acesta a fixat principle epicucice pe o pints descoperit de afl, de curind, Dar cel ce a influent mult cultura antici gi pe cea modema in sensul epicueismului a fot, desigur, postal Lucretius Carus, mai sles prin Inerarea ex De rerum natura lite sieretiste eles a9 2. Stoiismul Migearea Slosofck lenistt ces mai cousidrabili, care prin covientaren sa practic8, legati de vif, a folocuit sistemele ‘etafsico-pecultve ale Int Plton gi Arstotel, «fost soiiemal Scoala soit ast Inemniatt de ete Zenon din Kitton (33 = 262 id Hs), care a niseut in insula Cipes. Posie conceptics fice, tot ceea ee exnth este coxporal gi anime fe ca princi sBcing” (omer fe, x pricp wc” (i), rept ‘eat fot cons ce ete individual dn unitate exstnf! prinerdilo, fn seasul ch materia (Gn) ea substrata primi o anume calitste, © forms, dar in primol rand a primit ealittile sau formele primordial ale clon pars element (oc, seruly pe i pnt), fare se pot intepirunde reciproc. Supertul material al focull fste Logosul, ca element crestor de ia, care conserva Viste de pe plot i penetazs intreg cosmonu. Lama este un cosmos Una, continu 51 bine orgtniat, un organism detrminat de Logos (CGov Zorixgy), care este vemic ca substan{y dar care in ealtate de produ al Logosuti, este supus 9 el disper ‘upi 0 pevioadl coemicd, ordinea cosmic’ degencreard gi ¢ reabsorbts de subsanfa primordalt « focului pentra ca, Gupa cee, prin Logosu! ereton, care astoneaz’ prin puterlo site Seminale (Oneppacixo! A704) in toate components materi, fie restabilt, yi anuime conform unei leita indesttibile, fact apa cum a fox gi mai inant: finded, indicat, erdines fosmied aetald, Irate « Rajuniicoamice derivate, est ea mai bunt dinte ete sunt posiile Petes stoic, Divniatea este cove material, mol pentru care fzica 4 teologin nu repreinil decit dous modal dstinte €o 2 priv spre acclagobiect. Evident, Divinitetea var mai f divintate, dacd oar dispune de vafune. Bar, in covcepia steich, rajunea este gi ea cova material Prin acean, diviniatc-rafuns BNeTcek, ap, te uit pe cn acne n carol soicilor, ce poste fi identifista cy ceva ee inseimeazs esi", 0 for aria se supun chiar $1 Ze20 Istora i Mlogofla reli! la popoarele antic ‘Aga cum sa vEzut, Zenon identifica divinittes eu fooul creator; cu Zeus, ou Rafiunes lumi ete, dar la toate acesteepitete mai ‘adaugi una foarte important: Providenfa constientt de un seop. De pilds, zeit lai Bpictet mu sunt aliceva deott conducttons destinului uman, dar $1 ai universul, Ei hotles deetinul ecare | Plante, fiecirai animal, Heese em. ‘Tocmai cu aceasta se coreleazd si credntastoiclor in manses, Zenon scr chiar o carte inteagh despre manic. Stoict ery onvingt ch fenomencle lumii se influenfea2d recipoc, oj Tneit migcile planeelor indenfeazl tot ceea ce se Intimpla pe pimnt, inclusiv visa oamenilor, bucunile gi auferinfele lox ‘In ceea ce priveste sue, filosfit stoic, powivit concepts: lor psihologice materialist, sustn c4 materia cbignuitd sufletuui este supust mort, pe cind rajiusea, materia spiritualé cea mai find, ca parte 2 divnisfi, ete nemuriteare. De pill, Posidonias (135 ~ 50 LAr), stoic conving,afirma cd suflenl tebuie 58 fe ‘nemuritor, pentru 6 este cauza misc care mu are sfrst. ED nu fe poate dezintegra, aga cum afirmau epicurel, pentru ef el este ‘unitate gi este ceve simu. Suffer nu apare simultan cu tepul sel vine in trup de undeva din exterior, el este preexistent, iar upt moartea trpului se rigicé fo zonele astale, unde va avea parte de acaeapi hrand ea $i planetle Jn plan moral, oi oso stoiei sustin 8 a 6 virwos inseam, fn fond, t8i in concordan{® eu principiol nani, adic® mature s0u rafiunea individual tebuie a8 fie in concordanfé ev natura Sau raiunea universal; trebuie respectatS ordines rajionald a Tumi, trebuie respectaté armonis cosmied. Soiik sunt foarte sever cfc la adress celor ete stred sa fac imposibild aceasta srmonie, Cine stried aceasts srmonie cosmica? Instinctele sau afectele fomului. De aceea, libertatea falé de instinete si afecte reprezints 6 premisé esenfalé a morlitii. Ele trebuie subordonate rafiunii, finded done sajunea il distinge pe om de colelake fipturi, dar sai cu seam de animal ‘Avutia, onorutile g gloria, iubites si prietenia reprezinth un impediment foarte seros spre viaja viruosss, motiv penta care orice ,fnfelept” stoic renuntl la toate acestea gi taleste int-o ite sneest leite on deplns sinpliate. Compersiv cv cel jnjeaph, pentru soich, cx came oi iste pant te smi" nn cm sal conti de rfane’ De apt, acolo unde raiuned Be comin, etn ms ei fot solo unde ah tn pofde aoe ape cu tte poctve ale morale stoce, ton au inst pu me ie! gate dee, males ss pee as © Pe vie nae posi ail nae toa! i Intnl Sicepana fae velo” pi ebuni™ haa Goat mei wut janes neh gf ceentn Garo 008 ~ 43 LA) & trnumis pe mal depute romanilor concep # sities sbi Gh de kine i vai Inte adept comen a sont de ms ay ge mai numdsd Seneca (4 ie, - 65 Hr), Bice! 50 ~ 120 ate, despre care am saint, i init ito Mice Aurelia (221. 180" 4) 1a sce s sang, eg enum predictor’ in materse e moralf gi eligi, tacks exis gi @varianth populesd a sees Ivan Blea, i = papel . Neopitagoesmal Pinal epee mop itgscsmini sunt: Apolona din Tayane, contempor=n co Sfintul Apostol Pavel, dupi cum al pi, Modes dia Cats, in aes pono Nomacr dt Gon a yA, cae ain fl Cates pen pig relajin eu laren divin in age rncine onset Seal li ete nnaze gf reveal, speania Into continue 2 vii ito ene mai bud dincole Ie sene #9 imerpreure slegocomentzsinre 1 culisior tadifonale. Tnmupi Piagos ste coment fing supercar care face reveal, De asemencs, otopagosaiiacoeptau,preziceri, Imenrears ear $1 4'mnel, pronovind toto al Tn concenia Ini Apollonius din Thyape, Unul, died -Duwneze, sr disine! tae ee exgene inch de cosa 2, El mu pote 6 det prin wong dor prin concept de soe. Teste heros pies ext dar pent ele nse,m2 Istoria sf losofia eligi! ta popoarele antice ‘unt impure 1 fie valoare, motiv:pentra care mu pot ints in contact eu Durnnezeu (© personalitate spropisti neopitagoreisemulak a fost Plutarh din Cheronea (cea, 50 ~ 125-4.Hir) diseipol al Hosofulut [pevipectcian Ammonias care profieat Gilosofie Ia Atena sub: ‘Nero gi Verpasian, Lverrile lus Phitach sunt wneor fsrte apropiate de spirit! loi Plton, desi uneori se indepisteazt de acesta. Unele inte acestea au un’caracter de pedagogic gi flosofe religions ‘Tn general, ol combate monismul stoic gi asemenes lui Platon, susfine existenga a dous principit cosmice: pe de 0 parte, Dumnezeu, ca origine a binelu, iar pe de al parte materia, ca © conditie a exstenfeirfului. fn viziunea lui Plutarb,lumea reprezints © parte a lui Dumnezeu, 0 emanate din acesta, Intre Damnezeu ‘si matere, lotofl plaseae eile, texeiu} vege al eaturr lucrrilor, fare sunt in acelag! timp numere. In finja sa, Dumnezea rmne incognoscibil; el vede foul, dar este invzibil; cl este unitar gi ber e orice altesitate; el mu este nist, pentru cd este isigi Existenia fn sine; de aceea, noi putém percepe doar acini sae. “Totodatd, Plutarh mai susjine ed materia (GAn) in sine nu este rea, ci indiferents; a este loeul comun att pentru bine eit §i ‘pent ru, Fl esto adeptul politismulu, intrude crode ck exith 2i Inferior gi demon In pare, ei sunt bun, dar sii, dup cum gi sufletul omenese este simultan bun gu. Omul are in sine tei pei componente: typ, spirit gt suflet Sufleu! este nemuritor 4, Neoplatonismal Fiosofis,neopltonich reprevits ces mai semniicati create flosoficd a primului mileniu de duph Heistos; ex a fost in aceagi timp Glosofe religions, ba chiar religi, in sens de religioaitate misticd, Ca gi alte sisteme fllosofice, neoplatonismal se bazcszi pe filocofia Ivi Platon, fiinde® comports trieSturi dualiste gi Accentuia2d ontological Locul sity de najtere este oragul Alexandtia, omag aflat in ‘punctul de intertecfie «tri continente: Asia, Affics gi Buropa. In foest punet a elpatat, practic, contr una dine idele Fundamentale le intemeietorulus acestui ora, vespectiv Alexandra cel Mare, alge sincreste elenste 23 fatrucit in veemea sa sau Totilnit ali aproape toate religile $i conceptileflosfice. Dar, nu mumat e& ele sua intl, ei 30 amestecst In formele cele mai diverse posbil. In urma intlnii ants spvitul antic grecese gi spivtal Orientals, prin neoplaonizm, sic aven sa se nasea mistica grecessea aprospe inegaabill. De fopt, spun unit istorii ai ilosofe, neoplatonistaul avea #8 aparé pe fondul discredit veebilorssteme Miosofice grecesti,pe fondul Aiscredtirit acute © dominatiei rajiunl si, tolodata, a crestei credinfei in putereaintuijei ca experings. Acum, se nagte © nou Viaiune despre lume gi vista, in baza efrein adevérul na mai era aylepiat sf epard deedt print-o revelajie mai malt Personalitaiea de mumele eituis so leagi neoplatonismul este Plotin (203 - 270 die), care dispunes de o uring’ putere de sintezi care este cel mai mate ganditor al antichitai tral, La indul six, el era diseipolul nu mai pujin cunoscutalui flosof ‘Ammonius Saccas (cca. 175 ~ 243 dHz) din Alexandria, despre ‘are unilistorici afin cf ar fi de origine indian’, provenind din celeb dinaste Sekya din nerdul Indie, acoeagi diastic din care se tagea i Buddha In concepfia lui Plot, Dumnezeu este transcendent; El se 08 deasupra lumii, in consecing, nu poate i detinit sau cuprins in simple concepte. El este ,Unul” (20 Ev), find mumit ~ desi orice atrbut nu poste surprinde exact eeca ce Dumncecu este th Sine — si Principio!" (&py4) sau ,Cel inti" (6d mpdrov), intucit in El fi gisese fundamental unitatea fine nosste, @ ‘ntregii vief, a tuturor fenomeneior gi ehiar a materei. Dumnezeu te Absolutul, El este nu numai uniatea tuwor lucruilor, dar $1, valoarea supremé a acestora. Bl nu este existenje, cf temeiul Intregit exstene, este central universal Iuctulor izvorel tern al vir si obaryia iubrii divine; in jural SEu se migeS total spre Fl se indreaped totl. Tot ceea ce existh este produsul Sau, pentru cf, desi este tanseendect, totus intepltrunde total Totul se neste din El_prin emanate: toate formele de vats ‘mand din acel ,Unul" ~ Dumpezeu din vesnici, di fancamentl txistenei gi viel spe care se Sntore mereu, Ne exte vorba, frele, de o emanaje cu caraceristoric sau fizi, ci de una supranaturala24 sori 51 Mlosofa eligi a popoarele antice ‘In viziunea neoplatonic8, Dumnezeu este prezent permanent fn lume, dar aceasie nu insearnns ef Fl Sar impli, Binded tot zea ce este spiritual au se divide gi ma poate f diviznt. Cum este El, atunci, prezent in lume? Prin forele Sele spirtuale, numite de Pltin bxdoraaxc. $i, dees Dumnezeu este prezent in lime, ‘nsearnnd ci si omul se poate impartigi de Durmnezen, in visianes hui Plotip, dar rumei eu condiia elibertrit propriulul interior, in care st fle primi insusi Dumnezeu. La uniea, ba chiar Ia uniatea eu Dumnezeu ~ ,Unul", omul poste accede doat prin exte2; ia nici un eaz, ins8, prin dialectieS, prin intermedia! gandiri discursive, ci prit-o stare extaticd, in care omul intleste pe Dumnezeu, 1 experimenteazi, dupa care se uneste cu El "Trespta suprenl a existentalui este Sprit dente ex Existena suprems gi cu ,idelle” din platonism, cu acele ,Jdei” — prototp din sisterul idealist platonic, ce se regisesc gi'in conceptal Iu Aristotel despre gindirea gindiri” (vanore voRaeus), Ratiunea care trarscende si, simultan, cuprinde tot. Spirtal acesta universal este una si, totodatd, 0 diversitate (év oAA8), prin fapful cel confine fa sine Intreaga lume intelighbis. El reprezin, de fapt, 0 pork activitte gi actualitate, Pentru Pltin, Spirit apare ea un princpiu absolut creator, comparativ cu suflenl care este un prinpiu pasv. Sufletl ae o naturd feminins, este imanent Tumit si contrarie Spiritus, conceput ca o entitate vegnics i afta permanent deasupra hin De’ Tap, Spirtul lumii constituie ievonal energilor sufletest ale divinitjlor, éemonilor, oamenilor, animalelor 5, plantelor, al (tutor fielorindividusle, El dx sufiet acestar Gin, fra sf se divizeze insi i ele, ot rhminind pentru totdeaune o unitate Spirtol universal euprinde in sine toate aceste suflete individual ep cum spaalrepresints locul unde ee regises toate corpurie, tot la fel Spiitliniversal est lol unde ae rogisso toate sufltale indiviguate. In viskinen ivi Plotin, univereul este trupul in care se regiseste Spirtul limi, in timp ce acesta din uum penetreazd fnzegul univers, fic inst si se simplifce sau si se_divids In func de lucrurle pe care le intrepatrande Religie sicretisteelenste 2s ‘Totodstt,Plotin este de parere cX sufletal individual este calea ‘pe cate onl, Gecare om, uebuie s-o wrmeze penta a ajunge la Spin iar prin spirit se unejte cu Dumnezeu, in concepjia neoplstonid, suet exte o substants imaterias, separabilé de tup, nelmptit, simp si intreagh. Aceasta inseam cf sufletul este Intreg in Giecare parte a trupului desi ineeputu fetivti sale se afd Sn ereierChudal este fapal e pentru Pltin,, rn sufltul este cel care sllsluiegte tn tup, cb Wupal In suflet, ca frganul acestia, intructt sufletul este coordonatorul funcfiunilor ‘mupulj. Orice sulfet Ist formea28 trupul stu, rt de care acesta in rma niet au poate exista Urmagis gi adepfii Iai Plotin au urmat linia sa, ba chiar au intensificato. lnteage teologie gi demonologie a sntichitiit apusene $i Oriental, impreand cu cultele religioase populae, fu practiile ceremoniale, oraculare si magice inferioare, au fost valorificate in eadrul unui mare sistem mitologico-teologic speculativ, aflat sub auspcile maestruui Plotin. Acest Iucru be ‘leu, in prim rind, siranul Jamblichos (secolul IV dH), un diseipol al lui Porfr din Tyr care era la réndul shu, discipol al lui Plotin. De asemenca, pid in secolul al Vilea dlir, a existat 0 DilerincS foosl8 neoplatonicS Ia Atena, dupi cam au exisat, In fel de bine, i neopletonici oscidentali, cum ar fi Marive Vietoriaus (Q75.cex.362 He), care a influenft, spun vnii cecetStori, cbiae voluja veligioasi @ Feriituui Augustin, 5, Hermetismul In general, prin Bermetism tafelegem 0 multtudine de exediny, ‘dei si practic religionse euprinse In textele hermetice, redactate fee secolele I i4Hr gi I dHe Exist, practi, doull eateporii de texte: unele apertin hermetisnului popular (stologie, magie, stlinfe eculte,alchimie) si allele fin, de. ecmeismul savant, find Teprezentate, in primal rind, de cele gaptesprezece wratale din Corpus Hermeticum. Aceste texto vizeazi, Inainte de orice, sincreti¢mul sudeo-egiptean, degi se resimte 93 influenja platonismului; incepind eu secolul al U-lea dH, dualismul gnostic Sevine priortar, Tentele hermetismlyj popular s-au inpus mai——————————— a6 storia si ilosfla reli! Ia popoarele anti rep qo Tnperill, reveling ,seeretle atari” (epi ates OP coalogiei, relajile de ,simpatie™ existente intre doctring te mice), Acusorchnd aceate tecrete” Site egos ste spineasl vs in pos, st Gispunk de aan Gina” beset no ee dose un mitt, ot ‘ere toe iniindeh acest mister secretele natu” puteas seems hat pin rugiciune gi act de call, dar ~ 10 um Sivcl'maror = eer rin magle i wemtie sevanteea cele popuare de ltl, sunt consents 2h eveate deco un nem eanosct sub name osident oa Hermes Tismogisl (see! de tei on rar”) $e Beas ino de exe populare ut ales prin docting lor Heretic doud concep frie: una de up monis-pntist aieP foal Conform csi dit, cosmosul exe buns frames Hao invug Intuctt este pllrun. de Dumaereu, namit fa Bomar Herneticum (V, 2) acu", Marcle Ze”, ze ivi” cP Manifest pan intermedi Tumi. La Dunnezeu = poate Sree im conterplaia cosmosust Divntatea ete acelai GBB Gute gor, Omul coups a weia reapih fm acest fine dupt (Muele Zax" ph cosmos. Poet ele de doa cere pins amen este wa fundamental rea, et nu poste f SREEE Maretat Zou", » divinity, pen e& divintates primordial Eetodnde materia, este Mal pres de aceasta, fndek Maree Bea tamine ascns in mister propsci sale fine. Calea pe eae Zoute accede la Dumnezeu exe faga de Ture, iastnaes de SPhndcdiomea este wotatates rbului. Instat de Tune $Sjmnn nce ataova decit st svrgeasct notre dvi, SRE Gum ae areth tn Corpus Hermetic (XH, 7), a enact” aera Ge acum iin, aleve am trop nemorton, ol ete Fal {fu Dummesee, Total tn Tot™ (XIN, 2). tn acest sens, tetele We panee savante presupun exstenfe unor grapist inehise, aeriindn In act nice compara cu acca ale alco Bante Religie sncretiste elenste 424 IV, CONCLUZII, MISTERELE ELENISTE $1 MISTERUL CRESTIN ‘Age com sa potut observe din prezentarea’misteelor precesi i cloniste, prin inijere neofitul atinges un alt mod de a fi: el Sevenca eal ct ze, se identifica cu aces. fn general, antici plgint credeau sei cu trie in divinizaren omului prin esemenea Instere cullice: $8 sti, agadar, ci tu eft un zeu",afrma Cicero fn lueraea sa De Republica (VI, 17). Tot la fel int-unul din textele hermetice a spune: Pe cunose, Hermes, gi tu ml cunt ct Sune gi esti eu ‘Credinja cd cei inifaji wmau $4 alba parte de o situaie cu ‘oul prvilegiatd nu numai in Gimpul viet actuals, dar gi dup Imoare, & cunoscut 0 largé rispindire tn perioada clenists. Prin Injiee, candidat urmareau, in fapt, esi asigure supraviejuirea Gop moarte, ba chiar nemurirea, In acest scop, toate misterele pigine folosese un ,scenariu” comua, dupi cum s-2 viz fnoartea misticd a celui ce se initia, iar apoi rensyterea sau invites” spiritual. Aceasté inviee™ personal mu putea aves joe deedt in cadral vinor mister de iniiere particular, inde cltele publice isi propuneau, ia primul rind, sacralizares viel ublice 9 coatinstatea, start ‘Ulterior, yscenaral” wor asemenca mistere avea sh pitrunds, fn cele din trmd, intro vasts Iteraturd spcituala si flosofit, Incepind ca antichitate trzie, desi filosofia si inifierea au devenit un fel de leitmotiv de pe la fnceputurile pitagoreismului si plstonismlu. $i mai imteresant este, ins, fapel e@ anumite aspecte tle acestei ymisleriosofi" aveeu ai supraviepiascd chiar si pind in Evul Medi, Astle, dociins misterosofied a fost revigoraté fn uncle cereuri literare i filosofice prin redescoperirea eoplatonismlui in Hal din perioeda Renasteri ‘Mulié vreme, incd de pe la efirytul eecolului al XIX-ica, rnumerogi saventi au incerest 34 explice originile erejtinismului pe baza unei pretinge ‘nfluenfe directe seu indirecte, venite din pirtea misterelor greco-orentsle. Cercerinle recente au infrmat, {ns clar toate aceste cori. De pilds,s-a pretns cf multe elemente428 Istoria si fsa relge Ia popoaree antce ‘de inore din misterele cleniste au fost prelate de cresinisr, In Seest sens, spunea €i, botezul crestin n-ar fh altceve decit Sporezut” mithrie. Laerurile mi stau, fns8, aga. Este adevirat of Berea crestin poate fi socotit un fel de iniier”, peatra cle integreazi pe catehimen in nova cemunitate religioas3, Reektzandut drumut spre viaje vequich. Det opre deocebire do Ssecmumitele sboteze” pagine, boterul eregin a devenit si a putut Geveni un sacrament, © lain, tocmai pentms ef a fost intemeiat ds Hristos, Asedar, valosrea sacramentala a botezulii se datoreste fap ef primi’ crestini au vEzut in Tisus pe Mesia, Fiul hi Dumnezca. Boteaul crestin este, m fond, un dar gratuit conferit, de Dumnezen omului, care face posibild renayteres prin api i prin Duh (loan 1, 5), dup cum subliniezl si Mircea Eliade, Tot Tete cuberstie Gin creginism a fost baud de uni cereettor asi avea originle im mesele rituale din mistere, cum ar fi, de cxemplu, yoffanda péini” din mithraism, despre care emintesc inch ‘SE Tostin Martial $i Filosoful si Tertlian. Dat ag8 cum tim 9 Eliade, acest eereettor ignoré incrl cel mai fondamenta Stuncl cind vin cu aceasthipotez4: pentru crestn, eubaristia ere fi este legatd deo persoand istoricd si de un evenimentistoric (ists 1 Cina cea de Taind), pe eare le reacuslizeazs pind I Sfirgtal lumi $i nicidecum de_persoane gi evenimente mitico Fmaginace, asa cium se intimpld In misterele clenste pSgine ‘Sea moi incereat, de asemenea, acreditarea ideii e& misterele fnitaice elenste i vesiniamul ar pendula, n fap, in jul aceluigs ppunet comun: ,moartea” si ,invieres” divinity, de cate se poste parti i cal ce se inijazd prin ritual inifatce speciale. Ins, lige com se sfie, ceca ce distinge, in prieul rind, crestinismal de talele misterice si ezoerice in general este sentimental de bucutie fide noutate pe care acesta il aduce in Iyme. Noutates resin ~ Sublniazd foarte frumos acelagi Eliade ~ 9 constat const in istorctatea Tui Tisus Hristos, ea om gi Dumnezea, iar Bucur ivordgte din certitadinea favieri Sele. Pent primi eretni Invierea Toi Hiostos mu putes f1 aseminetd yinowil” gi ,favierit™ porintice a divinittilor din mistere: Ais, Adonis, Serapis et. ‘Keemenca viehi, patimilor i mort Sale de pe crue, favieea fo Religie sineretiseeeniste 429 ‘so wt a: nt ipl PoP Ives fost un eveniment everibil ea se reps imu se rept in fecare an ea cea a zelut Adonis, de pil. vierea hl Hrttoe 1 deschs 6 nou eck in istrie, prin seinoira ttala a hit din punct_de vedere spisitual, Fieytc, ecearta conrtuin gi peutra Primi eropinl va omieter, der cm pmistr™ sore urn of fe Dropovidult ain pura mare” tutu pepoarelor,waiferea™ in Inisteral erin ee deschisk turon ‘ote foerteedeviat cf in trivfa shu, ereinismal ga insuit ‘ite cova din ota hime pagtosveflth In apogee mu clemente iniaice din misterele elente, ci noun, terminalogi, ide et. din Blovolia geach, dar si cena ce era extol din unele intni jundiceromane, Ca eligi niverel,cepnimal a teu of eres ‘un numtor comun per toate expresile repionale”,celigioase Clute ale lumii ctnosute, Aceasidunicae deca, dar mare Se punt real cadvetnd interment retin forme, fig i vlor ‘tora ticuia sh I eo gta, nespt, corspondene ‘i, dack mistercle pigine vat fost asimilate de creginism, ele a8 yrupravienit, tot, inten fel sau all, pe co tot alte ‘hi pind in epoea madera. Sir, ele nu a supraviegit otdeauna ‘air inate propra-is, of mai ales sub forma nor obiceur popular, unor Jocuri i motive leraze. De pildy in Snteaga Ecropi raralé Ge ping la frp acolull al 2Xcle, dategrarea baitor in gropul tine la pubertte, implica un wit de recere” i unele incercii inijiaice, Tot ln fel, reminisceje ale mai “scent inate pot fi viaute gi in ceremoniaal breselor de Inestesugari, in special in Eval Medi, in balurile mascate, Camnaveluri, ba chiar in festviigile 9) sisbatorile profane, Seremouile publice, spectacole, compeiile sportive ete. Deg! tule deseralizat, soietatea 2k wmoderai", omul modern", tml chiar neeigos ~ age cum ara Mires Eliade ~” congtient Sau inconstient, voit saw fara voie, continua tiparele de comportement, credinjcte 41 limbajl omulti rsigion (howe feligiosus), deji le desecralizesad totodaté, le goleste de seca lr originae430 Istria flocofia reli! Ia poponrle ante ‘V. BIBLIOGRAFIE 1, Ttrie celta 9h civtefio Altheim, Fy Alexander und' Asien: Geschiche eines geitingen Bie, um, AIR, Alexander the Grot and the Hellenistic World, New York, CGramstopel, M, Ciilsieelenistia, Bucweyi, 1974; Gri, P. (ed), Le lileaon ellensiqve Is monte de Rome, Pari, Hides, M, Hellenistic Culture: Fusion and Diffusion, New York, 1959; oumust P, Litmpéralisme macédonien et Uhellenisation de ’Orien, Peers, FE, The Harvest of Hellenism: A History of the Near East fom ‘Alerndr the Great to the Teumph of Chistuty, New York, 1970; Resovieh AB, leniunal 9 rolul sta itor, Bucur, 1953; Rostovset, M, Socal nd Beonomic History ofthe Hellenistic World, Ill, Oxted, 1953; Stachenmaye, Fy Alexander der Grose: Ingeium vad Macht, Wien, 194, Sehneser,C., Kultugescichte des Hellensmus, I Minchen, 1993; ‘Tam, WW, Hellenic Chilaaton, London, 1952. Anrch, G., Das antike Mysterienwesen in seinem Einfluss sur des Chrisientim, Hildeabei, 1990: ‘Asean, Ch, Mids, Zoey 4 rien» ciara, Ona, 195; ‘nw, W, Kacheleko, Ge, Le cle de Mia su fe ce septetionale [Bisher 0, Dimonensbwebr Ein Bsitag sur Vrgeschiche dr ehistichen “uty Seton, 19703 Camptell, LA, Mitac Teonography and Ideology, Leiden, 1968 Gucopne, J, Aspects mystiqer de le Rome palenne, Pati 1981: Gaus, My Mitrar Rul und Mysterien, Mnshen, 1990; Camont B, Die Mysterion des Mit, Darmstadt, 1963; Tdem, Dis orientalichen Religionen im romischen Heidentam, Leipsi, ‘wetin, 1931; Durand, Fy Le cute scans fe busin vent de Ja Medeor, I Duty, Ry The Trurbotion le Bolton and Tenino, Leen, 198; Blade: MC, Nato mistion Bucuret, 1995: Relig sineretiste elniste 431 Festugite, A-J,. Hemetiome e nptique patane, Pas, 1967 te, La revelation d Hennes Trane, 1~ IV, Pars 1944 — 1988; Calfchen, J. Der Ausgang der srlecisch-rdmizchen Heidentuns, Dermstadt, 1972 eyo Sky The ul of Ins Among Women in de Greso-Romn Worlds, Laie, 1975: onl, Jy. Mitee Stiles, Mencheser Universey Pres, 1971 Hormbotsl, W., Sarpin. Stdien nur Obericforungrasschiche, den recheinungsformen und Wandlungen der Gestalt eines Gates, Jaoiichss, Wer de Gcheiletven (De mysteis), Hidescim, 1988; Lins, 2 oleate Alchemy, Loodon, 1970; Laing A." Misterle pipine ph mister cryin, Bucwoy, 1996; Merkebach, R, Isiferte in grischischromischer Zeit Dalen wed Rito, ‘Meiseteim am Glen, 1963; dem, Mis, Kénigstin, 1984; leer, Romaa und Myserium der Antke, Moncben, Berlin, 19625 Moon, ©. 1am The Mjetries of Heme Trsmegitan, Ute, 1998; Matbasf, RP, The Origine of Chemisty, London, 1958: Neck, A.D, Fiemme Tasmegite I~ IV, Dats, 1943 ~ 1954: Stina, "Cepia en Ap mei mitre nicl, Bec, 1953; Turan, Ro Miles Petoncus, Recherches sur Pelinsetion pitvophigue ‘be Mitr, Leiden, 1975; smcerea, MJ (ed) Blue préliminsiee aux religions oreles dans empire Ronin, Leiden 1961 p21 Iiemed), Die onentlischer Religionen ian Rémerrich, Leides, 1981 Naem fed}, Studies In Gnosis and Hellenic Religion, Leiden, 1981 eo, The Legend of Aas in Greek and Reman Art Leen, 1966; ea, Cybele and Aus. The Myth and the Cul, Londen, 1977; ie, Midis, the Sere God, London, New York 1963; Vida, Ly Tis und Sarais bel den Grlecen und Kemer, Belin, 1870, 2 lloroie Bole, N, Iseria Glsofe atc, Bucuret, 1982; Barker, W Mellnisische Pseudopytiagorica, Philologus 105, 1961; CCavopine 1, De Pythagore aux Apstves, Pai, 19862 Iatoria Gondtae, M. de, La axgens de Pon, Pars, 1952; ‘Kee, Ky Gzsis thon. Die Leive won er noilhen Gots in der pitureischen Thesope, Oslo, 1983 lack, Glan und seine Ger, Oymoasum 67, 1960; Meson, Phy Fm Pits to Meoplstoney, Den Hap, 1960; Psat, Ph. V Pleas and Neapstonim, Cambie 1952 Pohl M, Dis Sts, Tl, Gitngen, 196 Taam, Stn and Sioier, Zach, 1984, Rist JM, Stoic Phiosepiy, Cambridge, 1969 bin, Ly Ls pmo pega es vgs de pti, a, 19s RofisLowis C, La rere accion Pais, 11D; Thee yA Forotion tothe Pythagoran Wings of he Helle Paved Aes Academine Aboens, Homsnions 24 3, At, 1961 GNOSTICISMUL PN oreonntye evee eters