Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I

Nursing la persoanele cu dizabiliti

Indrumtor: Prof. Univ. Dr. Tril Horia

Student: Din Laura - Alexandra

Piteti - 2014

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I

Nursing concept i aplicatii n bolile cardio-vasculare

Piteti 2014
2

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I

Contents

Motivaia..........................................................................................................................................4
Cap I - Istoria i conceptul de nursing.............................................................................................5
Cap II Scopul nursingului.............................................................................................................8
Cap III - Cele 14 nevoi fundamentale identificate de Virginia Henderson......................................9
3.1. NEVOIA DE MICARE I MENINERE A POSTURII.................................................10
3.1.1. MANIFESTRI PATOLOGICE ALE MICRII......................................................13
3.1.2. INTERVENIILE NURSEI.........................................................................................14
3.2. Aplicaii in bolile cardio-vasculare.....................................................................................15
Bibliografie:...............................................................................................................................17

Motivaia

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
Pastrarea sanatatii si lupta contra bolilor se inscriu printre cele mai vechi preocupari ale
omului. De altfel cuvantul sanatate care evoca o stare atat de pretioasa fiecaruia apare frecvent in
vorbirea curenta nelipsind aproape niciodata cu ocazia urarilor de bine. Scrisorile stramosilor
nostri romani se incheiau de obicei cu urarea : vale (fi sanatos).
Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste tot atat de mult societatea in
intregime 'sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic' (Schopenhauer). OMS a dat
o definitie oficiala a sanatatii formulata astfel : 'sanatatea este acea stare de complet bine fizic,
mintal si social si nu consta numai in absenta bolii sau a infirmitatii'.
Intr-o frumoasa exprimare, un mare endocrinolog (N. Pende) descoperea urmatoarele 4
armonii in organismul sanatos : 'sanatatea este armonia functiunilor, asa cum frumusetea este
armonia formelor corpului, asa cum adevarata bunatate este armonia sentimentelor etice si
adevarata intelepciune este armonia intelectului'.

Cap I - Istoria i conceptul de nursing

Practicata din perioada preistoricaarta de a ngriji are un caracter universal,putand fi

acceptata ca o lege naturala.Recunoasterea ca profesie, utila si unica,se produce in a doua

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
jumatate a secoluluiXX. De-a lungul timpuluiarta de a ingriji, a fost influentata
despecificitatile culturale, etnice, credinta,diferitelor grupuri etnice
Mesopotamia:
Mesopotamienii cautau in valorileetice o unitate de masura care sa le dea o solida bazamorala.
Lumea lor nu maieste arbitrara, raul si bolile nu mai sunt considerate simpleintamplari.La
inceputurile istoriei lor mesopotamienii au abordat bolileprin prisma medicinei magicoreligioase, iar candacestea dadeau gres se recurgea la serviciile mediculuiempiric sau la chirurg.
Medicina magica era practicata de preoti, iar cauza bolilor era pusa pe seama greselilor savarsite
fata de zei.Diferiti demoni, spirite si duhuri erau asociate unor boli siafectiuni. Ritualul
izgonirilor din corpul suferind erapracticat de un preot exorcist numit Asipu.
Pentru aflarea unui prognostic sau a unei terapii eficienteintr-o anumita boala, preotii
Asipu foloseau diferitemetode de divinatie, constand in studierea organelor unor animale
sacrificate, a picaturilor intr-un vas cu apa,interpretari astrologice sau interpretarea viselor.Cu
timpul asiro-babilonienii dezvolta o noua stiinta, numitacatarctica, sau arta de a preveni
si vindeca bolile sisuferintele morale, prin purificarea sufletului si curateniecorporala, reusind
sa-si dezvolte o medicina empiricapre-stiintifica.Din codul regelui Hammurabi reiese ca stiinta
practicata demedicii empirici se numeste ASUTU, iar practicantul ASU. Activitatea medicilor se
desfasura conform unei stricteetici profesionale, care reglementa atributiile sionorariile ce li
se cuveneau.In orasul sumerian Nippur s-a gasit o tablita care continetexte medicale, in
special elemente
de
farmacopee,majoritatea
medicamentelor
folosite
fiind
de
origine vegetala.Civilizatia asiro-babiloniana a dat culturii medicale ofarmacopee bogata, cu un
mare numar de retete si tehniciterapeutice, din care insa lipsea un element esential:cantitatea
diferitelor produse componente.Judecand dupa vechimea textelor descoperite,mesopotamienii au
fost probabil, primii care au reusit sacreeze omedicina empirica.
Egipt:
Cele mai cunoscute scrieri medicale egiptene sunt:Papirusul Ebers (descoperit in 1873 la
Teba),Papi rusulBrugsh (1909 in Memphis), Papirusul Edwin Smith(1862) ,Papirusul Hearstsi
Papirusul Chester Beatty. Studiul lor releva baza empirica a procedeelor medicale, amestecate
cumagia si practicile religioase.Medicii egipteni se formau de regula in jurul templelor si
erauconsiderati reprezentanti ai marelui zeu Toth,patron al stiintelor si al bibliotecarilor.
Preocuparile medicaleerau in deplina concordanta cu civilizatia egipteanasi aveau un caracter
mistico-religios, dezvoltand in paralel sio medicina empirica, laica, bazata pe unele
proceduriterapeutice ce isi dovedisera eficacitatea de-a lungultimpului. Desi cunosteau arta
imbalsamarii si practicadisectiei cadavrelor, se pare ca aveau putine cunostintedespre anatomia
corpului omenesc.Aflam de la istoricul grecHer odot, ca medicina egipteanaavea un oarecare
grad de specializare: Tara esteplina de medici, unii pentru ochi, altii pentru dinti, altii pentru
abdomen, altii pentru boli ascunse. Istoricul grecDi odorerelateaza despre obligativitatea
bolnavilor egipteni, ca odatainsanatositi sa relatezepreotilor, simptomele bolii avute si remediile
folosite. Se pareca vechii egipteni semiologia anginei pectorale si ainfarctului
miocardic.Incepand din jurul anului 1650 ICh., in Egipt incepe sa seformeze o medicina sociala
si o medicina a muncii.Soldatii primeau ingrijire medicala gratuita, constructorii depiramide erau
supravegheati medical, favorizandastfel dezvoltarea chirurgiei si a ortopediei. Totusi
in vechiulEgipt nu s-a gasit nici o urma a vreunei institutiicomparabila cu spitalul.ISTORIA
5

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
NURSINGULUI Practicata din perioada preistoricaarta de a ngriji are un caracter universal,
putand fi acceptataca o lege naturala.Recunoasterea ca profesie, utila si unica, se produce
in adoua jumatate a secolului XX. De-a lungul timpuluiarta de a ingriji, a fost influentata de
specificitatile culturale,etnice, credinta, diferitelor grupuri etnice.
Roma antica:
Romanii au dezvoltat serviciicomunitare de sanatate a caror organizare eficienta acontribuit la
perpetuareafunctionarii acestora, chiar dupa destramarea imperiului. Inprimul secol al
eri noastre, o serie de invatati ai vremiireusesc sa cuprinda in operele lor sinteza
cunostintelor acumulate in diverse domenii.Cele mai remarcabile personalitati medicale romane
suntconsiderati Aulus Cornelius Celsus (60 ICh.-20 DCh)autorul lucrarii De arte medica, cel
care a introdus insemiologia medicala celebrele caracteristici aleinflamatiei: rubor et tumor cum
color et dolor si celebrulmedic antic,Gal enus (129-201), nascut in Pergam,cosnsiderat ultimul
mare reprezentant al medicinei antice.Datorita disectiilor si vivisectiilor publice, esteconsiderat
primul mare experimentator al medicinei. Intratatul sau De simplicum medicamentorum,
reusestesa descrie si sa clasifice aproximativ 473 de remediivegetale
Grecia antica:
Miturile si legendele vechilor greci seoglindesc si in preocuparile pentru perfectionarea artei
devindecare atrupului si sufletului. Pentru eleni bolile erau rezultatulpedepaselor pe care zeul
Apollo si sora sa Artemis leaplicau pamantenilor intrati in conflict cu ei. Apollo erarecunoscut in
Olimp ca patron al medicinei iar Artemiszeita care ocroteste campurile, animalele, si
vindecamiraculos bolile. De la zeita Artemis a deprins virtutileplantelor medicinale centaurul
Kiron, cel care avea saformeze o intreaga pleiada de medici practicieni, printrecare se va numara
si faimosul medic al antichitatiigrecesti,Askl epi os. Folosindu-si de tanar arta de a
vindeca,acesta este zeificat si identificat ca zeu al medicinii.Metodele sale de tratament erau
descantecul, elixirul,buruienile de leac, alifiile si interventiile chirurgicale.Templele inchinate
zeului vindecator erau de regula asezatein locuri cu clima calda, inconjurate de multa verdeata,
undecei bolnavi erau adusi pentru a-si mentine o igienariguroasa si un regim de viata foarte
chibzuit. De faptsanctuarele lui Asklepios erau un fel de sanatorii cu caracter laic iar discipolii lui
numiti asklepiazi, sunt considerati primiimedici ai antichitatii.2Incepand cu secolul VI ICh.
filozofii medici greci renuntand laun empirism fara orizont, reusesc sa diferentieze ofilozofie
laica, punand bazele dezvoltarii stiintelor biologice,inclusiv al medicinei. Interpretarile
materialisteasupra lumii, enuntate de filozofii greci, desi nu aveau obazaexperimentala, prezinta
importanta datorita gandiriirationale pe care cauta sa o promoveze.Cel care a reusit sa sintetizeze
cunostintele medicale aletimpului sau, elaborand o conceptie medicala unitarabazata pe filozofia
materialista a fost Hippocrate din Kos,care a reusit desprinderea medicinii ca stiinta dincuprinsul
general al filozofiei. Cele aproximativ 67de cartimeduicale atribuite lui Hippocrates, cunoscute
subnumele de Corpus Hippocraticum, reprezinta conceptiastiintifica si filozofica a epocii de
aur a culturii elene. Principiile generale ale doctrinei hipocratice sefundamenteaza pe
urmatoarele teze patogenice:Teoria dezechilibrului celor patru umori prin care sangeleprodus de
inima, phlegma produsa de creier, bila neagra(melancolia) produsa de de splina, si bila galbena
secretatade ficat, trebuie sa fie in echilibru, aparitia boliidatorandu-se dezechilibrului produs
intre aceste umori.Teza temperamentelor, care sustine ca oamenii aflandu-sesub influenta
factorilor cosmici si geografici formeazaurmatoarele tipuri tempramentale: sangvinic (vioi),
flegmatic(rece), coleric (impetuos), melancolic (timid, trist).In ceea ce priveste etiologia bolilor,
6

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
Hippocrate sustine intratatulDespre aer,ape si lacuri: Orice boala are ocauza naturala si nimic
nu se intampla fara interventianaturii... Nu exista boli divine datorita interventiei zeilor...Natura
este primul medic al bolnavilor si numai favorizandeforturile sale putem obtine oarecare succes.
Virginia Henderson (1897-1996)
Descrisa ca fiind prima doamna a nursingului, scripter,cercetator avid, vizionar, este considerata
de multicea mai importanta figura a nursingului secolului XX. A descris rolul asistentei medicale
ca fiind substitutiv (inlocuind persoana),suplimentar (ajutand individul), si complementar
(lucrand cuindividul). Toate acestea cu scopul de a ajutaindividul/pacientul sa se descurce, pe cat
posibil singur.Incepand din 1960 Virginia Henderson a dat nursingului o varietate de definitii in
cadrul carora functia principalao are asistenta. Una dintre acestea, clasica, este: asistenta face
pentru altii, ceea ce ar face acestia,daca ar avea puterea, dorinta si cunostiintele necesare;
asistenta trebuie sa-l faca pe pacient sa devina independentde ea cat derepede posibil.In ultimele
decenii nursingul va evolua ca o profesie stiintifica, caracterizandu-se prin sporirea cercetarilor
in randul profesionistilor si alcatuirea unei baze conceptuale de practici.
Definiia O.M.S. (Organizaia Mondial a Sntii)
Nursing-ul este o parte integrant al sistemului de ngrijire al sntii cuprinznd: promovarea
sntii; prevenirea bolii; ngrijirea persoanelor bolnave (fizic, psihic, handicapai) de toate
vrstele, n toate unitile sanitare, aezrile comunitare i n toate formele de asisten social.
Definiia Virginiei Henderson
S ajui individul, fie acesta bolnav sau sntos, s-i afle cale spre sntate sau recuperare, s
ajui individul, fie bolnav sau sntos, s-i foloseasc fiecare aciune pentru a promova
sntatea sau recuperarea, cu condiia ca acesta s aib tria, voina sau cunoaterea, necesar
pentru a o face i s acioneze n aa fel nct acesta s i poarte de grij singur ct mai curnd
posibil.
Definiia I.C.N. (Consiliul Inernaional al Nurselor)
Nursing-ul, ca o parte integrant a sistemului de asisten social, cuprinde ocrotirea sntii,
prevenitrea bolilor i ngrijirea bolnavilor fizic, psihic, handicapailor de toate vrstele, n toate
formele de asisten social i aezri comunitare.
Definiie A.N.A. (North American Association)
Nursing-ul comunitar nu este numai o sintez a practicii de nursing i a educrii n
domeniul sntii, ci are scopul de a menine i a stimula sntatea populaiei. ngrijirile au
caracter continuu. ngrijirea este orientat asupra individului, a familiei, a grupului, contribuind
la sntatea ntregii populaii a zonei respective.

Cap II Scopul nursingului

elul profesiei de nursing const n atingerea de ctre pacient a independenei n

satisfacerea acestor necesiti, ceea ce duce la obinerea unei stri de bine i a echilibrului, att
7

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
biologic ct i psihologic. Un deficit poate produce o nevoie. O problem poate mpiedica ca o
nevoie s fie ndeplinit. Se cunosc cazuri n care muli oameni prezint deficite fizice sau
psihice, ns datorit capacitii lor de a se adapta, aceste deficite nu constituie probleme.
Scopul profesiei de nursing const n atingerea de ctre pacient a independenei n satisfacerea
acestor necesiti, ceea ce este tiut c duce la obinerea unei stri de bine i a echilibrului, att
biologic ct i psihologic.
Scopul modelelor este de a simplifica o situaie complex i de a capacita asistentele s-i
orienteze atenia asupra aspectelor majore de ngrijire.
Primul model nursing a fost conceput de Florence Nightingale, n 1840, n lucrarea Note
asupra nursingului . n lucrare au fost definite unele concepte pe care autoarea le-a considerat
importante pentru pregtirea formativ a ngrijirii bolnavilor.
De-a lungul timpului modelul conceptual s-a dezvoltat i a influenat pozitiv pregtirea nurselor,
cercetarea dar i practica n nursing.
Pe baza teoriei nevoilor lui MASLOW ( 1954), ROPER ( 1985) i HENDERSON ( 1972) au
descris cele mai importante modele conceptuale.
Cel mai utilizat este modelul conceptual al Virginiei Henderson, conform cruia :
asistentul medical ndeplinete funcii proprii;
asistentul medical ofer un serviciu unic societii, acela de acordare de ngrijiri de baz;
cnd asistentul medical preia o parte din responsabilitile medicului n procesul de
ngrijire,
atunci o parte din funciile sale sunt preluate de un personal necalificat.
n accepiunea Virginiei Henderson:
individul este vzut ca un tot unitar prezentnd cele 14 nevoi fundamentale pe care
trebuie s
i le ndeplineasc;
scopul ngrijirilor este acela de a ajuta pacientul s-i menin sau s-i restabileasc
independena i de a obine pentru pacient vindecarea;
obiectivul ngrijirii este persoana sau grupul de persoane crora le este destinat
activitatea;
rolul asistentului medical este de suplinire a dependenei persoanei, dificultate cauzat de
lipsa
de for, de voin sau de cunotine.

Cap III - Cele 14 nevoi fundamentale identificate de Virginia

Henderson

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
Virginia Henderson identific 14 necesiti fundamentale, cu componene bio-psihosociale, culturale i spirituale ale individului.
Aezarea lor de la 1 la 14, se suprapune piramidei Maslow, cu meniunea c, pe primele
poziii sunt aezate nevoile fiziologice vitale:
1.- a respira este funcia organismului prin care se primete oxigen atmosferic i se elimin
bioxid de carbon. Se adaug i nevoia de a avea i o bun circulaie. Se tie c sistemul circulator
este cel
care asigur integrarea funciilor organismului, sngele fiind transportorul pentru gazele
sanguine;
2 a menine temperatura corpului constant. Funcia de termoreglare este asigurat de ctre
hipotalamus i este variabil n funcie de vrst, clim, activitatea individului i de prezena
bolii;
3 a se alimenta i a se hidrata. Alimentele constituie sursa de energie i substratul biologic
pentru
celulele organismului. Fr ap, viaa nu este posibil;
4 a elimina, funcie care poate fi fiziologic, ca: eliminarea renal ( urin), eliminarea
intestinal
( fecale), eliminarea prin sebum, transpiraie, menstruaie.
Pe lng eliminrile fiziologice, mai sunt i cele patologice, un exemplu fiind vrstura.
5 a se mica, a avea o bun postur. Aceast funcie asigur independena bolnavului n
deplasare, n vederea realizrii necesitilor.
6 a dormi, a se odihni. Este dovedit faptul c somnul i odihna sunt indispensabile pentru
integrarea funciilor organismului.
7 a se mbrca i dezbrca. Din punct de vedere biologic, aceast necesitate ofer echilibrul
termic organismului. Prin mbrcminte se evit pierderea cldurii i a umiditii, contaminarea
tegumentelor cu praf i substane iritante i expunerea la radiaiile solare.
8 nevoia de igien care rezid din nevoia de a-i proteja corpul mpotriva agresiunilor
externe.
Vor fi astfel protejate: tegumentele, fanerele ( prul i unghiile), cavitile i orificiile ( nas,
urechi, gur, tubul digestiv, organe genitale).
9 a evita pericolele care pot afecta organismul direct ( agresiuni biologice) sau indirect
9

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
(agresiuni psihologice i sociale).
10 a comunica cu semenii. Omul are urmtoarea caracteristic: comunicarea . Ea poate fi de
tip
verbal, auditiv sau vizual. Tot aici ntlnim i sexualitatea, prin ea realizndu-se schimburi
interumane, sau
se creeaz sentimente, idei, emoii, triri.
11 nevoia de a-i practica religia asistenta medical va ngriji pacientul innd cont de
opiunea
religioas a pacientului i nu va ncerca s modifice convingerile pacientului.
12 nevoia de a fi ocupat pentru a fi util este nevoia care se refer la realizarea individului
prin
studiu i prin munc.
13 nevoia de a nva este nevoia prin care fiecare individ tinde la realizare i autodepire.
14 nevoia de a se recreea este o funcie fundamental comun fiinelor umane. Ea intervine
favorabil n echilibrul biologic.
Aceast nevoie se deruleaz n concordan cu realizarea celorlalte nevoi, fiind dependent de
gradul cultural al individului, de posibilitile socio-economice i de gradul de emotivitate.
Nerealizarea acestei nevoi are repercursiuni asupra tuturor celorlalte nevoi.

3.1. Nevoia de miscare si intretinere a posturii

Micarea reprezint mobilizarea prilor componente ale corpului prin aciuni
coordonate.
Postura reprezint meninerea prilor componente ale corpului ntr-o poziie fiziologic, de
echilibru i funcional.
Micarea este foarte util, pentru c ea asigur:
- deplasarea bolnavului n scop de aprare, hran, sau pentru realizarea unor nevoi fiziologice;
- o bun circulaie a sngelui;
- funcionalitatea tubului digestiv;
- o bun circulaie cerebral i oxigenare;
10

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
- o bun funcionalitate respiratorie;
- un echilibru fizic i psihic;
- stimuleaz somnul ;
- coordoneaz toate funciile organismului.
Micarea este posibil datorit colaborrii mai multor aparate i sisteme:
- sistemul osteo-articular;
- sistemul musculo- tendinos;
- sistemul nervos;
- aparatul circulator;
- aparatul vestibular.
La baza micrii stau urmtoarele componente:
- oase;
- articulaii;
- muchi;
- organele sistemului nervos: receptori, nervi senzitivi, nervi motori, mduva spinrii, encefal.
n realizarea micrii i a posturii intervine aparatul locomotor i sistemul muscular.
Aparatul locomotor care indeplinete funcia de locomoie. Este format din 206
segmente osoase, peste 430 de muchi striai i peste 310 articulaii.
Sistemul muscular este constituit din muchi scuri, striai, lungi, lai i inelari.
Ei asigur meninerea coloanei vertebrale n extensie, micrile de for, direcia de micare.
Ali muchi nchid marile caviti ale corpului ( muchii abdominali) , alii permit nchiderea i
deschiderea anumitor orificii ( muchii sfincterieni, muchiul diafragm, orbicularul buzelor).
Micrile de deplasare ale corpului sunt:
- MERSUL reprezint ansamblul de micri executate de muchii membrelor inferioare;
- FUGA este realizat prin aceleai contracii ce se produc i n mers, dar cu o frecven i
intensitate mai mare;
- FLEXIA sinonim cu ndoire;
- EXTENSIE sinonim cu ntindere;
11

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
- ROTAIE micarea realizat n jurul axei lungi, intern sau extern;
- PRONAIE micarea de rsucire a palmelor n jos;
- SUPINAIE micarea de rsucire a palmelor n sus;
- ABDUCIE este micarea realizat n afara axei longitudinale;
- ADDUCIE este micarea realizat nuntru, spre axa longitudinal.
n realizarea micrii, avem urmtoarea succesiune:
- impulsul nervos;
- contracia muscular;
- aciunea prghiei osoase;
- mobilitatea articular.
Mecanismele care stau la baza micrilor sunt de natur neuro-muscular i sunt acte reflexe.
Arcul elementar este format din:
- organele de sim ( analizatorii);
- cile de transmitere a sensibilitii;
- centrii nervoi;
- cile motorii;
- placa motorie ( neuromuscular).
Dup participarea anumitor grupe musculare, micrile pot fi clasificate astfel:
- micri de tensiune slab: scrisul, micrile de finee i cele de ndemnare;
- micri de tensiune rapid: micri de for;
- micri balistice: aruncri, loviri;
- micri de oscilaie: pendulri.

3.1.1. Manifestari patologice ale miscarii

IMOBILITATEA reprezint inversul mobilitii . Mobilitatea reprezint capacitatea individului
de a se transfera de pe o suprafa pe alta.

12

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
Printre cauzele generatoare de imobilitate, ntlnim:
- durerea ;
- prezena bolilor sistemului muscular ( atonia muscular, atrofia muscular, contractura
muscular, miozitele);
- bolile osteo-articulare ( fracturi, entorse, luxaii, anchiloze, inflamaii, tumori osoase);
- boli ale SNC, de exemplu: accidente vasculare cerebrale, pareze, paralizii;
- boli psihice- cele care se nsoesc de lipsa de interes pentru micare;
- obstacole n calea micrii ( pansamente, aparat gipsat).
HIPERREACTIVITATEA I HIPEREXCITABILITATEA
Hiperreactivitatea reprezint creterea ritmului micrilor i a activitii generale a individului.
Hiperexcitabilitatea reprezint creterea reactivitii musculare la diveri stimuli.
Printre cauzele generatoare amintim:
- cauze de ordin fizic: tulburri endocrine, reacii medicamentoase, etilismul cronic;
- cauze de ordin psihologic: tulburri de gndire, senilitate, situaii de criz ( pierderea unui
membru al familiei, sapararea de membrii familiei).
NECOORDONAREA MICRILOR const n dificultatea sau incapacitatea individului n ai coordona micrile, acestea devenind haotice, imprecise, inutile.
Cauzele generatoare sunt:
- de ordin fizic : boli ale sistemului nervos ( boala Parkinson, sindroame cerebeloase), deficit
senzorial ( orbirea), dezechilibre hidro-electrolitice, reacii medicamentoase, droguri;
- de ordin psihic: tulburri de gndire, stress, emoii puternice, anxietate;
- prin necunoatere;
POSTUR INADECVAT const n adoptarea unei poziii, care nu respect pricipiile poziiei
anatomice a corpului i predispune individul la diferite deformri.
Cauze:
- imobilizarea prelungit la pat n cursul unor boli;
- imobilizarea prelungit n aparate gipsate, atele;
13

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
- poziii incorecte: n banc pentru elevi;
- lipsa exerciiilor fizice;
- terapii diverse: poziia Trendelenburg ( n urgen), poziia eznd, extensia continu a unor
fracturi;
- durere, dispnee;
- modificri date de anumite boli: opistotonus ( n tetanos), torticolis, n meningit;
- deformri osoase ale coloanei vertebrale: cifoz, scolioz, lordoz;
- deformri osoase ale membrelor inferioare: genu valgum, genu varum, luxaii congenitale de
old, picior strmb congenital.
3.1.2. Interventiile nursei
n caz de imobilitate:

planific un program de activitate, innd cont de cauza imobilitii i de capacitatea

pacientului de a colabora;
aplic profilaxia escarelor;
efectueaz exerciii pasive;
nva pacientul care este postura adecvat i cum s efectueze exerciii musculare active;
nva pacientul cum s respire profund i s tueasc;
red ncrederea n sine a pacientului.

In caz de hiperactivitate:
asigur mediul optim pentru pacient: semiobscuritatea ncperii, linite, reducerea
numrului
de vizitatori;
supravegheaz permanent pacientul;
nltur obiectele ce ar putea rni sau incomoda pacientul;
administreaz tratament tranchilizant la indicaia medicului,
unde este cazul, aplic cma de protecie, chingi ( pentru bolnavii agitai excesivi).
n cazul necoordnrii micrilor:
pregtete psihic bolnavul naintea fiecrei tehnici de investigaie sau tratament;
planific un program de exerciii fizice n funcie de capacitatea pacientului;
nva pacientuls utilizeze diferite aparate de susinere;
ntocmete un program pentru kinetoterapie,
ajut pacientul s-i satisfac celelalte nevoi n condiiile imobilizrii acestuia;
administreaz medicaia specific, dar numai la indicaia medicului.
n caz de postur inadecvat:
aeaz pacientul n pat, respectnd poziiile anatomice ale diferitelor segmente ale
corpului;
14

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
aeaz pacientul n poziia adecvat situaiilor de urgen;
previne escarele;
efectueaz micri pasive i active

3.2. Aplicaii in bolile cardio-vasculare

HTA - este un sindrom clinic caracterizat printr-o cretere a tensiunii arteriale sistolice,
diastolice sau sistolo-diastolice, peste valorile considerate normale, de 140 per 90 mmHg.
Netratat, afeciunea duce la complicaii, cum ar fi: infarctul de miocard, hemoragia cerebral
sau insuficina cardiac i renal.
Intervenia asistentei medicale:
-

determin presiunea arterial corect prin metoda auscultatorie;

TA va fi msurat la ambele brae, n clinostatism dar i n ortostatism, dac este
posibil dup
repaus fizic i intelectual;
- va cntri pacientul zilnic;
- va administra tratamentul medicamentos la indicaia medicului;
- va asocia un regim alimentar hiposodat i hipocaloric.
Apariia unor simptome ca: cefalee intens, tulburri de vedere, ameeli, greuri, tulburri de
contien sau angin pectoral trebuie s ne atrag atenia apariiei unei urgene hipertensive.
STOPUL CARDIO-RESPIRATOR
Tablou clinic:

pierderea contienei;
absena pulsului la artele mari( carotid, femural);
apnee sau respiraie agonic;
midriaz areactiv la lumin;
abolirea zgomotelor cardiace;
culoarea gri-cianotic a tegumentelor.

n asemenea cazuri se face resuscitarea cardio-vascular dup regula ABCD:

A. airways eliberarea cilor aeriene:
- ndeprtarea corpilor strini buco-faringieni;
- extensia capului i tragerea mandibulei nainte i n sus( manevra Esmarch).
B. breath respiraia artificial:
15

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I
- gur-la-gur;
- gur-la-nas;
- gur-la-tub;
- respiraie artificial cu masc cu oxigen 100%;
- intubaie, iar unde nu este posibil, se practic puncie traheal.
Eficacitatea respiraiei artificiale este demonstrat de micrile respiratorii, de regresia cianozei
i de apariia murmurului vezcular bilateral.
Iniial se practic dou respiraii artificiale rapide, apoi se fac alternativ masaj cardiac i
respiraie artificial in raport de 15:2, n cazul unui singur reanimator, sau de 5:1, n cazul a 2
reanimatori. Frecvena respiraiei artificiale este de 20 pe minut.
C. Circulation cirulaia :
- n orice stop cardiac primul gest trebuie sa fie o lovitura de pumn n zona precordial, urmat de
masaj cardiac;
- masajul cardiac extern se aplic pacientului aezat in decubit dorsal pe un plan dur, punctul de
compresie fiind n tremiea inferioar a sternului la aduli sau la jumtatea sternului la copii;
- frecvena masajului cardiac: 80 pe minut la aduli, 90 pe minut la copii i 120 pe minut la
sugari;
- raportul compresie-decompresie trebuie s fie peste 50%.
D. Drugs terapia medicamentoas :
- stabilirea unei ci venoase de acces (de preferat cateter venos central);
- administrarea de adrenalin 0,5-1 mg diluat cu 9 ml soluie NaCl 0,9%, fracionat intravenos
sau n doz tripl pe sonda esotraheal, repetat la 3-5 min;
- atropin 0,5-1 mg intravenos n bradicardie sau bloc atrio-ventricular grad III

16

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine,

Specializarea Kinetoterapia la Persoanele cu Dizabiliti, ANUL I

Bibliografie:

1. Angelucci, P. (1995). Cultural diversity: Health belief systems. Nursing Management,

26(8), 72.
2. Nursing Theories. (2011). Dorothea Orem's self-care theory. Retrieved September
20,2011, from ( http://currentnursing.com/nursing_theory/self_care_deficit_theory.html)
3. http://www.stritch.edu/library/
4. http://fr.scribd.com/doc/68832583/Referat-Nursing
5. http://www.studentie.ro/referate/medicina/referat-medicina-nursingcomunitar_i46_c988_70838.html

17