Forme ale exterminarii evreilor n Romnia

Nimicirea evreilor n Romnia s-a deosebit esenial de holocaustul din

alte teritorii. Aceast ar, aliat cu Germania hitlerist i condus de dictatorul
Antonescu, a lsat neatini evreii de naionalitate romn din inut (Vechiul
Regat), dar a exilat i a omort fr mil evreii din teritoriile noi ale rii,
Bucovina i Basarabia. De aici a aprut legenda precum c nu ar fi existat niciun
fel de genocid pe pmnt romnesc
Pornind de la afirmatia facuta de Wolfgang Benz i Brigitte Mihok in prefata
lucrarii Holocaustul la periferie si completand cu date concrete realizam ca
intr-adevar cei ce sustin inca faptul ca in Romania nu a existat Holocaust se
bazeaza doar pe o legenda si pe adevaruri confortabile despre cei care au
contribuit la salvarea evreilor. Un exemplu pe care majoritatea celor care inca
sustin ca Romania a fost partizana a evreilor si nu cea care si-a tradat cetatenii
este regina-mama Elena.
n studiile privitoare la Holocaustul din Romnia este menionat n mai
multe locuri numele reginei-mame Elena. Ea s-a implicat n aciunile de salvare
a evreilor n anii 1941-1944, iar n vara i toamna anului 1942 a condamnat
planurile de deportare a evreilor romni n lagrele din Polonia1. Regina-mam a
fost o personalitate exemplar n acele vremuri teribile i, pentru contribuia ei la
salvarea evreilor romni, Yad Vashem i-a acordat titlul de Drept ntre
Popoare2. Exemplele pot continua cu personalitati precum preedinta filialei
locale a Societii Naionale de Cruce Roie din oraul Roman Viorica Agarici
care pe 8 iunie 1983 a primit post mortem diploma i titlul de Drept ntre
popoare, un arbore fiind plantat n memoria ei pe Aleea Celor Drepi de catre

Regina-mam Elena i aciunile ei n sprijinul evreilor sunt menionate, ntre altele, n Comisia
Internaional pentru Studierea Holocaustului n Romnia, Raport final, ed. Tuvia Friling, Radu
Ioanid, Mihail E. Ionescu, Iai: Polirom, 2005, p. 220, 290, 293, 295, 307, 310-311.
2
Ibidem, p. 310-311.

Institutul Yad Vashem din Ierusalim 3 sau primarul oraului Cernui n timpul
celui de-al Doilea Rzboi Mondial, avocatul dr. Traian Popovici, periclitndu-i
viaa, poziia, averea i familia, a salvat de la deportare 20.000 de evrei din
Bucovina4 (pentru faptele sale, dr. Traian Popovici se numr printre cetenii
romni distini de Israel cu titlul Drept ntre Popoare.
Adevarul e recunoscut oficial in anul 2004 dupa o lunga negare atat din partea
autoritatilor si cat si de o parte a istoricilor pe baza Raportului final al Comisiei
pentru Studierea Holocaustului n Romnia 5, dar inca exista discutii pe aceasta

tema ce-i plaseaza pe istorici de o parte si de alta a adevarului istoric.

Matatias Carp in primul volum din Cartea Neagra (Suferintele evreilor din
Romania 1940-1944) vorbeste despre teroarea si prigoana dintre granitele
Romaniei, la fel de oribile ca in alte tari precum Germania, Ungaria sau Polonia,
diferenta constand in metoda si cifre. Romania nu a avut o organizare tehnica si
stiintifica a masacrului6, autorul explicand in lucrarea mai sus mentionata ca
fascismul romanesc a avut propriile metode, dar care nu sunt cu nimic mai putin
brutale fata de camerele de gazare sau crematoriile utilizate in alte parti.
Guvernarea legionara (6 septembrie 1940 -24 ianuarie 1941) nu a trecut fara a
lasa urme asupra comunitatii evreiesti din Vechiul Regat asa cum se intelege in
primul paragraf , genocidul manifestandu-se pe intreg teritoriul national prin
asasinate, pogromul de la Iasi, pogromul de la Bucuresti, trenurile mortii.
Guvernarea legionara a batut, a chinuit, a torturat si a terorizat mii de evrei prin
Corpul Muncitoresc Legionar , Politia Legionara si Garzile Legionare7.
Inca din prima zi a guvernarii fasciste evreii au devenit tinta pricipala a jafurilor,
care au luat proportii neinchipuite, fiind prdati de obiecte religioase, bani,
mobil, bunuri de valoare, si vazandu-si casele, magazinele si interiorul
3

Samoil Gheorghe, Dor de oameni , Viorica Agarici, Grigore Resmeri, Paul Teodorescu, Petre Naum, Ioan
Gheorghiu, Veronica Zosin-Gorgos, . . . , Ed. Stef, Iai 2011 pag. 7, pag 90
4
Emil Satco - "Enciclopedia Bucovinei", vol. II ,Ed. Princeps Edit, Iai, 2004, pag 251- 252
5
http://www.antisemitism.ro/uploads/283/comisia-wiesel-raport-final-ro.pdf, in varianta tiparita, Ed. Polirom,
Iasi, 2004
6
Carp Matatias, Cartea Neagra, Suferintele evreilor din Romania, 1940-1944, Vol I Legionarii si Rebeliunea, Ed.
Atelierele Grafice SOCEC & Co. S.A.R., Bucuresti 1946, pag 17
7
Ibidem, pag. 31

sinagogilor distruse.8 Potrivit celor ce l sprijineau pe Antonescu, conducerea

Legiunii avea trei obiective: s se rzbune, s insufle teroarea i s dobndeasc
proprieti. Legionarii au nceput s abuzeze evrei (prin bti, arestri la
ntmplare, tortur, concedieri masive din sectorul serviciilor publice, boicotarea
economic a afacerilor evreieti, vandalizarea sinagogilor etc.) imediat dup ce
au intrat n guvern9. Un alt motiv de mare ngrijorare la adresa comunitii
evreieti a fost fascizarea unor segmente largi din societatea romneasc. Acest
proces a fost vizibil n luri de poziie publice ale unor intelectuali si n izbucniri
antisemite n rndurile sindicatelor i asociaiilor profesionale la care erau
afiliai evrei.
Jaful legionar a fost organizat cu acordul institutiilor statului, care in mod
normal trebuia sa garanteze, sa apere viata cetatenilor si sa protejeze
proprietatea.
Ajutorul legionar a jefuit de la evrei dupa cum spune Matatias Carp, zeci sau
poate sute de milioane in numerar si marfuri, bani ce au folosit pentru cantine,
magazine sau cooperative.
Generalul Petrovicescu, ministrul Afacerilor Interne numea confiscarile de
intreprinderi si magazine :batalia cumpararei pravaliilor si imobilelor
jidanesti, dupa cum apare intr-o anexa a lucrarii Cartea Neagra, Suferintele
evreilor din Romania, 1940-1944, Vol I Legionarii si Rebeliunea.
Evacuarea evreilor din sate i comune din diverse regiuni ale rii, este de o
importan deosebit, izolarea evreilor din rndul populaiei rurale avnd
ntotdeauna un loc important n propaganda antisemit a Legiunii i n originile
intelectuale ale acesteia.10 n plus, deportarea avea ca scop i jefuirea proprietii
evreieti. Aceste aciuni erau ilegale chiar i dup standardele legislaiei
antisemite adoptate de guvernul naional-legionar.
ION Antonescu si ,,Garda de Fier ,, : pe marginea prapastiei : (21-23 ianuarie 1941) /
ed. ngrijita, cuv. nainte, note, comentarii si index de Serafin Duicu. Targu-Mures, Ed.
Rom-Edition '', 1991. apud.
http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/romanian/1.5_HOLO.pdf
9
Matatias Carp,op. cit., Bucureti: Editura Diogene, 1996, pag. 56
10
Ibidem: p.203.
8

Campania de evacuare a fost bine planificat, iar ordinul a fost transmis verbal
de ctre Ministerul de Interne11. Campania a nceput n octombrie 1940 i s-a
finalizat aproximativ dou luni mai trziu, n decembrie, n fruntea ei aflndu-se
comandanii locali ai Legiunii. Evreii au fost deportai din zeci de sate n care
existaser comuniti evreieti vechi de peste o sut de ani12. Comisia pentru
administrarea proprietii evreieti special constituit a luat parte la procedurile
de expropriere care se ineau la judectoriile locale13. La sate, jefuitorilor, fie ei
legionari sau ceteni obinuii, nu le psa de caracterul ilegal al aciunilor lor.
Doar n comune i n orae mai mici acetia aveau grij s-i foreze pe evrei s
semneze contracte de vnzare. Acordul de a vinde era uneori obinut dup ce
proprietarul fusese reinut ilegal. Jaful s-a realizat la intrarea trupelor in sat, cu
prilejul strangerii in lagare si ghetouri, in timpul peregrinarilor, iar ceea ce a
scapat trupelor a fost confiscat de autoritati. Dupa cele trei zile de rebeline, dupa
cum spune Carp, numai in Bucuresti pagubele se ridica la aproape 400 de
milioane iar cadavrele din trenurile de la Iasi si cele presarate pe drumul
pribegiei transnitriene au fost jefuite de la imbracaminte pana la dintii din gura.14
Autorul prezinta ca nota de subsol un Raport de Ancheta al Comisiunii, pentru a
cerceta neregulile din Ghetoul de la Chisinau cu urmatorul pasaj : Din cauza
procedurei urmata pentru facerea gropilor si executarea inhumarilor, au luat la
cunostiinta de evenimentele cari urmau sa se intample, taranii din satele de pe
traseu cari asteptau pe la margine de drumuri , prin porumburi si diferite
ascunzisuri, faptul executarilor, pentru a se arunca asupra cadavrelor pentru a le
jefui. Din declaratia verbala a locotenentului Augustin Rosca reiese ca
operatiunea de pregatire si mai ales executarea ordinelor date, au inregistrat
momente atat de dramatice incat, cei ce au luat parte, vor purta multa vreme
impresiunile retinute in acele imprejurari
11

Ibidem: p.203
Ibidem, p.152.
13
Jean Ancel, Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust (New York:
Beate Klarsfeld Foundation, 1986), vol. 2: doc.37, pp.75-76 [de aici nainte: Ancel, Documents]. Apud.
http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/romanian/1.5_HOLO.pdf
14
Carp Matatias, op. cit., pag. 37
12

Munca de folos obstesc, izgoniri, evacuari , internari de ostateci si crime, toate

acestea au constituit Holocaustul in Vechiul Regat pe langa toata politica
antisemita promovata inca din anii 20 de miscarea lui A. C. Cuza ce dorea
excluderea evreilor din toate tipurile de activitate, inclusiv din universitati.
Conductorul acestei organizaii studeneti, Viorel Trifa, era un student educat
n spirit nazist. El declara c noul model organizaional pentru UNSC trebuie s
fie copiat dup sistemul de conducere al studenilor germani aa nct
organizaia s-i gseasc locul n structura autoritar a noului stat romn15.
Garda de Fier a recrutat, de asemenea, elevi din coli medii i superioare, care
au fost educai s cread c dup moartea sa, Codreanu a devenit un fel de sfnt
cretin ortodox, pzitor al poporului romn.
Tinand cont de toate acestea, putem concluziona ca in Romania au existat o serie
de masuri luate de centrii de putere aflati sub influenta nazista care au adus
atingeri grave cetatenilor evrei aflati pe teritoriile de la nord de Dunare.
Chiar si ultimul guvern , Goga-Cuza (27 decembrie 1937-10 februarie 1938), a
legiferat o serie de masuri discriminatorii ce vizau evrei aflati in Romania. In
ianuarie 1938 fusese promulgata Legea revizuirii cetateniei, ce avea ca principal
scop sa reverifice si, in realitate, sa reacorde cetatenia evreilor, prin excludere, in
pofida legii care fusese adoptata in 1919. Efectul acestei legi: la 84% din
populatia evreiasca i s-a revizuit situatia sub raportul dobindirii cetateniei
romane. Din acest numar, la 392174 persoane (63,50% din totalul celor
revizuiti) li s-a confirmat dreptul de mentinere a cetateniei, iar la 225222
persoane (36,50%) li s-a respins cetatenia16.
La sfirsitul anului 1942, Antonescu avea sa opreasca genocidul din considerente
de politica interna si internationala,dar si din cauza situatiei nefavorabile a
armatei germane si romane pe frontul din Rasarit. In Germania si teritoriile
ocupate, Holocaustul a continuat pina la sfirsitul razboiului.
15

Horia Sima, Era Liberti. Statul Naional Legionar (Madrid: 1982), pp. 137-139. apud.
http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/romanian/1.5_HOLO.pdf
16
Lya BENJAMIN, Prigoana si rezistenta in istoria evreilor din Romania, 1940-1944,pp. 34

Daca nazistii au inceput masacrarea evreilor cu cei din teritoriile ocupate, puterea
antonesciana a urmarit exterminarea evreilor aflati pe teritoriile Vechiului Regat.
Comportamentul bestial al armatei romane cu evreii din Basarabia si Bucovina a
reusit sa-i impresioneze si pe germani. Un barbat precum Antonescu procedeaza
mult mai radical in problema evreiasca decit cum au procedat insisi nemtii
In sedinta de guvern din 6 octombrie 1941, Antonescu declara: Daca nu profitam
de situatia care se prezinta pe plan international si european, pentru a purifica
neamul romanesc, scapam ultima ocazie pe care istoria ne-o pune la dispozitie. Si
eu nu vreau s-o scap, pentru ca daca as scapa-o desigur ca generatiile viitoare ma
vor blama. Pot aduce si Basarabia inapoi si Transilvania, daca nu purific neamul
romanesc n-am facut nimic, caci nu frontierele fac taria unui neam, ci omogenitatea
si puritatea lui. Si aceasta urmaresc in primul rind.
Asa cum sustine si Lya Benjamin politica maresalului in probema evreiasca este,
astfel, paradigmatica pentru intelegerea formelor paroxistice pe care le poate
imbraca nationalismul in anumite contexte istorice favorabile afirmarii
extremismelor de dreapta. Caci daca solutia finala preconizata de hitlerism era un
cataclism, atunci politica antonesciana a fost produsul evolutiei trendului nationalist
in directie extremista si etnocentrista.
Inceput in forta si cu resurse proprii, beneficiind si de colaborarea germana,
genocidul asupra evreilor intreprins de regimul Antonescu avea sa inceteze brusc la
finele lui 1942. Aceasta traiectorie probeaza libertatea de miscare a maresalului in
solutionarea problemei evreiesti.