Sunteți pe pagina 1din 67
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ SUPORT DE CURS CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ București 2014 RAM –
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
SUPORT DE CURS
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE
PERSONALĂ
București
2014
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 1
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ “Nu eşti aici doar să supravieţuieşti. Eşti aici pentru a ajuta
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
“Nu eşti aici doar să supravieţuieşti. Eşti aici pentru a ajuta lumea să trăiască mai
bine, cu o viziune mai mare, cu un spirit al speranţei şi al realizării mai bun”
Woodrow Wilson
© Copyright
Toate informațiile puse la dispoziție prin intermediul acestui curs, cu excepția
celor a căror sursă externă este menționată, sunt înregistrate și protejate prin
legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, nr 8/1996, cu modificarile și
completarile ulterioare. Orice preluare parțiala sau totală, constituie infracțiune și se
supune legilor in vigoare!
Dreptul de autor nu include imaginile utilizate.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 2
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ CUPRINS I. Ce este consilierea? Notiuni generale 1. Ce este consilierea?
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
CUPRINS
I.
Ce este consilierea? Notiuni generale
1.
Ce este consilierea?
2.
Consilierea și asistența socială
3.
Caracteristici necesare consilierilor
4.
Scopul şi obiectivele consilierii
5.
Caracteristicile relaţiei de consiliere
6.
Domenii în care este utilizată consilierea
7.
Funcţiile consilierii
8.
Cine consiliază?
9.
Tipuri de clienți
10.
Niveluri ale intervenției
11.
Situaţii ce solicită intervenţia consilierului sau terapeutului
12.
Trasături care deosebesc consilierea de psihoterapie
13.
Etica în consiliere
14.
Reguli privind siguranța și autonomia clientului
15.
Cunoștințe necesare consilierului
II.
Abilitati necesare consilierului
1.
Abilități de comunicare interpersonală
a)
Modalități de alterare a preciziei comunicarii (Milton)
2.
Ascultarea activă
3.
Blocaje ale ascultării
4.
Decizia
5.
Asertivitatea
6.
Feedback
III.
Organizarea activității proprii
1.
Condiţii generale la deschiderea sedinţei de consiliere
2.
Condiţii generale la închiderea sedinţei de consiliere
3.
Respectarea regulilor de aur în consiliere
4.
Bariere în consiliere
IV.
Tehnici de consiliere
1.
Modelul Egan
2.
Analiza SWOT
3.
Teoria ABC
4.
Modelul GROW
5.
Modelul de coaching pe obiectiv
6.
Terapia prin artă
V.
Situația de criză
Atitudinea consilierului în faţa unei situaţii de criză
VI.
Bibliografie
I. Ce este consilierea?
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 3
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Noțiuni generale  Ce este consilierea? CONSILIEREA este în acelaşi timp:
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Noțiuni generale
 Ce este consilierea?
CONSILIEREA este în acelaşi timp:
1. O relaţie de sprijin.
2. O formă specială de comunicare.
3. Ascultare și tăcere.
4. Prevenirea situaţiilor de criză.
5. O persoană sau un grup de persoane sunt ajutate de alta.
6. O formă confidenţială de a oferi ajutor.
7. Dezvoltare personală.
8. Ajutarea altora de a-și identifica şi clarifica problemele.
9. O activitate efectuată de specialişti.
10. Teorii şi metode specifice domeniului.
CONSILIEREA = sesiune în care o persoană, care ocupă temporar sau permanent rolul de consilier,
oferă şi acceptă să ofere timp, atenţie şi respect unei alte persoane, care va fi temporar în rolul de
client.
Consilierea constă în aplicarea unor tehnici (preluate sau specifice), fundamentate teoretic
(în câmpul ştiinţelor comportamentului), într-un anumit cadru, vizând susţinerea clientului în
procesul decizional şi învăţarea modalităţilor de rezolvare a problemelor care privesc diferite
segmente ale vieţii familiale, sociale, profesionale.
Asociaţia Britanică pentru Consiliere, fondată în 1977, defineşte consilierea astfel:
Consilierea este utilizarea pricepută şi principială a relaţiei interpersonale, pentru a facilita
autocunoaşterea, acceptarea emoţională şi maturizarea, dezvoltarea optimă a resurselor
personale. Scopul general este acela de a furniza ocazia de a lucra în direcţia unei vieţi mai
satisfăcătoare şi pline de resurse.
Relaţiile de consiliere variază în funcţie de cerere, dar pot fi centrate pe aspecte ale
dezvoltării, pe formularea şi rezolvarea unor probleme specifice, luarea de decizii, controlul
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 4
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ stărilor de criză, pe lucrul asupra trăirilor afective sau a conflictelor
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
stărilor de criză, pe lucrul asupra trăirilor afective sau a conflictelor interne, ori pe îmbunătăţirea
relaţiilor cu ceilalţi (Asociaţia Britanică pentru Consiliere, după Dafinoiu, 2000, p. 19).
Consilierea poate fi definită ca un proces în care un profesionist stabileşte o relaţie bazată
pe încredere cu o persoană care are nevoie de sprijin.
Prin consiliere, individul este ajutat să se cunoască mai bine (să îşi conştientizeze şi să îşi
înţeleagă problemele, sentimentele, motivaţiile), să ia decizii importante, să îşi rezolve
problemele. (Bocşa Eva, Consilierea în asistenţa socială, Note de curs, 10 )
Consilierea reprezintă un proces intensiv de acordare a asistenţei unor persoane normale
(sănătoase psihic). Consilierea constă în acordarea unui suport imediat persoanelor care se află
într-o situaţie de criză sau într-un moment de schimbare ce necesită o adaptare la condiţii de viaţă
cu care persoana nu este familiarizată (după Holdevici, 1996, p. 205; Popescu, M., 2002, p. 195).
ELEMENTE STRUCTURALE ALE DOMENIULUI GENERAL AL CONSILIERII SUNT:
1) relaţia interpersonală profesională;
2) ansamblul tehnic şi fundamentele teoretice – specifice sau importate din domenii confluente;
3) personalitatea consilierului şi raportul acesteia cu corpusul teoretico-tehnic;
4) cadrul general al consilierii. (Georgescu)
 Consilierea și asistența socială
Definire:
În asistenţa socială consilierea reprezintă cea mai importantă metodă de intervenţie pe
care profesionistul o utilizează în procesul de ajutorare a clientului (individ, familie, grup).
Misiunea asistentului social este de a ajuta clientul să devină independent de serviciile sociale, iar
metoda principală prin care se atinge acest scop este consilierea.
Prin consiliere asistentul social are posibilitatea să exploreze, să descopere şi să clarifice
care sunt resursele clientului şi împreună cu acesta să stabilească care sunt soluţiile pentru
rezolvarea problemei cu care se confruntă.
În literatura de specialitate 1 , consilierea – counseling - reprezintă o procedură utilizată în
asistenţa socială, cât şi în alte profesii, în vederea îndrumării indivizilor, familiilor, grupurilor către
activităţi specifice. În acest sens se utilizează o serie de proceduri cum ar fi: delimitarea şi analiza
unor alternative, suportul pentru conturarea unor obiective, informare.
Prin consiliere, profesionistul construieşte o relaţie de sprijin, în sensul motivării clientului
de a acţiona pentru schimbarea acelui comportament care a determinat situaţia de criză şi pentru
restabilirea echilibrului psihosocial al vieţii.
Complexitatea aceastei metode de intervenţie este dată de faptul că procesul de ajutorare
a individului se desfăşoară pe parcursul a mai multor şedinţe (numărul îl stabileşte asistentul social
1 Robert L. Barker – The Social Work Dictionary, NASW Press 1999
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 5
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ în funcţie de dificultatea cazului), în cadrul cărora, împreună cu clientul,
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
în funcţie de dificultatea cazului), în cadrul cărora, împreună cu clientul, profesionistul parcurge
sistematic mai multe etape.
În cadrul acestui demers, asistentul social împreună cu clientul va analiza mai întâi care
este natura problemei, apoi se vor explora care sunt resursele individului/familiei/comunităţii
(calităţi, credinţe sau valori ale individului, persoane din familia lărgită care îi pot oferi suport,
serviciile unei instituţii).
Ulterior, clientul va alege o soluţie pentru rezolvarea situaţiei sale şi va realiza schimbarea
dorită cu sprijinul profesionistului.
Pentru a atinge scopul vizat de metoda consilierii, de ajutorare a clientului în procesul de
schimbare şi de dezvoltare personală în concordanţă cu valorile şi aşteptările individului,
asistentul social trebuie să uzeze de toate calităţile unui bun profesionist, alături de tehnici
specifice ale consilierii.
Astfel, urmărind schema generală de intervenţie în procesul de consiliere, asistentul social
trebuie să probeze:
 empatie şi înţelegere pentru a cunoaşte cât mai obiectiv realitatea vieţii clientului;
 manifestarea încrederii în capacitatea clientului de a-şi rezolva dificultăţile;
 tact în orientarea clientului către centrul problemei, direcţionând discuţia de la general la
particular şi ajutând individul să-şi exprime gândurile şi sentimentele;
 suport pentru identificarea unor posibile soluţii şi în conştientizarea riscurilor
alternativelor prezentate;
 motivarea pozitivă a clientului pentru fiecare acţiune reuşită;
 susţinerea clientului în depăşirea obstacolelor şi atingerea scopului propus de către
acesta.
Pe
parcursul
şedinţelor
de
consiliere,
discuţiile
cu
clientul
trebuie
îndreptate
către
determinarea individului de a ajunge la auto-cunoaştere, auto-conştientizare şi auto-determinare.
Dificultatea consilierii constă tocmai în capacitatea profesionistului de a determina ca
individul, singur, să conştientizeze dificultăţile, dar şi propriile resurse pentru ca apoi, să aplice
modele de rezolvare a problemei confom cu ceea ce doreşte să realizeze.
În literatura de specialitate modelele de consiliere au ca bază ideea prezentată anterior, în
sensul că fiecare individ are potenţial pentru a-şi rezolva dificultăţile, puterea de a-şi conduce viaţa
şi capacitatea de a realiza o creştere constructivă în sensul pe care îl doreşte pentru sine.
(Rusu 33-42)
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 6
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Caracteristici necesare consilierilor Succesul coordonării de caz se
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Caracteristici necesare consilierilor
Succesul coordonării de caz se bazează pe concentrarea asupra detaliilor interacţiunii dintre
cel care ajută şi cel care este ajutat. Pentru aceasta consilierea ocupă un loc pivot.
Asociaţia britanică de consiliere defineşte conceptul de consiliere ca fiind “faptul când o
persoană ocupă cu regularitate sau temporar funcţia de consilier, oferă şi acceptă explicit să
acorde timp, atenţie şi respect altei persoane, care va fi temporar în rolul de client”
(Membership Notes, 1990).
Sarcina consilierii este aceea de a oferi clientului posibilitatea de a explora, de a descoperi şi
de a-şi clarifica modurile de trai cu resurse mai multe şi bunăstare mai mare.
Aceasta este o foarte scurtă descriere a faptului că există mai multe şcoli de consiliere:
behavioristă, psihodinamică, umanistică, etc.
Cu toate acestea, indiferent de şcoala de gândire căreia îi aparţin, în general asistenţii sociali
trebuie să fie capabili să asculte, să observe şi să răspundă. Pentru aceasta ei au nevoie de abilităţi
specifice: abilităţi de a aştepta, de a specifica, de a confrunta, de a personaliza, de a rezolva
probleme şi a planifica acţiuni.
După Nelson Jones (1983), consilierii trebuie să deţină următoarele calităţi:
 empatia sau înţelegerea, efortul de a vedea lumea prin ochii celuilalt;
 respectul (încrederea în capacitatea celuilalt de a rezolva problema);
 concreteţea sau specificitatea (cel consiliat să-şi reducă astfel confuziile);
 autocunoaşterea şi autoacceptarea;
 autenticitatea în relaţiile cu clienţii;
 congruenţa (limbajul verbal se potriveşte cu cel nonverbal).
Un consilier experimentat realizează faptul potrivit căruia consilierea este un proces cu dublă
direcţionare în care asistentul social şi clientul trebuie să ţină cont unul de celălalt (Kell şi Mueller,
1986).
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 7
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Scopul şi obiectivele consilierii SCOPURILE CONSILIERII sunt de a ajuta
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Scopul şi obiectivele consilierii
SCOPURILE CONSILIERII sunt de a ajuta persoanele în procesul de dezvoltare, de a ajuta
individul să devină o persoană cu funcţionalitate deplină prin deschiderea către experienţă şi
ambiguitate, încredere în sine, dezvoltarea unei surse interne de evaluare şi învăţarea faptului că
creşterea şi revizuirea sunt procese continue, nu rezultate odată pentru totdeauna ale terapiei.
ROLUL CLIENTULUI este de a renunţa la “ar trebui” şi “ar fi bine”, adică la a trăi în funcţie
de aşteptările celorlalţi. O persoană decide asupra propriilor standarde şi validează independent
alegerile şi deciziile pe care le ia.
În general, sunt cunoscute două tipuri de consiliere:
 una centrată pe rezolvarea de probleme
 una centrată pe persoană.
Carl Rogers a dezvoltat un model de consiliere nondirectiv, aceasta însemnând în bună
parte că nu consilierul, ci clientul decide ce se va discuta şi în ce succesiune.
Rolul consilierului este doar de a facilita şi încuraja discuţia. De cele mai multe ori, acesta
se concentrează asupra lumii emoţionale a clientului, şi nu asupra unor probleme.
Problemele pot fi o manifestare a unor tulburări emoţionale ale clientului.
Consilierul trebuie să fie împreună cu clientul încă de la începutul procesului. Aceasta
înseamnă că atitudinea consilierului este una deschisă, autentică, astfel încât clientul va renunţa la
mecanismele de apărare.
Empatia este fundamentul procesului de consiliere.
CONDIŢIILE DE DESFĂŞURARE A UNEI BUNE CONSILIERI SUNT:
 empatia,
 “căldura” non-posesivă,
 acceptarea
 autenticitatea.
Empatia se poate defini ca “intrare/păşire” în lumea interioară a unei alte persoane, cu scopul de
a înţelege gândurile, sentimentele, comportamentele şi semnificaţiile pe care pe care persoana
respectivă le atribuie unor evenimente. În acelaşi timp, consilierul rămâne însă el însuşi, empatia
nepresupunând identificare.
Nivelul empatiei este strâns corelat cu gradul în care clientul reuşeşte să-şi exploreze lumea
interioară.
„Căldura” nonposesivă se exprimă în general prin:
 limbajul trupului (postură, proximitate, spaţiu personal, contact vizual),
 cuvinte
 vorbire / comunicare (tonul, tipul cuvintelor, etc),
 congruenţa acestora.
Orice nepotrivire a cuvintelor cu limbajul nonverbal creează confuzie.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 8
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Căldura şi apropierea trebuie utilizate cu maximă atenţie. Cineva foarte
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Căldura şi apropierea trebuie utilizate cu maximă atenţie.
Cineva foarte „rece”, distant, cinic şi neîncrezător se poate simţi ameninţat în faţa unei
persoane care se arată „caldă” şi plină de afecţiune.
Căldura şi apropierea sunt atributele care înlesnesc formarea alianţei de lucru dintre client şi
asistentul social.
OBIECTIVELE CONSILIERII:
 Perspicacitatea – controlul raţional al trăirilor şi acţiunilor;
 Autoacceptarea – atitudine pozitivă faţă de sine, acceptarea criticilor, respingerilor;
 Autodezvoltarea şi individualizarea – dezvoltarea şi împlinirea potenţialităţilor, integrarea
 Înţelegerea propriilor probleme;
 Rezolvarea de probleme – învăţarea căutării soluţiilor şi găsirea unei soluţii adecvate;
 Educaţia psihologică – achiziţionarea de tehnici pentru înţelegerea şi controlarea
comportamentului;
 Achiziţionarea de abilităţi sociale – menţinerea contactului privirii, conducerea
conversaţiilor, controlul furiei;
 Schimbarea cognitivă – modificarea sau înlăturarea credinţelor iraţionale;
 Modificarea comportamentală – schimbarea sau înlocuirea modelelor comportamentale
neadaptative sau distructive;
 Dezvoltare – lucrul cu priceperile, deprinderile, conştiinţa, cunoştinţele care vor ajuta
persoana consiliată să se confrunte cu inegalităţile sociale;
 Restituire sau compensare – ajutorarea persoanei să îndrepte comportamente distructive
anterioare.
 Caracteristicile relatiei de consiliere
 Sunt într-adevăr auzit
 Căldura
 Confidenţialitatea
 Egalitate
 Non-judecare
 Nu numai pentru oamenii cu probleme
 Plânsul
 Respectul
 Responsabilitate pentru scopurile fixate
 Domenii în care este utilizata consilierea
1. Şcoala (elevi, părinţi, cadre didactice)
2. Instituţiile de asistenţă medicală
3. Instituţiile de asistenţă socială
4. Domeniul muncii şi al relaţiilor de muncă
5. Domeniul relaţiilor de cuplu şi de familie
6. Domeniul nevoilor speciale ale indivizilor (consiliere de reabilitare şi consiliere
corecţională)
7. Domeniul spiritual
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 9
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Functiile consilierii - EDUCAŢIONALĂ Consilierea este parte integrantă a
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Functiile consilierii
- EDUCAŢIONALĂ
Consilierea este parte integrantă a procesului educaţional. Se identifică aptitudini, se dezvoltă
componente ale personalităţii individului.
- PERSONALĂ
Consilierea dezvoltă persoana prin autocunoaştere, autodezvoltare, cunoaşterea nevoilor, a
intereselor etc.
- SOCIALĂ
Persoana, cunoscându-şi competenţele, abilităţile, în concordanţă cu aspiraţiile sale, se poate
adapta mult mai uşor la viaţa socială.
 Cine consiliaza?
 Profesionişti angajaţi în serviciile de asistenţă socială;
 Voluntari (ONG);
 Cei care utilizează cunoştinţele de consiliere în contextul activităţii profesionale;
 Persoane care îndeplinesc informal activităţi de consiliere în viaţa cotidiană.
 Tipuri de clienți
 Clienţi care se ajută singuri – persoane care au nevoie doar de un suport minimal de
consiliere şi care sunt capabili să se descurce singuri, asumându-şi responsabilităţi.
 Clienţi care răspund activ – persoane care au nevoie de consiliere, dar care sunt
motivaţi să lucreze autonom şi se implică cu entuziasm .
 Clienţi orientaţi extern – cei care au nevoie să fie ghidaţi, avizaţi şi care simt nevoia să
fie ajutaţi de consilier. Ei sunt înclinaţi spre extreme, văd lucrurile doar în alb şi negru şi
doresc ajutorul unui expert.
 Clienţi diferiţi din punct de vedere cultural – persoane care aparţin altei culturi în
comparaţie cu cea de care aparţine consilierul, cultură care poate să fie sau nu
marginalizată.
 Niveluri ale interventiei (după complexitatea demersurilor de intervenţie)
Nivelul primar (consiliere)
Educaţie psihologică
Educaţie de orientare
profesională
Educaţie parentală
Educaţie sexuală
Supraveghere şi îndrumare
Nivel secundar (psihoterapie)
Consiliere de criză (alcool,
droguri, crize emoţionale, crize
ocupaţionale)
Consiliere maritală
Terapie sexuală
Consiliere de dezvoltare
Nivel terţiar (psihoterapie
si psihiatrie)
Reabilitare ocupaţională
a persoanelor cu tulburări
emoţionale
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 10
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Situaţii ce solicită intervenţia consilierului sau terapeutului Tip de
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Situaţii ce solicită intervenţia consilierului sau terapeutului
Tip de situaţie
Probleme tipice
Activităţi de intreprins
Situaţie de criză
Tentaiva de suicid
Sarcina nedorită
Dependenţa de droguri
Respingerea de către partener
Sprijin şi încurajare
Intervenţie directă
Mobilizare suplimentară de asistenţă
Consiliere individuală, îndrumare
către instituţii şi agenţii specializate
Situaţie de facilitare
Plasarea în muncă
Probleme de adaptare şcolară
Probleme maritale
Consiliere individuală
Situaţie de prevenire
Educaţie sexuală
Orientare profesională
Orientarea stilului de viaţă (în
legătură cu dependenţa de
alcool, ţigări, sex, droguri etc.)
Furnizarea de informaţii
Recomandarea participării la
programe relevante
Consiliere individuală privind conţinu-
tul şi derularea programelor de
prevenţie
Situaţie
de
dezvoltare
Dezvoltarea unui concept de
sine cu conotaţii pozitive
Reconversie profesională
Acceptarea bolii sau a morţii
Clarificare a valorilor
Revizuirea proceselor de decizie
Consiliere individuală
 Trăsături care deosebesc consilierea de psihoterapie
CONSILIERE
PSIHOTERAPIE
Centrata pe procesul de învăţare
Centrata pe procesul de vindecare
Centrată pe comportamentul normal
Centrată pe deficienţe
Resurse multidisciplinare
Psihologie / medicină
Axata pe probleme cotidiene
Axata pe probleme profunde
Ofera metode rapide de schimbare
Ofera metode complexe de terapie si
comportamentala
poate dura ani (cauta cauza initiala a
problemei)
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 11
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Etica in consiliere 1. DEFINIŢIE: Etica poate fi definită ca
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Etica in consiliere
1. DEFINIŢIE:
Etica poate fi definită ca un set de principii morale sau de reguli de conduită.
2. CONCEPTELE CHEIE
 codul etic
 confidenţialitatea
 independenţa
 deschiderea
 respectul
 morala
 etica
 supervizarea
Problemele legate de etică au o importanţă deosebită în relaţia de consiliere şi există
anumite standarde comune în această privinţă.
 Încercăm să acţionăm într-un cadru legal.
 Respectăm drepturile omului.
 Respectăm autonomia oamenilor şi capacitatea lor de a-şi controla propriul destin.
 Respectăm contractele sau înţelegerile cu cei pe care încercăm să-i ajutăm, chiar
dacă ele sunt neoficiale.
 Încercăm să acţionăm într-un mod corect şi responsabil.
 Când ne confruntăm cu o dilemă, încercăm să facem cel mai bun lucru sau cel puţin
să nu producem daune.
De fiecare dată când oferim ajutor cuiva, ar trebui să avem în vedere propria noastră
atitudine.
Ar fi indicat să ne întrebăm:
 Cel fel de ajutor putem oferi?
 Cum ne putem da seama că ajutorul nostru este eficace?
 Care sunt motivele noastre pentru a-i ajuta?
 Avem unele prejudecăţi care ar putea afecta ajutorul dat?
 Cum ne putem îmbunătăţi abilităţile?
 Ne vom menţine în cadrul limitelor competenţelor noastre profesionale?
 Avem destule resurse pentru a oferi un sprijin eficace fără să ne dăunăm nouă
înşine sau persoanei pe care o ajutăm?
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 12
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 3. MORALA, ETICA ŞI BUNELE MANIERE  Atitudinea morală presupune a-ţi
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
3. MORALA, ETICA ŞI BUNELE MANIERE
 Atitudinea morală presupune a-ţi face datoria, a-ţi asuma responsabilităţile, a face bine
ceea ce trebuie.
 Atitudinea etică presupune a recunoaşte durerea şi nevoile în ochii celorlalţi şi a acţiona
spre alinarea şi satisfacerea lor.
 Bunele maniere sunt cele care fac fondul personal al celorlalţi să iasă în evidenţă în
realitatea cotidiană. Bunele maniere nu trebuie să fie doar formale. Bunele maniere
“clasice” angajează corpul, sentimentele şi intelectul.
4. ASPECTE ALE ETICII ÎN CONSILIERE
4.1 CONFIDENŢIALITATEA
Este una din cele mai importante aspecte ale relaţiei de consiliere. Clientul trebuie să aibă
încredere în consilier iar acest lucru este realizat încă din primele şedinţe. Pentru client este
important să ştie că îi va fi respectată intimitatea, sentimentele, dorinţele.
4.2 RELAŢIA DE CONSILIERE
Pentru majoritatea clienţilor primul contact cu consilierul generează anxietate şi reţinere în a-şi
expune problemele. Adesea problemele lor se referă la depresii, relaţii interpersonale proaste,
probleme maritale, fobii, dificultăţi şcolare. Când oamenii caută ajutor, de obicei apelează la un
“expert” într-un anumit domeniu. Se poate întâmpla ca aşteptările prea mari să se întoarcă
împotriva clientului. De aceea, dezvoltarea relaţiei de consiliere se bazează pe a-l sprijini pe client
să se ajute singur.
4.3 CE TREBUIE SĂ ŞTIE PERSOANA CONSILIATĂ?
Încă de la început se vor discuta aspecte privind condiţiile financiare, confidenţialitatea, fixarea
şedinţelor, concesiile băneşti pentru cei cu venituri foarte mici şi pentru şomeri, numărul
şedinţelor, informaţii privind pregătirea consilierului şi modalităţile de supervizare. Clientul va
primi informaţii despre natura relaţiei de consiliere, pentru că unii clienţi cred că aceasta include
sfaturi, o relaţie de prietenie sau chiar o relaţie intimă.
5. SUPERVIZAREA
 Supervizarea se referă la relaţia consilierului cu un alt consilier sau cu un alt specialist din
domeniu.
 Supervizarea este un instrument care îl ajută pe consilier să-şi dezvolte abilităţile practice.
 Supervizarea este un proces interactiv .
 Supervizarea trebuie să se bazeze pe feedback constructiv şi pozitiv.
 Supervizorul oferă feedback în privinţa a ceea ce ia cerut cel care este supervizat.
 Supervizarea nu are nimic de-a face cu dăscălirea.
 În supervizare trebuie să stabileşti ce vrei să se urmărească, trebuie să fii concret şi să te referi
la un singur lucru.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 13
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ De exemplu:  Eu în calitate de consilier (management, voce, limbaj
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
De exemplu:
 Eu în calitate de consilier (management, voce, limbaj nonverbal etc.).
 Persoana /clientul (reacţii, atitudini, modul de comportare, limbajul etc.).
 Grupul (reacţii, lucrul în grup /individual, roluri etc.).
 Activităţi (management, instructaj, utilitate).
 Activitatea în reţea (interacţiuni, echilibru, roluri).
 Activitatea de grup a clienţilor (interacţiuni, echilibru, roluri etc.)
 Dificultăţi
 Alte aspecte.
BENEFICIILE CONSILIERULUI ÎN URMA SUPERVIZĂRII:
 are o imagine mai obiectivă asupra muncii lui;
 când supervizarea se realizează regulat se menţine încrederea în munca lui;
 poate discuta asupra problemelor legate de transfer şi contratransfer;
 îi permite consilierului să-şi evalueze abilităţile şi modalităţile de abordare ale clientului;
 beneficiază de sprijin, orientare şi încurajare;
 este o ocazie pentru a reflecta asupra muncii lui;
 este o răsplată pentru consilier, atât intelectuală, cât şi emoţională;
 poate să-şi clarifice şi să-şi modifice emoţiile negative pe care le poate avea în relaţia cu
diferiţi clienţi;
 serveşte la identificarea problemelor personale ale consilierului şi a nevoilor necesare
pentru terapia personală;
 îi permite consilierului să-şi diversifice, îmbunătăţească tehnicile terapeutice.
CE NU ESTE SUPERVIZAREA?
Supervizarea nu este acelaşi lucru cu consilierea iar relaţia supervizor - consilier este de asemenea
diferită de relaţia de consiliere.
Supervizarea nu este terapie, deşi ea poate avea efecte terapeutice.
Supervizorul nu este niciodată implicat în a-l ajuta pe consilier în a-şi rezolva problemele
persoanele, supervizorii nu furnizează consiliere.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 14
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Reguli privind siguranța și autonomia clientului Conform Codului etic al
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Reguli privind siguranța și autonomia clientului
Conform Codului etic al Asociaţiei Britanice de Consiliere
1. ROLUL CONSILIERULUI este de a-şi ajuta clientul să lucreze într-un mod care respectă
valorile acestuia, resursele şi capacitatea lui de autodeterminare, care promovează
controlul clientului asupra propriei vieţi şi îi respectă capacitatea de a lua decizii şi a iniţia
schimbări conform propriilor convingerii.
2. VALORILE CONSILIERULUI sunt:
 INTEGRITATE;
 IMPARŢIALITATE;
 RESPECT.
Trebuie luate toate măsurile rezonabile pentru a asigura siguranţa şi confidenţialitatea
pe parcursul consilierii.
3. TERMENII ÎN CARE SE OFERĂ CONSILIEREA trebuie făcuţi clari de la început şi orice
schimbare ulterioară a acestora trebuie convenită împreună cu clientul.
Aceasta include:
 ACCESIBILITATEA;
 GRADUL DE CONFIDENŢIALITATE OFERIT;
 MODUL DE PLANIFICARE A ŞEDINŢELOR;
 CUM SE ANULEAZĂ O ŞEDINŢĂ.
4. Este alegerea clientului să participe la consiliere sau să întrerupă şedinţele
5. Consilierii nu acţionează în mod normal în numele clienţilor lor. Dacă o fac aceasta trebuie
să se întâmple numai la dorinţa expresă a clientului său.
6. Consilierii nu vor exploata clienţii sexual, financiar, emoţional sau în orice alt mod şi rămân
răspunzători pentru relaţia cu foştii clienţi.
7. Consilierul va trebui să se informeze de la client cu privire la orice relaţie de consiliere care
se desfăşoară concomitent, dar nu se va consulta cu alţi specialişti fără permisiunea
clientului
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 15
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Cunostinte necesare consilierului  Ciclurile vieţii şi dezvoltării
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Cunostinte necesare consilierului
 Ciclurile vieţii şi dezvoltării personale
 Sănătate şi boală
 Familie şi cuplu
 Grupuri sociale
 Dezvoltarea carierei
 Managementul resurselor umane
 Managementul stresului
 Etica în consiliere
II. Abilitati necesare consilierului
Abilităţile de consiliere sunt abilităţi de comunicare interpersonală utilizate în concordanţă
cu scopurile şi valorile eticii profesionale a consilierului.
1. abilităţi de comunicare interpersonală (comunicare verbală, nonverbală, paraverbală)
2. ascultare activă
3. decizie
1.
Abilitati
de
comunicare
interpersonala
(comunicare
verbală,
nonverbală,
paraverbală)
 ascultarea;
 parafrazarea;
 rezumarea;
 punerea întrebărilor;
 încurajarea clientului să fie mai specific;
 reflecţia asupra sentimentelor sale;
 ajutorul dat pentru clarificarea sentimentelor;
 încurajarea clientului pentru a se focaliza asupra problemelor principale;
 provocarea clientului atunci când e necesar.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 16
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ COMUNICAREA VERBALĂ poate fi facilitată prin următoarele modalităţi: 
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
COMUNICAREA VERBALĂ poate fi facilitată prin următoarele modalităţi:
 reflectarea – presupune repetarea unor cuvinte din cele spuse de către client, în felul
acesta el se asigură că este ascultat cu atenţie şi este încurajat să se exprime;
 parafrazarea – este similară cu reflectarea, diferenţa dintre ele este aceea că prin
parafrazare consilierul reformulează ceea ce a spus clientul;
 reformularea sinteză – modalitate prin care se reiau cuvintele clientului scoţându-se în
evidenţă ceea ce este esenţial;
 deschiderea – modalitate prin care atunci când subiectul pare că se blochează, dialogul
este susţinut, redeschis prin formulări de tipul: “şi…”, “deci tu…”, “aşadar…”.
a) Modalitati de alterare a preciziei comunicarii (Milton)
OMISIUNEA/SELECTIA
1. Verbele nespecifice
2. Substantivele nespecificate
3. Comparaţiile
GENERALIZAREA
4.
Cuantificatorii universali
5.
Operatorii modali de posibilitate
6.
Operatorii modali de necesitate
7.
Judecăţi de valoare nespecificate
DISTORSIUNEA
8. Presupoziţiile
9. Relaţiile cauză-efect
10. Echivalenţa complexă
11. Citirea gândurilor
12. Nominalizările
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 17
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Mintea noastra, in baza stimulilor senzoriali receptati din mediul inconjurator,
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Mintea noastra, in baza stimulilor senzoriali receptati din mediul inconjurator, are in
interiorul ei o harta a realitatii care contine toate credintele noastre personale despre lume. Dar
aceasta harta nu este realitate, ea doar are o structura asemanatoare care ne ajuta sa ne explicam
ce se intampla. Formarea hartii noastre e supusa la trei procese distincte, fapt care o face unica si
diferita de cea a altor fiinte umane:
-
inconjurator, putem selectiona doar o mica parte
SELECȚIA
deoarece,
dintre
toate
datele
pe
care
le
avem
la
dispozitie
in
mediul
DISTORSIUNEA - deoarece datele pot fi gresite sau alterate de prejudecatile noastre
GENERALIZAREA - cand trasportam in situatii asemenatoare ceea ce am invatat intr-o
situatie particulara.
Aceleasi mecanisme intra in joc cand comunicam verbal cu noi insine sau cu altii, sau cand
incercam sa dam o descriere verbala a modelului nostru in lume. Este fundamental deci sa avem la
dispozitie un instrument lingvistic care sa ne permita, dincolo de procedurile de selectie,
distorsiune si generalizare, sa recuperam experienta senzoriala care sta la baza unei afirmatii
specifice. Sa nu uitam ca aceste studii s-au nascut in domeniul psihoterapiei, unde este
fundamental sa se inteleaga ceea ce se ascunde in spatele a ceea ce spune pacientul. Cand acesta
foloseste fraze ca: "Sunt intotdeauna deprimat", "Toti sunt impotriva mea", "Nevasta mea ma
infurie" este evident ca utilizeaza etichete care nu descriu deloc tipul de experienta la care se
refera.
In ani '60 un grup de lingvisti condusi de N. Chomsky au elaborat un model formal al
limbajului care se numeste "Gramatica Transfunctionala". Din concluziile la care au ajuns,
selectam:
 limbajul operaza constant la doua niveluri: are o structura superficiala, care e formularea
frazelor si o structura profunda care e experienta efectiva senzoriala ce sta in spatele
limbajului.
 exista reguli despre care fiecare vorbitor stie ca permit sa se stabileasca daca o fraza este
bine formata, din punct de vedere gramatical, sintactic, semantic.
 se incalca modelul sau fraza nu este bine formata, cand de una singura nu este posibil sa
ajunga la structura profunda.
Explicatiile date de Korzybski si de Chomski erau atat de complicate incat erau aproape
inutile, pana cand J. Grinder si R. Bandler (fondatorii PNL) au elaborat Metamodelul Lingvistic.
Insa, chiar si acesta e un instrument complex, care ocupa doua volume din “The structure of
magic” (1975, Palo Alto, California), si care cere un studiu serios. Ei au arătat că experienţa noastră
se structurează pe un nivel neurologic profund. Atunci când comunicăm, noi derivăm o structură
superficială dintr-una profundă, fapt absolut necesar deoarece nu putem vorbi sincron cu fluxul
gândirii, ci doar să îl aproximăm.
Astfel apar:
 Omisiuni;
 Generalizări;
 Distorsiuni;
O axioma a comunicarii spune: “Mai intai incearca sa intelegi si pe urma fa-te inteles”.
Pentru a intelege ceva ce nu ne este clar, cel mai bine este sa pui intrebari. Dar nu
intotdeauna este usor sa pui intrebarea potrivita, mai ales cand nu stii exact ce cauti. Metamodelul
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 18
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ a definit cateva categorii de cuvinte care ne semnaleaza ca interlocutorul
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
a definit cateva categorii de cuvinte care ne semnaleaza ca interlocutorul nostru nu ne comunica
precis gandurile sale:
Categorii de cuvinte care alterează prin omisiune:
 Verbele nespecifice
 Substantivele nespecificate
 Comparaţiile
Categorii de cuvinte care alterează prin generalizare:
 Cuantificatorii universali
 Operatorii modali de posibilitate
 Operatorii modali de necesitate
 Judecăţi de valoare nespecificate
Categorii de cuvinte care alterează prin distorsiune:
 Presupoziţiile
 Relaţiile cauză-efect
 Echivalenţa complexă
 Citirea gândurilor
 Nominalizările
Pentru a clarifica comunicarea, a o face mai precisă este necesar sa le recunoastem si sa
punem intrebarile corespunzatoare.
Omisiunea = fenomen de modelare a materialului din structura profundă prin care sunt selectate
doar o parte din informaţiile disponibile, restul fiind lăsate în afara frazei.
Apare tentaţia ca interlocutorul să completeze de la el fraza.
Tehnici de clarificare:
 Verbele nespecifice:
• Unele verbe sunt mai specifice decât altele, adesea este nevoie de precizări
suplimentare. (Ex. A atinge – a gâdila)
• Întrebările de clarificare au rolul de a evidenţia cum anume au fost realizate
acţiunile, clarificând conjunctura sau contextul în care s-a produs:
 CUM ANUME?
 ÎN CE FEL?
 CE ANUME
Exemple:
In aceasta categorie, ca si in urmatoarea, obiectivul e acela de a verifica
semnificatia pe care interlocutorul o atribuie cuvintelor, iar aceasta poate fi
obtinuta simplu, in cazul verbelor, cu un cuvant: “Cum?”
“Dumneavoastra trebuie sa aveti incredere in mine” (nu se intelege daca i se
poate accepta un sfat sau daca i se pot lasa portmoneul si cheile casei). Intrebare:
“Cum anume? Ce ar trebui sa fac pentru a avea incredere?”
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 19
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ “Anul acesta vom bate concurenta!” (poate sa insemne ca vrem sa
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
“Anul acesta vom bate concurenta!” (poate sa insemne ca vrem sa marim
cheltuielile cu publicitatea sau ca intentionam sa dam foc fabricilor concurente).
Intrebare: “Cum anume o vom bate? Ce actiuni vor fi efectiv intreprinse?”.
Un caz particular este verbul “A incerca sa
care inseamna sa ai deja un
alibi in caz de faliment (“am incercat tot posibilul, dar nu a functionat”).
Inca o data, sa se verifice cum intentioneaza concret sa actioneze cel care
vorbeste.
 Substantivele nespecificate:
• Uneori este omis subiectul propoziţiei. Omiterea sa trimite la o viziune a
lumii în care lipseşte responsabilitatea individuală. (Ex. S-a rupt. – CINE s-a
rupt? Spuneau că nu ştii nimic. – CINE spunea?)
o Întrebările de clarificare au rolul de a solicita specificarea substantivului:
 CINE ANUME?
 CE ANUME
Exemple:
Adesea oameni politici care vorbesc de “prosperitate”, “dezvoltare”,
“libertate”, etc? Intrebarea este: ”Ce intelegeti exact prin prosperitate?” si, daca nu
va lipseste curajul sau rautatea: “Cu ce mijloace intentionati sa o realizati? Si
cand?”.
Atentie la substantivele nespecifice care incetoseaza imediat conversatia:
fraze ca “ei nu ma inteleg”, “statul nu ne ajuta” nu au nici o semnificatie daca nu
definesc cine sunt “ei” sau cine este “statul”.
 Comparaţiile:
• Uneori lipseşte unul dintre cei doi termeni ai comparaţiei. (Ex. Al meu e mai
deştept. – MAI DEŞTEPT DECÂT CINE?)
o Întrebările de clarificare solicită scoaterea la lumină al termenului absent
din comparaţiei, ne îngăduie aflarea reperului în raport cu care se face
comparaţia, iar uneori chiar şi criteriul de comparaţie:
 ÎN COMPARAŢIE CU CINE? / CU CE?
Exemple:
In aceasta categorie includem toate adjectivele la gradul comparativ ca: “mai bun”,
“mai rau”, “prea mult”, “prea putin” etc.
“Este mai bine sa faci asa”.
“Este lucrul cel mai rau care mi se putea intampla”.
“Acest obiect e prea scump”.
“Inveti prea putin”.
Si aici reactionam din obisnuinta cu un “de ce?” sau negand, sau furnizand
justificari. In schimb, intrebarea cheie este: “Fata de ce anume?”. Raspunsurile va vor ajuta
sa evaluati mai bine situatia si sa gasiti solutii creative.
Generalizarea = operaţia prin care un element sau fragment al experienţei este considerat
reprezentativ pentru o categorie sau clasă de obiecte şi fenomene.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 20
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Ne împiedică să vedem diferenţele. Tennici de clarificare: 
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Ne împiedică să vedem diferenţele.
Tennici de clarificare:
 Cuantificatorii universali încearcă să mascheze lucruri individuale, generalizându-le:
toţi, fiecare, niciodată, nimeni, toată lumea, întotdeauna, nimic, tot timpul.(aceste
cuvinte sunt uneori subînţelese)
o
Întrebările de clarificare ajută la eliminarea generalizării şi obţinerea unei percepţii
mai adecvate realităţii:
 TOŢI?
 FIECARE?
 NICIODATĂ?
 NIMENI?
 EXISTĂ O SITUAŢIE?
Exemple:
Universalele sunt optime cand descriu adevaruri evidente (“toti indivizii au
nevoie de oxigen”), dar de obicei sunt doar suportul lenei mentale si limiteaza mult
posibilitatile pe care le avem la dispozitie. “Tinerii de astazi nu au chef de munca”
(se subintelege: toti, niciodata). “Pentru a incepe o activitate este nevoie de mult
capital” (se subintelege- intotdeauna). “Toti scotienii sunt avari” si s-ar putea
continua la infinit. Pentru a intrerupe acest proces, este suficient sa se puna cateva
intrebari simple: “Chiar toti?”, “intr-adevar intotdeauna?”, “Chiar nimeni?”, cu
toate variantele posibile, astfel incat sa se defineasca cazul specific in care acea
afirmatie este adeverata (admitand-o ca atare).
 Operatorii modali de posibilitate stabilesc limite, fără a arăta în ce fel funcţionează
sau se opun aceste limite. Ei perpetuează legi nescrise, introduc reguli care par de
nechestionat, ne fixează şi ne impun limite: se poate, nu se poate, imposibil.
o
Întrebările de clarificare ajută la eliminarea generalizării şi obţinerea unei percepţii
mai adecvate realităţii:
o
 CE TE ÎMPIEDICĂ SĂ?
 CUM FACI CA SĂ TE BLOCHEZI SINGUR?
 CE S-AR ÎNTÂMPLA DACĂ?
 CINE ZICE?
 Operatorii modali de necesitate sunt expresii de tipul Este necesar, Ar trebui, Trebuie
să, care stipulează reguli de conduită, fără a preciza consecinţele nerespectării lor.
o
Întrebările de clarificare vizează să limpezească motivaţia şi consecinţele acestor
reguli, pentru a le evalua critic şi, dacă e cazul, a le respinge.
 CE S-AR ÎNTÂMPLA DACĂ?
 CUM AR FI DACĂ?
 CINE SAU CE MA DETERMINA SAU MA IMPIEDICA?
 CINE ZICE?
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 21
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Judecăţi de valoare nespecificate sunt afirmaţii pe care mentalul colectiv
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Judecăţi de valoare nespecificate sunt afirmaţii pe care mentalul colectiv le-a păstrat,
originea lor fiind necunoscută. Oamenii care operează cu ele nu sunt conştienţi că
există şi perspective alternative, legitime.
o Întrebările de clarificare ajută la eliminarea generalizării şi obţinerea unei percepţii
mai adecvate realităţii:
 CINE SPUNE ASTA?
 PENTRU CINE
?
 PE CE SE BAZEAZĂ ACEASTĂ AFIRMAŢIE?
 CARE E POZIŢIA TA?
Distorsiunea – este o modelare simplificată a experienţei noastre, cu efecte neaşteptate, de genul
anulării unor viziuni alternative asupra realităţii.
Tehnici de clarificare:
 Presupoziţiile sunt părţi ale afirmaţiei care trebuie să fie adevărate pentru ca
afirmaţia în întregime să fie adevărată. Conţin cuvinte sau expresii de tipul: dacă,
atâta timp, deci, când, iar unele sunt introduse prin de ce (De ce te uiţi aşa la mine?)
o
Întrebările de clarificare:
 CE ANUME TE FACE SĂ CREZI CĂ
?
 ÎN CE FEL
?
 CUM ANUME
?
 Relaţiile cauză-efect, ca modalitate de distorsiune pleacă de la credinţa că o persoană
poate determina altă persoană să trăiască o anumită emoţie, fără ca ultima să aibă o
altă posibilitate de a răspunde. Astfel, oamenii extind în mod nejustificat un model
cauzal simplu, valabil doar pentru obiecte externe non-umane. (Ex. Mă enervezi)
o
Întrebările de clarificare solicită o descriere mai precisă a modului în care un stimul
extern (persoană, situaţie) generează o anumită emoţie:
 ÎN CE FEL
?
 CUM ANUME
?
 CUM FACI CA SĂ TE SIMŢI
CÂND
?
 CUM FACI CA SĂ TE ENERVEZI
?
 Echivalenţa complexă este acea distorsiune produsă prin echivalarea a două afirmaţii
diferite. Acestea sunt puse în legătură, considerându-se că semnifică acelaşi lucru.
Frecvent, echivalenţele complexe sunt generalizări ale experienţelor individuale. (De
ex. „Nu se uită la mine = e supărată.” Dacă tu nu îi priveşti pe ceilalţi când eşti
supărat, nu înseamnă că şi ceilalţi fac acelaşi lucru)
o
Întrebările de clarificare:
 CE ANUME TE FACE SĂ CREZI CĂ
?
 CUM ANUME FACI ACEASTĂ LEGĂTURĂ?
 ŞTII PE CINEVA CARE NU
contraexemple)
CÂND
?
(Se
solicită
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 22
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Citirea gândurilor se referă la situaţiile în care unele persoane
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Citirea gândurilor se referă la situaţiile în care unele persoane presupun, fără dovezi
obiective, că ştiu ceea ce gândeşte sau simte celălalt.
o
Întrebările de clarificare caută să examineze mecanismele citirii gândurilor:
 CE ANUME TE FACE SĂ PRESUPUI CĂ
?
 CUM ANUME ŞTII CĂ
?
 CUM AR TREBUIE SĂ SE COMPORTE CA SĂ
?
 Nominalizările sunt cuvinte nespecifice care transformă un proces în ceva fix. Sunt
substantive abstracte care dau falsa impresie că sunt lucruri concrete: problema,
discuţia, relaţia noastră. Pot fi identificate prin faptul că sunt greu de vizualizat – poţi
vedea un obiect, o persoană, dar nu poţi vizualiza dreptatea, decizia etc.
Nominalizările sunt create în două moduri:
2.
Prin folosirea unor cuvinte foarte vagi sau abstracte: dragoste, patriotism,
vinovăţie, fericire, libertate, noţiuni pe care oamenii şi le reprezintă în moduri
foarte diferite.
3.
Prin convertirea unor verbe în substantive. ( „Trebuie să luăm o decizie” în loc de
„Trebuie să decidem între
”)
o
Întrebările de clarificare contribuie la culegerea unor informaţii de calitate, la
sesizarea înţelesurilor personale, eliminarea ambiguităţii
 ÎN CE FEL
?
 LA CE PROBLEME TE GÂNDEŞTI EXACT?
 CE ANUME ÎNŢELEGI TU PRIN
?
 CE ÎNSEAMNĂ
PENTRU TINE?
ÎNTREBAREA DE CE?
Această întrebare nu oferă informaţii relevante, ci explicaţii, justificări, motive şi scuze inutile sau
fără legătură cu realitatea. Nu este eficient a provoca culpabilitate interlocutorilor, ci de a orienta
comunicarea către soluţii, resurse, alternative.
Înlocuitori pentru de ce:
 ?
ÎN CE FEL
 CUM?
ATENTIE!
In ciuda aparentei inofensivitati, va veti da seama, din cazuri concrete, ca aceste intrebari
se infig ca spadele. Daca cel care va vorbeste este de rea-credinta, se va simti descoperit, daca
este de buna-credinta, se va afla in fata propriei confuzii; in ambele cazuri, asteptati-va la reactii
agresive si ostile. In special la inceput, limitati-va sa puneti intrebari numai cand vi se pare intr-
adevar necesar sa identificati mai bine problema sau gandul interlocutorului, sau sa elaborati
solutii creative; evitati in orice caz sa le puneti pe un ton agresiv (doar daca nu vreti sa atacati
deliberat interlocutorul). Sa ne amintim ca este nevoie intotdeauna sa se comunice avand in
minte un obiectiv specific. Un bun mod de a invata aceste lucruri si de a apela la ele automat este
sa asculti interviuri la televiziune (chiar inregistrandu-le) si sa imaginezi intrebarile cele mai
potrivite. Ajunsi aici, in timpul unui seminar s-ar putea trece la exemplificari si aplicatii practice a
ceea ce s-a spus. Ma limitez sa furnizez citeva exemple, increzator inca o data in inteligenta si
intuitia cititorilor:
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 23
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ EXEMPLE DE UTILIZARE A METAMODELULUI LINGVISTIC (TEHNICI DE CLARIFICARE A
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
EXEMPLE DE UTILIZARE A METAMODELULUI LINGVISTIC (TEHNICI DE CLARIFICARE
A COMUNICĂRII)
1. EXEMPLU
Bogdan, 7 ani, vine de la scoala:
Mama, astazi colegii si-au batut joc de mine toata ziua!
- Intr-adevar toata ziua?
- Ei, nu. In timpul recreatiei.
- Chiar toti copiii care erau acolo?
- Nu, Iulian cu gasca.
- Si sunt multi?
- Sunt Iulian, Mihai si George.
- Si cum si-au batut joc de tine?
- Au spus ca sunt urechiat!
- Iar ceilalti?
- Ei bine, m-au aparat.
Cat de mult se schimba situatia fata de afirmatia initiala?
2. EXEMPLU
O intimplare in timpul unei vanzari:
Seminarul dvs. este prea scump!
Aici, de obicei, se raspunde ca nu este adevarat si se incearca sa se explice de ce.
Dar solutia corecta este urmatoarea:
- Prea scump fata de ce?
- Fata de celelalte seminarii la care am participat.
La care seminarii ati participat?
- La x,y,z.
- Bine. In ce sens erau la fel cu al meu?
- Stiti, de fapt nu erau la fel.
- Interesant. Ce s-ar intampla daca ati descoperi ca seminarul meu merita timpul si banii cuveniti?
- Atunci l-as gasi pe gustul meu.
- Ce as putea face pentru a va ajuta sa ganditi asa imediat?
- Iata ce: daca in seminariul dvs. s-ar vorbi despre W, J, K, as fi satisfacut.
- Perfect. Vedeti, in pliantul de prezentare nu se poate scrie totul, dar noi abordam chiar ceea ce
va intereseaza.
Evident, contractul a fost semnat.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 24
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Aplicaţie: utilizaţi acest model în dialogul dumeavoastră interior. Sa ne
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Aplicaţie: utilizaţi acest model în dialogul dumeavoastră interior. Sa ne obisnuim a gandi, cu
maxima atentie pentru generalitatile noastre, la limitele pe care NOI de obicei ni le punem si vom
descoperi ca adesea nu au nici un sens real si pot fi foarte simplu depasite. Lumea contine mult
mai multe posibilitati decat mica noastra harta mentala poate sa ne faca sa credem, si aceste
intrebari pot sa va ajute sa le descoperiti.
 Ascultarea activă
Se utilizează ascultarea activă atunci când interlocutorul:
 vorbeşte sau îşi exprimă sentimentele;
 are o problemă;
 dezvăluie idei importante doar pentru el;
 nu e sigur de semnificaţia celor spuse, crede că înţelege ceea ce îi spune celălalt;
 vrea să împărtăşească ceva sau vrea să fie împreună cu cealaltă persoană.
Când asculţi activ trimiţi următorul mesaj celuilalt: “ eşti important, vreau să te înţeleg”.
REGULI PENTRU ASCULTAREA ACTIVĂ:
 focalizează-te pe vorbitor;
 acordă atenţie sentimentelor vorbitorului;
 ia în considerare sentimentele prietenoase şi neprietenoase;
 arată că înţelegi ce ţi se spune;
 nu eticheta vorbitorul.
UN BUN ASCULTĂTOR ARE ÎN VEDERE:
 tacerea
 contactul vizual;
 rapport
 gesturi de aprobare;
 atitudine adecvată contextului;
 crearea unei ambianţe liniştite;
 postura;
 spaţiu potrivit pentru ascultare;
 expresii de încurajare;
 rezumare a esenţialului;
 să se asigure că înţelege la ce se referă celălalt.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 25
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ UN RĂU ASCULTĂTOR:  ascultă cu intermitenţe;  ascultă sub influenţa
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
UN RĂU ASCULTĂTOR:
 ascultă cu intermitenţe;
 ascultă sub influenţa prejudecăţilor;
 ascultă, dar nu îl preocupă;
 priveşte, dar nu ascultă;
 gândeşte că efortul de a asculta e prea mare;
 se simte ofensat de interlocutor;
 ascultă şi ia notiţe;
 ascultă preocupat de subiect şi neglijând persoana;
 ascultă fiind perturbat de alţi factori.
 Blocaje ale ascultării
• Compararea
• Citirea gândurilor
• Repetiţia
• Filtrarea
• Judecarea
• Visarea
• Identificarea
• Sfătuirea
• Contrazicerea
• A avea dreptate
• A schimba vorba
• A pune placa
1. COMPARAREA
Compararea face ascultarea mai dificilă pentru că acorzi atenţie dorinţei de a vedea cine
este mai deştept, mai competent, mai sănătos emoţional, tu sau celalalt.
Unii sunt mai atenţi în a face comparaţii între cine a suferit mai mult sau cine este mai
îndreptăţit să-şi asume rolul de victimă, decât să fie atenţi la ascultarea propriu-zisă. Astfel, în timp
ce vorbeşte celălalt tu te gândeşti: „Aş putea eu să fac bine asta? Eu am suferit mai mult, el/ea nu
ştie ce este suferinţa…Câştig mai mult decât el/ea…Copiii mei sunt mai deştepţi.”
Cu alte cuvinte, nu eşti receptiv la mesaj, ci eşti preocupat tot timpul să măsori.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 26
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 2. CITIREA GÂNDURILOR Un om care înţelege repede ceea ce i
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
2. CITIREA GÂNDURILOR
Un om care înţelege repede ceea ce i se comunică nu mai acordă prea multa atenţie la ceea ce
se discută. De altfel, nici nu are încredere în interlocutor şi încearcă să descopere ceea ce gândeşte sau
simte celălalt cu adevărat:
“El/ea spune că vrea să meargă la teatru, dar sunt sigur că de fapt este obosit/ă şi vrea să se relaxeze.
Probabil că va fi nemulţumit/ă dacă îl/o voi forţa să meargă.” în acest model se acorda mai putina
atenţie cuvintelor şi mai multa gesturilor şi aluziilor subtile, în efortul de a descoperi adevărul.
Daca eşti o astfel de persoană, probabil că faci presupuneri despre cum reacţionează
oamenii faţă de tine: „Pun pariu că acum se uită la mâinile mele îngrijite”… „Crede că sunt
stupid/ă”…„Şi-a pierdut interesul pentru mine din cauza timidităţii mele”.
Aceste gânduri se nasc din intuiţie şi din vagi presimţiri, însă au foarte puţin de-a face cu
ceea ce spune persoană respectivă.
3. REPETIŢIA
Nu ai timp să asculţi atunci când repeţi în gând ceea ce urmează să spui.
Atenţia ta este îndreptată asupra pregătirii şi prelucrării următorului tău comentariu.
Trebuie să pari interesat/ă, dar mintea ta este la o depărtare de zeci kilometri pentru că tu ai o
poveste de spus sau o opinie de prezentat.
Unii chiar repetă lanţul ideatic: „Voi spune…şi apoi el/ea va spune…şi apoi eu voi spune…”
4. FILTRAREA
In acest caz, asculţi unele lucruri şi pe altele nu. Acorzi o atenţie sporită doar momentului
în care cineva este supărat, nefericit sau dacă te afli în pericol emoţional.
Fiind sigur că nici unul din aceste lucruri nu sunt conştiente în cadrul comunicării
respective, îţi laşi mintea să selecţioneze informaţiile primite.
O mamă îşi asculta fiul doar ca să vadă dacă acesta s-a mai bătut la şcoală sau dacă a
învăţat. Odată aflate aceste lucruri, deşi conversaţia continua, ea se gândeşte la cumpărăturile pe
care le are de făcut.
5. JUDECAREA
Etichetele pot juca un rol important în procesul de ascultare. dacă tratezi pe cineva pornind
de la prejudecata că este prost sau idiot, nu vei mai acorda prea multă atenţie la ce spune. Deja l-
ai catalogat. Judecarea pripita înseamnă că te-ai oprit din ascultare.
O regulă de baza a ascultării este că judecata să se facă după ce ai înţeles conţinutul
mesajului.
6. VISAREA
Asculţi doar pe jumătate, iar ceea ce spune interlocutorul tău la un moment dat îl asociezi
cu chestiuni personale.
Vecina ta iţi spune că este şomeră, iar tu îţi aminteşti că ai fost concediat pentru că jucai
cărţi în pauze. Aceasta aduce cu sine amintirea plăcerii pe care ţi-o provoca acel joc, gândurile tale
sunt deja departe.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 27
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Te reîntorci în conversaţie peste câteva momente când vecina îţi spune:
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Te reîntorci în conversaţie peste câteva momente când vecina îţi spune: “Ştiu că tu mă
înţelegi, însă te rog să nu-i spui soţului meu”.
Eşti predispus/ă la visare când eşti anxios/ă sau plictisit/ă. Toata lumea visează cu ochii
deschişi şi câteodată trebuie să faci eforturi serioase pentru a reveni la realitate. Dar dacă asta ţi
se întâmpla cu prea multe persoane, atunci denotă o lipsa de înţelegere din partea ta, o lipsa de
consideraţie faţă de celălalt, înseamnă că nu acorzi importanţă spuselor altora.
7. IDENTIFICAREA
In acest caz, iei tot ce ţi se spune prin raportare la propria persoana.
Dacă, de exemplu, ţi se povesteşte despre dureri de măsele, tu te lansezi în a povesti despre o
operaţie la gingie pe care ai suferit-o cu câtva timp în urmă, nelăsând partenerul de discuţie să-şi
termine povestirea.
Altfel spus, tot ceea ce auzi îţi aduce aminte de experienţele tale şi eşti atât de preocupat/ă
de tine însuţi, încât nu ai timp să-l auzi şi să îl cunoşti pe interlocutor.
8. SFĂTUIREA
Te situezi pe poziţia marelui rezolvator de probleme, gata oricând să ofere sugestii.
Nu trebuie să auzi decât câteva propoziţii pentru a începe să dai sfatul „potrivit”.
Oricum, în timp ce tu îţi pregăteşti sugestiile şi încerci sa-l convingi pe interlocutor „măcar să
încerce”, e posibil să pierzi ce e mai important pentru că nu-i asculţi sentimentele.
Cu toate sfaturile tale, interlocutorul se va simţi singur pentru că nu te-ai limitat doar la a fi
acolo pentru el.
9. CONTRAZICEREA
Acest blocaj se refera la discuţiile în contradictoriu cu ceilalţi. Interlocutorul nu se va simţi
deloc ascultat pentru că în timp ce el/ea vorbeşte tu te concentrezi în special pe găsirea de puncte
de discuţie asupra cărora să te contrazici cu el/ea. Adică ai standarde clare în ceea ce priveşte
credinţele şi preferinţele tale.
Poţi evita însă acest gen de situaţii repetând, reformulând şi înţelegând ceea ce auzi. De
asemenea, te poţi concentra pe nişte puncte asupra cărora să fii de acord cu celalalt.
Un prim subtip al acestui blocaj este folosirea unor remarci sarcastice pentru a desfiinţa
punctul de vedere al celuilalt.
De exemplu, Ioana îi vorbeşte lui Vasile despre problemele pe care le are cu o prietena şi primeşte
un răspuns de tipul: “Când o să fii suficient de deşteaptă pentru a renunţa la prietenia cu ea?”
Acesta este un blocaj standard întâlnit la multe cupluri. Comunicarea este împinsă spre un model
streotip în care fiecare persoana „pune placa” cu mesajul ostil.
Un al doilea subtip este neîncrederea. Ea apare de regula la persoane care nu suporta
complimentele.
De exemplu, “O, n-am făcut nimic deosebit…Drăguţ din partea ta că spui asta, dar nu am
reuşit mare lucru…”
Tehnica de bază a neîncrederii este să te subapreciezi atunci când eşti complimentat/ă.
Cealaltă persoană nu va fi mulţumita pentru că nu îi iei în considerare aprecierile, şi are dreptate.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 28
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 10. A AVEA DREPTATE Mergi până în pânzele albe (întorci lucrurile
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
10. A AVEA DREPTATE
Mergi până în pânzele albe (întorci lucrurile pe toate părţile, ataci, găseşti scuze, acuzi,
reaminteşti greşeli din trecut) pentru a evita acceptarea faptului că ai greşit.
Nu poţi suporta să fii criticat/ă corectat/ă şi nu poţi accepta alt punct de vedere.
Convingerile tale sunt de neclintit. şi totuşi, dacă nu-ţi vei recunoaşte greşelile, vei continua să le
faci.
11. A SCHIMBA VORBA
Acest blocaj presupune schimbarea rapidă a subiectului aflat în discuţie şi apare atunci
când te plictiseşti sau te simţi inconfortabil într-o conversaţie.
Alt mod de producere a acestui blocaj este luarea în râs a subiectului. Răspunzi mereu cu o
glumă pentru a evita disconfortul sau anxietatea ce apar intr-o discuţie serioasă.
12. A PUNE PLACA
„Exact…absolut
ştiu…bineînţeles…incredibil
da…chiar
aşa?” Vrei să fii drăguţ/ă, placut/ă,
suportiv/ă, vrei ca oamenii să te placă. Prin urmare, eşti de acord cu tot ce ti se spune. Este posibil
să asculţi doar cu o ureche, suficient pentru a da senzaţia de implicare, dar de fapt nu te implici.
Mai curând „pui placa” decât să te concentrezi asupra subiectului.
4. Decizia
În procesul de consiliere luarea unei decizii ar trebui să respecte următoarele condiţii:
 să însemne ceva personal pentru client;
 să aibă legătură cu nevoile şi capacităţile clientului;
 să fie formulată în termeni şi acţiuni care pot fi înţelese uşor de client şi consilier;
 să aibă o legătură evidentă cu speranţele de viitor ale clientului;
 să fie deschisă la revizuiri şi schimbări în funcţie de circumstanţe.
Sarcini în procesul de luare a deciziei
 explorarea şi înţelegerea spaţiului de viaţă al persoanei consiliate;
 recunoaşterea nevoii de a lua decizii;
 trecerea în revistă a alternativelor;
 sprijinirea clientului în asumarea responsabilităţii pentru propriile decizii.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 29
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 5. Asertivitatea Asertivitatea este una dintre însuşirile personalitatii care
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
5. Asertivitatea
Asertivitatea este una dintre însuşirile personalitatii care contribuie la menţinerea echilibrului
interior, la exprimarea a ceea ce dorim şi în egală măsură la cultivarea unor relaţii interpersonale
agreabile.
Asertivitatea se refera la capacitatea de a exprima ceea ce suntem, ce dorim şi ce cerem într-o
anumită situaţie, dar fără a leza pe cei din jur .
Avem dreptul să:
 ne evaluăm, să ne judecăm propriul comportament, gândurile şi emoţiile şi să ne asumăm
responsabilitatea pentru ele şi pentru consecinţele lor asupra noastră.
 nu oferim motive sau scuze pentru a justifica propriul comportament.
 judecăm dacă suntem responsabili să găsim sau nu, soluţii pentru problemele altora.
 să ne răzgândim într-o anumită chestiune
 să faci greşeli şi să fii responsabil pentru ele
 să spui: Nu ştiu. Nu pot. Nu vreau. Nu ma intereseaza. Nu inteleg
 să te comporţi independent de bunăvoinţa pe care ţi-o arată sau ţi-a arătat-o cineva, fără
să-i fi solicitat tu acest lucru
 să fii ilogic în luarea anumitor decizii.
6. Feedback-ul
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 30
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Feedback-ul este acel proces prin care o persoană sau un grup
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Feedback-ul este acel proces prin care o persoană sau un grup primeşte informaţii despre modul în
care comportamentul persoanei sau grupului are o influenţă asupra altor persoane sau grupuri. Un
proces de feedback reuşit este un proces prin care se oferă ajutor şi se realizează învăţarea.
CARE ESTE SCOPUL PROCESULUI DE FEEDBACK?
A transmite şi a recepţiona prin feedeback este un proces de învăţare atât pentru emiţător, cât şi
pentru receptor. Un feedback constructiv determina persoana care îl primeşte să devină
conştientă de anumite lucruri, îi oferă acesteia diverse opţiuni şi posibilitatea de a alege,
încurajează activitatea de dezvoltare personala. Un feedback constructiv nu înseamnă în mod
necesar un feedback pozitiv; un feedback negativ, în condiţiile în care este bine realizat, poate
constitui un instrument de învăţare util şi eficient.
Un feedback distructiv este cel prin care în loc să se transmită persoanei respective informaţii utile
şi în loc să i se dea acesteia posibilitatea de a le folosi în procesul de învăţare, i se induce un
sentiment neplăcut şi i se oferă prea puţine informaţii utile în procesul de învăţare.
SUB CE FORMĂ SE MANIFESTĂ PROCESUL DE FEEDBACK?
Procesul de feedback se manifesta în câteva moduri:
Conştient – încuviinţarea prin semne
Inconştient – privitul în gol pe fereastra, aţipitul
Spontan – „Excelent”, „Mulţumesc mult”
Cu solicitudine - „Da, mi-a fost de folos”, „Am avut ce învăţa”
Non-verbal – plecarea, continuarea atentă a procesului de învăţare
Formal – un formular sau exerciţiu de evaluare
Informal – aplauze
UN FEEDBACK BINE REALIZAT
 Începe cu aspectele pozitive
Oferă-i receptorului posibilitatea să audă ceea ce îi place sau ceea ce crezi că a dus bine la
îndeplinire.
Cultura noastră pune în evidenta aspectele negative şi greşelile, mai degrabă decât aspectele
pozitive sau realizările. în graba de a critica, aspectele pozitive sunt trecute cu vederea. Daca sunt
prezentate în primul rând aspectele pozitive, atunci criticile pot fi ascultate şi însuşite mai uşor.
 Este concret
Comentariile generale nu sunt foarte utile pentru dezvoltarea aptitudinilor receptorului, din cauza
că nu furnizează suficiente detalii utile pentru învăţare. Comentarii ca: “Ai fost grozav”, nu sunt
folositoare pentru învăţare. Este foarte dificil să acţionezi dacă ţii seama numai de informaţii sau
comentarii generale.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 31
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Este mai degrabă descriptiv, decât evaluativ Spune persoanei cu care
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Este mai degrabă descriptiv, decât evaluativ
Spune persoanei cu care comunici ce ai văzut sau auzit şi explică-i efectul pe care l-a avut asupra
ta. Evită judecăţile de valoare şi „verdictele”. De exemplu: „Ai fost nesimţit” este un feedback mai
puţin util decât “Atunci când ai spus cutare lucru, am simţit că mă desconsideri şi m-am simţit
jignit”.
 Vorbeşte despre lucruri care pot fi schimbate
A oferi feedback unei persoane în legătură cu lucruri asupra cărora nu-şi poate exercita controlul
nu este doar nefolositor, ci uneori e chiar nociv. De exemplu: „Nu-mi place nasul tău” oferă
informaţii despre aspecte pe care receptorul nu le poate controla sau schimba. Singurul efect este
acela de a adânci şi mai mult eventualele complexe existente. în schimb, un feedback de tipul: „M-
ar fi ajutat mai mult dacă ai fi zâmbit…” permite receptorului să acţioneze altfel în viitor.
 Este bine încadrat în timp
Feedback-ul este mai util când are loc imediat după consumarea evenimentului, astfel încât acesta
să poată fi uşor de reamintit.
 Oferă alternative
În situaţia în care oferi un feedback negativ, sugestiile despre cum trebuia procedat sunt de cele
mai multe ori mai bune decât simpla critica. Transforma procesul de feedback într-o sugestie
pozitiva. De exemplu: „Faptul că ai continuat să lucrezi când Ion ţi s-a alăturat, a părut neospitalier
din partea ta. Cred că dacă te-ai fi oprit un moment să-l saluţi şi dacă te-ai fi prezentat, i-ar fi fost
mai uşor să se integreze în grup.
 Este verificat
Nu presupune a priori că feedback-ul oferit este bine înţeles şi că mesajul primit este cel pe care
intenţionai să-l transmiţi.
 Este asumat
A oferi păreri generale de tipul „Se spune că eşti…” e o capcană în care se cade adesea în procesul
de transmitere de feedback. E important să ne asumăm responsabilitatea pentru feddback-ul
oferit, folosind mesaje de tip „Eu”.
 Nu este exagerat
Este important să oferi feedback moderat. Nu „copleşi” receptorul cu o avalanşa de informaţii şi
păreri. Încearcă să selectezi aspectele cele mai relevante şi lasă-i libertatea de a cere mai multe
informaţii, daca simte nevoia.
 Oferă receptorului încă o şansă
Procesul de feedback care impune o schimbare sau constrângere, determina o reacţie de
rezistenta sau, în cazuri limita, deteriorarea relaţiilor personale. Procesul de feedback nu
presupune să spui oamenilor cum să fie că să se asemene cu tine.
Un feedback bine realizat oferă informaţii despre modul în care oamenii se influenţează unii pe
alţii, ţinând seama de drepturile şi posibilitatea lor de a alege între a acţiona sau nu în funcţie de
feedback-ul primit.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 32
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Procesul de feedback nu trebuie să prescrie schimbarea cu orice preţ,
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Procesul de feedback nu trebuie să prescrie schimbarea cu orice preţ, ci să determine examinarea
consecinţelor deciziei de a schimba ceva sau nu.
RECEPŢIONAREA FEEDBACK-ULUI
Când suntem în poziţia de receptor de feedback, ne putem ajuta pe noi înşine încurajându-l pe
emiţător să-şi folosească aptitudinile descrise mai sus. Ne putem ajuta singuri folosind cat mai
bine procesul de feedback prin:
 Ascultare
Recepţionarea unui feedback poate fi neplăcută, dar acesta nu constituie un dezavantaj în
comparaţie cu faptul de a nu şti ceea ce gândesc sau simt alţii în legătură cu tine. Oamenii au
anumite păreri despre tine, îţi percep comportamentul intr-un anume fel şi e util să fii conştient de
aceste lucruri. E important să ţii minte că eşti îndreptăţit să ai propria ta părere şi că poţi decide să
ignori informaţii cu o semnificaţie minoră, irelevante sau referitoare la un comportament pe care
vrei să-l continui, deoarece ai anumite motive.
 Fii sigur că înţelegi
Înainte să răspunzi, fii sigur că ai înţeles ceea ce ţi s-a spus. Daca tragi pripit concluzii, devii
defensiv sau treci la contraatac, poţi împiedica oamenii să-ţi ofere feedback sau nu-l mai poţi
valorifica. Verifică dacă ai înţeles feedback-ul care ţi-a fost oferit; o metodă bună ar fi aceea de a
parafraza sau repeta ceea ce ţi se spune.
 Verifica împreuna cu ceilalţi
Daca te bazezi pe o singura sursa de informaţii, poţi trage o concluzie particulară care ţi se pare că
este împărtăşită de toată lumea. Verificând un feedback împreună cu alţii, poţi observa dacă
aceştia împărtăşesc acelaşi punct de vedere.
 Cere să primeşti feedback
Nu ezita să ceri feedback asupra comportamentului tău atunci când persoanele din jurul tău nu o
fac benevol. Uneori cei din jur evita să dea feedback din dorinţa de a te “proteja” sau pur şi simplu
din delăsare.
 Nu-l irosi
Avem cu toţii nevoie să ştim care sunt efectele comportamentului nostru asupra celor din jur. Este
un instrument foarte valoros pentru dezvoltarea personala, pentru adaptarea la cerinţele
grupurilor din care facem parte. De aceea, el trebuie primit aşa cum primim un cadou. Nu uita să
mulţumeşti pentru feedback –ul primit.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 33
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ A DA şi A PRIMI feedback pozitiv A DA • Începe
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
A DA şi A PRIMI feedback pozitiv
A DA
• Începe si termina întotdeauna cu ceva pozitiv
• Fii concret
• Referă-te întotdeauna la ceva ce poate fi schimbat
• Încearcă să oferi alternative
• Încearcă să fii descriptiv şi mai puţin evaluativ
• Lasă receptorul să decidă
• Feedback-ul pe care îl oferi spune întotdeauna ceva şi despre tine însuţi
A PRIMI
• Nu fi defensiv, descifrează reacţia receptorului
• Încearcă să înţelegi ce ţi se transmite
• Cere părerea mai multor persoane înainte de a accepta / respinge feedback-ul
• Daca doreşti să obţii feedback, insistă
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 34
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ III.Organizarea activitatii proprii 1. Condiţii generale la deschiderea
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
III.Organizarea activitatii proprii
1. Condiţii generale la deschiderea sedinţei de consiliere
 Să creeze condiţiile care să încurajeze discuţia;
 Să reducă anxietatea iniţială;
 Să fie reţinut ca să vorbească celălalt;
 Să asculte cu atenţie;
 Să fie conştient că anumite subiecte îi dau informaţii despre problemele subiectului;
 Să fie punctual;
 Să se prezinte;
 Să-l asigure de confidenţialitate şi că vrea să-l sprijine
2. Condiţii generale la inchiderea sedinţei de consiliere
 Să fie anunţată (până aici; cred că este suficient pentru astăzi);
 Să facă o rezumare sau să facă beneficiarul rezumarea;
 Feedback reciproc.
3. Respectarea regulilor de aur in consiliere
 Nu da sfaturi, nu impune, nu da indicaţii.
 Respectă-l pe celălalt, respectă-i tăcerea, secretul, nevoia de sprijin şi chiar refuzul
acestuia.
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 35
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  Să nu te mire sau supere nimic – detasare emoţională
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 Să nu te mire sau supere nimic – detasare emoţională dar empatie.
 Dacă el nu găseşte soluţia, ajută-l cel mult cu modele dar nu îi da tu o soluţie.
 Fii pozitiv.
 Ascultă activ.
 Creează o atmosferă relaxantă.
 Nu uita că te bazezi pe puterea gândului, voinţei şi pe schimbarea lor când sunt
negative.
4. Bariere in consiliere
 Comunicare greoaie
 Tăcere prelungita
 Trăiri emoţionale puternice (plâns, furie, neputinţă)
 Beneficiarul ameninţă cu o soluţie extremă („mă sinucid”)
 Consilierul nu ştie să răspundă la întrebări
 Persoana consiliată refuză ajutorul
 Persoana consiliată nu se simte confortabil datorită sexului consilierului.
 Consilierul şi persoana consiliată se cunosc dinainte
 Persoana consiliată vorbeşte prea mult şi în afara subiectului
 Persoana consiliată cere răspunsuri din viaţa personală a consilierului, pune întrebări
personale
 Consilierul se simte stânjenit de subiectul discuţiei
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 36

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ III. Tehnici de consiliere 1) MODELUL EGAN Principiul de bază: → Consilierea

III. Tehnici de consiliere

PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ III. Tehnici de consiliere 1) MODELUL EGAN Principiul de bază: → Consilierea este

1)

MODELUL EGAN

Principiul de bază: Consilierea este un proces de învăţare.

Persoana consiliată se orientează spre acţiune, se simte investit cu puterea de a-şi accepta situaţile de viaţă problematice, de a găsi soluţii alternative, de a-şi crea propriile strategii de depăşire a obstacolelor.

Elementul-cheie: → relaţia consilier consiliat.

ETAPE:

1. DEFINIREA PROBLEMEI

Scenariul curent:

- Care este situaţia clientului?

- Cu ce probleme se confruntă?

- Pe ce anume ne centrăm în procesul consilierii?

- Pe ce putem conta în demersul de consiliere?

2. CONFIGURAREA SITUAŢIEI IDEALE (formularea obiectivelor)

Scenariul de viaţă prezent:

- Ce anume vreau să am în locul a ceea ce am acum?

3. ELABORAREA STRATEGIILOR DE ACŢIUNE

Scenariul strategic:

- Ce resurse am ca să obţin ceea ce îmi doresc sau ceea ce am nevoie?

am ca să obţin ceea ce îmi doresc sau ceea ce am nevoie? RAM – INFO
am ca să obţin ceea ce îmi doresc sau ceea ce am nevoie? RAM – INFO

RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926

Page 37

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ CARACTERISTICILE MODELU LUI EGAN:  Consilierea este un proces de învăţare.

CARACTERISTICILE MODELULUI EGAN:

Consilierea este un proces de învăţare.

Consiliatul este orientat către acţiune.

Investeşte persoana consiliată cu putere.

Relaţie consilier consiliat de tip parteneriat.

Model de tip pragmatic şi eclectic.

ETAPA I – DEFINIREA PROBLEMELOR

Prezenţă

Ascultare activă

Comprehensiune

Declarare, specificare, concretizare şi detaliere

Atitudine: respect, deschidere, autenticitate.

ETAPA II – OBIECTIVELE

Identificarea datelor şi a temelor

Oferirea informaţiilor

Empatie

Confruntare

Spontaneitate

Orientarea consiliatului spre scopuri concrete, specifice, măsurabile şi realiste:

Conştientizarea nevoilor şi resurselor personale;

Stabilirea scopurilor şi priorităţilor;

Găsirea celei mai importante resurse pentru rezolvarea problemei.

ETAPA III – PLANURILE DE ACŢIUNE

Ajutor pentru identificarea opţiunilor

Ajutor pentru alegerea planurilor

Ajutor pentru pregătirea acţiunii

Încurajarea şi sprijinirea acţiunii

Abilităţi de evaluare:

Se lucrează cu abilitatea consiliatului de a se evalua;

Cum voi şti că am atins obiectivele?

Care va fi primul semn că am reuşit?

Planul = puntea dintre Scop şi Rezultat:

Se stabilesc cu claritate scopuri generale şi intermediare;

Se stabilesc termene foarte exacte;

şi intermediare; • Se stabilesc termene foarte exacte; RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro ,
şi intermediare; • Se stabilesc termene foarte exacte; RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro ,

RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926

Page 38

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ TREAPTA I TREAPTA II TREAPTA III Abordarea Configurarea problemei situaţiei
TREAPTA I TREAPTA II TREAPTA III Abordarea Configurarea problemei situaţiei ideale Elaborarea strategiilor de
TREAPTA I
TREAPTA II
TREAPTA III
Abordarea
Configurarea
problemei
situaţiei ideale
Elaborarea
strategiilor de acţiune
dores Care este
situaţia
prezentă?
Ce îmi / am
nevoie?
Cum obţin
ce îmi
doresc?
PUNERE ÎN PRACTICĂ
nevoie? Cum obţin ce îmi doresc? PUNERE ÎN PRACTICĂ RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro ,
nevoie? Cum obţin ce îmi doresc? PUNERE ÎN PRACTICĂ RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro ,

RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro 0213116303, 0728120340, 0723163926

Page 39

CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 2) ANALIZA SWOT (TSOP) Modalitate de punere în evidenţă a următoarelor
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
2) ANALIZA SWOT (TSOP)
Modalitate de punere în evidenţă a următoarelor categorii de factori:
• Factori interni (individul, organizaţia analizată):
S (strenghts) – puncte tari → calităţi
W ( weknesses) – puncte slabe → slăbiciuni
• Factori externi (societate):
O (opportunities) – oportunităţi
T (threats) – pericole → obstacole, ameninţări
PUNCTE TARI:
PUNCTE SLABE:
OPORTUNITĂŢI:
PERICOLE:
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 40
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ SCOP: → evaluarea propriei situaţii; → conştientizarea şi determinarea
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
SCOP:
→ evaluarea propriei situaţii;
→ conştientizarea şi determinarea calităţilor;
→ recunoaşterea slăbiciunilor şi a punctelor slabe ale organizaţiei;
→ cunoaşterea oportunităţilor şi pericolelor.
3)
Teoria ABC
TEORIA RAŢIONAL-EMOTIVĂ (Albert Ellis)
1.
Idei de bază:
- Oamenii se nasc cu un anumit potenţial, atât pentru gândirea raţională, cât şi pentru cea
iraţională.
- Oamenii au predispoziţii pozitive şi negative şi îşi creează singuri diverse coniţii
disfuncţionale care le generează situaţii de inadaptare.
- Oamenii au capacitatea de a-şi schimba procesele cognitive, emoţionale şi
comportamentale.
2.
OBIECTIVELE UMANE FUNDAMENTALE:
1.
Supravieţuirea
2.
Evitarea suferinţei
3.
Atingerea unui nivel rezonabil de satisfacţie
Subordonate acestora sunt cele care au în vedere tendinţa de a te simţi bine în
propria companie, într-o masă de oameni, împreună cu câţiva prieteni apropiaţi, în timpul
studiului, în profesie şi în viaţa cotidiană, în timpul activităţilor recreative.
3.
Teoria ABC a personalităţii
A → evenimentele activatoare
B → credinţele raţionale ţi iraţionale
C → consecinţele (emoţionale, comportamentale) ale modului în care un eveniment
activator e interpretat prin sistemul de credinţe individuale.
A
B
C
Eveniment activator
(situaţie externă)
Gânduri şi convingeri
iraţionale
Sentimente şi
comportamente nedorite.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 41
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Etapele procesului de consiliere: 1. Se demonstrează persoanei consiliate că
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Etapele procesului de consiliere:
1. Se demonstrează persoanei consiliate că este iraţională; e ajutată să înţeleagă cum şi de ce a
devenit astfel şi relaţia dintre ideile iraţionale şi problema pentru care s-a adresat consilierului.
2. Se evidenţiază că problemele sunt menţinute, amplificate chiar de consiliat prin utilizarea
consecventă a gândirii ilogice.
3. Modificarea modului de gândire al consiliatului, abandonarea ideilor iraţionale. (cu ajutor)
4. Se trece de la ideile iraţionale ale acestuia la ideile iraţionale larg răspândite şi la o filosofie a
vieţii, pentru a nu fi vulnerabil faţă de alte idei iraţionale.
- Persoana consiliată este învăţată cum să lupte prin contraargumente sau dispute (D) împotriva
ideilor şi convingerilor sale iraţionale (este implicată logica).
- Persoana consiliată este învăţată să desfăşoare o serie de acţiuni concrete pentru a-şi schimba
modul de a gândi:
- să consulte o serie de materiale din care învaţă cum să combată gândurile şi ideile
negative;
- cufundarea în activităţi agreabile;
- realizarea deliberată a unor acţiuni în situaţii în care el nu se simte confortabil;
- realizarea unor acţiuni de care el se teme;
- să-şi acorde recompense şi sancţiuni.
- să aducă contraargumente în scris la gândurile şi convingerile iraţionale.
- Indicaţia verbală activă şi directivă
4. Obiectivele interacţiunilor dintre consilier şi persoana consiliată:
Persoana consiliată va avea trei revelaţii importante. Ea va înţelege că:
1. Problemele sale prezente au cauze în trecut.
2. Evenimentele şi experienţele din trecut pot continua să exercite influenţe negative prin
ideile iraţionale legate de ele.
3. Nu există altă cale de rezolvare a problemelor emoţionale, în afara observării, analizei şi
revizuirii continue a propriului sistem de idei, prin mijloace verbale şi motorii.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 42
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 5. Caracteristicile indivizilor „deplin funcţionali” (autoactualizaţi): 1.
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
5. Caracteristicile indivizilor „deplin funcţionali” (autoactualizaţi):
1. Interes pentru propria persoană.
2. Interes social
3. Autodirecţionare
4. Toleranţă
5. Flexibilitate
6. Acceptarea incertitudinii
7. Dedicaţie
8. Creativitate şi originalitate
9. Gândire ştiinţifică
10. Acceptare de sine
11. Acceptarea componentei animale a fiinţei umane
12. Asumarea de riscuri
13. Perspectivă hedonistă
14. Non-utopismul
15. Înaltă toleranţă la frustrare
IDEI IRAŢIONALE LARG RĂSPÂNDITE
1. Este esenţial să fii preţuit şi stimat de majoritatea membrilor comunităţii.
2. Individul realizat va fi extrem de competent, adaptat vieţii şi într-o continuă ascensiune
profesională.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 43
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 3. Unii oameni sunt răi, prefăcuţi, vicioşi, motiv pentru care trebuie
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
3. Unii oameni sunt răi, prefăcuţi, vicioşi, motiv pentru care trebuie condamnaţi de cei din jur.
4. Nici o nenorocire nu este mai mare decât aceea ca lucrurile să nu meargă aşa cum doreşti.
5. Nefericirea este provocată de circumstanţe exterioare asupra cărora individul are posibilităţi de
control reduse.
6. Trebuie să ne aşteptăm în fiecare moment la apariţia unor situaţii neplăcute şi să le facem faţă.
7. Este preferabil să eviţi dificultăţile şi responsabilităţile decât să te confrunţi cu ele.
8. Este important să te poţi baza pe alţii, mai ales pe cineva cu autoritate şi putere.
9. Trecutul determină prezentul, iar influenţa acestuia nu poate fi evitată.
10. Individul trebuie să fie preocupat de necazurile altora.
11. Există întotdeauna o soluţie ideală, pentru fiecare problemă, iar această soluţie trebuie găsită, în
caz contrar putând apărea consecinţe deosebit de grave
4) Modelul GROW
G.R.O.W = model de coaching structurat pe cresterea performantei; acronim pentru Goal
(stabilirea obiectivului), Reality (realitatea prezenta in care se afla clientul), Options (explorarea
optiunilor si alternativelor), Wrap Up/Will/Way Forward (fixarea traseului). Vezi si „T.G.R.O.W”. 2
T.G.R.O.W. = model de coaching care urmareste cresterea nivelului de constientizare al coachee-
ului si asumarea responsabiliatii asupra rezultatelor. Topic (subiectul discutiei trebuie stabilit),
Goal (obiectivul in coaching este atingerea scopurilor clientului), Reality (coach-ul testeaza
realitatea pentru a vedea unde se afla coachee-ul in raport cu scopurile sale), Options
(coachee-ul exploreaza fiecare optiune pe care o are pentru a-si atinge scopul), Wrap
Up/Will/Way Forward (traseul viitor – clientul identifica si stabileste actiunea pe care o va
intreprinde).
Model de coaching = reprezinta instrumentul eficient de coaching, o metodologiepe care un coach
o poate aplica in cadrul unei sedinte de coaching cu scopul de a ghida conversatia de coaching
dupa structura modelului de coaching. Serveste mai ales coach-ilor incepatori pe care etapele unui
2 http://coachinginbucuresti.ro/coachingpedia/
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 44
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ model de coaching ii ajuta ca pe intreaga durata a conversatiei
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
model de coaching ii ajuta ca pe intreaga durata a conversatiei de coaching sa fie constienti de
fiecare etapa din cadrul conversatiei si sa nu se indepartezi de obiectivul clientului.
De exemplu, in cadrul modelului TGROW, coach-ul va adresa la inceputul conversatiei de coaching
intrebari legate de topic-ul (T vine de la Topic) sedintei de coaching (“Care este subiectul pentru
astazi”, “Ce topic de discutie ti-ai gandit sa tratam in aceasta sedinta de coaching?”). G (G vine de
la goal, obiectiv) – in etapa urmatoare coach-ul va adresa intrebari referitoare la obiectivul
sedintei de coaching ( de exemplu, “Ce vrei sa obtii pana la finalul sedintei de coaching?”, “Ce ar
insemna pentru tine ca aceasta sedinta de coaching sa fie una de succes?”).
Etapa urmatoare din sedinta de coaching vizeaza intrebari din zona de explorare a realitatii (R vine
de la Reality) curente (“Ce se intampla acum in viata ta?”, “Ce este diferit in acest context de
viata?”, “Ce resurse poti accesa in acest moment?”). Mai departe, coach-ul va adresa intrebari din
zona optiunilor (O vine de la Options) cateva exemple ar fi “Care sunt optinile pe care le intrevezi
pana la acest moment al discutiei?”, “Daca ai avea incredere neconditionata in tine, ce ai face?”),
pentru ca la finalul sedintei, coach-ul sa adreseze intrebari legate de aducerea in concret a
discutiei prin actiuni specifice (W vine de le Way Forward). Exemple de aceste intrebari sunt “Ce
vrei sa faci pana la urmatoarea sedinta de coaching?”, “Care ar fi un posibil prim pas de
actiune?”).
Exemple de modele de coaching: GROW (TGROW), CO-ACTIVE, LASER, ACHIEVE, POSITIVE, SPACE
etc. Majoritatea denumirii modelelor sunt de fapt acronime, si cuprind pasi/etape folosite pentru
a inlatura interferentele care pot aparea in cadrul sedintei de coaching. Ele au fost gandite pentru
a optimiza procesul de coaching si pentru a-i largi abordarile practice. Pe langa modele clasice de
coaching, fiecare coach isi poate crea propriul model dupa care simte ca poate lucre cel mai
eficient impreuna cu coachee-ul lui sau poate combina diferite concepte pe care le poate lua din
modele de coaching cu care rezoneaza. 3
3 http://coachinginbucuresti.ro/coachingpedia/
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 45
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 5) Modelul de coaching pe obiectiv Pași ai modelului: • Stabilirea
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
5) Modelul de coaching pe obiectiv
Pași ai modelului:
• Stabilirea obiectivului (problema vs dorinta)
Obiectiv S.M.A.R.T = obiectiv care indeplineste 5 conditii:
• Specific (indica ceea ce se doreste sa se obtina),
• Masurabil (este cuantificabil si permite stabilirea cu exactitate a ceea ce
inseamna sa fie atins),
• Abordabil (poate fi intr-adevar atins),
• Relevant (contribuie la realizare unui obiectiv mai mare),
• Timp (este specificata data pana cand ar trebui sa se realizeze)
• Metaobiectivul – pentru impletirea ratiunii cu emotia
• Stare prezenta (ce e aici si acum)
• Buna intentie
• Pretul
• Efecte/ecologie
• Resurse
• Pasi
Alte metode folosite in consiliere (detaliate in timpul cursului):
• VAKOG
• Ancorarea
Ancorele (vizuale, auditive, kinestezice) sunt mecanisme de declansare a unei reactii sau a unei
stari. De fiecare data cand actionam fara sa gandim suntem sub influenta unei ancore. Ancorarea
este procesul prin care orice stimul intern sau extern devine un mecanism ce declanseaza o
reactie, ele creeaza obiceiurile, se fixeaza in subconstient. De exemplu, cand te apropii de o
intersectie, la semafor culoarea rosie este o ancora pentru gestul de a te opri.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 46
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Ancorele pot da imboldul unei actiuni, cum ar fi cea de
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Ancorele pot da imboldul unei actiuni, cum ar fi cea de a te opri la culoarea rosie a semaforului sau
pot sa modifice starile noastre emotionale. Cand un lucru pe care il vezi, il auzi, il gusti sa il pipai iti
schimba considerabil starea emotionala sau tu reactionezi mereu la fel la un anumit lucru, avem
de-a face cu un exemplu de ancorare.
Pentru a realiza o ancora strategica, trebuie parcursi urmatorii pasi:
1. Alegi o stare benefica. Gandeste-te la un moment placut si retraieste acea experienta,
vizualizeaz-o pentru a retrai acum acea stare de bine.
2. Calibrezi starea respectiva. Odata creata starea dorita, tebuie sa gasesti termeni din
domeniul senziroal care sa o descrie (ceea ce vezi simti, auzi). Fii deci atent la: tonul si
volumul vocii, postura corpului, ritmul respiratiei, incordarea muschilor fetei , starea de
relaxare a corpului.
3. Fixezi starea printr-o ancora. Ea poate fi vizuala, auditiva, kinestezica (un gest, un sunet,
o fraza rostita tare sau in gand). Ancora trebuie sa se distinga de realitatea de zi cu zi si sa
fiu usor de repetat exact la fel. Ancora trebuie fixata inainte de punctul de maxima
intensitate a starii. Ea trebuie sa fie adecvata situatiei, sa scoti anumite sunete sau sa faci
miscari nepotrivite ar atrage nedorit atentia asupra ta. Pentru a-ti alege ancora, gandeste-
te la un loc preferat, imagineaza-l, vizualizeaza-l cu atentie cat sa intri intr-o stare de
relaxare. Observa ceea ce iese in evidenta: poate un sentiment de siguranta, de relaxare,
de bucurie. Retine acest sentiment si repeta o fraza care sa redea acea stare. De exemplu
vizualizarea ta poate reda o plaja frumoasa – iar ancora ar putea fi “sunt pe plaja, sunt
relaxat.”)
4. Testezi ancora. Ancorele trebuie utilizate pentru a avea efect.Cand o ancora e utilizata
de vreo 20 de ori stii ca poti sa te bazezi pe ea.
5. Anticipezi intreaga operatiune pentru a vedea daca ancora e utilizata intr-un context
adecvat. Imagineaza-ti o situatie stresanta in care ai dori sa faci apel la ancora si recurgi la
ea pentru a schimba starea nedorita cu cea pe care ai ales-o, adica ancora. 4
4 http://autoeducare.ro/ancora-in-nlp
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 47
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 6) Consilierea prin artă Spre deosebire de celelalte forme de dezvoltare
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
6) Consilierea prin artă
Spre deosebire de celelalte forme de dezvoltare personala, consilierea prin arta inlesneste
explorarea subconstientului si inconstientului, reusind sa aduca in constient, prin imaginea
artistica, probleme si informatii “stocate” la un nivel profund care nu pot fi constientizate usor prin
tehnicile obisnuite si exprimate prin cuvinte. In plus, din conexiunea cu sinele apar in constientul
persoanei acele solutii care sunt cele mai potrivite la problema cu care se confrunta.
Consilierea prin arta este cel mai rapid mod de a ne conecta cu esenta noastra - locul in care se
gasesc toate raspunsurile si solutiile de care avem nevoie!
Consilierea prin arta foloseste arta ca proiectie a gandurilor si trairilor beneficiarului deoarece il
ajuta pe acesta sa exprime mai usor ceea ce simte, prin intermediul artelor vizuale decat verbal.
Prin propria observare si interpretare beneficiarul poate sa “vada” mult mai usor si mai eficient
resursele pe care le are, problemele cu care se confrunta si mai ales solutiile potentiale.
Art-consilierea este un concept nou si reprezinta utilizarea formelor de arta in dezvoltarea
personala cu scopul aprofundarii procesului de explorare a resurselor interioare, a dezvoltarii
inteligentei emotionale si accesarea potentialului creativ dincolo de nivelul constientului, in sfera
subconstientului si inconstientului, la niveluri inaccesibile metodelor psihologice clasice.
La fel ca si art-terapia, Art-consilierea faciliteaza exprimarea libera si creativa a emotiilor, ideilor,
frustrarilor, anxietatilor, in forme si culori, cu suportul unui consilier specializat care asigura un
cadru protector, bazat pe incredere.
De asemenea, Art-consilierea utilizeaza tehnici creative precum desenul, pictura, modelajul,
nisipul, teatrul, dansul, muzica sau marionetele, pentru a ajuta fiecare persoana sa se inteleaga pe
sine, sa se elibereze de anxietatile acumulate, de tensiuni si sa faciliteze: comunicarea si
relationarea, cresterea stimei de sine si a autoconstientizarii, gestionarea comportamentului si
reducerea stressului, dezvoltarea capacitatilor cognitive prin stimularea atentiei, imaginatiei si a
gandirii.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 48
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Deosebirea dintre art-terapie si Art-consiliere este data de urmatoarele
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Deosebirea dintre art-terapie si Art-consiliere este data de urmatoarele caracteristici:
• Art-consilierea se adreseaza doar persoanelor normale dpv psihologic sau psihiatric
• Art-consilierea nu are in vedere stabilirea unui diagnostic ci doar evolutia dpv al dezvoltarii
personale
• Art-consilierea se bazeaza strict pe auto-interpretarea si auto-analiza realizate de catre
subiect si nu de catre consilier
• Art-consilierea are ca principiu fundamental ideea ca beneficiarul detine toate informatiile,
toate resursele si capacitatea integrala de a interpreta cel mai corect tot ceea ce il priveste
si sa gaseasca cele mai bune solutii pentru el.
Contributiile art-consilierii:
• extinde utilizarea formelor de arta in educatie si integrarea lor in stilul de viata
• deschide accesul catre noi informatii, inaccesibile prin alte metode
• implica si stimuleaza functionarea emisferei cerebrale drepte, in prezent nestimulata prin
structura procesului informational, aducand echilibrul la toate nivelurile, atat ale
individului cat si ale societatii
• deschide poarta potentialului infinit si a constiintei universale, deblocand creativitatea
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 49
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ V. Situatia de criza; Atitudinea consilierului în faţa unei situaţii de
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
V. Situatia de criza; Atitudinea consilierului în faţa unei situaţii de criză
Teoria crizei a fost elaborată de NaomiGolan, Lindermann, Kaplan, Parad.
Criza evidenţiază foarte bine faptul că nu există o legătură directă între: cauze –
manifestare – mediu – individ. Ceea ce pentru unele persoane poate reprezenta o criză, pentru
altele poate fi o situaţie de bine sau de extaz. În acelaşi context două persoane diferite pot avea
reacţii total diferite.
Principala caracteristică a situaţiei de criză este puternica încărcătură emoţională a
trăirilor individului. Sentimentele şi emoţiile care însoţesc situaţiile de criză sunt: frustrare, durere,
anxietate, ură, autoînvinovăţire, panică, neputinţă. Aceste sentimente sunt normale în situaţia de
criză.
1.
CAUZE CARE POT DECLANŞA O CRIZĂ:
 Decesul;
 Şomajul;
 Naşterea;
 Divorţul;
 Respingerea de către partener;
 Boala;
 Consumul de alcool sau droguri;
 Calamităţi naturale;
 Pensionarea;
 Menopauza / andropauza;
 Adolescenţa.
2.
TIPURI DE CRIZĂ:
 crize de dezvoltare;
 crize neaşteptate
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 50
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 3. DEFINIŢIE: Criza = o tulburare emoţională acută în starea de
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
3. DEFINIŢIE:
Criza = o tulburare emoţională acută în starea de echilibru a individului, însoţită de o prăbuşire
temporară a capacităţii de adaptare.
4.
MANIFESTĂRI DECLANŞATE DE CRIZĂ:
• manifestări
fiziologice:
plâns,
tremurături,
înroşirea
sau
paloarea
feţei,
acuze
somatice etc.
• manifestări psihologice: durere, anxietate etc.
• manifestări la nivel cognitiv: uitare, delir, lipsă de control asupra imaginaţiei.
• manifestări la nivel relaţional: izolare, fixaţii afective, ataşament exacerbat faţă de
anumite persoane.
5.
CARACTERISTICI ALE CRIZEI:
Este precedată de un eveniment precipitant care determină percepţia unei pierderi, a
ameninţării unei pierderi sau a unei provocări.
Este temporară.
Afectează o persoană, o familie, o organizaţie, o comunitate.
6.
ETAPELE UNEI CRIZE
1. Starea de şoc
2. Negarea
3. Mânia
4. Resemnarea
5. Acceptarea
Producerea unei fixaţii într-una dintr aceste etape se ajunge la patologia crizei: şoc post-
traumatic, psihotizare.
7. PRINCIPII PE CARE SE BAZEAZĂ TEORIA:
1. E normal ca individul să exprime un dezechilibru emoţional, social, psihic, fizic acut la
petrecerea unor evenimente neaşteptate.
2. În viaţa fiecărui om intervin în mod natural anumite crize.
3. Crizele de dezvoltare pot fi depăşite prin cunoaştere.
4. Omul are o tendinţă naturală de a menţine şi reechilibra mediul din care face parte.
5. Orice criză plasează individul într-o stare de vulnerabilitate.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 51
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ 6. Starea de vulnerabilitate a individului din timpul crizei creează un
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
6. Starea de vulnerabilitate a individului din timpul crizei creează un cadru propice
intervenţiei. Disponibilitatea omului de a cere ajutor creşte.
7. Necesitatea parcurgerii etapelor de criză.
8. Situaţie
de
criză
oferă
oportunităţi,
fie
pentru
dezvoltare
şi
creştere,
fie
pentru
patologizare.
Capacitatea de adaptare creşte cu fiecare criză, două elemente fiind foarte importante:
1. caracterul factorului precipitant
2. simptomatologia crizei.
8. PRINCIPIILE INTERVENŢIEI ÎN CRIZĂ (HALLMARK):
1. Ajutorul imediat centrat pe nevoia de supravieţuire.
2. Intervenţia trebuie să fie scurtă şi limitată în timp.
3. Rolul consilierului: sustinere.
4. Scopul primar este de reducere a simptomelor.
5. Intervenţia în criză oferă sprijin practic şi informare.
6. Mobilizarea suportului social.
7. Încurajarea ventilării emoţionale.
8. Suport activ în vederea restaurării rapide a sensului de competenţă al individului.
9. Trebuie discutate aspectele cognitive legate de testarea realităţii şi confruntarea cu
experienţa avută.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 52
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Atitudinea consilierului în faţa unei situaţii de criză: Recomandabil: 1.
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Atitudinea consilierului în faţa unei situaţii de criză:
Recomandabil:
1. Păstraţi-vă calmul. Fiţi pregătit pentru intense manifestări emoţionale din partea persoanei
consiliate.
2. Încurajaţi persoana să vorbească. Încercaţi să identificaţi tipul de criză, factorii declanşatori
şi severitatea acesteia. Întrerupeţi relatarea numai când este în interesul clientului şi nu
pentru propria protecţie.
3. În caz de nevoie, puneţi întrebări factuale. Acestea ar trebui să aibă efect liniştitor asupra
clientului. Numai în cazul în care un asemenea efect nu se manifestă se va încerca utilizarea
unor întrebări personale.
4. Concentraţi-vă asupra situaţiei aparente şi nu asupra cauzelor. Sugeraţi direct alternative
de acţiune sau soluţii, întrucât în situaţie de criză subiectul este mai dispus decât de obicei
să accepte schimbări.
5. Asiguraţi-vă din timp că puteţi apela la alte resurse, de ordin medical, legal, material.
6. Acordaţi atenţie sporită limbajului (al consilierului şi al consiliatului)
7. Evaluaţi potenţialului de criză (dacă este pusă în pericol viaţa consiliatului sau a altei
persoane)
8. Accentuaţi şi sprijiniţi manifestările emoţionale (atâta timp cât nu pun în pericol viaţa
consiliatului şi/sau consilierului)
9. Intervenţia nu trebuie să urmărească soluţionarea tuturor problemelor consiliatului, ci doar
destresarea acestui şi depăşirea crizei.
Nerecomandabil
1. Nu încercaţi să-l îmbărbătaţi, că situaţia nu e atât de gravă pe cât crede.
2. Nu cereţi celui care a încercat să se sinucidă să renunţe la intenţia sa.
3. Nu încercaţi să soluţionaţi acum problemele fundamentale la nivelul întregii personalităţi.
RAM – INFO TRAINING - www.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 53
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ VI. Bibliografie Bibliografie obligatorie: 1. Bulgaru, (coord.)Maria – Metode
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
VI. Bibliografie
Bibliografie obligatorie:
1. Bulgaru, (coord.)Maria – Metode şi tehnici în asistenţa socială, Centrul editorial al Universităţii de
Stat Moldova, Chişinău, 2003, pp.142-145
2. Mitrofan, Iolanda şi Nuţă, Adrian – Consilierea psihologică: cine, ce şi cum? Ed. Sper, Bucureşti,
2005 (Capitolul I, Capitolul II, subcapitolul 4.5. Ascultarea (p. 69-81), Capitolul VI, Capitolul VII)
Bibliografie orientativă:
1. Bandler, Richard – Vremea pentru schimbare, Ed. Excalibur, 2008
2. Bandler, Richard; John Grinder – Structura Magicului (vol 1-6), Ed Excalibur, 2008
3. Birch, Anne – Psihologia dezvoltării, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000
4. Berne, E., (2002), Jocuri pentru adulţi, Editura Amaltea, Bucureşti.
5. Bocancea, C., Neamţu, G., (1999), Elemente de asistenţă socială, Editura Polirom, Iaşi.
6. Bocancea, C., (2005), Principii ale acţiunii în asistenţa socială, în Neamţu, G., Stan, D., Asistenţa
socială. Studii şi aplicaţii, Editura Polirom, Iaşi.
7. Buzducea, Doru, Mitrofan, Iolanda – Psihologia pierderii şi terapia durerii, Ed. Albedo, Bucureşti,
1999
8. Dafinoiu, I., (2000), Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iaşi
9. Dafinoiu, I., Vargha, J., L., (2005), Psihoterapii scurte. Strategii, metode, tehnici, Editura Polirom,
Iaşi.
10. Gârleanu, Daniela-Tatiana – Consiliere în asistenţa socială, Ed. Universităţii "Alexandru Ioan Cuza",
Iaşi, 2002
11. Holdevici, I., (1996), Elemente de psihoterapie, Editura All, Bucureşti.
12. Killén, K., (1998), Copilul maltratat, Editura EUROBIT, Timişoara.
13. Larchet, Jean Claude – Terapeutica bolilor spirituale, Ed. Sophia, Bucureşti, 2001
14. Lisievici, Petru – Teoria şi practica consilierii, Ed. Universităţii din Bucureşti, 1999
15. Logothetis, arhim. Spiridonos – Deprimarea şi tămăduirea ei în învăţătura Bisericii, Ed. Sophia,
Bucureşti, 2001
16. Mitrofan, Iolanda - Psihopatologia, psihoterapia şi consilierea copilului, Ed. Sper, Bucureşti, 2001
17. Mitrofan, Iolanda şi Ciupercă, Cristian – Incursiune în psihosociologia şi psihosexologia familiei, Ed.
18. Mitrofan, Iolanda şi Vasile, Diana – Terapii de familie, Ed. Sper, Bucureşti, 2001
19. Mitrofan, Iolanda şi Nuţă, Adrian – Consilierea psihologică: cine, ce şi cum? Ed. Sper, Bucureşti,
2005
20. Nuţă, Adrian – Psihologia comunicării în cuplu, Ed. Sper, Bucureşti, 2002
21. Nuţă, Adrian – Secrete si jocuri psihologie, Colectia “Caiete Experientiale”
22. Nuţă, Adrian – Calea Vrajitorului, Editura Sper, 2006
23. Rozorea, Anca; Sterian, Mihaela – Testul Arborelui, Ed. Paideia, 2000
24. Vlahos, Hierotheos – Psihoterapia ortodoxă, Ed. Învierea – Arhiepiscopia Timişoarei, 1998
25. Vrăşmaş, Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. All, Bucureşti
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 54
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ ANEXA 1 – Modelul Milton OMISIUNEA/SELECTIA 13. Verbele nespecifice 14.
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
ANEXA 1 – Modelul Milton
OMISIUNEA/SELECTIA
13. Verbele nespecifice
14. Substantivele nespecificate
15. Comparaţiile
GENERALIZAREA
16. Cuantificatorii universali
17. Operatorii modali de posibilitate
18. Operatorii modali de necesitate
19. Judecăţi de valoare nespecificate
DISTORSIUNEA
20. Presupoziţiile
21. Relaţiile cauză-efect
22. Echivalenţa complexă
23. Citirea gândurilor
24. Nominalizările
OMISIUNEA/SELECTIA
 Verbele nespecifice:
• Unele verbe sunt mai specifice decât altele, adesea este nevoie de precizări
suplimentare. (Ex. A atinge – a gâdila)
• “Dumneavoastra trebuie sa aveti incredere in mine” (nu se intelege daca i se poate
accepta un sfat sau daca i se pot lasa portmoneul si cheile casei). Intrebare: “Cum
anume? Ce ar trebui sa fac pentru a avea incredere?”
• Anul acesta vom bate concurenta!” (poate sa insemne ca vrem sa marim
cheltuielile cu publicitatea sau ca intentionam sa dam foc fabricilor concurente).
Intrebare: “Cum anume o vom bate? Ce actiuni vor fi efectiv intreprinse?”.
• ”
Un caz particular este verbul “A incerca sa
care inseamna sa ai deja un alibi in
caz de faliment (“am incercat tot posibilul, dar nu a functionat”).
 Substantivele nespecificate:
• Uneori este omis subiectul propoziţiei. Omiterea sa trimite la o viziune a lumii în
care lipseşte responsabilitatea individuală. (Ex. S-a rupt. – CINE s-a rupt? Spuneau
că nu ştii nimic. – CINE spunea?)
• Adesea oameni politici care vorbesc de “prosperitate”, “dezvoltare”, “libertate”,
etc? Intrebarea este: ”Ce intelegeti exact prin prosperitate?” si, daca nu va lipseste
curajul sau rautatea: “Cu ce mijloace intentionati sa o realizati? Si cand?”.
 Comparaţiile:
• Uneori lipseşte unul dintre cei doi termeni ai comparaţiei. (Ex. Al meu e mai
deştept. – MAI DEŞTEPT DECÂT CINE?)
• In aceasta categorie includem toate adjectivele la gradul comparativ ca: “mai bun”,
“mai rau”, “prea mult”, “prea putin” etc.
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 55
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ “Este mai bine sa faci asa”. “Este lucrul cel mai rau
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
“Este mai bine sa faci asa”.
“Este lucrul cel mai rau care mi se putea intampla”.
“Acest obiect e prea scump”.
“Inveti prea putin”.
Si aici reactionam din obisnuinta cu un “de ce?” sau negand, sau furnizand justificari. In schimb,
intrebarea cheie este: “Fata de ce anume?”. Raspunsurile va vor ajuta sa evaluati mai bine situatia si sa
gasiti solutii creative.
GENERALIZAREA
 Cuantificatorii universali încearcă să mascheze lucruri individuale, generalizându-le: toţi,
fiecare, niciodată, nimeni, toată lumea, întotdeauna, nimic, tot timpul.(aceste cuvinte sunt
uneori subînţelese)
 Universalele sunt optime cand descriu adevaruri evidente (“toti indivizii au nevoie
de oxigen”), dar de obicei sunt doar suportul lenei mentale si limiteaza mult
posibilitatile pe care le avem la dispozitie.
 “Tinerii de astazi nu au chef de munca” (se subintelege: toti, niciodata). “Pentru a
incepe o activitate este nevoie de mult capital” (se subintelege- intotdeauna). “Toti
scotienii sunt avari” si s-ar putea continua la infinit.
 Pentru a intrerupe acest proces, este suficient sa se puna cateva intrebari simple:
“Chiar toti?”, “intr-adevar intotdeauna?”, “Chiar nimeni?”, cu toate variantele
posibile, astfel incat sa se defineasca cazul specific in care acea afirmatie este
adeverata (admitand-o ca atare).
 Operatorii modali de posibilitate stabilesc limite, fără a arăta în ce fel funcţionează sau se
opun aceste limite. Ei perpetuează legi nescrise, introduc reguli care par de nechestionat,
ne fixează şi ne impun limite: se poate, nu se poate, imposibil.
o
Întrebările de clarificare ajută la eliminarea generalizării şi obţinerea unei percepţii
mai adecvate realităţii:
 CE TE ÎMPIEDICĂ SĂ?
 CUM FACI CA SĂ TE BLOCHEZI SINGUR?
 CE S-AR ÎNTÂMPLA DACĂ?
 CINE ZICE?
 Operatorii modali de necesitate sunt expresii de tipul Este necesar, Ar trebui, Trebuie să,
care stipulează reguli de conduită, fără a preciza consecinţele nerespectării lor.
o
Întrebările de clarificare vizează să limpezească motivaţia şi consecinţele acestor
reguli, pentru a le evalua critic şi, dacă e cazul, a le respinge.
 CE S-AR ÎNTÂMPLA DACĂ?
 CUM AR FI DACĂ?
 CINE SAU CE MA DETERMINA SAU MA IMPIEDICA?
 CINE ZICE?
 Judecăţi de valoare nespecificate sunt afirmaţii pe care mentalul colectiv le-a păstrat,
originea lor fiind necunoscută. Oamenii care operează cu ele nu sunt conştienţi că există şi
perspective alternative, legitime.
o
Întrebările de clarificare ajută la eliminarea generalizării şi obţinerea unei percepţii
mai adecvate realităţii:
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 56
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ  CINE SPUNE ASTA?  PENTRU CINE ?  PE CE
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
 CINE SPUNE ASTA?
 PENTRU CINE
?
 PE CE SE BAZEAZĂ ACEASTĂ AFIRMAŢIE?
 CARE E POZIŢIA TA?
DISTORSIUNEA
 Presupoziţiile sunt părţi ale afirmaţiei care trebuie să fie adevărate pentru ca afirmaţia în
întregime să fie adevărată. Conţin cuvinte sau expresii de tipul: dacă, atâta timp, deci,
când, iar unele sunt introduse prin de ce (De ce te uiţi aşa la mine?)
o
Întrebările de clarificare:
 CE ANUME TE FACE SĂ CREZI CĂ
?
 ÎN CE FEL
?
 CUM ANUME
?
 Relaţiile cauză-efect, ca modalitate de distorsiune pleacă de la credinţa că o persoană
poate determina altă persoană să trăiască o anumită emoţie, fără ca ultima să aibă o altă
posibilitate de a răspunde. Astfel, oamenii extind în mod nejustificat un model cauzal
simplu, valabil doar pentru obiecte externe non-umane. (Ex. Mă enervezi)
o
Întrebările de clarificare solicită o descriere mai precisă a modului în care un stimul
extern (persoană, situaţie) generează o anumită emoţie:
 ÎN CE FEL
?
 CUM ANUME
?
 CUM FACI CA SĂ TE SIMŢI
CÂND
?
 CUM FACI CA SĂ TE ENERVEZI
?
 Echivalenţa complexă este acea distorsiune produsă prin echivalarea a două afirmaţii
diferite. Acestea sunt puse în legătură, considerându-se că semnifică acelaşi lucru.
Frecvent, echivalenţele complexe sunt generalizări ale experienţelor individuale. (De ex.
„Nu se uită la mine = e supărată.” Dacă tu nu îi priveşti pe ceilalţi când eşti supărat, nu
înseamnă că şi ceilalţi fac acelaşi lucru)
o
Întrebările de clarificare:
 CE ANUME TE FACE SĂ CREZI CĂ
?
 CUM ANUME FACI ACEASTĂ LEGĂTURĂ?
 ŞTII PE CINEVA CARE NU
contraexemple)
CÂND
?
(Se
solicită
 Citirea gândurilor se referă la situaţiile în care unele persoane presupun, fără dovezi
obiective, că ştiu ceea ce gândeşte sau simte celălalt.
o
Întrebările de clarificare caută să examineze mecanismele citirii gândurilor:
 CE ANUME TE FACE SĂ PRESUPUI CĂ
?
 CUM ANUME ŞTII CĂ
?
 CUM AR TREBUIE SĂ SE COMPORTE CA SĂ
?
 Nominalizările sunt cuvinte nespecifice care transformă un proces în ceva fix. Sunt
substantive abstracte care dau falsa impresie că sunt lucruri concrete: problema, discuţia,
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 57
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ relaţia noastră. Pot fi identificate prin faptul că sunt greu de
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
relaţia noastră. Pot fi identificate prin faptul că sunt greu de vizualizat – poţi vedea un
obiect, o persoană, dar nu poţi vizualiza dreptatea, decizia etc. Nominalizările sunt create în
două moduri:
- Prin folosirea unor cuvinte foarte vagi sau abstracte: dragoste, patriotism,
vinovăţie, fericire, libertate, noţiuni pe care oamenii şi le reprezintă în
moduri foarte diferite.
- Prin convertirea unor verbe în substantive. ( „Trebuie să luăm o decizie” în
loc de „Trebuie să decidem între
”)
o Întrebările de clarificare contribuie la culegerea unor informaţii de calitate, la
sesizarea înţelesurilor personale, eliminarea ambiguităţii
 ÎN CE FEL
?
 LA CE PROBLEME TE GÂNDEŞTI EXACT?
 CE ANUME ÎNŢELEGI TU PRIN
?
 CE ÎNSEAMNĂ
PENTRU TINE?
ÎNTREBAREA DE CE?
Această întrebare nu oferă informaţii relevante, ci explicaţii, justificări, motive şi scuze inutile sau fără
legătură cu realitatea. Nu este eficient a provoca culpabilitate interlocutorilor, ci de a orienta
comunicarea către soluţii, resurse, alternative.
Înlocuitori pentru de ce:
 ?
ÎN CE FEL
 CUM?
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 58
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Anexa 2 – Exercitiu Modelul Milton ALTERARE EXEMPLU INTREBARE Verb
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Anexa 2 – Exercitiu Modelul Milton
ALTERARE
EXEMPLU
INTREBARE
Verb nespecificat
Substantiv nespecificat
Comparaţie
Cuantificatori universali
Operatori modali de posibilitate
Operatori modali de necesitate
Judecăţi de valoare nespecificate
Presupoziţii
Relaţii cauză-efect
Echivalenţa complexă
Citirea gândurilor
Nominalizări
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 59
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Anexa 3 – Exercitii Modelul Egan ETAPA I – DEFINIREA PROBLEMELOR
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Anexa 3 – Exercitii Modelul Egan
ETAPA I – DEFINIREA PROBLEMELOR
 Propoziţii de completat:
 Viaţa mea este
 Munca mea este
 Problema mea este
 Modul în care eu comunic
 A învăţa este
ETAPA II – OBIECTIVELE
 Exerciţii:
 Magicianul/ Bagheta magica
 Ce ai vrea să schimbi azi la tine?
ETAPA III – PLANURILE DE ACŢIUNE
Exerciţii:
 Zidul;
 Scările.
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 60
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ ANEXA 4 – Indici de accesare a ochilor 5 Cum sunt
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
ANEXA 4 – Indici de accesare a ochilor 5
Cum sunt folositoare informatiile acestea:
De exemplu: Sa spunem ca baiatul/fata ta iti cere o prajitura si tu il intrebi: 'Ei bine,
ce ti-a spus mama?' In timp ce raspunde 'Mama a spus
ca da', se uita la stanga.
Asta ar indica un raspuns inventat deoarece directia ochilor arata o imagine sau un
sunet 'construit'. Daca s-ar fi uitat la dreapta ar fi indicat o imagine sau un sunet
'rememorat', ceea ce ar insemna ca spune adevarul.
*** Privitul inainte sau cu ochii nefocalizati/nemiscatori este considerat, de
asemenea, un semn de accesare vizuala.
*** In mod normal, la un stangaci, toate semnificatiile directiilor ochilor vor fi
inversate.
*** Ca si cu alte semnalmente ale minciunii, prima oare trebuie stabilit si observat
comportamentul normal, de baza, inainte de a concluziona daca minte in functie de
privirea ochilor. 6
5 Richard Bandler si John Grinder - "Frogs into Princes: Neuro Linguistic Programming (NLP)
6 Imagini si text partial preluat de pe http://micajutor.blogspot.co.uk
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 61
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Cand este intrebat, in mod normal un dreptaci se uita (
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Cand este intrebat, in mod normal un dreptaci se uita ( din punctul tau de vedere,
cum il privesti):
In sus si la stanga
Indica: Imagini Construite Vizual (Vc)
Vizual (Vr)
In sus si la dreapta
Indica:Imagini Rememorate
Spre stanga
Indica: Constructii Auditive (Ac)
Auditiva
Spre dreapta
Indica:
Rememorare
(Ar)
Jos si la stanga
Indica:Sentimente/kinestezica (S)
intern
Jos si la dreapta
Indica:Dialog
(Ai)
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 62
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ ANEXA 5 – Transfer si contratransfer Proces prin care, in psihanaliza,
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
ANEXA 5 – Transfer si contratransfer
Proces prin care, in psihanaliza, pacientul reactualizeaza conflictele sale infantile
proiectand asupra terapeutului imaginea parintilor sai si a sentimentelor sale
(dorinte, experiente neplacute, descoperirea sexualitatii etc.), fata de ei.
In psihanaliza - transferul nu se instaleaza adesea decat in mod lent, fiind
intrepatruns cu ezitari, taceri din jena si rezistente. Analistul este atunci suportul
"neutru si binevoitor" al unui amestec de iubire si ura care traduce reaparitia
ambivalentei oedipiene, cu un transfer cand "pozitiv" (sentimente afectuoase), cand
"negativ" (sentimente agresive). Reciproc, analistul incearca fata de pacientul sau
reactii inconstiente, care pot reactiva propriile sale conflicte si pe care Freud le
numeste contratransfer. Existenta acestui contratransfer necesita o analiza
prealabila a psihanalistului inainte ca acesta sa poata trata el insusi pacienti.
In psihologie - se utilizeaza termenul de transfer intr-un sens general de deplasare a
afectivitatii legate de un obiect (persoana, situatie, lucru) asupra altui obiect. Copilul
sub trei ani, de exemplu, face un transfer asupra obiectelor (jucarie, papusa) lumii
exterioare, conferindu-le o viata animata asemenea vietii sale; la adult, numeroase
relatii pot fi interpretate in termeni de transfer: o persoana indragostita, de
exemplu, atribuie partenerului sau propriile stari sufletesti sau le transfera asupra
unui obiect simbolic (floare sau bijuterie, de exemplu). 7
7 text preluat din site-ul http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/transfer_5217
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 63
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ ANEXA 6 – Testul arborelui 8 Arborele reprezintă un element al
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
ANEXA 6 – Testul arborelui 8
Arborele reprezintă un element al naturii foarte încărcat de semnificatii (ex. simbol al verticalitătii,
ascensiunii, devenirii). Componentele arborelui pot fi cu usurintă asociate simbolic cu aspecte ale
vietii psihice. Există astăzi mai multe variante ale testului, cele mai cunoscute fiind ale lui K.Koch si
R. Stora.
Aplicarea testului necesită o coală de hârtie A4 si un creion. Instructajul este următorul: „Desenati
un arbore, asa cum vreti dvs., orice fel de arbore, dar să nu fie brad”. Bradul este foarte scheletic si
ar da posibilitatea subiectilor rezistenti să se ascundă usor prin acest desen.
Interpretarea desenului
Koch recomandă parcurgerea următoarelor etape în interpretarea arborelui:
a) Impresia de ansamblu
b) Analiza trăsăturilor grafice
c) Simbolismul spatiului grafic
d) Semnificatia componentelor desenului
a)Impresia de ansamblu
Impresia generală poate fi folosită ca ipoteză de lucru pentru analiză ulterioară a desenului,
ipoteză care va fi întărită sau amendată de această analiză. Koch recomanda ca primul pas al
interpretării să reprezinte doar o privire contemplativă asupra desenului, pentru a ne forma o
imagine intuitivă, de ansamblu asupra acestuia (ex. arbore armonios / nearmonios, schematic / cu
detalii, plin de fortă / fără energie, vesel / morbid etc.). Prima impresie ne poate arată rapid unele
trăsături ca nivel energetic, stare de spirit, complexitatea psihologică, atitudinea fată de sine.
b)Analiza trăsăturilor grafice
Se referă la analiză liniilor desenului care pot dezvălui anumite caracteristici ale subiectului (ex.
linii moi, abia vizibile, fără vlagă indică lipsă de energie; predominanta liniilor ascutite semnalează
agresivitate, liniile ondulate arată flexibilitate etc.). Este important să observăm dacă apar „forme
primare” (Koch, 2002), o serie de caracteristici grafice primitive (ex. stereoptipii grafice,
schematisme, reprezentări naive, nerealiste, mâzgăleli) prezente în special la copiii mici, care la
vârste mai mari pot semnala o regresie afectivă si / sau intelectuală.
8 Text preluat din cursul de Consilier prin Arte, RamInfo Serv, 2014
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 64
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ c)Simbolismul spatiului grafic Analiza spatiului grafic se referă la plasarea
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
c)Simbolismul spatiului grafic
Analiza spatiului grafic se referă la plasarea în pagină si la mărimea desenului. Koch (2002) afirmă
că spatiul grafic al colii de hârtie detine niste coordinate simbolice care ne permit orientarea în
lumea inteioară a subiectului. Astfel analiză plasării în pagină se face după cordonatele: sus – jos si
stânga – dreapta (ex. Zona inferioară a foii este zona originii, a ceea ce este primit, inconstient,
instinctual; partea de sus a foii simbolizeaza ascensiunea, devenirea sau pierderea contactului cu
realitatea; partea stângă este asociată cu trecutul, cu mama, cu sinele; partea drepată cu viitorul,
deschiderea spre lume).
d)Semnificatia componentelor desenului
Componentele desenului precum linia solului, rădăcinile, trunchiul, coroana, accesoriile au
semnificatii simbolice.
Linia solului - este o minimă reprezentare a lumii în care se află arborele. Absenta ei dă impresia
unui copac „aerian”, trăsătură asociată cu firile „aeriene”, visătoare, fără contact prea ferm cu
realitatea. Linia solului fuzionată cu baza arată rezervă,prudentă.
Rădăcina – reprezintă ceea ce este necunoscut, ascuns, subteran, latura noastră nevăzută,
asociată cu dimensiunea bazală, pulsională a vietii omului. Rădăcina asigură insertia si stabilitatea
arborelui, simbol al nevoii de atasament, de sprijin sau dependentă.
Trunchiul – este elementul de stabilitate al arborelui, asemenea corpului uman. Face legătura între
coroană si rădăcină, adică între dimensiunea subterană si cea aeriană, simbolizând Eul subiectului,
instanta care mediază între pulsiunile inconstientului si aspiratiile constiente. Trunchiul este un
indicator al vietii afective.
Coroana - reprezintă raporturile cu mediul, aspiratiile (coroana urcă spre cer), dorinta de
dezvoltare personală, de devenire. Coroana este si elementul mai fragil, mai perisabil al arborelui,
care îsi schimbă aspectul în functie de anotimp. Coroana este un simbol al vârstelor omului si al
dispozitiei afective (arbore cu flori sau înfrigurat, dezgolit de frunze).
Accesoriile - sunt cele vegetale (frunze, flori, fruncte) si alte elemente ale desenului (arbore într-un
peisaj, cuiburi, păsări etc.), cu semnificatii detaliate în manualul testului.
Utilitatea testului
Avantaje:
- testul este o sarcină accesibilă subiectilor cu un nivel redus de instruire sau deficiente cognitive;
- necesită un timp scurt de aplicare;
- oferă rapid o serie de informatii despre persoană;
- tehnică valoroasă mai ales dacă este inclusă într-o baterie de teste care pot confirma, completa
sau amenda ipotezele interpretative.
Limite:
- test mai putin standardizat ca interpretare, lasă loc subiectivitătii;
- validitatea testului este controversată;
- bogatia informatiilor desprinse depinde de gradul în care subiectul s-a proiectat în sarcină si de
nivelul de expertiză al psihologului care interpretează.
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 65
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ ANEXA 7 – Arta ca mijloc de autocunoastere si explorare interioara
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
ANEXA 7 – Arta ca mijloc de autocunoastere si explorare interioara
Tehnica oglinzii 9
Aceasta tehnica se bazeaza pe principiul proiectiei conform caruia tot ceea ce simt si cred despre
mine, perceptiile mele, le proiectez in exterior si ceea ce imi place la altii este de fapt ceea ce imi
place la mine si ceea ce nu-mi place la altii este ceea ce resping sau nu imi place la mine.
Tehnica are are doua etape:
1. ce cred eu despre mine
2. ce cred eu despre altii
PASUL 1
Etapa 1 “Ce cred eu despre mine ?”
“Deseneaza sau modeleaza o imagine despre tine, asa cum te vezi tu sau ceea ce te reprezinta.
Poate fi o silueta, un obiect, o planta, un peisaj, absolute orice care reprezinta modul in care te
vezi”
“Ai la dispozitie: 30 de minute”
Dupa 30 de minute: “Plaseaza desenul intr-un loc care iti este mai comod pentru observatie,
departeaza-te de el atat cat consideri ca este necesar, observa-l in liniste cateva secunde, dupa
care noteaza liber, fara sa cenzurezi, fara sa analizezi, tot ceea ce iti vine in minte-cuvinte, fraze,
emotii, trasaturi, tot ceea ce iti inspira aceasta imagine si scrie pana simti ca nu mai ai ce sa scrii.”
Dupa ce observi ca persoana a terminat de scris: “Acum priveste din nou desenul si scrie tot ceea
ce iti place in acest desen”
Dupa ce observi ca persoana a terminat de scris:“Acum priveste din nou desenul si scrie tot ceea
ce nu-ti place in acest desen”
Dupa ce observi ca persoana a terminat de scris:“Acum priveste din nou desenul si scrie tot ceea
ce ai imbunatati la acest desen”
Dupa ce observi ca persoana a terminat de scris :“Acum priveste din nou imaginea, stabileste o
conexiune cu ea, ca si cum ar fi o entitate de sine statatoare si intreab-o mental ce doresti sa-mi
comunici? Si notezi ceea ce iti vine in gand fara sa analizezi si sa cenzurezi”
9 Text preluat din cursul de Consilier prin Arte, RamInfo Serv, 2014
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 66
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro 0213116303,
CONSILIER PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
RAM – INFO TRAINING - www.cursuri.raminfo.ro, office@raminfo.ro
0213116303, 0728120340, 0723163926
Page 67