Sunteți pe pagina 1din 8

Histo curs 3

Sistem endocrin
Glande paratiroide
Vitale, datorita actiunii hormonului pe homeostazia calciului.Pe fata post a celor 2
lobi tiroidieni la ambii poli. Pot varia ca dimensiuni, ca forma si ca nr ( de obicei 4
:2 sup ,2 inf, forma ovoidala, dimensiuni foarte mici:3/6mm, 400mg-toate 4)
Dpdv embriologic ele provin din endoderm din una din pungile endobranhiale
(din punga 3 paratiroidele inf, din 4 cele sup . Fiecare glanda e inconjurata de o
capsula conjunctiva, subtire, intre ea si testutul tiroidian e o cavitate. Se poate
afla in capsula glandei tiroide. Daca se excizeaza glanda tiroida, exista riscul de a
leza paratiroidele :macar o glanda paratiroida sa mai raman interna,altfel tetanie
acuta postoperatorie,rezulta urgenta ,pacientul poate fi pierdut.
Organizarea parenchimului glandei poate fi fie cordoane/fie folicului .Aceste
elemente sunt apropiate de capilare sangvine. Examinarea parenchimului gl
paratiroide evidentiaza 2 tipuri de cel: principale si oxifile. Aspectul
parenchimului e influentat de varsta individului: variaza tipul de cel.in fct de
varsta pers:la copilul mic un singur tip cel.repr.de cel.principale. Mai tarziu la 5-7
ani incep sa apara si cel oxifile,nr care creste progresiv cu inaintarea in varsta. La
pubertate cel oxifile sunt 1/3 din total. Involutia mucoasa dupa decada a 4a,in
spatiile intercelulare incep sa se acumuleze adipocite albe, cel.mucoasa putand
ocupa peste 60-70% din tesutul glandei,dezv.s=care se face in detrimental
parenchimului glandular.
Celulele principale-sunt cellule de natura epiteliala.
MO:ele sunt mici ,pe sectiune sun poligonale-5-8 micrometri .Tinctorialitatea
citopl.e diferita in functie de activitatea celulei.E celula cu incluziuni de glycogen
si li[=pidice,care variaza dp cu active celulei.cu varsta,apar si incluziuni de
lipofuscina.
ME:Cel pincp.e implicate in secretia unui hormone proteic:caracterele unei cellule
secretoare de protein.granule de secretie 200-400nm.Granulele cu diametru mai
mic sunt localizate in vecinatatea membrane,continutul lor e eliminate prin
exocitoza.cele mari sunt pe partea interna a citoplasmei.
Ciclu secretor al cel principale:cand cel e in repaus,claritatea citopl e asigurata
de continutul mare de glycogen si incl lipidice.la me am vedea ca o astfel de
celula cu citoplasma clara are clar profilul unei cellule cu apparat de sinteza.In
mom in care citopl e intunecata,aspectul e detorat reduceriii pana la disparitia
incl de glycogen,decic el desfasoara o intense active de sinteza proteica,la me
are continut mare de ap golgi ,mitocondrii si re cu granule de secretie
electronodense.
Cel principala:granule catre partea interna si altele catre periferie,suferind
exocitoza.ME:lDensitate de canaliculi de rer
Rolul e de a secreta parathprmon-hormon care alaturi de alcitonina si vitd3
intervine in homeostazia calciului.Mobilizeaa sarurile fosfo calcice din

oase,determinan hipercalcemie in cazul unui exces hormonal,oosteoclastele sunt


cel osoase care n au
receptori pt parathormoni,dar sunt activate de
osteoblaste care au receptori pentru parathormoni si elibereaza factori pt
osteoclaste.
Celulele oxifile:MO:mai mari,poligonale.citoplasma puternic acidofila cu aspect
granular.nucleul e mic,picnotic/(poate fi si eucromatic).celule e polinucleata.Grup
de cel.oxifile alaturi de cel principale:mai mari ca cele principale,citoplasma
acidofila,granulate.ME:nr extrem de mare de mitocondrii-numai ca aceste mitoc
apar cu forme bizarre;cellule ar trebuie sa fie foarte active daca au multe
mitocondrii,lucru care nu se intampla;celulele bizarre,neortodoxe nu sustin
activitate mitocondriala.organitele implicate in sinteza sunt slab repr sau
absente si nu avem granule de secretie in citoplasma.Sunt inactive dpv
endocrin.E anonym acceptat ca sunt o categorie de cellule pec ale de
degenerare,cel princ si oxifile fiind stadia diferite in evol aceluiasi tip cellular.
GLANDELE SUPRARENALE:
GLANDE PERECHE,numite suprarenale sau adrenal datorita raportului pe care il
au cu rinichiul:la polul lui superior sau langa el
Sunt considerate glande vitale,dat.multiplelor efecte de tip metabolic pe care le
au hormonii steroizi secretati de glande.
Galen a scris doar glanda suprarenala stanga:considera ca tes ar fi tesut renal
accesoriu.Bartholomeus Eustachiu-vestit anatomist-a facu prima descriere
detaliata a glandelor suprarenale la om.Thomas addion a elucidate functia
suprarenalelor.a descries si tabelul clinic reprezentat de insuficienta suprarenala
cronica,care ii poarta si numele
Sunt retroperitoneale,in grasimea perirenala.ca forma,statistic
vorbind,examinarile folosind tomografia computerizata au aratat ca sr stg e mai
constanta ca forma-semiluna- in timp ce sr dr are aspect neregulat-priamidal etcLungimea fiecarei glande e 4-6 cm cu o latime de 1-2 cm si foarte subtiri:0,5 cm
ca grosime
Dimensiuni ca ale tiroidei,dar mai usoare.impreuna fac 8 grame
Fiecare sr are o capsula conjunctiva proprie care e alcatuita din test conj dens.Se
desprind din ea septuri care nu compartimenteaza parenchimul.Fiecare glanda sr
e formata din 2 componente distincte atat dpb embryologic cat si structural si
functional,cele 2 compomenten unindu-se in timpul vietii embrionare,stabilind
relatii de vecinatate.Cele 2 componente sunt zona perif-corsticosuprarenala
CSR(volumul csr e 90%din vol suprarenalei) si medulosuprarenala-miezul
glandei,inconj complet de csr.Distinctia dintre aceste 2 zone se poate face si
macroscopic,mereu zona corticala aparand mai clara,galbuie,cu aspect
striat.Zona medulara e mai intunecata,ed cul rosie-maronie.
Limita de demarcatie intre cele 2 componente nu e neta,motiv pentru care
uneori e greu de precizat unde se termina csr si unde incepe msr.In
realitate,daca ne uitam cu atentie,desi n-aavem capsula conj intre cele 2
compo:in zona csr ,citopl celulelor e acidofila,in msr citopls.celulelor e
bazofila\dubal origine:csr vine din mesoderm,din epiteliul cavitatii celomice.msr

origine din neuroendoderm.Difera si dpv fctional,csr secreta corticosteroizi si e


sub activitatea hipofizei.msr secreta catecolamine,aflandu-se sub influenta snv
simpatico.
Vascularizaite:fiecare glanda suprarenala primestemijlocie din aorta,a.supr.inf din
artera renala. sange arterial de la cele 3 artere suprarenale:a.supr.sup din diafr
mijlocie,a.supr.Dau ramuri care formeaza aa capsulare.Din aa corticale se
desprind 2 arteriole:arteriole corticale si arteriole medulare-strabat corticala si
ajung nihn zona profunda.fiecare arteriola se capilarizeaza:cea corticala
subcapsular,cea medulara intern???.Imediat subcapsular,se formeaza un plex
subcapsular care se continua pe o dist mare cu capilare dispuse
rectiliniu,paralele intre ele.In zona prof a csr reapare reteaua de capilar.In
sangele care strabate retelele capilar se vor descarca hormonii secretati de
celulele corticale.Aceasta zona a csr e lipsita de vase sangv.Reteaua profunda a
csr se poate deschide,comunica cu reteaua formata de arteriola medulara.,deci
se deschide in msr.de a lungul retelei corticale vin hormonii din csr;astel,h.din csr
sunt pusi in legatura cu cel din msr,influentandu-le activitatea.conexiuni intre
retelele capilare intre cele 2 zone suprarenale,cu influente asupra functionalitatii
msr.
Celulele din parenchimul csr sunt org in 3 zone:glomer,fasciculate,reticulara.ele
vin in contact cu capilare sinusoide sau fenestrate:
Capsula,zona csr si profund msr.Diferenta dintre cele 3 zone se face la mo:zona
gpllomerulara sub capsula-la om este discontinua.in aceste zone,partea mai
palida ajunge chiar in vecinatatea capsule,fiind discontinua.zona fasciculate e
cea mai bine reprezentata,e zona palida din crs.zona reticulate e cea mai
intunecata.Celulele din aceste zone apartin aceluiasi cordon cellular.Examinarea
acestor cellule arata ca active mitotica e prez doar la celulele din zona
periferica.O data ce iau nastere prin mitoza,celulele vor parcurge treptat,migrand
spre zona profuna:din zona gromel in fascicu,in fasc in reticulara,inspre partea
profunda incepand sa involueze.
Raportul intre zone e in fct de varsta individului,la adult pred.e zona fasciculate si
in cft de conditiile de mediu:stresul cronic det hipertrofia zonei fasciculate
Lat.glomus=minge-cel gromerulare.zona in care merge 10-15 % din vol csr si
celulele componente sunt cordoane celulare fie circulare fie???,separate prin
capilare sanvgine.sunt cellule mici,cu o citoplasma slab acidofila,uninucleate,cu
picaturi lipidice mici.Aceste cellule sunt implicate in secre unor hormone steroiri
zi crol in metab na K:aldosteronul si oxicorticosteronul.Activitatea cel din zona
glomer e putin influentata de corticotropina hipofizara,active,lor fiind influentata
mult de sistemul renina angiotensina.
Lat fascia=banda,zona cea mai intinsa ,paote sa tinga 7-% din vol csr.aranjament
in cordoane celulare paralele,separate prin capilare sangv de tip sinusoidal.de
regula,orgnale celulare sunt formate dintr un sir sau doua siruri de cellule.Cele
mai mari cellule pe care le intalnim la niv csr,apar uninucleate dar pot sa se
observe sic el binucleate.cu citoplasma slab??,cu multe picaturi lipidice->aspect
vacuolar->spongiocite.celulele sunt impl in secretia de glucocorticoizi:corticolgrup de hormone cu multiple roluruoi metabolice,in special pe metab glucidiprincipalii hormone glucidici..Unguent/medicamente/forme injectabile:actiunea
antiinflamatorie a corticosteroizilor.secreta in cantitati mici si homroni androgeni-

fac parte din categoria androgenilor slabi.Activitatea celulelor in zona fasciculate


e controlata de acth
Zona reticulara:cel se aseaza sub forma unei retele cu ohciuri mici,ochiuri in care
se gasesc capilare sangv.5-10%din vol csr.zona are cellule dispuse in cordoanre
ramificate,cele mai mici cellule din csr si citoplm.intunecata cu puternic
character acidofil,dat continutului mare in lizozomi(rete latinesc=retea).Aspectul
intunecat e dat de continutul mare de incluziuni de lipofuscina-caracteristic cel
reticulare!!.Celule implicate in sinteza si secretie de hormone androgeni
slab:dehidroepiandosteronul si androstendionul??participa la proceusl de
sexualizare,aparitia si mentinerea caract sexuale secundare.intr o mica masoara
secre si corticosteroizi.
Numeroase mitocondrii pentru ca secr.steroizi,inconj de cantitati mari de rerorganite implicate in producerea steroizilor.Cholesterol sub forma =,incl de
lipofuscina in zona reticulata.Continut mai mare de incl lipidice in zona
fasciculate-mult cholesterol
???la acest nivel se descarca hormonii sintetizati,membrane cu microvilli??
Lipsesc granule de secretie,h steroizi nu sunt depozitati.cum se sintetizeaza,se
descarca in mediul intern.

MEDULOSUPRARENALA
REPREZINTA PANA IN 10% DIN SUPRARENALA
Dpv functional,msr face parte din categoria PARAGANGLIONILOR simpatici.
Paraganglionul:=organe mici care contin cellule nervoase cu active
endocrina.mici glande neuroendocrine.se afla in relatie stransa cu snv,pot sis
imp sau ps.Se afla fie de a lungul eferentei vetegative fie in arpopiera snv.Ei au
in alcatuire cellule numite cromafine,originea lor fiind in crestele neurale,cellule
care pot sintetiza amine si peptide miic.aceste elemente legate de origine si de
caracteru secretor fac ca cel cromafine sa fie incadrate intre cel.SND.
Msr e un paraggl simpatico,se asociaza snv simpatico.Caracterul de celula
cromafina vine de la afinitatea acestor cellule pentru sarurile de crom-adica au
reactive cromafina.reactia cromafina se pune in evidenta cu sarurui metalicedicromat de potasiu.sub actiunea acestui agent oxidant,continutul granulelor se
oxideaza si polimerizare.prin polimerizare apare un compus brun,depozitat in
granule,caree permite evid la micrsocop a granulelor de secretie
Msr e un traductor neuroendocrine.activitatea de sinteza se afla sub influenta
semnalului nervos,semnalul nervos fiind convertit in secretie hormonala
Ca organizare histologica:cel endocrine sunt dispuse in cuiburi sau cordoane care
se ramifica.ochiurile retelei care se form din cordoane ce se pot anastomoza sunt
mai largi si in raport cu cel,vin atat capilare sangvine cat si venule postcapilare.
Tipuri celulare in msr:2 tipuri celulare:ecelulele cromafine si putine cellule de tip
ganglionar-neuroni ggl

Celulele cromafine=feocromocite.feps=intunecat,brun..sunt cellule de talie mare


fata de cele din csr,aspect polygonal pe sectiune,tinctorialitatea
citoplasmei:citopl.bazofila care sitnetizeaza pe langa amine si peptide,are un
aspect granular??

????????
Inafara de A,NE,in granule de secretie ale cel.cromafine se mai intalnesc acele
molecule care contin h.sinteizat?=cromogranine-enzima cu rol in sitneza
NE:dopaminbetahidroxilaza Si encefalina,si preluati din
citoplasma:encefalina,atp,calciu.
Dopaminbetrahidrozilara converteste dopamine in NE.Majrotiatea celulelor
produc epinefrina si pentru a continua procesul,ne e scoasa??in citoplasma,unde
exista enzima de metilare,care diferentiaza E de NE.:PNMT=FENILETANOLAMINN-METILTRANSFERAZA-nu se cere la ezamen decat rolul ei,nu si numele.E o data
formata e pompata in vezicule??
Cortizolul ajunge in canttate mare in zona medulara si activeaza o secretie
crescuta de NE.ambele componente ale suprarenalei sunt glande de
stress.sinteza de proencefalina si procromogranina-sinteza care are loc la niv
riboz atasati rer.Encefalina e activate in compl golgi,iar cromograninei se
realizeaa chiar in granula de secretie.Continutul granule de secretie ajnge prin
exocitoza in mediul intern,nhumai sub actiunea impulsului nervos-relatie
sinaptica cu celula cromafina.
Glanda pineala:SPRE deosebire de celelalte glande endocrine,are active
maxima in timpul copilariei.incepand de la pubertate,test glandei pineale
prezinta semen de involutie-involutire particulara fiecarui idnivid.Ca
localizare,glanda pineala e situate intre corpul calos si coliculii cvadrigemeni
superiori,si e atasatata de tavanul ventriculului 3 printr-o tija de tesut
nervos=habenula.Este o glanda de dim mici,cat o boaba de mazare,cu o
greutate mica,pana in 150 de miligrame.Ca origine embriologica,glanda deriva
din neuroectoderm,la nivelul plafonului diencefal sup se formeaza o evaginare pe
linia mediana,care initial comunica cu cavitatea viitorului v,.3.Evaginarea
creste,devine faldurata-intre ele e prezenta comunic cu v3??.De
Lat.pinea=con de pin ;seaman cu samanta conului de pin de piatra
E bogat incapsulata,capsula fiind constituita dintr o ingrosare a piamater.din
aceasta capsula,septurile care se desprind si contin vase si nervi realizeaza o
compartimentare incompleta in lobuli-care nu sunt bo=ine delimitati.
E extrem de bine vascularizata.La nivelul ei se inregistreaza cel mai mare flux
sangv raportat la dimensiuni la glande.Nu numai bine vasc,dar e si bine inervata.
Parenchimul glandei pineale:remarcam bogatia in cellule si multe elemente
vascularesi dispunerea cel.in cordoane sau in cuiburi celulare\e extrem de bine
inervata,fibrele nervoase fiind de tip simpatico-fibre postggl simpatico
amielinice,care provin -axonii unor neuroni-din lantul ggl simpatico
laterovertebral din ggl cervical superior.Unii cercetatori sustin ca aceasta glanda
primeste si fibre nervoase mielinice care provin direct din nevrax,fara a face

statie ggl.aceste fibre ar intra in constitutia habenulei si originea lor ar fi la niv


sist limbic-la nivelul hipocampului.o data ce inaintam in varsta,se produc modify
in parenchim:crestere a test.conjunctiv,motiv pentru care septurile conj se
alungesc,se ingroasa astfel incat delimitarea in lobuli devine?De obicei,pe
masura ce inaintam in varsta apar si formatiuni chistice fara semnificatie
functionala si elem de diagn pt MO:formarea unor depozite de
saruri=CONCRETIUNI CALCARE-CORPORA ARENACEA=nisip cerebral.Aceste
depozite pot fi organizate variabil in parenhcim:fie intre celulr fie in vecinatatea
cap sang-spatii perivasculare..Coreenta nisipului cu involutia:aceste complexiuni
calcare apr inca din copilarie:
MO:sunt prezentate speturi conjunctive ingrosate care delimiteaza in anumite
zoni ale parenchimului:lobuli calcari.Dimensiunea lor creste cu inaitnarea in
varsta.Sunt depozite de saruri de calciu si magneziu.Se depun sub form aunor
inele concentrine in jurul unei matrici??proteice bazofile??.Aceste depozite sunt
successive rezultand aspectul lamellar.Aspect CORALIFORM.Nu stim originea sau
functia acestor formatiuni,prezenta lor insa nu afecteaza functionalitaea
glandei.sunt folosite doar intr un punct de origine in radiografie si rmn-sunt
radioopace.
DPV al tipurilor celulare,parenchimul cellular contine 2 tipuri celulare:pinealocit
plus cellule interstitiale-sunt asemanatoare astrocitelor fibroase,in proportie mica
ub 5%din vol.parenchimului.predomina pinealocitele
In coloratii uzuale,cel interstitiale se diferentiaza dupa aspectul nucleului:alungit
si hipercrom
Pinealocite:ORIGINE neuroectodermica,neuroni modificati fara corpi
nissla,secr.peptide si amine mici ??
Examinand pinealocitele la MO,in col uzuala vom vedea doar corpul cellular si
elemental care ne ajuta in a identifica ?? MO:citoplasma bazofila,ncl.mare u
nucleol eevident.membrana formeaz INVAGINARI ADANCI.Prin impregnare
argentica:corp ramificat.Prezinta prelungiri,sunt 2 sau mai multe.au aspect
sinuos,lung.Fiecare prelungire se termina dilatat,butonat,unele dilatatii fiind in
raport direct cu capilare sangvine,cee ace demonstreaza .??
Incluziuni de glycogen si lipidice,alaturi de incl pigmentare de uzura=lipofuscina.
ME:reticuli,golgi si mitocondrii,apparat de sintea
Granule de secretie cu miez dens,diametru in jur de 100 nm,se gasesc in
prelungiri,nu in corpul cellular!!
Pinealocitele au un citoschelet bine reprezentat,citoschelet care se traduce in
continut mare de microtubule si lem structural cu totul aparte intalnit numai in
retian si urechea interna:structure tubulare care apar dense la fliuxul de
electroni,se ataseaza la mb celulara si sunt acoperite pe ambele parti de
vezicule.nu le stim functia,insa in cee ace priveste pineala se constata o variatie
numerica in functie de intensitatea luminiila intuneric sunt mai
multe.BANDALETE SINAPTICE=structurile tubulare de mai devreme

Pinealocitele continut crescut in enzyme implicate in sinteza de amine:n acetil


transferaza si o transferaza:HO indol O metiltransferaza(transforma amandoua
serototnina in melatonina)
In extractul de epifiza exista multe molecule active:
1.INDOLAMINE:serototnina si melatonina.nu amandoua ajung in mediul
intern,serotonina fiind preluata de axoni presinaptici ,melatonina e descarcata in
mediul intern.Melatonina e hormonul cel mai studiat -isi primeste denumirea de
la efectul cutanat pe care il intalneste pe teg.mormolocilor(la mamifere nu!!)produce fenomenul de albire??
2PEPTIDE-argininvasotocina si angiotensina I\
ROLURI:
Rene Descartes : les passions de lame
Corpul si spiritual sunt separate
Considera ca glanda epifiza e lobul unde corpul se ataseaza de sufletul nostrum
Scoala romaneasca de endocrinology:profesorul Parhon si succesorul
sau,Mincu:tratat despre epifiza,secrta un hormone,printer putinii hormone
hipoglicemianti din organism.
Localizare epifiza-cu ale piramidelor-in centrul fizic al pamantului
Pineala la toate organisme,ede la cyclostome,pesti,amfibieni etc.Glanda lor
contine cellule asemanatoare cu cele fotoreceptoare din rertina,avand rol
sensorial fotoreceptor la mamiferele inferioare.Rolul sensorial scade pe scara
filogenetica la pasari si dispare la om,unde nu mai are rol sensorial
Pinealocitele deriva dpv filogenetic din aceste cellule fotoreceptoare-activitatea
lor de sinteza si scretie e influentata de lumina din mediue
La mamifere,deci si om,active pinealei e influentata de nucleul suprachiasmatic
din hipotalamus,cu o pop.neuronala cu neuroni cu propr de automatismimpulsurile lor sunt responsabile de cilcul circadian,ciclul sezonier etc.Nucleul
suprachiasmatic=ceasul intern al organismului
Glanda pinealaare o bogata inervatie de tip simpatico,pe care si o dezvolta la
mamifere.fibrele simpatico postggl sunt cuplate prin nucleul suprachiasmatic su
retina->foto???
Actioneaza ca suprarenala ,epifiza convertind mesaje snezoriale fotoreceptoare
in secretii hormonale,intr0un anumit ritm,
La nivelul retinei,pe langa sistemul fotoreceptor care mediaza perceperea
lumniii-calea vizuala,are si un system de cellule fotoreceptoare implicate in
medierea sintezei de melatonina.Emisfere cerebrale,pineala,tr.cerebral,sectiune
transv prin maduva,lant laterovertebral simpatico si la niv hipot:ncl
suprachiasmatic.sistemule repr de cel.ggl fotoreceptoare de unde axonul se
indreapta spre nuceul suprachiasmatic=tractul retinohipotalamic.?? #Rolul
acestei conexiuni e de a modifica activitaea enzimei de acetilare.In urma acestei
conexiuni nervoase,activitatea NAT crest noaptea si scade ziua.La intuneric

creste secretia(maxima la 2 noaptea),scazuta la lumina.Pineala:hormonii


intunericului sau hormonii somnului.
In concluzie,epifica are o activitate ritmica,controlata dupa ritmul
circadian,acrtivitate ritmica care e sincronizata cu activitatea ritmica a nucleului
suprachiasmatic,ina cest fel cele 2 componetne participand la reglarea celor 2
componente ale?? Bioritmului??
ROLURILE MELATONINEI:
1.efect antioxidant-una din molec.care pot indeparta radicalii liberi,radicali care
sunt atomi sau molecule /agenti oxidanti.radicalii libeir vin din alim noastra sau
pot fi generate de conditii mari de stress,au un effect toxic asupra celulelor
sanatoase,ducand la leziuni prin efecte oxidante.melatonoina e liposolubila,intra
in cellule,asteapta radicalii oxidanti si se sacrifice pentru oxidare=>antioxidant
de sacrificiu.radicalii liberi sunt corelati cu boli neurodegenerative ale sist nervos
Parkinson,Alzheimer,procesul de imbatranire.efectul antioxidant al melatoninei
ineseamna ca homronul ne protejeaza de boli neurodegenerative le snc si
incetineste procesul de imbatranire.dupa decada 4 scade dramatic secretia
melatoninei
2.coordoneaza activitatea sist.endocrin:pe functia de reproducere,inhibaaxul
hipotalamo hipofizo gonadal:antigonadal si antiovulator.Actioneza hipolatamic si
hipofiar si inhiba axul
3stimuleaza sistemul imun-stimuleaza activitatea timusului si e dem.ca in culture
cel,adaugarea de melatonina la tumori care cresc,determina inhibarea cresterii
lor:effect antitumoral
4.regleaza bioritmul circadian/sezonier:ritm nictemeral:fijnd hormonul somnuluisomn linistit,odihnitor,fara cosmaruri/ne adapteaza la fusil orar/ALTEREAZA
RASPUNSUL EMOTIONAL LA REDUCEREA INTENSITATII LUMIII!!-EFECT NEGATIVadica episoade depresieve pe care le poate induce melatonina,sunt mai evidente
in anotimpurile recis