Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
8.sancţiunea Moştenirii
8.sancţiunea Moştenirii
Sanciunea motenirii
Trebuie fcut distincie ntre motenirea civil i cea pretorian.
Motenirea civil era sancionat prin hereditas petitio (petiiunea de hereditate).
Motenirea pretorian era sancionat prin interdictul quorum bonorum.
A.Petiiunea de hereditate
n vederea intentrii peteiunii de hereditate erau necesare anumite condiii:
reclamantul s fie motenitor civil i s nu posede bunurile succesorale. Prin
urmare, el nu trebuie s fac proba dreptului de proprietate al autorului su, cum se
ntmpla la aciunea n revendicare, ci trebuia s probeze numai calitatea de motenitor
civil.
prtul trebuia s posede bunurile succesorale fie pro herede, fie pro possessore.
Atunci cnd prtul avea convingerea intim c el este adevratul motenitor, el
poseda succesiunea pro herede, iar atunci cnd prtul tia c nu este motenitor civil,
dar opunea reclamantului calitatea sa de posesor, se considera c stpnete bunurile
succesorale pro possessore. Aceast aciune putea fi intentat, ca i rei vindicatio,
mpotriva posesorilor fictivi, adic mpotriva celui cruia simuleaz calitatea de
posesor i se ofer procesului (qui liti se obtulit), precum i mpotriva aceluia care
nceteaz s posede cu rea credin, distrugnd bunurile succesorale (qui dolo desiit
possidere).
i n aceste cazuri, senatusconsultul Juventinian a hotrt c reaua credin ine
loc de posesiune.
Potrivit aceluiai senatusconsult, prtul de bun credin rspundea numai n
limitele mbogirii sale, spre deosebire de prtul de rea credin, care rspundea
pentru tot ceea ce lipsea din succesiune.
spre deosebire de aciunea n revendicare, ce avea ca obiect bunuri individual
determinate, petiiunea de hereditate avea caracter universal, n sensul c prin
intermediul ei se pot urmri n justiie fie o fraciune dintr-un patrimoniu, fie un
patrimoniu integral.