Poezia este o arta poetica moderna ce deschide volumul Poemele muminii din anul 1919.

Astfel,poezia sustine viziunea poetului modern asupra conditiei omului de geniu.

Apartine modernismului expresionist prin tentatia absolutului, interesul pentru
mistere, viziunea mitica si filozofica asupra lumii.
Tema o reprezinta cunoasterea lumii in planul creatie prin iubire manifestata prin
interiorizarea lumii, a formelor concrete sub care se infatiseaza misterul universal. Este o
arta poltica in care poetul reflecta crezul sau artistic, astfel, menirea artei este sa
amplifice, sa sporeasca misterul universal, sa imbine lumea concreta, revelata, cu lumea
ascunsa, sa surprinda modalitatile de cunoastere: prin negatie, prin afirmatie, prin iubire.
Poezia se incadreaza in lirismul subiectiv , lirica eului, prin caracterul personal al
discursului, fiind un discurs monologic confesiv. In acest sens, marcile subiectivitatii,
reprezentate prin verbe de persoana I, nu strivesc, nu ucid, pronume de persoana I,
eu,mea, reflecta caracterul confesiv.
Titlul este redat printr-un enunt care reprezinta o metafora revelatorie, ampla,
prin care se sugereaza ideea cunoasterii luciferice, a misterului universal.Acesta
evidentiaza raportul eu poetic-univers, pronumele personale de pers I eu asezat in
fruntea titlului sustine expresionismul prezent in poezie si caracterul confesiv, iar vb la
forma negativa nu strivesc exprima refuzul poetului pentru cunoasterea de tip rational
si opteaza pt cunoasterea luciferica.
Textul se construieste in jurul unei etape centrale corola de minuni a lumii ce
simbolizeaza misterul universal, iar elementul recurent lumina devine expresie a doua
tipuri de cunoastere, cunoasterea luciferica si cea paradisiaca. Poezia este organizata
intr-o strofa cu structura polimorfa, construita dupa tehnica ingambamentului, care confera
coerenta gandirii poetice.Versul liber si ritmul interior al poeziei corespund tensiunii
politice, discursul fiind argumentativ. Resemantizarea cuvintelor presupune o introducere
a termenilor cu sarcina mitica precum flori, ochi, buze,morminte si acelor cu sarcina
magica vraja, taina, mister, cu ajutorul carora eul depaseste cenzura transcendenta si
accide prin intuitie la cunoasterea absoluta.
Din punct de vedere compozitional, poezia este structurata in trei secvente. Titlul
este reluat in prima secventa, intarind lirismul subiectiv. Incipitul exprima atitudinea
poetului filozof fata de lume, atitudinea definita prin refuzul strivirii si uciderii cu
mintea a tainelor regasibile in toate elementele cosmosului reprezentate aici prin
flori, ochi, buze ori morminte, embleme ale feluricului, spiritualitatii, cuvantului si tacerii
definitive precum si viata dincolo de moarte. Calea mea este metafora destinului poetic
asumat printr-o viziune proprie.
Incipitul reia titlul poeziei, aflndu-se ntr-o relaie de sens cu versurile care
ncheie arta poetic: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii [...] cci eu iubesc / i flori
i ochi i buze i morminte. Faptul c aceast art poetic ncepe cu pronumele
personal eu atrage atenia asupra ipostazei eului liric, care este un eu stihial,
exacerbat. nc din primul vers al poeziei se subliniaz poziia pe care o adopt poetul n
legtur cu misterele lumii, el refuznd s le cunoasc n mod raional, fapt exprimat prin

verbul la forma negativ nu strivesc. Ideea se menine pe parcursul operei prin

intermediul altor verbe semnificative: nu ucid, sporesc, mbogesc, iubesc.
Prima secventa lirica corespunde incipitului si exprima atitudinea protectoare a
poetului fata de lume, atitudine definita prin refuzul strivirii si uciderii cu mintea a
tainelor regasibile in toate elementele cosmosului reprezentate aici prin flori, ochi,
buze,morminte: embleme ale teluricului (flori), cuvantului (buze) si tacerii
definitive(morminte). Calea mea este chiar metafora destinului poetic asumat printr-o
viziune proprie.
Cea de-a doua secventa dezvolta opozitia dintre cele doua modalitati de
cunoastere: a poetului si a oamenilor de stiinta sau, in termenii filozofiei blagiene,
cunoasterea luciferica si cunoasterea paradisiaca. Opozitia dintre cele doua modalitati de
cunoastere a lumii se realizeaza pe mai multe niveluri textuale: la nivel morfologic prin
opozitia verbelor sporesc/sugruma, la nivel stilistic prin metafora lumina mea si
lumina altora, iar la nivel sintactic prin coordonarea adversativadar.... Metafora vraja
nepatrunsului ascuns este sugestie a misterului,sfant pe care modalitatea altora-lumina
altora- de a-l cunoaste, l-ar putea distruge, fiindca se inscrie in regimul diurn, solar al
imaginarului, regim al claritatii rationale si fragmentarismului. Marca adversativa dar... si
repetitia pronumelui personal ..eu accentueaza prezenta eului liric, ilustrand lirismul
subiectiv si exacerbarea eului, tipic expresionista. Linia de pauza izoleaza o ampla
comparatie care incrie cunoasterea de tip poetic in regim nocturn, selenar, care inseamna
sporire, marire a tainei lumii imbogatire cu largi flori de sfant mister.
Ultima secventa are rol concluziv:principiul care sta la baza cunoasterii de tip
poetic este iubirea;caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte. Reenumerarea din
final a elementelor cosmosului inchide simetric, intr-un tot organic,minunilelumii pe care
poetul si le insuseste ca fiinta-parte a totului cosmic.
Caracterul programatic al poeziei este sustinut la nivel morfosintactic prin
repetarea de sase ori a pronumelui personal eu prin verbele la prezent indicativ, prin opozitia
intre adjectivul posesiv mea si adjectivul nehotarat altora. Ritmul interior al poeziei este
sustinut, la nivel fonetic, de pauzele redate de cezura si de dispunerea versurilor cu masura
inegala (2 silabe-13 silabe).
In opinia mea, poezia impresioneaza prin sentimentul poetic de contopire cu
misterele universale, cu esenta lumii.
In concluzie, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o art
poetic modern deoarce se pune problema relaiei dintre poet i lume i, mai ales,
dintre poet i creaie.