Nivelurile de formare a IE:

1. Percepia/explicarea/exprimarea emoiilor
2. nelegerea i analiza emoiilor
3. Cunoaterea semnificaiei strilor emoionale n funcie de situaie
4. Reglarea emoiilor pentru a promova creterea emoional
Pentru IE este necesar dup Baron:
1. Aspectul intrapersonal (1respect pu propria
persoana,2.autrealizarea,3.independena,)
2. Aspectul intrapersonal (1.empatia,2.relaiile
interpersonale,3.responsabilitatea social)
3. Adaptibilitatea (1.capde a rz prb,2.cap de a defini prb,3.sol prb)
4. Controlul stresului(1.tolerana,2.controlul impulsivitii)
5. Dispoziia general

Stresul - Sindromul general de adaptare a organismului

la solicitrile mediului n care solicitrile depesc
capacitile Selye
Reacia organismului fa de agentul stresant:
1. Reacia de alarm mobilizarea ntregului organism
(tahicardie, creterea vitezei de circulaie a sngelui,
hiperventilaie)
2. Reacia de rezisten organismul se opune agentului
stresant
3. Etapa de epuizare energia de rezisten se epuizeaz
=> apar bolile
Tipurile: A)dup factorii stresori termic acustic
emoional... B)dup efectele stresului:1)eul stres stres
constructiv care organizeaz/mobilizeaz activitatea cu
succes 2)distres- dezadaptiv/neconstructiv duce la
depresie
Strategii de aprare
1. Renterpretarea pozitiv 2.Modalitatea activ de
control a stresului. 3. Planificarea 4. Cutarea sprijinului

social pentru prb emoionale 5. Cutarea sprijinului

pentru prb emoionale 6. Renunarea la activiti
conrete7. Religia 8. Acceptarea 9 . Dezzangajarea mintal
10. Dezangajarea comportamental 11. Negarea 12.
Dezangajarea emoional 13. Consum de substane 14.
Umorul
Diferenele emoii i sentimente:
Emoi
sentimente
1 de scurt duratt
de
lung durat
2intensitate mare
se
construiesc n timp i tr
Procese afective- fenomene psihice complexe
caracterizate prin modificri fiziologice care sunt mai
puin extinse i printro conduit markat de expresii
emoionale cumar fi gestul/mimic i printro trire
subiectiv. (agreabil,atitudine,durere placere)
Diferenele emoii i sentimente:
Emoi
sentimente
1 de scurt duratt
de
lung durat
2intensitate mare
se
construiesc n timp i trirea lor variz
3grad redus de intelectualizare
grad
nalt de intelectualizare
4Apar n urma percepiei
particip funciie cognitive superioare
Proprietile

afectivitii:polaritatea/intensitatea/durata/mobilitatea/e
xpresivitatea(paraverale/natura vegetativ)
Rolurile afetivitii:adaptare/organizare/reglare a
conduitei umane/susinere energetic
Afectivitatea nu este doar o simpl funcie dinamico-energetic vectorial,
ci este o comunicare afectiv. este mecanismul psihic care desemneaz o trire
intern, o atitudine(poziie) fa de realitatea nconjurtoare ca urmare a aciunii
repetate i uneori ndelungate a realitii asupra subiectului

Teoria piramidei trebuinelor de A.H. Maslow Maslow considera c omul, n

conduitele i comportamentele sale, este stimulat i susinut de cinci categorii
fundamentale de trebuine: trebuine fiziologice (hran, ap, oxigen, sex), a cror
satisfacere asigur supravieuirea; trebuine de siguran (securitate, adpost, de a
fi protejat de toate ameninrile i pericolele, de a tri ntr-un mediu structurat,
ordonat, previzibil); trebuine de afiliere (de apartenen la un grup, nevoia de
afeciune, dragoste, de relaii interpersonale i sociale); trebuine de stim i statut
(de a fi respectat i apreciat de alii, de a obine o poziie ct mai nalt n sistemul
de prestigiu al grupului i societii); i trebuine de autorealizare (de dezvoltare
personal, de amplificare i punere n valoare a tuturor disponibilitilor sau, dup
cum se exprima nsui Maslow, de a deveni ceea ce este sau ceea ce este capabil s
fie). Primele trei sunt numite trebuine de deficit sau homeostazie, ultimele dou,
dar mai ales cea de autorealizare, trebuine de cretere care asigur dezvoltarea
personal a individului. Aceste trebuine nu sunt independente ntre ele, ci
ierarhizate sub forma unei piramide.
Parametrii motivelor: intensitatea/durata/grad de contientizare/realismul/
ponderea/corelaia/legtura
Performana =aptitudini*motivaia*resurse. Parametrii motivelor:
intensitatea/durata/grad de contientizare/realismul/ponderea/corelaia/legtura .
Dac motivaia poate fi considerata "motorul" vieii noastre
psihice afectivitatea constituie suportul su energetic "combustibilul"
su si totodat ecoul sau rezonana n subiect a stimulilor ce
actioneaz din exterior sau din interior

de fric, team, suprare, furie, gelozie, iubire, bucurie etc. pot

dobndi si funcia de motive, impingnd subiectul sa acioneze.
Motivele sunt procese afective condensate, procesele afective sunt
motive activate i declanate ntr-o situaie dat. Motivaia se exprim
n emoie, dar i emoiile se repercuteaz asupra motivelor,
declanand aciunea.
Motivul are ntotdeauna un caracter stimulator, iar afectivitatea este
reprezentat de aspectul de cmp. Exist afectivitate fr motivaie,
cnd individul asist la ntmplri i trece nepstor. Motivaia este
independent de afectivitate atunci cnd un individ stpnete
mijloacele pentru realizarea unor probleme.

Vointa este un mecanism psihic superior de autoreglare a

conduitei prin mijloace verbale, de mobilizare a efortului voluntar
pentru a depasi obstacolele interpuse in calea scopului constient
stabilit.
Etapele actelor voluntare (pregatire,executia,verificarea.)
1)Prima etapa- cea a actualizarii unor motive prin aparitia
impulsului a tendintei sau a intentiei. Initierea actiunii voluntare
se poate realize pornind de la o trebuinta interna sau o solicitare
externa, un indemn sau un imbold.
2)Etapa a doua lupta motivelor care ia forma deliberarii in
vederea selectarii motivului cel mai bine plasat in raport situatia
concreta. Conflictele motivationale se traduc in alegerea dintre
doua motive.
3)A treia etapa- adoptarea hotararii ca urmare a deciziei este
cea mai complexa fiind influentata de urmatorii factori:
Informatia: experienta cu privire la utilitate, la probabilitatea
succesului sau a esecului.
4)A patra etapa este realizarea efectiva sau executarea
hotararii- finalizarea actiunii voluntare impune mentinerea
resurselor, organizarea acestor. Este foarte important ca vointa sa
manifeste rigoare si coerenta, sa nu ne lasam influentati de
tendinte opuse, sa nu renuntam la greu.

5)A cincea etapa este verificarea: ea incheie ciclul sau poate

impune revenirea la o etapa anterioara atunci cand rezultatul final
nu corespunde scopurilor si planurilor initiale. Aceasta etapa
implica evaluari,operatii complexe de ordin cognitive si
pragmatic.
Trasaturile de personalitate : nivelul de aspiratii,dorinta de
success,tendinta de a evita esecul,interesele,valorile subiectului.
Experienta succesului si a esecului: s-a constatat ca dupa succes
nivelul de aspiratii tinde sa creasca,iar dupa esec tinde sa scada.
Prin luarea hotararii este aleasa variant optima de actiune pe care
subiectul o va anunta.
Educarea : Experienta unor activitati voluntare tot mai
dificile,modele de conduit oferite de parinti,profesori,colegi, dar
mai ales o educatie exigent a lucrului temeinic facut conduc la
formarea si educarea unor calitati ale vointei.
Perseverenta denota rabdare, tenacitate, rezistenta la esec,
puterea de a reveni dupa esec.Curajul implica infruntarea
riscurilor intr-o maniera lucida si asumata. El este sustinut de
experienta confruntarii cu situatii dificile de increderea in fortele
proprii