CALAUZA

ISTORICA
a

UNWIRE]

$I INCHISORII CENTRALE

VACARE$Ti "
de
ALEXANDRU AL. FALCOIANU

0X-

tip.Legatoria Inchleoril Centrale ,Wicareeti'.

1929

www.dacoromanica.ro

CALAUZA
ISTORICA
a
MANASTIREI SI INCHISOR11 CENTRALE

VACARETi "
de
ALEXANDRU AL. FALCOIANU

X 0 .--

Tip.Legatoria Ind isorii Centrals ,Vacaresti'.

1929

www.dacoromanica.ro

RecunoOinfa Veeinica

Manutie6iutui de prieteni ee mi-au

mai ramas

A. A. F.

...J....,

www.dacoromanica.ro

PRECUVINTARE

Din vitregia vremnrilor si vointa a

tot puternicului Down, Dumnezeul nostru, fiind nevoit a sta Intre zidurile Inchisoiii Vacaresti, caut zi cu zi, ceas
cu ceas
pentru odihna sufletului meu

chinuit sa-mi Intrebuintez timpul cu

folds.

Cetind, rascetind; precum

si rein-

prospatandu-mi cunostintele capatate,

pe langa alte lucrari personale, am cau.

tat s dau la lumina si aceasta modesty Calciuza-Istorica,

Cred ca, voi aduce, prin aceasta, un
cat de mic serviciu publicului vizitator
al Manastirei $i Inchisorii Vacaresti si

publicului cetitor,

mai cu seamy ca

dupe cate stiu, lipseste o ast-fel de lucrare, scriindu-se foarte putin si cu

totul rasletit prin diferite scrieri.
.

www.dacoromanica.ro

6 -

De asemenea va fi de un real folos

si pentru functionarii Inchisorii earl vor
putea curnaste istoria localului in care
servesc, gasind-o comentratil la un loc,

in cat la randul for sa poata da deslusirile necesare,

celor ce le-ar cere,

pe date certe si intr'un mod mai

constiincios si mai exact, de cat pe

simple banueli si nascociri.
Sunt dator a aduce multumirele mete
Domnului Profesor Dimitrie Banes, licentiat in filologie din Atena, fost Director al scoalei grecesti din Bucuresti,
cu ajutorul si buna-vointa caruia am
putut descifra scrierile depe pisanii,
morminte, diferite pietre si obiecte ale
Manastirei.
,

1929

Alex. Al Falcoianu

4-

www.dacoromanica.ro

X44 --

miseigar:Acerwt'

Vederea din exterior a INCHISORIL CENTRALE

gi MANASTIREI VACARESTI
.

www.dacoromanica.ro

Mandstirea VaeareW

www.dacoromanica.ro

1!V.:
:J.

!tiri

Oklet

tt;

;
.

`.

jt

:;

testiului, unde
La margi
cafe,a`W:Oresti,
cam la 2
se sfarseste
km. de podul de pbste Dambovita din
fata vechilor Ape Minerale de la VAcaresti", asta-zi fabrica Lemaitre si la
vre-o 200 m. de intretaierea cu so-

seaua ce duce, spre sud, de la cimitiru Bellu in spre Oltenita, laugh vestitul han al lui ,.Mandravela ", popasul
vanatorilor ce cutreiera baltile din 1mprejurimi pang la Dungre, se ridica
vechea ctitorie a Mavrocordatilor, lacaul de odihna a Domnilor Fanarioti,
Ma nOstirea Vactiregi", transformata
azi in Inchisoare.
Dupa spusele b'3trar,ilor Manastirea,
in vechime, era inconjurata de paduri
,

seculare si de dealuri pe care se cultiva viea.

Aci in aceste paduri se da la 1512

lupta intre boerii Craiovesti, ajutati de

www.dacoromanica.ro

-7

10

turd, si Vladut Domnul Munteniei

caruia, fiind batut si prins, ti se tae capul in Bucuresti, sub un par.
Astii-zi, mai cu seams in spatele ei,
e inconjurata de gradinarii din cauza
pAmantului mlastinos si aplecat spre
albia Dambovitei.
Manastirea si palatul Domnesc au
servit ca Conac, ca intaiul locas, in
care Domnii Fanarioti, la intrarea lor

in Cara pe la Oltenita, cand veneau cu

firmanul Sultanului s domneasca si sa
jacmaneasca biata Cara Romaneasca.
salasluiau cate 2-3 zile inainte de a-si
face intrarea triumfala in

Bucuresti,

pang se dregeau podurile (ulitele) si se

forma alaiul domnesc en care noul
domn, inconjurat de boerii faiii si ostasi pornea spre Manastirea Radu-Voda
spre a depune juramantul Si a se unge
ca Domn. _
0 ! daca vechele ziduri ar avea glas

si ar putea vorbi, multe am afla despre nelegiuirile si relele ce se puneau

la cale, de care hraparetii egumeni
greci si toata suita cu care venea
notil Domn Fanariot, de la Tarigrad,
www.dacoromanica.ro

11

pentru a impila $i stoarce biata Cara

si poporul Romanesc.
Zidirea Manastirei a fost terminate
in anul 1722 in a doua domnie a lui
Niculae Mavrocordat, fiind inceputa de
clansul in tiinpul primei

sale domnii

la 1712.
Are in mijlocul curtii o biserica mare
cis hramul Sfintei Treimi, iar totul are
aspectul unei cetatui cu ziduri groase
avand la poarta, asta-zi poarta interioara a Inchisorii (poarta No 2), o
clopotnita foarte solids prevazura cu un
balcon si care, mai mutt ca altele, a

putut rezista tuturor cutremurilor ce in

vechime se abatuse atat de des asupra
Bucurestiului.
*

In acessta clopotnita se aflau patru

clopote de diferite marimi cari in timpul ocupatiunei germane, au fost luate
de nemti, biserica servindu-se asta-zi
de 2 clopote daruite de sotii Mitica si
Elena Dona, unul mai mic in 1925 $i
altul mai mare in 1928
Biserica este una din cele mai marl
.

www.dacoromanica.ro

12

ale Bucurestiului si prevazuta in interior

cu stalpi inalti si grosi, foarte frumos
scalptati ; zui.iravit6 de sus pang jos
cu sfinti si scene biblice.
Usa de
la intrare cu un chenar de o bogatie
si fineta sCuloturala remarcabila sus-

tinut de doi Lei, se terming in partea

de sus cu stem familiei Mavroe)rdatilor, avant' sub dansa urmatoarele pisanie :

Aceasta S'fanta ci Dumnezeiascci Mona's-

tire intru care sci prea slaveste prea sfinta

de viata faccitoare si de o Pinta I mita,

1

ziditu-s'au din temelia ei de prea Lamina-

tul, pier:

Ind !fatal ci blagoslovitul Dolan

Nicolae Alexandra Voevod') carele dupa darul cel dumnezeiesc, mutandu-se din Domnia
Tdrii Moldovei in Scaunul Domniei Tarii Roazonesti dintru ncistavul2) Sfintei Troite au
inceput .(o) fiind leatu 7221, 9 puind
tenzeliile si zidind mina la an loc; iar
apoi dete judo atile lui Dutn-zezeu cele
nepricepute la oameni ; fiind pe acele vre-

'

1) Mavrocordat.
2) Indemn, imboldire.
3) 1712.

;Ikv h../

www.dacoromanica.ro

11%,

ry

-../

Biserica cea mare a Mrei Vacaresti cu Paraclisu si celulele

in fund, si parte din inchisoare, in stanga.

www.dacoromanica.ro

13

,;muri rdsboi intre Impdtatii

.i

resmerifi 1)

in tara s'au intamplat de l'au luat Vile

nimpeiratii Nemtilor cu toata luminata casa

a Mardi Sale $i l'au dus de l'au tinut

in
_

Ardeal pond ce s'au impacat Impala*

ile ; iar dupd ce cu ajutorul a Sfintei Troitei l'a trimis de acolo cu multd cinste $i
pe aici prin Lard trecand au sosit cu pace
$i cu cinste de cane impard(ie luminata

casd Mciriei Sale $i ne apestindu-se 2)

mild vreme din pronia Dumnezeiasca l'au
cinstit imparcitia iar cu scaunul domniei
Tdrii Romdnesti $1 ajuizgand aici cu pace

la leatu 7227 3) indult' iar s'a apucat de

lucrwea Manastirei dupd Myna Mciriei Sale,

cea

Dumnezeiascd, infrumusetand-o cu
toate podoabele biserice$ti pe din lduntru
$1 pre afard precum se $i vede intru mdrirea $i luuda Stint& Troite pentru vecinica
pomenire a Mariei Sale Ispravnic mare fiind dumnealui Manolache Vel Clucer i 4)
Matei biv vel capitan $i s'au ispravit tot
de lucru in luna lui Septembrie fiind leatul
de la zidirea lumei 7231 5), iar de la n.

lui Cristos 1722.

1) rAscoale. revolte . --)

2) netrecand.
3) 1719.
4) si
5) 1722.

www.dacoromanica.ro

14

.` La inceput, atat interiorul, cat Si pridvorul, aveau zugraveli frumoase, dar

invechindu-se, unul din cei din urma
Egumeni greci, o vopsi inauntru atat

de rau, peste vechile picturi, in cat a

schimonosit-o, iar parte din picturile
exterioare ale pridvorului, zidul naruindu-se de intemperii, au fost acoperite
cu tencuiala.
Pe peretii interiori, cum intri pe upa,

cu fata spre altar, stint pictati:

Pe dreapta:
1) Doamna Maria, fiica lui Nicolae Vodci Mavrocordat din a doua cAsatorte.

2) Doamna Smaranda, a 3-a sotie a lui

Nicolae Vodd Mavrocordat tine
cu mana dreapta biserica, semnul
ctitoriei.

3) lo Nicolae Alexandra Voevodd (Mavrocordat) tine cu mana stanga

biserica, cu cea dreapta in brau.

4) Alexandra Intre Vodd Nicolae i D,
na Smaranda sub biseri5) Sultana
ca. Copiii lui Vodci Nicolae cu a 3- sa sotie Sma1

randa.

www.dacoromanica.ro

Intemeietorul Manastirei Vackesti

cu sotiile si copili sal.

Nicolae Vod5 Mavrocordat')

n. 1680 t 1730

Mare Dragoman 1689-1709, Domn in Moldova Si Muntenia intre 1709-1730

= 1 a) Casandra D. Cantacuzino
= 2 a) Pulheria T. Ciuchi fiica lui Toma Ciuchi membru in sinodu patriarhiei Tarigradene
= 3 a) Smaranda Panaiotachi (Mamona) din Constantinopole.

-memMmiocam.e
I

ELENA
ROXANDRA SCARLAT
(din 1 -a OW.) (din 1-a casat.) (din 1 -a casat.)

t 1726

= Ion Alevra
Camara

CONSTANDIN (Voevod)

IOAN (Voevod)

(din 2-a casat.)

(din 2-a casat.)

1711 -1769
Doily] Moldovei 1743-47 t 1747.
= 1) Smaranda R. Cantacuzino
= 1) Maria Tudorache Gulian6
= 2) Ecaterina C. Rosetti
= 2) Sultana Mono Vaduva Balasache.

A avut 8 copiii printre

care si pe Voda
Alexandru Mavrocordat
care a domnit in Moldova
1782-85

MARIA

TOMA

SULTANA

ALEXANDRU

(din a 2 casat.) (din 2-a casat.) (din 3-a casat.) (din 3-a casat.)
= D. Moruzi
1720-1790
= I. Scarlat
= S.naranda
Su lgearoglu
V

-I

A avut 4 copiii printre

care $i pe Voda
Alexandru Mavrocordat
care a domnit in Moldova
1785-86

Principe rus t 1819

A avut 8 copiii.
II

1,

1) Fiul Iui Alexandru Mavrocordat Exaporittil. Mare Dragoman intre 1( 73-1689, t 1709; si al Sultanei Hrisoscoleu. fiica Casandrei sin Iliac Voda.

www.dacoromanica.ro

15

=.3

6) Scarlat, fiul lui Vodd Nicolae din 1-a

casatorie.

7) Constantin Voevodd, fiul lui Vodd NI-

colae din a 2-a casatorie.

8) Smaranda Doamna, prima sotie a lui
Const. Nicol. Mavrocordat.
9) loan Voevodd, fiul lui Vodd Nicolae
din a 2-a casatorie.
Voevodd, tanar, fiul lui
loan Vodd Mavrocordat.
11) Maria Doamna, 1=a sotie a lui loan
10) Alexandru

Voda.

12)Toma Voevodd, copil.

Pe stanga:
1) Maria sa Exaporitul Alexandra, tatal
lui Vodd Nicolae Mavrocordat.
2) Mamona Sultana, sotia Exaporitului
Alexandru,
3) Un Arhierereu (WA nume.)
4) Dionisie. Patriarhul lerusalimulw.

lath si fragmentul de Arbore Genealogic al lui Nicolae Vodd Mavrocordat:

www.dacoromanica.ro

16

La mijlocu bisericei, pe partea dreap-

th, se afla mormantul lui Nicolae Vod4 Mavrocordat, cu o lespede foarte

frumos sculptata, plind de ornamentatii sapate, avand d'asupra sterna
Mavrocordatilor, cu Zimbrul Moldovei
i Vulturul Munteniei (seinn de domnie, atat in Moldova, eat $i in Muntenia),
urin'a"toarea inscriptie in grecete :
7)

Vazdna'u-te, pe tine, o mormin-

te! ma ingrozesc in lata to cad

adapostesti inauntru pe Nicolae
,, Domn mai int& in Moldova apoi in Ungro-Vlahia, care, din
temelie, a ridicat aceastd Aid))

nastire a Sfintei-Treimi, cu voia

lui Dumnezeu, ca local de intelepciune si inaltd culturd, oglinda oamenilor intelepti in vorbe,

acel care se coboarci din nea17

mul renumit al Scarlatilor 0 din

oarintele sdu Alexandra care a
fost Exaporitul din Imparatii 0tomani.

www.dacoromanica.ro

7)

17

Dar pe acesta muzele l'au

Zn-

coronat c u coroana glorii, acum

'laser este incoronat cu piatra de
Margaria."

Cel care a murit in urma unei

uroazrzite suferinte de ciuma bubonica, Wand o podoabd nepi-Ocilla copiilor sell, precum si

propria-i sotie si multe din nea

....

7,

murile sale si pe care sa-I poin mod vrednic

, menim cu totii

de fericire;"
11
11

"
ff
n

Socotindu-1 pe el vrednic fats

de a tot puternicul a toate vdzator pentm ca sa-i aseze sufleto in loc cu verdeata.
1730 in ziva a treia a curentei
luni Decembrie.

Pe o candela, din dreptul stranei

cantaretului din dreapta se afla Urmatoarea inscriptie :

t Constandin Cantacuzin Voevod 1684"

Pe alte doua candele, din dreapta
2

www.dacoromanica.ro

- 18
si stanga tamplei, se vede sapat urmatoarele inscriptii :

1854 lov Vacaresteanu"

1)

Iar pe una din cele doua din

mij-

locul tamplei o inscriptie in greceste a-

ratand ca a fost data in dar de catre

un Dumitrascu", probabil cel al carui mormant se afla in pridvorul bisericei langa al lui lov.
Cealalta candela, perechia acestia,
trebue s fi avut aceiasi inscriptie insa
marginea de sus, pe care era sapata,
este rupta.

In altar gasim sfanta masa (prastolu) care are de asemenea sapata o

inscriptie in greceste.
D'asupra sfintei mese se afla atarnat Camelia (baldachinu), de lemn yap-

sit, avand la cele patru colturi cite

un finger.

Apoi se mai afla :

Un Sfesnic frumos sculptat $i pole it
cu sapte lumini, reprezentand cele
daruri.
1). Egunem at ManaStirei at carui mormant este
in pridvorul bisericei.

www.dacoromanica.ro

--

19

0 Cruce de learn (uzata) reprezentand rastignirea Mantuitorului ;

Doua koane imbricate in argint reprezentand una pe Isus Christos, iar

cea lalta pe Maica Domnului ;

0 Evanghelie imbracata

in

plus

rosu si ferecata in argint ;

Un Chivot de argint in care se gasele o cutie mica

dreptunghiulara,
pentru Sfanta Comunicatura, frumos lu-

crata avand pe marginele cap_oului,

de jur iniprejur, urrnaloarea inscriptie
in greuste :

Prea Sfantul artofor inchinat

Sfintei Manastiri a Sf. Sava din

Bucuresti de catre Alexandru pro-

fesor, intru vecinica pomenirea

sufletului sau .
1762. ;
.

Discosul i Steluta cu inscriptia :

,,Iov Vacaresteanu 1853" ;
Doua Tiplote (ibricele) in care se
incalzeste apa in timpul serviciului di-

vin, din care una suflata cu our si a\and sapate initialele I. V.", si care
tiplota timp de 30 ani a stat, furata,
www.dacoromanica.ro

20
.

la unul ce facuse de garda la Vacaresti

si care, In preajma mortii, a restituit-o
preotului spunandu-i, la spevedanie, ca

avea acest Neat pe suflet si ca acuma, restituind-o, poate muri linistit.

Doua Po lire, care insa Iiilocuesc alte
,

unul poleit cu our din

1821 si altul argint din 1853 cari au
fost ridicate si depuse la Mitropolie,

doua vechi :

dupa ordinul Ministerului de Culte, fi-

ind stricate si scoase din uz.

Pentru slujba bisericei avea diferite
cari religioase, in greceste, din care
mare parte se mai pastreaza si astazi
precum si diferite haine bisericesti ca :

Sfite, Epitrahile, Stihare, Rucavefe,

Incingdtori, Procovete, Epigongte si
alte odajdii cari insa suet scoase d n
uz si s pastreaza numai ca o pioasa
.

amintire.

Ake haine vechi precum si 3 candele i 2 icoane argintate au fost ridicate pentru Muzeul dela Casa Bisericei, iar diferite icoane, ceidelni(2, si
sfe;snice au fost duse la biserica Radu
Voda.

In 1892 Ministerul de Culte, cu orwww.dacoromanica.ro

---

21 -

dinul No. 2305, ridica Epitatul brodat

cu fir de our $i-1 da bisericei Sf.
Gheorghe Nou, dqnd in schimb MAnastirei Vacaresti pe acel dela aceasta
biserica.

In 1910 se mai ridica, tot pentru

Muzeul Casei Bisericei Inca vre-o 150
icoane de diferite marimi.

Tot la Radu Voda s'a dus si yechiul Poli:andru de alama din mijlocul bisericei.

1915 sunt luate la Mitropolie o

cutie cu sfinte moaste imbracata in argint si o cutie de lemn cu par de sfinti.
Uncle sunt insa imensele bogatii in
odoare sfinte .harazite INtanastirei de
In

ctitorii ei ?
Toa`e s'au spulberat din vitregia vremurilor si a oamenilor.
Esind din biserica darn in pridvorul
ei, care este sustinut de. 10 stalpi cu

Epitropii, credinciosii si

capiteluri sculptate si zugravit, dupa.

cum am vazut, CA scene biblice.

Aci, cum intri in parlea dreapta, in

copal exterior se afla dual morminte
cu ur,natearele inscriptii Li gre,:we,
www.dacoromanica.ro

4.

22

pe lespezile de marmora impodobite cu

diferite ornamentatii.
Intaiul mormant:
lov

Arhidiacon al Sfiintului Mormant,

Egumenul acestei Sfinte Mandstiri

Vcicaresti.
Adormit intru Domini! la 8 Mai
1856*"

Al doilea mormant:

Se ascunde in mormant trupul lui

Dumitrascu, al postelnicului zis Ba-

lasachi, dar sulletul lui tree* si

trupul lui va trai in a doua a lui

Cristos -infatiqare (inviere), iar to

Doamne da deslegare paratelor.".
1756 Noembrie 18"
Tot in pridvor, in partea. stanga, de
asernenea la coltul exterior, gasim un
mormant al carui lespede de marmord are urmatoarea inscriptiune:

Cripta funerary a lui Barbu Va-

carescu, venerabilul ales al natiunei si judeccitor intelept al popowww.dacoromanica.ro

23

rului care traind in glorie, a murit

in strainatate.
Mutt a suferit ca conducator, aceasta fiind reisplata patriotismului
.

sau, iar sotia sa Ruxandra Rosetti, in amintirea nearnului, a zidit

aceastei lespede de mormant cu

lacrei mi induiasitoare.

1775 Mai 2.

De jur imprejur, biserica, este Meins cu un brau frumos impletit si sculptat cu mesteSug.
Pe partea dreapta a bisericii, pe zidul
exterior, la Spate, in dreptul altarului,

se afla un cadran solar facut in lana

Septembrie a anului 1880, de catre Colonelul Maican, care a fost inchis aci.
Toate ferestrele, pe din afara, sunt
inconjurate de chenare sculptate-avand
fie-care, in partea de sus, cate un vultur.
In partea stanga a bisericei se afla
ua mormant, pe a carui mice, in mijloc,
este sapata o coroana cu cinci colturi,
avand pe eel din mijloc o pasere; iar
ca inscriptie urmatoarele :

Aci odilineqte Aga Constandin

Mavrocordat decedat din via(a
www.dacoromanica.ro

24
,,

la 1842 Septembrie 8 qi fiat sau

71

Major George Mavrocordat dece-

77

,1

dal din viaki la anal. 1854., Alie 27. ".

.

In fundul curtii, la spatele bisericei

celei marl, se afla an Paraclis de asemenea foarte frumos zidit din piatra
i marmura in care sent pictati cum
intri Inauntru cu fata spre altar :
In dreapta usii :
.Io Nicolae Alexandra Voevod -(Mavrocordal), ctitora
Doamaa Smaranda, .sotia lui cea

de a 3-a.

Alexandra Voevoda

,
77

knell Voevoda

Scalia! Voevodii
fii lui Nicolae Voda Mavrocordat.

In stanga usii :
7/ /o Consandin Nicolae Alexandra
Voevod, fiul lui Nicolae Voda.

Doamna Ecaterina, a doua a sa

sotie.

Doamna Sultana, fiica sau sora

lui Const. Voda.
Anania
Mitropolitul, fost Egumen
'f/
II

www.dacoromanica.ro

.1

25

al Manastirei, si supraveghetorul
lucrarilor construirei paraclisului.
Tot interiorul paraclisului si pridvorului este zugravit cu sfinti si scene
biblice. Pridvorul are sale stalpi, sapati
in forma de solzi, cu capiteluri, frumos

sculptati, iar usa dela Intrare cu un

chenar sculptat, la capetele de jos sustinut de doi Lei cu coada intre picioare
(semnul vasalitatii), iar pe d'asupra
sterna Mavrocordatilor (coroana, sabia
si buzduganul, bourul Moldovei si Vulturul Munteniei cu crucea in cioc), iar

dedesupt pisania in greceste.

Acest paraclis a fost ridical de Constandin Voda Mavrocordat in anul 1736

dupa moartea tatalui sau, Nicolae Voda, si care proiectase radicarea bisericutei, insa nu a putut-o infaptui, murind.

lata pisania paraclisului:

Temp lu acesta a lui Nicolae Murvon, a fost

cladit stralucitor $i imbelpgat tmpodobitt

de cake Constandin Stapiinitorul Ungro-Vla-

hii, care este actualmente $i a fost si inainte .Doran al Moldovei, $i care a fost fiat
iubit al lui Nicolae prea tnteleptul, tata de

www.dacoromanica.ro

26

patru on incoronat
patru orL

$i neam incoronat de

Temp lu care trebuia ridicat, de mai nainte,

de Nicolae Vocki $i sa -1 sfinteasca cu numele
.sciu omonim.

Destinul smulgandu -1 din viata, i-a stavilit

dorinta.
far in local tuturor acestora, fiul sciu $i
mo#enitorul tronului l'a cladit din temelie
inzestrandu-1 cu multe avutii $i zugravind
de jar imprejur, cu fresce, pridvorul.
Supraveghetor fiind Mitropolitul Anania
din Betleem, care era in acela$ timp $i
Egumen acestei McindstirL
.1736 August."

Sub paraclis se afla o bolta mare,

care dupa cat se pare, servea de cript funerara i de unde s'a gasit ca
mergea un gang subteran de al al carui capat nu s'a putut da, din cauza
gazelor ce confine, p1 care se crede ea
avea eirea departe In spre Dude0Cioplea, servind de sigur ca refugiu.
Iu fata paraclisului, In curte, pans
catre sfaritlil secolului trecut, se afla
un put acoperit, dupa cum se vede
dintr'o fotografie din colectia lui Gr. N.

www.dacoromanica.ro

27

Manu si publicata in Istoria Bucurestilor de lonescu Gion la pag. 396.

Tot in fundul curtii, la stanga $i
langa paraclis, era Palatul lui 6Voda
Nicolae Mavrocordat, azi transformat
in Spitalul Inchisorii $i care pe acel
Limp, Domnul fanariot, it legase cu un

gang acoperit, pus pe stalpi cu casa

lui de priveale sau Foisorul" ce

construise Tanga biserica zidita, in mahalau i

cu acelasi nume, de a 3-a sa

sotie Doamna Smaranda.

De asemenea in curtea Manastirii,
azi Inchisoare, se afla diferite pietre

cu inscriptii, sari s'au ridicat si strans

din indemnul D-lui Profesor Nicolae
lorga. Presedintele Comisiunei Monumentelor Istorice $i depuse in pridvo-

rul si in fata bisericei celei marl.

Asa avem un capitel frumos sculptat cu sterna familie Mavrocordatilor,
in fata, iar pe partite laterale de sus,
in dreapta, anul 1730 si in stanga lite-ile N.A.V. (Nicolae Alexandru Voevod).
Apoi doua piaci de marmord din care una cu urrnatoarea inscriptie:

www.dacoromanica.ro

28

Sd beti, voi toti, ce vci topiti de sete din

apa rece, duke $i potabila a isvorului ce
de curand a to$nit $1 pomeniti pe lov Eegumenul acestei Sfinte Mancistiri Vaccire$ti

care a construit acest isvor frumos curga-

tor.

..

1846 Julie 20.

iar o alta piatra, un baso-relief reprezentand Sfanta Treime; ambele erau

asezate, pe un postament de piatra

mare, la coltul actualului gard despar-titer de la sectia femeilor. Postamen-

tul si astazi a ramas in pamant in acel loc.

. Atat in interiorul bisericei celei marl,

cat si in paraclis pe podeaua de piatra in mijloc se afla sapat VultLrul

Munteniei cu 2 capete.
Din vechiul mobilier al paraclisului

nu au ramas de cat doua

analoghii

lucrate in sidef, stranele, tampla fru-

mos lucrata si impodobita cu icoane

si o lada veche de Brasov.
Dupa zidirea Manastirci, Nicolae Ve-

da Mavrocordat a inceput s o inzestreze cu bogatii imense luand din dreapta si din stanga averi, pe care i be

www.dacoromanica.ro

29 -harazea, incepand cu luarea mo$iilor,

din jurul Manastirei, ale mostenitorilor
lui Constantin Aga Balaceanu pe care-I
deposeda.

An cu an ingramadea si daruia Manastirii

pi

Egumenilor greci, ce-i pu-

sese in capul ei, nenumarate averi, locurl In mahalalele Sarbi si Tabaci,

pravblii si case in mahalaua Sf. Gheor

ghe Vechiu, vii in dealul VacareVilor

$i dreptul de a avea carciumi pana $i

pe podul Beilicului (azi Calea Serban
Voda), pe cari carciumi Egumenul de
la Manastirea Sf. Ecaterina,

ii

nega

dreptul de a :e avea acolo.

Veniturile insa cele mai marl le avea
de la motile, ce stapanea, pe malurile
Dambovitei si cari produceau mai mult
de cat mosiile, in cat Egumenii erau
mai incantati, ca testatorii, sa le lase
mori de cat mosii.
Cu toate aceste bogatii insa Egunesatiosi, ai Manastirei
Vacaresti, la inceputul secolului al XVIII
faceau nenumarate procese Sf. Mitromenii greci,

polii ca sa-i rapeasca si din avutul ei.

In contra acestor Egumeni $i a Fa-

www.dacoromanica.ro

30

nariotilor, boerii romani au dus lupte

inversunate, $i in special lordache Filipescu $i Cantacuzinestii, in anul 1837;
cad vedeau foarte bine ca aceste imense bogatii se rnistuiau din ce in ce
trecand hotarele tariff, ducandu-se in
folosul grecilor si a Sfantului Mormant,
unde Manastirea Vacaresti era inchi-

nata, mai cu seama ca in 1813,

\To-

da Caragea in hrisovul Manastirii zicea:

Epitropii se indatoreaza sa trimeata aiutor la Sf. Mornuint, faits nici o sccidere, chiar
co nd anti vor fi rai si veniturile Mantis-

tirei nu vor ajun,4,e.),

In timpul lui Nicolae Vocla Mavrocordat, atat Manastirea, cat si palatul

ii serveau, in afara de loc de odihna
si petrecere si ca cetatue intru apararea sa in contra furiei boerilor romani, exasperati

de jafurile grecilor

din tail, ce-i adusese pe pricopseala.

Pe vremuri, in aceasta cetatue naturala, Printul Rempnin, in capul armatei ruse, batu toata ostirea turceasca,

iar la anul 1640, Sinan Pasa, care se

afla la Isaccea, veni cu oastea, $i isi

www.dacoromanica.ro

- 31

aseza parte din tabara sa in dealut

Vacarestilor, pe locul de mai tarziu al

Manastirei, pentru ca prin viclesug sa
prinda pe Matei Basarab din ordinul
Sultanului Ibrahim I-iu.
In

1761, Constantin Voda Mavro-

cordat, fiul ziditorului Manastirei, la 28

Decembrie, dadu ordin Egumenului de

la Sf. Sava sa se mute la Manastirea

Vacaresti ca sa lase incaperile, de acolo, libere pentru scoala.
Manastirea Vacaresti, pe timpul groasnicilor focuri care mistuiau Bucurestii
.

de la un capat la altul, era locul de

iefugiu al bietilor locuitori, cari cu ce
puteau strange in graba, veneau de se
adaposteau aici.

Ih 1848 si 1861 mai servea

si de

Inchisoare pentru oamenii politici, pen-

tru ca mai tarziu, dupa cum vom vedea mai departe, sa se transforme in
temnita.

Actualmente In biserica mare se slujeste din doua In cloud Duminici, precum si in sarbatorile Craciunului si a Pastelor, pentru detinutii Inchisorii, de catre Preotul Bajenaru de la biserica Ca-

www.dacoromanica.ro

-3'-ramidari, care este

si

confesorul Pe-

niteaciarului. Corul este format din de-

tinuti. Tot aci se tin si conferinte cu

caracter moral i religios.
In anti 1892-93 s'a facut serviciul divin, pentru condamnati $i iii Paraclisul
Manastirii (biserica cea mica).

A cum vre-o 15 ani s'au mai facut

repaiatiuni exterioare de consolidare a
temeliei si

a partii de sus, precum

si

a invelitorii, facandu-se i trotuare de

jur imprejur pentru a o feri de apa
ploilor $i a diferitelor intemperii.
Azi Manastirea este declarata Monumeat istoric, iar comisiunea, in anul 1928, a dat jos until din cele 4
turnuri ale bisericii celei marl, care ameninta sa cada, facand o invelitdare
provizorie, [Ana la refacerea

lui

din

nou.

Comunicatia din centrul BucuretiulUi

pana la Manastirea i Inchisoarea Vacareti se face azi, fie cu tramvaiul electric pana la podul de peste Dambovita din fata fabricei Lemaitre si de
aci cu taximetre, fie direct cu taximetre cari circula din Pietele Sf. Gheor.

www.dacoromanica.ro

33 ghe, Bibescu-Voda sau de la Palatul

Justitiei.

Cand tramvaiul electric ce merge

pans la cimitirul Bellu, tsi va prelungi
traseul, mijlocul de locomotiune atat
cu InchistSarea, cat $i cu ospiciul de
Alienati si cartierul Aparatorii Patriel

va fi mult usurat, cad acea

linie

de

tramvai va putea fi adusa pang la sfarsitul Caei Vacaresti, punctul Mandravela, si de aci scoborand in jos pand in
cheiul Dambovitei. Prin acest circuit
se va servi si intreaga populatiune a
acestui cartier.

Acum sa trecem si sa vedem si Istoricul Inchisorii Vacaresti.

-.Mb 4110. in.

www.dacoromanica.ro

II

imebisoarea DacareW

www.dacoromanica.ro

lI

Inchisoarea Vacaresti este instalata in

fosta Manastire cu acela name, a card fundare am vazut ca s'a inceput la

anul 1712 de catre Nicolae Voda Mavrocordat, in prima sa domnie si s'a
terminat la anul 1722 In a doua a sa
domnie.

In anul 1864, secularizandu-se aveManastire0, iar unele Manastiri

transformandu-se in Inchisori, arestatii
din temnita Capita lei, ce se afla pe atunci in curtea bisericei Radu Voda, se
stramutara cam pe vremea alcatuirei
rile

Codului penal, in Manastirea Vacaresti.

Inca din 1848 se arestau aci oamenii
politici, iar din 1861 avand o sectie

speciala pentru ei.

La 1865 s'a infiintat un atelier de
cismarie unde arestatii lucrau incalta-

www.dacoromanica.ro

38

minte pentru Azilul Elena Doamna si

alte institutiuni
care asta-zi este rmas pe seama arestatilor.
De atunci si pana la anul 1864 s'au
lucrat, cu arestatii, caramida pentru etadirea zidurilor $i etajelor is local, adaugandu-se posterior si alte cladiri in decursul anilor 1875-1885. C6rainidaria
mai functioneaza sf astazi, la trebuinta,

in spatele lnchisorii pe terenul ei propriu.

In acest din urma an 1884 s'a construit cazarma detasamentului de paza,

transformata apoi In anul 1898 In sectiune de alienati, actualmente locuita de
functionari.

In anul 1890 s'au infiintat Wile. Atelierul de cartonat dateaza din 1874,
iar in anul 1892 i s'a construit local
propriu infiintandu-se si un atelier de

Tipografie. Tot atunci s'a construit localul destinat locuintelor personaiului,

etajul de sus al cancelariilor, grajdurile,

sopronul.

In anul 1893 s'a facut instalatia rezervorului de apa in turnul clopotnitei,

asta-zi stricata, unul nou facandu-se in

www.dacoromanica.ro

39

1928 In afara inchisorii; pe terenul de

cultura, cu o instalatie de pompa.
In 1894 s'au cladit : localul magaziei
depozitului central de efecte, celulele,
caloriferul (care azi nu functioneaza),
zidul inconjurator $i turelele de observatie pentru santinele.

In 1896 s'a cladit cazarma de peste

drum de inchisoare $i cantina, de unde
arestatii isi pot indulci hrana cu banii
lor,
care are $i in nauntru inchisorii
o camera pentru desfacerea inarfurilor.

In inchisoare a existat mai de mutt

un atelier de rogojini $i pana mai acum
cati-va ani, un atelier de lucruri facute
din impletituri de pale concesionate firmei Littman,
infiintat in anul 1901

$i care avea un atelier de cosuri, cufere $i alte lucruri confectionate din

nuele impletite.

Mai exista un atelier de ferarie $i

altul de lemnarie, can acuma serveste
numai pentru trebuintele acestei inchisori, iar cel de lemnarie face $i diferite obiecte pe care detinutii le desface
$i

la particulari.
Inainte vreme atelierul de ferarie ser-

www.dacoromanica.ro

40

vea la confectionarea paturilor de fier

individuale, nece:are pentru Inchisorile
$i infirmeriile for din Cara.
In anul 1900, Ministerul Domeniilor,
a cedat 28 pogoane pamant situat In
jurul inchisorii, care se cultiva cu a-

restatii, pentru hrana.

Are de asemenea o florarie cu sera ei.
In acelas an 1930 s'a infiintat $i serviciul Antropometric pentru condamnAi
$i in special pentru cei recidivisti, pre-

vazut cu un aparat fotografic si accesorii sistem Bertillon.

In 1903 se infiintase 12 lampi pe

stalpi sistem Waschington azi insa cancelariile si localurile personalului sunt

servite cu lumina electrica de la statia

de telegrafie fard fir, instalata langa
inchisoare, in schimbul terenului dat de
aceasta pentru localui ile statiei, iar inchisoarea luminata cu petrol.
In 1912 familia Co!onelului M. Ghica,

a carui sotie a fost o Vacareasca, da

o serbare la inchisoare cu care ocaziune doneaza mai multe lucruri precum

si o biblioteca, din care nu a mai ra-

www.dacoromanica.ro

-- 41 mas decal un dulap ce se gaseste $i

astazi In altar.
Intre 1915-1916 inchisoarea de fe-

mei de la Plataresti a fost mutata la

Vacaresti ca apoi sa fie din nou dusa
la Plataresti pang la mutarea ei definitive la Mislea, ramanand la Vacaresti
numai actuala sectie.
La inceputul intrarei noastre in ras-

boiul din 1916, Ia Vacaresti, au fost

arestate toate femeile cu moravuri uscare si de la varieteurile din Capitala,
supuse statelor cu care eram In rasboi.
Pe timpul ocupatiunei Capitalei de
catre trupele inamice, lnchisoarea Vacaresti a avut un comandant militar
German, care a distrus o parte din arhiva veche ce i-a cgzut sub mans.
Dupe rasboi, zidurile inchisorei VAcaresti, a avut in interiorul lor, ca arestati, diferiti barbati politici, literati,
gazetari si altii, in urma !uptelor politice date pe chestiunea Nationala.
In 1918 s'a infiintat un atelier de o-

lade si de fabricat sobe de teracota,

care face un convert Jestul de intins.
In anul 1928, prin desfiintarea gar-

www.dacoromanica.ro

42 zilor militate $i infiintarea Corpului de

Gardieni, la inchisoarea Vacaresti, a tnceput $i functioneaza o scoala model
pentru gardieniklin toata Cara sub conducerea directs a funetionarilor superiori din Directiunea 0-la a Inchisorilor.
Tot in acest an s'a inceput ridicarea
zidurilor despartitoare din interior pe
stctii.
Are un spital central cu toate instrumetele $i aparatele de chirurgie, instalare in fostul Pa lat domnesc, de-

servit $i de o etuva in curtea Inchisorii, pentru deparasitare cu bale si

spalatoarele necesare.
De asemenea un depozit central de
medicamente cu o farmacie pentru toate Inchisorile din tara.
Bucataria si spalatoria sunt instalate
In vechile instalatiuni ale Manastirei, de
la capetele zidului clopotnitei, in dreap-

ta $i in stanga, demne de vazut prin

vechimea lor si prin acea ca nu sunt
prevazute cu cosuri, ci cu furnale vechi sub cupole boltite $i crenelate.
Pentru painea detinutilor este instalata o Brutarie specials, in asa zisa

www.dacoromanica.ro

- 43

curtea personalului, unde se fabrics

zilnic cu detinutii.
Regimul Inchisorii este mixt. Preveniti separati de condamnati, cei condamnati corectionali putand sa-$i faca
osanda aci pans la maximum 5 ani de
pedeapsa. Femeile prevenite pi cele cu
o condamnare pand la maximum 3 luni isi fac pedeapsa Intr'un local cu tmprejmuire separata, vechiul local al
Staretiei, unde au si un spital propriu
$i un mic atelier, care insd nu furl:tioneaza regulat. Cele cu pede,)se mai
mari sunt trimise la Mislea.
Aceasta sectie a femeilor a Post intr'un timp amenajata, pe timpul miscarelor comuniste

socialiste, ca arest

pentru acestia, aci fiind arestati fruntasii Cristescu, Moscovici, Gherea, Cruceanu $i altii.

Minorii de asemenea sunt separati

precum i trecatorii $i zilasii, cari au
sectii aparte.
Inchisoarea Vacaresti, este o itichisoare centrals $i de triaj pentru toate
Inchisorile din Tara.
Asta este aproape tot ce a ramas

www.dacoromanica.ro

44 din vestita Manastire a Domnului Fanariot, transformata asta-zi in inchisoare $i servind tot ca locas de rugaciune si pocainta dad nu pentru drept
credinciosii in scopul carora s'a cladit,
dar cei putin pentru alinarea sufletelor
arnArate a!e delinutilor ca, in linistea
si sfintenia trecutului ei, s se

reculege.

www.dacoromanica.ro

poata

LIS T A ,)
de

Directorii Inchisorii Vacaresti

dela

1868-1929

1). lonescu Savu

2). Enescu Alexandru
3). Angelescu D. loan
4). Stefanescu Anton
5). Panaitescu Stefan
6). Dumitrescu Alecu
7). Macri Alexandru
8). Holtman L.
9). Grindeanu V.
10). Fagarasanu N.
11). Talangescu M.
.

12). Alexandrescu Al. G.

13). Gogulescu Al.

? hilie 1868 _
9 (,,imitbrie 1868

99 Noembrie 1868
1:: A o!oisi

31 tulle

1884 --

/S,,,9.

1
.":1/!;g;Li
1
briT8 198;97

1889

rSI:=1,1t 1891.
3 Septembrie 18:9!
13 Septembrie 1892

-13 Septembrie PO?,

12 !anomie 1894.
8 Decembrie 18.9.1
2 Aprilie 1894
ra nuarie 1894 -=

13 Miertie1895.

13
14
1
1

99

31mlie 1893

tunic

-1895

Decembrie 1893

Decembrie 186,5

Noembrie 1896.

1) Dupa datele servieiulut personalului din Directiunea 0-la a Inchisorilor.

www.dacoromanica.ro

46

14). Donescu I.
15). Titus Cararogne
16). Donescu I.
17). Cavaroc I. T.
18). Donescu Ion
19). Teodorescu Ion
20). Popescu D.
21). Vasilescu Gh.
22). Stanescu Mih.
23). Teodorescu Ion
24). Teofanide D.
25). Dutescu Victor
26). Mihail Gheorghe

27). Coroiu Petre

28). Cristescu Al.
29). Stanescu Mihail
30). Martian Gh.
31). A ntonescu Em.
32). lonescu Nic. Maior

33). Panaidor D.

25 Noembrie 1896
27 Februarie 1901

Septum& tie 1906

15

4 Margie 1910

.10 Octombrie 1910

9 Decembrie

1910

5 Februarie 1916
18 lanuarie 1917
22 Decembrie 1918

11 Februarie 1919
11 Februarie 1919
29 Decembrie 1919
29 Deeekbrie 1 19

Octombrie 1920

1 Octombrie 1920
Septembrie 1923

1 August 1924

Octombrie 1025
1 Octombrie 19 5
(Director ajutor)
1

1 Aprilie

1926

6 Octontbrie 1927

(Director delegat)
12 Decembrie 1927
(Director detegat)
1

Margie 1928

ebruarie 1929
Februarie 1929
(Director delegall

15

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro