Drept administrativ

Caracteristici generale
Defintie:
Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public care cuprinde normele juridice ce
reglementeaza raporturile sociale referitoare la organizarea si actvitatea administratiei publice
precum si raporturile administratiei publice cu particularii atunci cand aceste raporturi privesc
prerogativele subiectelor de drept public.
Sub incidenta normelor de drept administrativ intra doua categorii de raporturi sociale:
1. Cele ce privesc aplicarea legii si prestarea de servicii in limitele legii;
2. Cele care privesc solutionarea litigiilor dintre autoritatile administriei publice si cei vatamati in
drepturile si interesele lor legitime;
Obiectul dreptului administrative cuprinde studiul urmatoarelor elemente:

Organizarea administratiei publice;

Activitatea administrativa
Raspunderea administrativa
Contenciosul administrativ
Dreptul administrativ si stiinta administratiei sunt doua dispcipline autonome dar
interdependente , deoarece ambele au ca obiect de cercetare administratia publica.
Stiinta dreptului administrativ are in vedere analiza normelor juridice aplicabile in
activitatea administratiei publice. Stiinta administratiei cerceteaza aspectele tehnice, economice,
sociologice ale activitatii administratiei publice.
Intra in sfera de cercetare a stiintei administratiei:

Principiile de functionare a administratiei publice

Personalul administrativ
Formele concrete de activitate a administratiei publice
Analiza si combaterea unor fenomene negative ce afecteaza activitatea administratiei (birocratia,
coruptia,formalismul excesiv)

Notiuni fundamentale in material dreptului administrative:

ADMINISTRATIA PUBLICA
Este un concept integrator care acopera activitatea administratiei publice locale. Avand in
vedere functiile publice specifice pe care le indeplineste, administratia publica poate fi activa
(cand executa legea sau ia o masura de utilitate publica), consultativa (cand da avize organelor
administrative in care functioneaza), deliberativa-(cand un organ collegial ia decizii care obliga
administratia activa), jurisdictionala ( cand solutioneaza litigii generate de administratie dupa o
procedura quasi-judecatoreasca, (ex:Comisia judeteana de fond funciar ).
Se pot identifica doua sensuri ale notiunii de administratie publica:

1. In sens material- reprezinta totalitatea actiunilor in baza carora se realizeaza activitatea de

organizare a legii urmarindu-se satisfacerea interesului public prin asigurarea bunei functionari a
serviciilor publice si prin executarea unor prestatii catre particulari.
Conceptul de executarea legii este unul complex ce cuprinde atat pregatirea executarii si
executarea propriu-zisa cat si prin emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara sau
similara legii.
Administratia publica se realizeaza in regim de putere publica prin intermediul
prerogativelor acordate de constitutie si legi , care fac sa prevaleze interesul public general atunci
cand este in conflict cu interesul particular.
2. In sens organic- administratia publica desemneaza ansamblul de autoritati publice ce in regim
de putere publica aduc la indeplinire legile sau presteaza servicii publice.

Sfera autoritatilor ce alcatuiesc administratia publica:

I.

II.

AUTORITATI DE NATURA STATALA:

a) Sefii executivului (presedintele si prim-ministrul)
b) Ministerele si alte organe de specialitate subordinate guvernului
c) Organele centrale de specialitate care nu sunt subordonate guvernului(autoritati ale
administratiei central autonome):SRI,BNR , Consiliul supreme de aparare a tarii
d) Institutii bugetare
e) Regii autonome
f) Societatile comerciale subordonate ministerelor si autoritatii administratiei centrale autonome
g) Prefectul
h) Serviciile publice deconcentrate conduse de prefect

AUTORITATI AUTONOME LOCALE

a) Autoritati deliberative- consiliul local, consiliul judetean, consiliul general al Municipiului
Bucuresti, consiliile locale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti.
2

b) Autoritati executive- primariile comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor, Municipiului

Bucuresti si presedintele Consiuliului judetean.
c) Organism prestatoare de servicii publice si de utilitate publica, de interes local sau judetean :
Institutii publice si servicii publice de interes local sau judetean.
Societati locale comerciale.
Regii autonome
Asociatii de dezvoltare intercomunitara
Asociatii ,fundatii,federatii recunoscute ca fiind de utilitate publica
Operatori de servicii comunitare de utilitati publice locale sau judetene.
*Organele deliberative adopta acte normative iar organelle executive emit dispozitii.
Autoritatile administratiei publice sunt acele autoritati publice care rezolva in mod
concret problemele ce apar in viata sociala la nivel national si local si adopta masurile operative
pentru satisfacerea unor nevoi sociale .
Constitutia prevede in Titlul III, capitolul V, administratia publica . Sfera autoritatilor
administratiei publice nu se limiteaza doar la organelle prevazute in acest capitol si cuprinde si
alte autoritati care se regasesc in capitolele titlului III (presedintele si guvernul). Prin urmare in
actuala arhitectura constitutional , categoria autoritatilor administratiei publice intra in sfera mai
larga a autoritatilor publice alaturi de autoritatile legiuitoare si autoritatile judecatoresti.
Notiunea de institutie publica are in vedere structurile subordonate aflate sub
autoritatea sau in coordonarea unor autoritati ale administratiei publice . Institutiile publice pot
fi de interes national sau de interes local , dupa cum serviciul public pe care il presteaza serveste
colectivitatea nationala sau locala.
Notiunea de putere publica desemneaza drepturile speciale de care dispune orice
autoritate a administratiei publice in vederea exercitarii atributiilor si pentru satisfacerea
interesului public . In caz de conflict interesul public se impune mereu fata de interesul privat.
Regimul de putere publica nu exclude posibilitatea celor administrati de a actiona in justitie
impotriva vatamarilor aduse prin actele administratiei publice prin intermediul contenciosului
administrative.
Notiunea de serviciu public reprezinta activitatea organizata sau autorizata de o
autoritate a administratiei publice pentru satisfacerea unor necesitati de interes public.
Caracteristicile serviciului public:
Nevoile acestor servicii sunt satisfacute din bugetul administratiei locale/central
Actele juridice indeplinite de agentii serviciului sunt acte administrative iar agentii sunt supusi
ierarhiei administrative
Serviciul public are o functiune regulate si continua
Desfasoara o activitate specializata
3

 Poate fi organizata atat la nivel national cat si local

Serviciul public este oferit in mod egal si uneori gratuit

Puterea discretionara- reprezinta acea marja de actiune lasata la libera apreciere a

unei autoritati astfel ca in vederea atingerii scopului prevazut de legiuitor sa poata recurge la
orice mijloc de actiune in limitele competentei sale . Dincolo de aceste limite, autoritatea
respectiva va actiona cu exces de putere ce poate fi cenzurat de instanta de judecata prin
intermediul institutiei contenciosului administrativ.
Potrivit legii contenciosului administrative prin exces de putere se intelege executarea
dreptului de apreciere al autoritatii publice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de
lege sau prin incalcarea drepturilor sau libertatilor cetatenilor.

IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

Izvorul de drept administrative este forma specifica de exprimare a normei de drept
administrativ care nasc , modifica sau sting raporturile de drept administrativ.
Principiul legalitatii administratiei publice impune ca normele privitoare la organizarea si
activitatea administratiei publice sa provina de la autoritatile puterii legiuitoare. In activitatea de
executare a legii , autoritatile administratiei publice au posibilitatea sa emita propriile acte
normative. Aceste acte normative trebuie intotdeauna sa fie subordonate constitutiei si legii, fiind
emise in baza si in executarea legii.

Izvoare scrise de drept administrative:

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

Constitutia
Legile constitutionale ,organice si ordinare
Decretele de lege ale fostului consiliu de stat
Actele administatiei centrale de specialitate(instructiuni, ordine, precizari, rapoarte)
Ordinul prefectului
Hotararile Consiliului judetean sau local
Dispozitiile presedintelui Consiliului judetean sau ale primarului

Raportul de drept administrativ

Raportul juridic administrativ este acel raport social reglementat de normele dreptului
administrative care intervine in cadrul si pentru realizarea functiei executive a statului. El se
caracterizeaza prin:
1. Unul dintre subiecte este intotdeauna purtator al autoritatii publice
2. Este un raport de putere care apare in afara relatiilor sociale.
Tipuri de raporturi in functie de formarea lor:
1. Raporturi in cadrul administratiei publice
2. Raporturi intre un subiect ce apartine administratiei publice si unul din afara acestui sistem.
In cadrul fiecarei categorii sunt trei subcategorii de raporturi: de subordonare , de
colaborare si de participare.
Raportul de subordonare presupune ca unul dintre subiecte sa actioneze ca o autoritate
superioara avand dreptul de a conduce, a controla sau anula actele emise de organismul ierarhic
inferior.
Raportul de colaborare- subiectele se afla pe aceeasi pozitie (au scop comun)
Raportul de participare- subiectele sa participle la exercitarea unor atributii pe care
legea le da in competenta unui organ colegial.
A doua categorie de raporturi se manifesta in special prin intermediul raportului de
subordonare , in care subiectul investit cu prerogative de putere publica dispune de o pozitie
supraordonata fata de celalat subiect care trebuie sa indeplineasca masurile pravazute in actul
administrativ.