Curs 12.

Comer Internaional Liber

Prin Zon Economic Liber (ZEL) se definete o suprafa din teritoriul unui
stat, unde pot fi introduse mrfurile n vederea prelucrrii i a comercializrii lor, fr
aplicarea restriciilor tarifare i netarifare ale regimului vamal.
Scopurile de creare ale zonei economice libere:

atragerea capitalului i investiiilor strine

stimularea produciei destinate exportului

crearea noilor locuri de munc i valorificarea mai bun a potenialului uman

introducerea noilor tehnologii

atragerea productorilor unor mrfuri deficitare

concentrarea capitalului n anumite ramuri experimentale

Una dintre caracteristicile evoluiei economiei mondiale in ultimele decenii o
constituie integrarea crescnda a economiilor naionale. Aceasta se manifesta in primul rnd
prin expansiunea mai rapida a schimburilor comerciale dect creterea produciei pe plan
mondial, in paralel cu intensificarea fluxurilor monetar-valutare internaionale.
Unul dintre obiectivele tranziiei la economia de pia a devenit realizarea unei
economii deschise, cu o inserie activa pe plan mondial, menita sa sprijine transformrile
economice interne. In aceasta evoluie complexa si uneori contradictorie, de regionalizare si
internaionalizare a economiilor, zonele economice libere (ZEL) reprezint o structura aparte
pe linia favorizrii inseriei in economia mondiala. Prin multitudinea opera iunilor economice
realizate in regim liber, circumscris la o anumita zona, ZEL sunt considerate cel mai
promitor instrument de parcurgere a etapelor integrrii economice, de la uniunea vamala la
uniunea economica si monetara. Procesul vast al integrrii economiilor contemporane este
nsoit de liberalizarea zonala a schimburilor economice, respectiv de libera circulaie a
bunurilor, a capitalurilor si persoanelor. In consecina, integrarea poate influenta deschiderea
ctre exterior a fiecrei economii, ca si a tuturor tarilor in general. Interesul si importanta
atribuite ZEL se reflecta in faptul ca, in cadrul celor ase-apte grupri de state integrate
economic, regional sau continental, funcioneaz aproximativ 600 de zone economice libere si
108 uniuni vamale si zone de comer liber. Proliferarea considerabila si experien a realizata
intr-un mare numr de ZEL, ndrituiesc aprecierea ca prin efectele lor, ZEL pot sa constituie
nuclee ale integrrii economice si ale inseriei eficiente in sistemul relaiilor internaionale.
Pentru Romania, crearea ZEL reprezint si un suport tehnic, economico-financiar si
uman al transformrii si dezvoltrii economiei naionale in contextul noilor tendine pe plan
european si mondial.

Definirea conceptului
1

In teoria economica, definirea notiunii de zona economica libera se incadreaza in

dezbaterea generala asupra eficientei actiunilor puterilor publice. Astfel, numeroase cercetari
asupra mecanismelor institutionale au sustinut cu argumente, ce s-au dovedit adecvate
realitatilor economice, necesitatea reducerii interventiei statului prin inlaturarea unor
reglementari rigide, diminuarea impozitelor si a taxelor vamale pentru anumite activitati.
In consecinta, dincolo de unele circumscrieri ce surprind forma concreta de realizare a
acestui obiectiv, notiunea de zona economica libera defineste separarea localizata geografic a
activitatilor reglementate de cele nereglementate si care beneficiaza de anumite facilitati,
inclusiv de ordin fiscal si vamal.
Concret, prin zona economica libera se desemneaza un port liber, depozit liber,
aeroport liber, aflate pe teritoriul unei tari sau in zona de frontiera a doua sau mai multe
state, in care sunt eliminate o serie de taxe si restrictii vamale obisnuite altfel. In principiu,
este vorba de unul si acelasi fenomen - formarea de enclave create special, in care agentii
economici au anumite scutiri de taxe. Apreciem ca denumirile de mai sus pot fi grupate sub
titulatura generica de zone economice libere (ZEL), unde marfurile care intra sufera
transformari care le modifica esenta, fiind create noi valori. ZEL este diferita de uniunea
vamala in care marfurile aflate in tranzit sunt scutite doar de taxele vamale si de zona de
comert liber in care marfurile circula liber in conditii stabilite prin acorduri interstatale. Prin
urmare, ZEL reprezinta cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive, pe teritoriul
careia se pot desfasura activitati complexe, atat comerciale, cat si de prelucrare, stimulate de
accesul marfurilor in sistem liberalizat, pe baza unor reglementari precizate prin legi si acte
normative. Deci, scopul crearii ZEL trebuie sa fie acela de a favoriza dezvoltarea si integrarea
economica in zonele respective.
De unde s-a plecat
Cartagina, primul port liber la Marea Mediterana, este mentionat inca din anul 814, inainte de
nasterea lui Hristos. Zone libere comerciale au existat in China, Grecia si Roma antica.
Aproape 70 de orase din nordul Europei, aflate la incrucisarea unor importante drumuri
comerciale, se bucurau de statutul de oras liber pentru comertul cu marfuri inca din secolul al
XIII-lea, toate fiind cuprinse in asa-numita Liga Hanseatica.
Primele porturi libere italiene au fost Toscana (1547) si Livorno (1696). Secolele al
XVIII-lea si al XIX-lea cunosc o adevarata proliferare de porturi libere: Gibraltar (1704),
Civita Vecchia (1732), Bangkok (1782), Singapore (1819), Hong Kong (1842, dupa alte surse
1860), Macao (1849), Copenhaga (1894). Cele mai multe zone libere au fost realizate insa in
secolul al XX-lea, cand sunt incheiate si primele acorduri de comert liber intre state. Regimul
de zona libera in porturile romanesti are o veche traditie. In tara noastra, domnitorul Moldovei
Mihail Sturdza decreteaza, in anul 1834, orasul Galati - porto franco (port liber), iar
domnitorul Munteniei, Alexandru Ghica - Braila - porto franco, in anul 1836. Dupa opinia
prof. Toma Georgescu, legalizarea primelor zone libere in porturile mentionate a avut ca scop,
in primul rand, facilitarea aprovizionarii din aceste porturi si din orasele respective, precum si
dezvoltarea comertului, care ramasese in urma din cauza ocupatiei turcesti pana la pacea de la
Adrianopol (1829). Pentru cunoasterea avantajelor oferite de zona libera Braila, la 19
februarie 1866 s-a adresat o nota Consulatului Greciei, in care se subliniau facilitatile
respectivei zone libere, oferite comerciantilor greci care doreau sa faca afaceri aici. Datorita
faptului ca veniturile vamilor oraselor respective scazusera simtitor, in 1874 cele doua porturi
libere au fost desfiintate prin legea vamala votata in acel an, iar drept compensare a
desfiintarii acestora s-a hotarat infiintarea unor antrepozite vamale. Dar dispozitiile legii din
1874 nu s-au putut aplica imediat, cele doua porturi libere continuand sa functioneze cu acest
2

statut pana in anul 1883. Importanta economica a zonelor libere Braila si Galati s-a redus
treptat, ca urmare a presiunilor con- tinue exercitate de Germania si Austro-Ungaria, care
obtinusera, prin conventii speciale, liberalizarea expor- tului marfurilor lor pe intreg teritoriul
romanesc, in dauna marfurilor provenite din Anglia si de la aliatii acesteia, intre care si
Turcia.
Intre anii 1870-1931 a functionat in regim de zona libera portul Sulina, ceea ce a
permis tranzitarea unor cantitati sporite de marfuri pe Dunare, din Europa Centrala catre tari
din Orientul Apropiat si Mijlociu. In 1910 s-a votat de catre Senat un proiect de lege pentru
incurajarea industriei nationale, care prevedea si infiintarea de teritorii libere in porturile
Braila, Galati si Constanta, pentru a inlesni conditionarea marfurilor aduse din exterior spre a
fi apoi reexportate si, in parte, introduse in tara, precum si pentru a transforma materii prime
care sa fie apoi reexportate. In proiectul de lege se prevedea si crearea de fabrici in teritoriile
libere, aceste fabrici fiind considerate a fi in afara teritoriului national. Proiectul de lege nu s-a
mai supus votului in Camera Deputatilor, asa ca nu i s-a dat curs.
In 1929, a fost votata de ambele Camere ale parlamentului roman Legea pentru zone
libere, ale carei 29 de articole pot fi considerate actuale chiar si azi, cand este valabila si se
aplica in acest sens Legea nr. 84/1992, pentru care Agentia Zonelor Libere din cadrul
Ministerului Transporturilor a elaborat o Metodologie privind intocmirea documentatiei
pentru aprobarea regimului de zona libera. Un regulament de exploatare a zonelor libere
fusese elaborat inca din 1931 de oficialitatile romanesti, dupa modelul celui existent pentru
zonele libere italiene Triest si Genova; acest regulament facea referiri la urmatoarele avantaje
ale ZEL: reexportarea marfurilor straine fara restrictii vamale; conditionarea marfurilor prin
schimbarea ambalajului, formei, calitatii, culorii; scutirea de taxe vamale a produselor
fabricate aici din materiile prime si semifabricatele aduse din strainatate; depozitarea fara
limita de timp a unor marfuri in antrepozitele respective. In prezent, se aplica metodologia
pentru concesionarea de terenuri si constructii in zonele libere.
Teoriile ZEL
Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri si servicii, la
crearea, dar si la devierea de comert, la liberalizarea schimburilor de marfuri si servicii,
deosebindu-se net de zonele de comert liber, in care sunt eliminate treptat obstacolele tarifare
si netarifare existente in relatiile comerciale dintre tarile respective. ZEL influenteaza alocarea
resurselor si rezultatele activitatii economice in regiunea in care se afla. Teoria comertului
international demonstreaza ca eliminarea barierelor vamale din cadrul ZEL conduce la
cresterea schimburilor si specializarea in productie, care au drept consecinta prosperitatea
colectivitatii respective. Aceasta situatie este ilustrata prin modelul comercial propus in mod
independent de doi specialisti in economie, al caror nume il poarta modelul: Heckscher-Ohlin.
Profesorul canadian Herbert G. Grubel apreciaza ca, din pacate, crearea ZEL atrage dupa sine
efecte care conduc la modificarea modelului amintit. Reducerea barierelor vamale conduce,
de regula, la investitii in zona libera, dar si la costuri de productie suplimentare, din cauza
distantelor fata de pietele de aprovizionare si desfacere. Crearea ZEL este, in general, un
factor de prosperitate si de redresare economica regionala, prin efectele dinamice si pozitive
pe care le antreneaza pe plan economic si social. Unii analisti au observat ca ZEL tind sa
atraga activitati industriale ce necesita utilizarea intensiva a resurselor umane numai pentru
anumite operatiuni (de ex. montarea de piese si subansamble), ceea ce nu contribuie la
intarirea legaturilor intersectoriale, element indispensabil oricarei industrializari eficiente;
deci ZEL nu constituie decat un element putin semnificativ pentru politica de industrializare.
Pentru tarile mici, in curs de dezvoltare, in care piata interna este foarte redusa pentru a
3

alimenta o industrie integrata si diversificata, considerentul major al crearii ZEL ar putea fi

numarul mai mare de locuri de munca.
Definitii si criterii luate in considerare
dupa tipul operatiunilor executate:
a) teritorii libere, ale caror functii se limiteaza la operatiunile de pastrare, sortare,
impachetare, transbordare, fara o prelucrare suplimentara a marfurilor;
b) zone in care se desfasoara si o activitate productiva, de prelucrare primara sau
secundara a marfurilor depozitate, ceea ce permite asa-numita atragere activa a capitalului
strain;
dupa influenta (reciproca), la nivelul economiei nationale respective:
a) zona inchisa, in care activitatile desfasurate nu influenteaza economia tarii aflate in
apropiere;
b) zona deschisa sau integrata, care intretine legaturi economice directe si reciproce cu
statul pe teritoriul caruia se afla;
dupa modul de administrare:
a) de catre organele locale ale puterii de stat abilitate in acest scop (cea mai mare parte
a ZEL);
b) administrate de statul respectiv;
dupa particularitatile organizatorice:
a) zone libere de taxe vamale;
b) zone de comert liber:
c) zone economice libere;
dupa natura si importanta facilitatilor acordate sau dupa regimul fiscal:
a) zone libere - reprezinta enclave intr-un teritoriu vamal national, in care marfurile
intra fara formalitati vamale; free shop-urile din aeroporturi sunt considerate de asemenea
zone libere;
b) zone bancare libere - banci, care, in contextul pietei eurodevizelor, sunt scutite de
obligatia rezervei legale minime a depozitelor in valuta;
c) zone libere de asigurari, caracterizate prin lipsa reglementarilor pentru anumite
tipuri de asigurari, de pilda cele pentru riscuri speciale;
locul de amplasare, in:
a) porturi (fluviale sau maritime);
b) aeroporturi;
c) alte locuri;
dimensiunea suprafetei ocupate in ha;
marimea suprafetei acoperite de stocare, in metri patrati. Iata cateva exemple: 11.500
mp - Curaao, in Antilele Olandeze; 14.900 mp - Monrovia, in Liberia; 30.000 mp - portul
liber Mina Sulman in Bahrein (45.000 mp suprafata de depozitare sub cerul liber); 84.000 mp
- Singapore (121.000 mp sub cerul liber);
zona de integrare economica aflata in apropiere:
a) zona europeana, care cuprinde sase mari ZEL cunoscute: aeroportul Larnaca din ins.
Cipru; Gibraltar; Grecia; ins. Man - Marea Britanie; Shannon, Irlanda si Elvetia; procesele
economice si politice din ultimele doua decenii au generat incercarea de creare a unor noi
4

ZEL in zona central-europeana (Polonia, Ungaria, Slovacia) si est-europeana (Romania,

Iugoslavia, Bulgaria);
b) zona asiatica, ce cuprinde sapte mari ZEL, primele trei apartinand lumii arabe
(portul Mina Sulman, in Bahrein; Jebel Ali Free Zone Authority din Emiratele Arabe Unite si
golful Aquaba, din Iordania), iar celelalte patru, sud-estului asiatic (Hong Kong, Macao, ins.
Filipine si Singapore). Un reviriment il inregistreaza in acesti ani China continentala, cu 19
ZEL (5 zone economice speciale si 14 orase de coasta declarate zone libere deschise), iar
ins. Taiwan poseda o zona libera specializata in cercetare-dezvoltare;
c) zona americana, care poseda cinci ZEL (Curaao, plus Aeroportul Printesa Beatrix,
din ins. Antilele Olandeze; Bahama Mare din ins. Bahamas; Freeport din ins. Bermude;
Panama si Costa Rica);
d) zona africana cel mai important exemplu fiind aici Monrovia, capitala Liberiei.
In Asia de Sud-Est sunt recunoscute ca ZEL ins. Filipine care poseda la Bataan cea mai
intinsa zona libera din lume (1.300 ha) si Singapore - pentru operatiuni de pastrare a
marfurilor; ambele ZEL sunt dotate cu antrepozite pentru stocarea de lunga durata a
produselor. In Japonia, exista o singura ZEL tipica, in ins. Okinawa.
Avantajele si eficienta zonelor economice libere
Dintre obiectivele strategice ale ZEL in ansamblul economiei nationale (economiei tariigazda) sunt mentionate de regula:
a) atragerea de capital si investitori straini;
b) cresterea volumului de marfuri exportate si a calitatii acestora;
c) valorificarea mai buna a potentialului uman si absorbtia somajului prin crearea de
noi locuri de munca;
d) introducerea de noi tehnologii, perfectionate si competitive;
e) atragerea producatorilor unor marfuri deficitare pe piata mondiala;
f) valorificarea mai buna a potentialului geografic si economic al zonei;
g) realizarea unui impact favorabil asupra economiei nationale (a tarii-gazda) si
regionale. Cel mai important avantaj al activitatilor desfasurate consta in scutirea de impozit
pe venitul obtinut din operatiunile desfasurate in interiorul ZEL. Perioada minima este de 5
ani, iar cea maxima, de 20 de ani, pentru care se acorda scutiri de impozit. De asemenea, se
mai practica reducerile asupra impozitului pe venit, reducerea totala sau partiala de la
impozitare a beneficiilor reinvestite (de regula, pe 5 ani), iar investitorii straini sunt scutiti de
plata impozitului pe proprietate, a impozitului pe circulatie.
Alte avantaje importante oferite de ZEL constau in: importul de marfuri cu scutire de
taxa vamala, anularea controlului asupra preturilor, angajarea libera a fortei de munca,
oferirea unor avantaje suplimentare privind marimea chiriei solicitate, stabilirea termenelor de
plata.
Eficienta economica a ZEL consta in cresteri valorice si in volum ale activitatilor
economice, introducerea unor tehnologii moderne, dezvoltarea operatiunilor de import-export,
producerea unor marfuri in conditii mai avantajoase. ZEL permit formalitati administrative
reduse, costuri reduse pentru depozitare, absenta contingentarilor la export si import, absenta
controlului asupra schimburilor valutare, precum si a unor imobilizari de capital in taxe
vamale, repatrierea profiturilor.

Conceptul de zon economic liber

O zon de liber schimb este un ansamblu geografic i economic n care nu exist nici
un obstacol al schimburilor de mrfuri i servicii, nici taxe vamale, nici obstacole tarifare.
Formarea unei zone de liber schimb poate s fie considerat ca un prim pas spre unificarea
economic a regiunii respective.
Prin zon economic liber se desemneaz un port liber, un depozit liber, un
aeroport liber, aflate pe teritoriul unei ri sau n zona de frontier a dou sau mai multe state,
n care sunt eliminate o serie de taxe i restricii vamale.
Din punct de vedere al macroeconomiei, zona liber reprezint un port, aeroport sau
o parte din teritoriul naional n care comerul este liberalizat prin desfiinarea oricror
restricii cantitative sau taxe vamale. Din punct de vedere juridic zona de comer liber este o
form caracteristic de integrare economic ce se concretizeaz prin acordul dintre statele
membre de a nltura diversele bariere tarifare i netarifare din calea tuturor sau numai a unor
produse care fac obiectul schimburilor comerciale reciproce.
Unii specialiti subliniaz c zona liber este cea mai complet form a regimurilor
vamale suspensive, o enclav a teritoriului unei ri, unde mrfurile au acces liber, sunt scutite
de taxe de import-export i unde exist o serie de faciliti, cum ar fi regimul liberal asupra
profitului realizat.
Art. 1, Legea cu privire la zonele economice libere nr. 440/2001 prevede c zonele
economice libere (zonele antreprenoriatului liber), sunt pri ale teritoriului vamal al R.M.,
separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, n care pentru
investitorii autohtoni i strini sunt permise, n regim preferenial, anumite genuri ale
activitii de ntreprinztor.
n concluzie, putem spune c zona economic liber (ZEL) este o regiune geografic,
aparinnd uneia sau mai multor ri, n care relaiile economice se dezvolt fr nici un fel de
ngrdiri din partea statului respectiv. Crearea ZEL este realizat cu scopul de a favoriza
dezvoltarea i integrarea economic n zona respectiv. Aceste zone mai sunt denumite i
zone de comer liber, de iniiativ liber, de prelucrare a produselor de export, zon fr taxe
vamale, zon liber industrial.
n afara ZEL propriu-zise, a devenit frecvent i crearea unor zone comerciale libere,
numite fie zone economice speciale (ca n China), zone libere deschise (idem), fie zone
economice internaionale (cum ar fi cea propus de Suedia ntre Marea Nordului i Marea
Neagr), unele dintre ele ntinzndu-se pe regiuni continentale, cum ar fi zonele propuse
pentru statele din CSI, statele central-europene, zona panamerican sau asiatic ale liberului
schimb.
Scurt istoric al zonelor libere. nc de demult zonele libere erau cunoscute sub
denumirea de porturi libere, dar originea lor nu este bine datat. Primul port liber la Marea
6

Mediteran, Cartagina, este menionat nc din anul 814 .e.n. Zone libere comerciale au
existat n China, Grecia, Roma Antic, zona Mediteranei, coasta de vest a Africii i a Feniciei.
Aproape 70 de orae din nordul Europei, aflate la ncruciarea unor importante
drumuri comerciale, se bucurau de statutul de ora liber pentru comerul cu mrfuri nc din
sec. XIII, toate fiind cuprinse n Liga Hanseatic.
Primele porturi libere italiene au fost Toscana (1547) i Livorno (1696). Sec. XVIII i
XIX cunosc o adevrat proliferare de porturi libere: Gibraltar (1704), Civita Vecchia (1732),
Bangkok (1782), Singapore (1819), Hong Kong (1842), Macao (1849). n Frana, Marsilia
este declarat porto-franco n timpul lui Ludovic al XIV-lea (1669), iar n 1860 este declarat
zon liber Haute-Savoie. La sfritul sec. XIX Italia declar Genova zon liber, Danemarca
Copenhaga, iar Grecia Salonicul.
Cele mai multe zone libere au fost realizate n sec. XX, cnd sunt ncheiate i primele
acorduri de comer liber ntre state.
Regimul de zon liber n porturile romneti are o veche tradiie. Se atest n 1834
oraul Galai port liber, n 1866 oraul Brila zon liber, iar ntre 1870 i 1931 a
funcionat n regim de zon liber portul Sulina.
Scopul nfiinrii zonelor libere era de a favoriza dezvoltarea economiei prin atragerea
investiiilor de capital strin i de a dezvolta un sector de producie orientat spre export.
Un regulament de exploatare a zonelor libere este cel pentru zonele italiene Trieste i
Genova. Acest regulament face referire la urmtoarele avantaje ale ZEL:

Reexportarea mrfurilor strine fr restricii vamale;

Condiionarea mrfurilor prin schimbarea ambalajului, formei, calitii, culorii;

Scutirea de taxe vamale a produselor fabricate aici din materii prime sau semifabricate
aduse din strintate;

Depozitarea fr limit de timp a unor mrfuri n antrepozitele respective.

Conceptul de zon liber
Zona liber reprezint cea mai complex form a regimurilor vamale
suspensive. Conceptul de ZEL este un instrument politic util pentru rile ce intenioneaz s
dezvolte un sector de producie orientat spre export, dar care nu au capacitatea administrativ
i tehnic necesar pentru a dezvolta un sistem naional care s permit exportatorilor
importul liber de taxe, a echipamentelor i materialelor.

n practica internaional, facilitilor de natur vamal le sunt asociate facilitile de

natur fiscal. Accesul liber al mrfurilor n zon, coroborat cu regimul mai liberal al
impozitelor asupra profitului realizat n zon, reprezint premise favorabile atragerii de capital
strin n zona liber. Acestea sunt condiii necesare stimulrii investiiilor strine, nu ns i
suficiente. Pentru asigurarea succesului, pe lng facilitile acordate zonei libere, trebuie s
existe condiii avantajoase combinrii capitalului cu ceilali factori de producie (for de
munc, materii prime), precum i o infrastructur corespunztoare.
Experiena zonelor libere la nivel mondial a demonstrat c un element care frneaz
lansarea i, ulterior, dezvoltarea lor este deplasarea exagerat a profitului spre activitatea de
depozitare, n defavoarea activitilor de prelucrare industrial, orientate spre
export. Prezentarea ZEL ca depozite glorificate se dovedete un deserviciu alturi de
frapanta similitudine a avantajelor comerciale i financiare oferite:

Scutiri de taxe vamale la accesul produselor de import n zon, cu condiia reexportrii

acestora sau a produselor rezultate din prelucrarea n afara teritoriului vamal naional, a
reducerii sau scutirii de impozite pe perioada de determinare;
Concesii tarifare la prestrile de servicii i acordarea de asisten financiar.
Se consider c au supravieuit numai acele zone care, pe baza avantajelor iniiale
oferite, s-au orientat cu consecven spre dezvoltarea activitilor de prelucrare pentru export.
Pe de alt parte, zonele libere industriale s-au dovedit viabile numai n msura n care
serviciile oferite prin structura organizatoric existent au fost meninute prin calitate,
operativitate i selectivitate la nivelul de cretere a cerinelor utilizatorilor acestor zone.
Conceptul de zon liber a fost modificat i ajustat n multe moduri. Promovarea
comerului a determinat ntotdeauna crearea unui cadru fizic sigur i a unui set de legi i
reguli pentru tranzacionarea afacerilor. Fr acestea, costul i riscurile ar face comerul
nefavorabil. Din punct de vedere comercial sporirea regulamentelor prezint att avantaje,
ct i dezavantaje:

mbuntirea comunicaiilor;

Noile forme de organizaii de afaceri faciliteaz creterea comerului prin reducerea

incertitudinii n tranzacii;

Regulamentele comerciale i taxele pe importuri, pe de alt parte, au un impact

negativ asupra comerului.
Principalele caracteristici ale ZEL
Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri i servicii, la
crearea, dar i la devierea de comer, la liberalizarea schimburilor de mrfuri i
servicii. Principalele caracteristici ale ZEL sunt:
8

Amplasamentul zonei libere;

Statutul juridic i legislaia din cadrul ei;

Obiectul de lucru;

Activitatea;

Administrarea.
Amplasamentul sau aezarea geografic este principalul factor care determin apariia
i dezvoltarea unei ZEL. Amplasamentul zonei este, de regul, restrns la o suprafa de teren,
limitat de frontiere naturale sau artificiale i situat n apropierea sau n interiorul unei ci de
transport (port maritim sau fluvial, aeroport, cale ferat), prin care se tranziteaz un volum
mare de mrfuri de export i import. Panama i Hong Kong sunt exemple aproape perfecte ale
unei situaii ideale pentru comoditatea transporturilor i comunicaiilor. Chiar i Elveia, care
aproape n ntregul ei este o zon liber, dei nu are ieire la mare, posed n schimb mijloace
de transport i comunicare excelente, terestre i aeriene.
Statutul juridic al zonei este reglementat prin legi i diferite acte normative, care
permit accesul mrfurilor n regim vamal liberalizat i fr restricii de cantitate, cu condiia
ca acestea s nu fie prohibite de legislaia rii respective. Abordarea legislaiei i coninutul
Legii cu privire la zonele economice libere nr. 440/2001 depinde de obiectivele ei i de
gruparea responsabil cu iniierea i dezvoltarea zonei.
n general, scopul legii este de a asigura nfiinarea, controlul i conducerea zonelor
libere i problemele legate de acestea. Legea desemneaz un administrator cu
responsabilitate integral asupra zonei libere. Aceast lege nu trebuie s specifice detaliat
toate tipurile de activiti ce se pot desfura n zona liber. Se va acorda o libertate de aciune
mare autoritii pertinente. Totui, ea poate conine unele criterii de evaluare a proiectelor.
Toi operatorii din zon vor primi licene (autorizaii) din partea autoritii zonei libere.
Obiectul de lucru al zonei l constituie mrfurile care port fi introduse n cadrul
acesteia, n special reexportul, n scopul unor prelucrri din care s rezulte alte mrfuri pentru
export.
Activitatea n cadrul zonei include o gam variat de operaiuni la care sunt supuse
mrfurile.Cele mai frecvente activiti ntreprinse sunt:

Activiti de restaurare a mrfii:

Cntrire

Sortare

Asamblare(combinare)

Ambalare

Depozitare

Activiti industriale:

Prelucrare (activ sau pasiv)

Fabricare

Producie

Transformare

Activiti comerciale (marcare i comercializare)

Activiti de cercetare i transfer de tehnologie

Operaiuni de tranzit i reexport.

Administrarea activitii zonei revine, de regul, unui organ specializat
administraia (Autoritatea) ZEL, pe baza unor norme de funcionare emise n baza legislaiei
specifice instituite de autoritile rii de reedin. n cazul unor ri n care funcioneaz mai
multe zone libere, exist un organism naional cu rol de autoritate pentru fiecare zon
aparte. Formele organizatorice ale autoritilor sunt relativ diversificate ca, de altfel, i
competenele lor.
Diferite agenii guvernamentale, cele mai importante fiind administraiile vamale,
Ministerul i/sau Agenia responsabil de dezvoltarea ZEL, organizaia responsabil cu
planificarea fizic i controlul mediului nconjurtor au rolul de a promova i controla
promovarea i dezvoltarea ZEL.Sunt folosite diferite formule i aranjamente pentru a
cuprinde diferite agenii:

La Shannon n Irlanda, o corporaie guvernamental se ocup cu dezvoltarea ZEL i

evalueaz cererile investitorilor. Ministrul ce rspunde de acest lucru elibereaz licene pe
baza recomandrilor corporaiei. Vama opereaz independent. Municipalitatea rspunde de
planificarea fizic i controlul mediului nconjurtor. Cele trei organizaii coopereaz pe baze
legale i ca agenii independente.

n estul Asiei s-a nfiinat o agenie de administrare puternic, avnd cumulate

responsabilitile privitoare la licene, dezvoltarea i conducerea zonei.

10

Mexic sau Mauriius nu au o administraie oficial. n Mauriius investitorii solicit

statutul ZEL Ministrului Comerului i Industriei.
O administraie vamal eficient i relativ onest este important, astfel aceasta
asigur investitorilor lucrul independent. n alte cazuri, administraia zonei poate primi rolul
de supervizor al vmii sau chiar responsabilitatea acestuia. Administraia vamal poate fi
creat ca un compartiment al ZEL, dac este necesar. Vama poate fi implicat de la nceput n
realizarea proiectrii ZEL, inclusiv n ceea ce privete legislaia. Personalul vamal al zonei
trebuie s beneficieze de o pregtire special. Poziia lor tradiional este de a preveni
contrabanda sau importurile fr documente adecvate, n timp ce accentul n ZEL trebuie pus
pe rapiditatea micrii mrfurilor.

Zonele libere complexe

Zonele libere complexe reprezint cea mai complex form de organizare a ZELurilor i sunt inzestrate cu trsturi a mai multor tipuri de zone. Drept exemplu de astfel de
zone sunt zonele economice speciale din China.
Nivelul actual de dezvoltare a economiei mondiale condiioneaz apariia i
dezvoltarea zonelor economice libere internaionale. Aceste zone se deosebesc mult fa de
formele de integrare, cum sunt bunoar teritoriile de comer liber, uniunile vamale, pieele
comune, uniunile economice i politice. Zonele libere de frontier, ca instrument de cretere
economic, reprezint complexe economice spaiale noi, care cuprind in sine raioanele de
frontier a statelor; formele de administrare aici sunt determinate de colaborarea intre firmele
strine i de neamestecul statului. Zonele libere internaionale sunt definite de savani ca
teritorii naturale economice sau aliane naturale strategice. O alt denumire a lor este
triunghiul de cretere.

Tipuri speciale de zone economice

Zone offshore

Printre zonele economice libere ca tipuri specifice de zone se evideniaz grupa

zonelor libere de deservire, specializate in acordarea serviciilor diverse. Din aceast grup fac
parte zonele offshore i zonele tiinifice i / sau tehnologice. Deosebirea acestora de alte
11

zone libere const in faptul c firmele / intreprinderele nu au dreptul de a practica activiti de

producie ci doar activiti ce in de acordarea serviciilor (bancare, financiare, asigurri,
consulting).
Prin termenul de off-shore-hors rivage, limbajul de specialitate britanic desemneaz
teritoriul situat in larg, dincolo de rm. In limbajul economic american, prin off-shore
sunt denumite companiile / firmele care ii desfoar activitatea in afara teritoriului naional
al statului in care acestea sunt rezideni.
Cu alte cuvinte este vorba despre intreprinderi / firme care nu desfoar activiti
comerciale in ara in care au fost inregistrate i care, din punct de vedere al actelor comerciale
svarite, sunt considerate ca fiind firme / intreprinderi strine. O companie off-shore nu poate
realiza venituri in ara in care a fost inmatriculat. Teoretic, companii off-shore se pot infiina
in orice ar din lume, dar nu peste tot se pot obine avantaje fiscale.
O companie off-shore poate funciona sub condiii de impozitare favorabile, numai
dac este inregistrat intr-un paradis fiscal (termenul englez tax haven inseamn refugiu
fiscal, port fiscal ori paradis fiscal). Termenul de off-shore a aprut in SUA la sfaritul anilor
50 cu referine la instituiile financiare, care in scopul evitrii impozitelor se mutau cu totul
sau ii infiinau filiale in alte ri cu regim fiscal preferenial. Printre primele state care au
adoptat un astfel de regim fiscal, s-au numrat insuliele din Oceanul Atlantic, din apropierea
rmului de est al SUA (Bahamas, Insulele Britanice Virgine) i cele din Canalul Manicii, din
apropierea Marii Britanii (Sark, Jersey, Guernsey ).
Apariia paradisurilor fiscale a fost determinat in unele cazuri de lipsa resurselor
interne, compensat de autoritile locale prin asigurarea de faciliti fiscale firmelor i
instituiilor financiare interesate, in scopul atragerii lor in teritoriu. Care este scopul infiinrii
unei companii off-shore ?
Aceasta este unul dintre cele mai importante aspecte legate de infiinarea companiilor.
Exist un numr mare de obiective posibile, dar mai importante sunt: tranzacii comerciale in
strintate, investiii de capital, inregistrri de nave i aeronave, achiziionarea de proprieti,
formarea de companii holding, infiinarea de societi de asigurare, protecia bunurilor,
infiinarea de bnci, pentru a amplasa averea personal intr-un mediu sigur .a. Totui,
singurul i principalul scop de constituire a companiilor offshore in paradisurile fiscale este
maximizarea profitului prin orice mijloace legale, in spe prin diminuarea obligaiilor fiscale
in favoarea profitului, profitului reinvestit sau creterea de capital.
In paradisurile fiscale ori in zonele offshore, funcionarea companiilor /
intreprinderilor este susinut de un mecanism legislativ extrem de bine organizat, aceasta
insemnand c, in ara respectiv, legea asigur condiii de impozitare favorabile companiilor.
Care sunt avantajele oferite de un paradis fiscal unei companii offshore (unui
investitor)?
12

Acestea sunt urmtoarele:

fiscalitatea zero sau aproape zero. Aceasta inseamn c compania este scutit total sau
parial de la plata impozitelor pe profit. In mod normal, companiile offshore trebuie s
plteasc o tax de inregistrare anual;

anonimitatea sau confidenialitatea beneficiarului (proprietarului) i a rezultatelor

financiare ;

flexibilitatea i operativitatea in inmatricularea companiei; in majoritatea paradisurilor

fiscale, o nou companie offshore poate fi creat in 24 de ore, fr ca prezena proprietarului
s fie necesar;

absena controalelor i a restriciilor valutare, destul de des intalnite in economiile de

interior- de exemplu, in Republica Moldova tranzaciile interne se execut numai in moneda
naional, iar micrile valutare sunt strict supravegheate de Banca Naional.
In acelai rand au de catigat paradisurile fiscale. Companiile offshore asigur acestor
ri venituri substaniale. Pe de o parte, sunt create locuri de munc, deoarece necesit
existena unor firme de avocatur, instituii de stat de inregistrare, bnci inregistrate pe aceste
teritorii. Pe de alt parte, ca urmare a plii obligaiilor ctre stat (taxe de inmatriculare i
reinmatriculare) i impozite populaia autohton obine un venit considerabil. Ca urmare,
cresc salariile i veniturile populaiei, se ridic bunstarea ei. Se dezvolt infrastructura rii
conform standartelor moderne.
inand cont de faptul c companiile offshore sunt situate in ri mici din punct de
vedere geografic, cu o populaie numeric mic, turismul i serviciile diverse joac cel mai
important rol in economiile acestor ri.
In condiiile globalizrii relaiilor economice internaionale o larg rspandire a
cptat piaa valutar-financiar, prin creterea brusc a necesitilor in capital mobil.
Calculatoarele moderne i alte tehnologii informaionale au fcut posibil administrarea
centralizat a fluxurilor de capital in orice punct geografic. Apare necesitatea micrilor i
acumulrilor rapide aa-numiilor bani fierbini. In aceste condiii crearea centrelor bancare
off-shore a fost o reacie distinct a subiectelor la procesele de globalizare i meninerea
restriciilor legislaiilor naionale.
In zonele offshore proprietarii de capital minimizeaz cheltuielele i, in aa mod, pot
participa in proiecte mult mai riscante i puin mai profitabile. In paradisurile
fiscale companiile offshore au devenit un mare izvor de resurse financiare libere, aici fiind
concentrate 20-25% din capitalul mondial. Astfel, businessul offshore este un segment in
dezvoltare i destul de important pentru economia mondial. Offshore rmane a fi un
instrument important i in calea depirii nivelurilor diferite de dezvoltare economic. In
condiiile globalizrii relaiilor economice mondiale primele locuri sunt deinute de bncile
13

offshore, companiile de asigurri i de investiii, activele crora sunt formate din hartii de
valoare.
In prezent, in lume se numr circa 3 mil. de companii offshore. Circa 70% din total
se afl in rile in curs de dezvoltare, in special in rile insulare sau ri mici. Cele mai
multe zone offshore sunt situate in America Latin, urmat de Asia, Europa i
Oceania. Zonele offshorepractic lipsesc in America de Nord i Africa.
Actualmente, printre cele mai recunoscute zone offshore in lumea afacerilor se
evideniaz: Singapore, Hong Kong, Elveia, Luxemburg, Cipru, Malta, Jibraltar, Panama,
Liberia, Insulele Britanice Virgine, Samoa, Cayman Islands, Mauritius, Bahamas, Insulile
Man i Jersy, Bermude, Antigua i Barbuda, Marshall Islands .a.
Repartiia geografic a companiilor offshore este in funcie de mai muli factori i
anume: factorul geografic ori poziia economico-geografic (analiza arat c
majoritatea offshore sunt situate la intersecia cilor comunicaionale importante - porturi,
aeroporturi, ci ferate, in apropierea marilor centre comerciale); factorul socio-economic
(stadiul de dezvoltare al infrastructurii in special comunicaiile i telecomunicaiile, gradul
de dezvoltare al serviciilor, costul i gradul de calificare a forelor de munc.) i factorul
politic (orice companie are nevoie de stabilitate nu doar economic dar i politic).
Zone tiinifice i / sau tehnologice.
In epoca progresului tiinifico-tehnic, in lume s-a creat un nou tip funcional de zone
libere, unind tiina i producia tehnologiilor inalte. Acestea sunt zonele tiinifice i
tehnologice, diferite ca mrime, specializare i izvoare de finanare. In 1984 a fost fondat
Asociaia Internaional a Parcurilor tiinifice, care cuprinde Europa, America de Nord i
Asia / Pacific. Sediul asociaiei se afl in Irlanda (Shannon), iar reprezentana secretarului
General in Frana.
Factorii principali care stau la baza crerii zonelor tiinifice i tehnologice sunt:
existena unei universiti tehnice ori a unui centru tiinific de cercetare de clas
internaional, prezena unei infrastructuri tehnologice i a unui capital de risc, for de munc
inalt calificat i condiii de via confortabile.
Existena zonelor tiinifice i tehnologice au luat o amploare fr precedent in
ultimele decenii a secolului trecut. Dac la inceputul anilor 70, in lume existau circa 20 de
asemenea zone, actualmente, exist peste 800 din care 385 sunt in Europa i peste 200 in Asia.
Obiectivele principale ale acestora sunt:

stabilirea i dezvoltarea de noi tehnologii;

incurajarea investiiilor din domeniul public in cercetare / dezvoltare;

atragerea investiiilor din sectorul privat i atragerea altor surse de finanare;

14

incurajarea transferului de tehnologie ctre firmele existente in plan local.

De regul, statul formeaz infrastructura tehnologic i in baza politicii inovaionale
determin strategia i tipurile de dezvoltare a zonelor tiinifice i tehnologice. La inceputul
anilor 90 s-au format trei tipuri funcionale de baz a zonelor tiinifice i tehnologice:

centre inovaionale ori incubatoare;

parcuri tiinifice i tehnologice sau tehnoparcuri;

tehnopoluri.
Centrele inovaionale ori incubatoarele sunt centre de susinere a micului business
inovaional, unde se creeaz un mediu favorabil pentru pregtirea cadrelor, pentru firmele noi
autohtone concureniale (incperi, utilaj, mijloace de comunicaie, marketing .a.), unde se
acord fonduri a capitalului de risc. In prezent, in lume se numr sute de incubatoare, in
special in rile inalt dezvoltate (SUA, Germania, Marea Britanie). Dup izvorul de finanare
incubatoarele se subimpart in publice, universitare, corporative i private. Termenul mediu de
aflare in incubatoare a firmelor nou create poate fi de la unu la doi ani.
Parcurile tiinifice i tehnologice reprezint o iniiativ bazat pe o operaie
imobiliar, care intreine legturi formale i operative cu o instituie academic, iniiativ ce
trebuie s impun o inalt intensitate de cunotine i care este responsabil de o fuziune de
transfer tehnologic i know-how.
Parcurile tiinifico-tehnologice sunt o grup de firme teritoriale, care realizeaz
producie in serii mici, bazat pe cercetrile tiinifico-tehnologice ale universitii tehnice
locale ori a centrului de cercetare. In parcurile tiinifice i tehnologice sunt concentrate
firmele specializate in activiti de implementare in domeniul tehnologiilor inalte, aici se
creeaz firme noi logofage, care, de regul, prsesc parcul peste 3-5 ani. Cum arat practica,
exist diverse forme de parcuri tiinifice i tehnologice, dar in dependen de funciile care
domin se evideniaz parcurile de cercetare, tiinifice i tehnologice.
In dezvoltarea parcurilor tiinifice i / sau tehnologice se observ dou etape. In anii
50-70 apar majoritatea parcurilor tiinifice in SUA i primele in rile vesteuropene Marea
Britanie, Frana, Germania. La inceputul anilor 80 se formeaz cea de a doua generaie a
parcurilor tiinifice i tehnologice, in special, in rile din regiunea Asia / Pacific (Japonia,
Singapore, China .a.).
Tehnopolurile reprezint forma cea mai avansat a zonelor tiinifice i tehnologice,
un model de alian privat cu scopul comercializrii tehnologiilor i creterii economice.
Techno- reflect accentul pus pe tehnologie, iar polis vine din limba greac i reflect
echilibrul a doi poli: sectoarele public i privat. Termenul de tehnopol a aprut pentru prima
dat in Japonia in anii 80 a secolului XX.
15

Tehnopolul este o form de intelectualizare a economiei i de organizare a

complexelor tiinifice i de producie regional, o form de concentrare a intelectului i a
capitalului. In literatura de specialitate tehnopolurile deseori sunt asociate cu parcurile
tiinifice i tehnologice.
Tehnopolul reprezint o zon liber a erei tehnologiilor inalte, unde se realizeaz
combinarea tiinei i tehnologiei cu cultura naional tradiional i mondial. In rezultat se
formeaz o nou colectivitate de oameni creativi i multilateral dezvoltai. In prezent in
Japonia se creeaz proiectul tehnopolului mileniului trei, unde s-a intreprins incercarea de-a
uni strategia intelectualizrii intregii economii naionale, inand cont de diversitatea naional
(istoric, etnic i cultural).
Tehnopolurile dispun de centre de cercetare, personal supercalificat i o situaie
ultrafavorabil fa de marile axe de circulaie, ca i o integrare avansat in circuitele
financiar-bancare i de relaii internaionale. Caracteristica acestora este aglomerarea unor
activiti cu caracter inovator, acceptate ca atare de ctre un comitet, combinand adesea
cercetarea tiinific cu activitile practice. Obiectivul este acela de a facilita transferul de
tehnologie intre intreprinderi sau ramuri inrudite. Tehnopolurile presupun obligatoriu
existena unor incubatoare de afaceri sau pepiniere de intreprinderi, elemente cheie ale
transferului tehnologic. Tehnopolul, incluzand zonele industriale, tiinifice i de cercetare i
cele locuite, se amplaseaz in locuri cu un mediu confortabil pentru trai, cu posibiliti
culturale i recreaionale. Tehnopolul trebuie s fie amplasat in apropierea oraului de baz,
care s-i asigure serviciile comunale. O condiie obligatorie o constituie prezena aeroportului
sau a unei staii de cale ferat expres.
Tehnopolurile se formeaz in baza principiilor de orientare concurenial i organizrii
efective economice. In condiiile globalizrii o mai mare superioritate au cptat tehnopolurile
i centrele inovaionale, unde competitivitatea este asigurat de nivelul inalt de deschidere
spre colaborarea internaional i atragerea cercettorilor talentai din toat lumea din
domeniul tehnologiilor inalte.
In lume exist o diversitate de forme i strategii de organizare a acestor entiti.
Diferenele apar din nivelurile tehnologice diferite ale intreprinderilor (firmelor), tradiiile
diferitelor regiuni i politica privind dezvoltarea. Apariia tehnopolurilor pe ling marile
universiti ori institute de cercetare sunt deja obinuite in statele occidentale. Modelul l-au
constituit citeva zone industriale din SUA Silicon Valley (Valea Siliciului) la sud de San
Francisco, pe terenurile Universitii Standford, autostrada 128 la Boston. Ulterior s-au extins
in Marea Britanie (Cambridge), Frana (Sophie-Antipolis, la Nica, Meylan, la Grenoble),
Japonia (Tsukuba, cu universitate proprie), Rusia (Akademgorodoc, ling Novosibirsk) i in
multe alte ri.
Particularitile
geoeconomice

zonelor

economice

libere

in

diferite

spaii

16

Zonele economice libere sunt instrumente politice chemate s faciliteze dezvoltarea

comerului internaional i a industriei exportatoare. Este, deci, normal s se atepte ca aceste
zone s se dezvolte i s prospere:

in perioada in care comerul mondial se extinde;

aproape de rute ale comerului internaional (porturi, aeroporturi, ci ferate i
autostrzi).
Analiza ZEL urilor are o importan deosebit nu numai din punct de vedere al
funcionalitii i structurii, dar i al activitii acestora in diverse spaii geoeconomice.
Aceasta se poate realiza pe diverse coordonate, in special:

pe tipuri de state

pe state concrete, state cu o experien deosebit in activitatea ZEL urilor;

pe regiuni geoeconomice.
Dup cum s-a menionat anterior, in anul 2000 funcionau peste 900 de ZEL uri in
90 de state ale lumii.
O larg rspandire ZEL urile o au in rile dezvoltate, fapt ce se explic prin
participarea lor activ in diviziunea internaional a muncii, liberalizarea accentuat a
fluxurilor comerciale i financiare, dar i prin caracterul postindustrial al economiei.
In acest grup de state sunt prezente toate tipurile de zone economice libere, in
special zone comerciale libere, zone ale antreprenoriatului liber i zone tiinifice i / sau
tehnologice. In prezent, in rile dezvoltate sunt peste 300 de zone economice libere.
In rile dezvoltate scopurile de baz in crearea zonelor economice libere sunt:

impulsionarea dezvoltrii unor ramuri sau teritorii slab dezvoltate;

crearea condiiilor favorabile de antreprenoriat;

acordarea unor drepturi i liberti mai mari organelor puterii locale in luarea

deciziilor;

diminuarea omajului.
In rile in curs de dezvoltare la baza crerii zonelor economice libere st strategia
stimulrii creterii economice, liberalizarea treptat a economiei, stimularea investiiilor de

17

capital din exterior, crearea de noi locuri de munc. ZEL urile au inceput s apar in acest
grup de state pe la mijlocul anilor 60 ai secolului XX.
Anume aici sunt situate marea majoritate a zonelor economice libere, fapt ce ine de
costul mic al arendei pmantului i al forei de munc, lipsa restriciilor ecologice. La fel ca i
in prima grup de ri, in rile lumii a treia se intalnesc, practic, toate tipurile de ZEL uri,
dar cea mai larg rspandire au cptat zonele prelucrtoare de export i zonele offshore.
Cu toat diversitatea zonelor economice libere din rile in curs de dezvoltare acestea
au i multe trsturi comune. Principalele din ele sunt:

majoritatea zonelor libere au un caracter inchis i sunt orientate total sau parial ctre
piaa extern;

orientarea ZEL urilor, in special spre ramurile laborioase (cu volum mare de brae de
munc), specializate in industrii de larg consum, cum sunt: electronica, electrotehnica,
inclminte, imbrcminte, ceasuri, jucrii, .a.;

predominarea procesului de asamblare.

In statele cu economia de tranziie zonele economice libere au inceput s apar
dup anii 1990, avind drept scop atragerea investiiilor strine i crearea de noi locuri de
munc. In rile postsovietice se desprind 3 feluri de zone, inand cont de modul de formare i
dezvoltare ulterioar. Primul tip vizeaz crearea unui regim preferenial pentru agenii
economici interni i strini. Zonele pot cuprinde un ora, un raion, o parte sau intreaga regiune
teritorial-administrativ, iar regimul preferenial urmeaz a fi de ordin financiar (impozite),
vamal, valutar, de credit.
Cel de-al doilea tip privete crearea, pe anumite teritorii a unei infrastructuri
corespunztoare cerinelor internaionale, asigurand faciliti indeosebi pentru investitorii
strini i darea in arend a teritoriului respectiv; pe aceast baz urmeaz a se crea parcuri
industriale cuprinzand zeci i sute de intreprinderi de dimensiuni mici i mijlocii. Cel de-al III
tip privete darea in arend sau concesionarea pe termen lung a unui anumit teritoriu i,
indeosebi, in zone puin atrase in circuitul economic.
Se pot realiza desigur i zone complexe, mixte, cuprinzand mai multe tipuri de
activiti.
In rile ex-sovietice predomin zonele de producie de export. Problemele cele mai
dificile ale zonelor economice libere din acest grup de state sunt infrastructura slab dezvoltat
i lipsa mijloacelor (resurselor) financiare.
Europa posed cele mai vechi i caracteristice zone economice libere. In acest spaiu
geoeconomic se evideniaz Europa Occidental, unde predomin zonele comerului liber. Ele
au aprut inc in secolul al XIX-lea, cunoscute ca porturi libere, scutite de taxe vamale. In
18

anul 2000 aici existau 150 de ZEL uri. De la inceput aceste zone erau create predominant in
porturile maritime (Hamburg, Bremen, Edmund Germania, Copenhaga Danemarca, Turcu,
Helsinki Finlanda, Salonik,
Pireu Grecia, .a.). Mai tirziu zonele libere comerciale sau extins i in porturi
fluviale i in anumite noduri feroviare. La inceputul anilor 1990, in legtur cu deschiderea
canalului navigabil Rhein Main Dunre i perspectivele de extindere a relaiilor
comerciale intre Europa de Vest i Europa de Est, in cursul superior al Dunrii la
Deghendorf (Bavaria, Germania) a fost construit un nou port liber. In ansamblu, pentru
Europa Occidental crearea ZEL urilor prezint o dificultate. Aceasta este legat, mai cu
seam, de politica Uniunii Europene, bazat pe susinerea concurenei libere in regiune. Iar
aprobarea zonelor libere inseamn apariia avantajelor, care lrgesc drepturile unor subieci
economici in raport cu ali subieci, ceea ce incalc principiul concurenei libere. Iat de ce in
Europa Occidental, spre deosebire de Asia sau America Latin, noi ZEL-uri se creeaz mult
mai rar, au restrangeri mult mai mari i joac un rol mai mic in economie, decat in regiunile
menionate. Aceasta se refer in special la zonele prelucrtoare de export.
Cu toate acestea, Europa Occidental rmine a fi unul din cele mai mari centre
ale businessuluioffshore. Pentru astfel de state i teritorii, cum sunt: Elveia, Liechtenstein,
Luxemburg, Irlanda, Monaco, Cipru, Malta, cit i Insulele Normande, Insula Man, Gibraltar
sunt caracteristice zonele offshore. Un regim privelegiat, pentru unele genuri de operaiuni
internaionale, funcioneaz in Austria, Belgia, Marea Britanie, Grecia, Olanda. Avantajele
acordate in aceste zone sunt orientate spre atragerea capitalului strin. Pe ling impozitele
mici in zonele offshore investitorii se folosesc i de alte privilegii. Acestea sunt: preul mic i
simplicitatea procedurii de inregistrare, lipsa restriciilor valutare, simplitatea drii de seam
(raportului) financiar, anonimitatea proprietarului companiei.
Irlanda este ara care a pus inceputul dezvoltrii fenomenului de zon economic
liber, creand in anul 1959 pe un teritoriu mic (100 ha) in apropierea aeroportului Shannon
prima zon industrial de export. Aceast zon este luat drept model in crearea de ZEL uri
in multe ri in curs de dezvoltare, in primul rind in noile ri industrializate din Asia i
multe ri din America Latin.
In Irlanda a fost realizat primul aeroport cu regim vamal complet liberalizat.
Aici se afl i sediul primului magazin care opereaz in sistem Duty Free Shop
magazin comercial lipsit de taxe pentru pasagerii care prsesc zona. Dezvoltarea turismului
internaional, a sistemului de magazine Duty Free, a activitilor industriale orientate spre
export. au fcut ca zona liber Shannon s se menin pe primul loc in lume dup rata
profitului (29 33% pe an), in pofida anulrii recente a avantajului su principal, al
vacanelor fiscale pe 30 de ani pentru investitorii strini.
Zona Shannon a jucat un rol pozitiv in reducerea emigraiei, in crearea de noi locuri de
munc i a contribuit la modernizarea economic i prosperarea regiunii Shannon. In faa
Europei Occidentale st acut problema raioanelor depresive. Una din variantele de soluionare
19

a acestei probleme const in organizarea in aceste raioane a zonelor antreprenoriatului liber.

Scopul principal este restructurarea industriei, meninerea vechilor i crearea noilor locuri de
munc. Atare politic economic este accentuat nu atit in atragerea capitalului strin, cit in
acordarea organelor locale a unor largi drepturi i imputerniciri in domeniul crerii condiiilor
favorabile pentru dezvoltarea activitilor antreprenoriale (inviorarea businessului mediu i
mic) pe baza capitalului naional. Asemenea zone sunt caracteristice mai ales pentru Marea
Britanie i Frana.
In toate statele din Europa Occidental sunt create sau se creaz in prezent tehnopoluri
sau parcuri tehnologice, dei la acest compartiment regiunea dat rmine in urma SUA i
Japoniei. In Europa s-a format deja o reea complet de tehnopoluri. O dezvoltare deosebit
ele au cptat-o in Frana (circa 40 de tehnopoluri), Germania, Marea Britanie, Spania, Italia,
Olanda, Belgia. Printre cele mai cunoscute parcuri tiinifice se evideniaz Sophia Antipolis,
Grenobl (Frana), Kambridge, Edinburg (Marea Britanie), Stuttgard, Heidelberg (Germania),
Limeric (Irlanda), Luven (Belgia) .a.
In rile Europei de Est o experien mai bogat in planificarea i infiinarea ZEL
urilor o are Ungaria, succesele creia in acest domeniu sunt semnificative. In prezent, pe
seama celor 209 teritorii vamale libere revine 16% din traficul comerului extern al rii.
Totodat, Ungaria este un mare centru offshore. De menionat c, aici, in ultimul timp o mare
atenie se acord infiinrii i dezvoltrii parcurilor industriale i zonelor antreprenoriatului
liber.
Zone economice libere sunt create de asemenea in Polonia, Bulgaria, Romania i alte
state.
Unele ri dunrene au creat deja o serie de ZEL uri (Belgrad, Pancevo, Budapesta,
Vidin, Ruse, Giurgiu, Constana). Aceste realizri pledeaz in favoarea posibilitii de a crea,
de-a lungul intregului curs al Dunrii, zone cu un regim special, care ar putea deveni veriga
colaborrii i integrrii intre rile din aceast parte a continentului. Se studiaz, in prezent,
proiectul crerii unor ZEL uri in statele riverane Mrii Negre.
In spaiul ex-sovietic crearea ZEL-urilor aveau un singur scop atragerea investiiilor
strine, pentru redresarea economiilor naionale i crearea de noi locuri de munc. Zonele
economice libere din rile postsovietice, spre deosebire de cele din rile ex-socialiste din
Europa Central i de Est, n-au devenit repere de cretere a relaiilor de pia, ele
funcionand doar pe hartie. Distribuirea iresponsabil a privilegiilor a dus la creterea
deficitului bugetar a acestor ri. In condiiile dezvoltrii slabe a antreprenoriatului autohton,
ZEL-urile au fost folosite de gruprile corporative locale pentru dezvoltarea businessului,
utilizand resursele de stat. In majoritatea cazurilor capitalul acumulat in urma activitii unui
astfel de business a fost transferat de ctre bisnessmanii locali in centrele offshore din
Occident.
In spaiul geoeconomic Asia / Pacific sunt situate cel mai mare numr de zone
economice libere (peste 200), mai ales in noile ri industriale i rile member ale
20

ASEAN ului. In aceast regiune cele mai rspandite i efective zone sunt zonele de
producie i export (tab. ).
Un interes deosebit il reprezint ZEL-urile din China, cunoscute sub termenul de zone
economice speciale. Crearea acestora a constituit o parte component a politicii strategice
comune de deschidere a economiei rii ctre lumea exterioar, politic acceptat la
inceputul anilor 80 (sec. XX). Pentru atingerea acestui scop, in partea de est i de sud a rii,
au fost selectate teritorii izolate de restul rii, pentru a le proteja de influene ne dorite din
partea strinilor, mai ales in sferele sociale i culturale unde, a fost introdus un regim special a
zonelor economice libere.
Prin crearea zonelor economice speciale conducerea rii urmrea patru obiective
principale, i anume:

de a accelera dezvoltarea orientrii spre export a intreprinderilor care vor crete

veniturile, schimburile valutare in timp ce, simultan, se vor crea oportuniti locale de
angajare;

de a incuraja investiiile in proiecte majore infrastructurale, de exemplu construcia de

noi drumuri, hidrocentrale, poduri, aeroporturi i reele de telecomunicaii;

de a servi ca centre de educare, antrenare i experien cu diferite forme economice de

cooperare;

de a servi ca un cap de pod pentru introducerea de tehnologie strin, know-how,

tehnici manageriale in alte pri ale Chinei.
In China funcioneaz trei tipuri de ZEL-uri, care se deosebesc ca mrime i statut
juridic, i anume: zone economice speciale (zone cu destinaie complex), porturi libere i
raioane de dezvoltare economic i tehnologic (parcuri tiinifice i industriale). La crearea
acestor zone a fost folosit experiena altor teritorii i ri asiatice.
La inceputul anilor 90, in China funcionau cinci zone economice speciale
Shenzhen, Zhuhai, Shanton (situate in provincia Guangdong, considerat ca al 5-lea tigru
asiatic), Xiamen, Henan, pe seama crora revine peste. din investiiile strine totale introduse
in economia rii. Principalii investitori in aceste zone sunt chinezii din Hong Kong, Aomani
i din rile Asiei de Sud-Est, ei investind indeosebi in regiunile de unde au plecat cu ani in
urm.
Pe lang aceste zone in China au fost create aproximativ 30 de raioane de dezvoltare
economic i tehnologic, 27 de tehnopoluri, 13 zone de comer liber in principalele zone
economice speciale i porturi libere, 7 raioane maritime economice libere, cateva zeci de
orae i districte libere pe intreg teritoriul rii.

21

Trstura principal a primelor zone economice chineze crearea platformei

economice pentru unificarea fostelor colonii: Hong Kong, Taiwani i Makao (Aomani) cu
patria. ZEL urile au devenit intruchiparea teoriei convergenei capitalismului i
socialismului.
In prezent, in China, ZEL urile apar ca factori de antrenare a dezvoltrii economice
i sociale pe arii mari. Aceste zone ofer avantaje atat investitorilor strini, cit i prii
chineze. Investitorii strini gsesc un climat favorabil pentru afacerile lor, o man de lucru i
servicii relativ ieftine, avantaje fiscale i financiare, o pia de desfacere intern i condiii
propice pentru export.
In pofida multor greuti i incorectitudini in activitatea ZEL urilor din China,
succesele noii politici economice sunt evidente. Ele au devenit centre de concentrare a
capitalului: 60% din intreprinderile mixte sunt infiinate in zonele economice. Zonele libere
din China sunt in felul su centre de experimentare a economiei de pia, principiile i
experiena crora treptat se vor extinde, cuprinzand spaii din ce in ce mai importante i o
pondere tot mai semnificativ in economia chinez.
In Japonia, spre deosebire de alte state din aceast regiune, sunt create i funcioneaz
zonele tiinifice i tehnologice, in special tehnopolurile i parcurile tiinifice. In 1970, in
apropiere de capitala Tokyo, este dat in exploatare centrul tiinific Tsukuba, construcia
cruia a durat 17 ani. Este cel mai mare centru tiinific din Asia. Aici sunt amplasate 48 de
instituii naionale de cercetare i peste 10000 de filiale, unde activeaz 40% din numrul total
de cercettori. In 1980, guvernul nipon elaboreaz un nou proiect, care prevede construcia a
19 orae tiinifice de-a lungul coridorul industrial Tokyo Nagoya Osaka Kobe.
Acest proiect este o strategie de lung durat de intrare a Japoniei intr-o nou er i
anume in era tehnologic. In perioada anilor 1986- 1990 in construcia celor 19 tehnopoluri au
fost introduse peste 10 miliarde de dolari americani, inclusiv anual se aloca pentru fiecare
tehnopol cate 200 de milioane de dolari. In proiect accentul este pus pe crearea unei
infrastructuri catifelate, alctuit din cadre calificate, tehnologii noi, asigurri
informaionale, reele de telecomunicaie i capital de risc. Centrul tiinific Tsukuba i
noile centre tiinifice au ca principal scop efectuarea cercetrilor tiinifice in ramurile
extramoderne, cum ar fi: biotehnologia, ceramica fin, electrotehnica, materiale noi,
robototehnica, staii electronice de calcul, soft, microprocesoare. Construcia tehnopolurilor se
efectueaz foarte intensiv, iar darea lor in exploatare se prevede ctre sfaritul secolului al
XXI lea. Se consider, c ele vor asigura o cretere rapid a economiei nipone.
Zone economice libere sunt, de asemenea, in Coreea de Sud, Singapore, Thailanda,
Taiwan, Filipine, India, E.A.U., Iemen, Iordania, Vietnam, Indonezia.
Pentru America de Nord este caracteristic dezvoltarea zonelor antreprenoriatului liber
i zonele comerciale libere (aa numitele zone de comer exterior).

22

In SUA se numr peste 130 de ZEL uri. Mai mult de jumtate din ele revin pe
seama zonelor comerciale libere, create in apropierea marilor complexe de depozite sau a
parcurilor industriale din inferiorul rii, de asemenea in porturile mici in scopul reducerii
taxelor vamale la produsele importate, mai ales la piesele complete i semifabricate pentru
diferite ramuri. Zonele antreprenoriale din SUA i Canada ajut s scoat din declin unele
raioane, unde se observ scderea activitii economice, creterea omajului i venituri mici
ale populaiei o perioad destul de indelungat.
Cea mai larg rspandire i popularitate mondial au cptat tehnopolurile.
Primul tehnopol din lume Valea Siliciului (Shillicon Valley) a fost creat in anii 50 in
SUA, in apropierea oraului San - Francisco, statul California. Dup mrimea i teritoriul
ocupat aceast zon rmane a fi i astzi prima. Acest complex teritorial inovaional, situat
intre golful San - Francisco i munii Santa - Crus, a devenit un simbol al progresului
tiinifico-tehnic i dezvoltrii regionale. Climatul mediteranian a creat condiii favorabile
pentru popularea acestei regiuni, unde se afl cateva orae, cel mai mare dintre ele, San Hose, numr peste 700000 de locuitori. In Valea
Siliciului sunt amplasate circa 4000 de intreprinderi / firme mici i mijlocii,
preponderent ale industriei electronice. Aici se gsete unul dintre cele mai bogate i
prestigioase universiti private din ar Stanford. Alturi de firmele americane aici sunt
prezente firmele vest-europene, japoneze, sud - coreene i alte firme. Reducerea taxelor la
componentele electronice exportate i reexportate a contribuit la cooperarea internaional a
tehnopolului.
In baza dezvoltrii tehnopolului Valea Siliciului au stat miliardele de dolari
parvenite din partea statului i capitalului privat pentru finanarea proiectelor i programelor
de cercetri tiinifice, i politica fiscal cu privire la dezvoltarea microelectronicii. Impozitele
se reduc cu 20 25%, dac capitalul este investit in proiecte tiinifice i de cercetri. Statul
asigur pregtirea cadrelor de ingineri programiti, dezvoltarea infrastructurii teritoriului,
care se d in arend.
Valea Siliciului este simbolul mondial al progresului tiinifico-tehnic, una din
capitalele mondiale ale microelectronicii, bastionul revoluiei computerizate i a tiinelor
aplicate. Aici se formeaz o bun parte din PIB-ul SUA, comparabil cu indicatorul respectiv a
unor ri inalt dezvoltate din Europa Occidental. Este un centru de concentrare a capitalului
i intelectului, bisnessmenilor i programitilor, unde se creeaz noi tehnologii pentru
calculatoarele de maine.
America Latin ocup locul doi in lume dup numrul i importana zonelor
economice libere. Conform diferitor evaluri in acest spaiu geoeconomic se numr de la 100
la 150 ZEL uri, multe din care inregistreaz succese remarcabile. Dei exist unele deosebiri
intre ele, putem meniona cateva trsturi comune in procesul de creare a zonelor libere din
aceast regiune. In primul rind, crearea zonelor se face din iniiativa statului, reieind din
interese naionale. In al doilea rind, inainte de a crea zone economice, se pregtete minuios
23

baza legislativ, care constituie zlogul funcionrii normale a ZEL urilor. Deseori, etapa
pregtitoare ocup o perioad indelungat de 3-4 ani. In al treilea rind, pentru America Latin
este caracteristic definiia distinct a tipului de zon liber, in concordan cu ce i se prevd
privilegiile fiscale i alte avantaje. In al patrulea rind, pentru inceput zonelor libere li se
atribuie nite teritorii mici, care treptat se lrgesc, dei rareori ating dimensiuni mari (de
exemplu, zona comercial Colon din Panama, cu o rotaie a capitalului de 8 mil. dolari
americani pe an, pe parcurs de 40 de ani s-a mrit pin la 300 ha). In al cincilea rind, pe
teritoriul unei ri, de regul, nu se creeaz multe zone. In America Latin, iniial se
creau zone comerciale libere, care acordau firmelor strine faciliti vamale. Astfel de zone
funcioneaz in Columbia, Chili, multe state insulare din Caraibe, Mexic, Brazilia.
Mai tarziu o larg rspandire o capt zonele offshore, in special in Caraibe. Aceste
zone dispun de un regim special fiscal, valutar i financiar. Zonele offshore se creeaz, in
primul rind in rile mici ca teritoriu in scopul obinerii mijloacelor valutare suplimentare.
Centre financiare de importan mondial sunt Panama, Belize, Bahamas, Insulele Cayman i
Antilele Olandeze.
In America Latin funcioneaz cateva zone economice speciale, fiecare dintre ele sunt
unicale in felul su. Aceste zone sunt chemate s soluioneze un ir de probleme i anume:
crearea centrelor de cretere economic, dezvoltarea raioanelor slab valorificate (Amazonia),
industrializarea teritoriilor limitrofe intre state, crearea locurilor de munc. La acest tip de
zone se atribuie zona liber Manaus din Brazilia (suprafaa 3 mln. km.2), creat in 1967 cu
scopul valorificrii i dezvoltrii teritoriilor vaste din Amazonia. Aici activeaz cateva sute de
intreprinderi a peste 30 de ramuri industriale, printre care se evideniaz electronica,
metalurgia feroas i neferoas, producerea de motociclete, biciclete, hartie, mase plastice i
alte produse chimice, mobil. Crearea zonei Manaus a contribuit la formarea de noi locuri de
munc i la dezvoltarea economiei naionale. De exemplu, 90% din volumul total al
produciei acestei zone se realizeaz pe piaa intern a Braziliei.
Zonele tiinifice in America Latin sunt in proces de formare. Primul parc tehnologic
i industrial Byo Ryo a fost creat in 1988 in Brazilia i ine de domeniul biotehnologic.
In Africa, zonele economice libere au o rspandire mult mai restrans, dei in multe
ri africane (Tunisia, Egipt, Senegal, Togo, Liberia, Nigeria, Algeria, Mauritius, Kenya, .a.)
au aprut zone libere. Preponderent acestea sunt zone industriale de export i zone
comerciale.
In prezent, se elaboreaz citeva proiecte destul de atrgtoare in domeniul organizrii
ZEL urilor. Printre acestea se evideniaz proiectul crerii portului liber Mambasa in Kenya.
Problemele comune ale ZEL urilor africane sunt: infrastructura slab dezvoltat, lipsa
resurselor financiare i a cadrelor calificate, instabilitatea politic i economic, fapt cei
sperie pe potenialii investitori.
In prezent, in Republica Moldova funcioneaz ase zone economice libere:
24

Expo-Business Chiinu, Tvardia, parcul de producie Taraclia, parcul de

producie Otaci-Business, Ungheni-Business, parcul de producie Valkane, precum i
Portul Internaional Liber Giurgiuleti, care are un ir de particulariti ale zonei libere. In
anul 2005 in cele ase ZEL uri erau inregistrai 110 rezideni i un numr total de angajai de
3330. Activitatea zonelor economice libere este orientat spre producerea mrfurilor
industriale la export, in special, utilaj electronic, articole din plut pentru imbutilierea
buturilor alcoolice, plci de ceramic, televizoare, covoare i mobil. Alte genuri de
activitate practicate in aceste zone in de sortarea, ambalarea i marcarea mrfurilor care
tranziteaz teritoriul vamal al Republicii Moldova, precum i efectuarea construciilor,
activiti de depozitare i alimentaie public.
Prima zon economic liber Expo - Business Chiinu a fost creat in 1996 i se
preconiza s devin un model de implementare a relaiilor de pia. Deja peste doi ani, atrai
de facilitile ce au fost acordate rezidenilor, 65 de companii strine i mixte i-au deschis
afaceri in zon. Incercarea de a impune anumite interdicii, inclusiv in ceea ce privete
activitatea comercial, a perturbat activitatea zonei in anii 1999-2000, iar 50 de rezideni i-au
retras capitalurile. Totui, Expo Business Chiinu, continu s fie cea mai dezvoltat zon
libera, ponderea creia in volumul total de producie al zonelor libere constituie 43,2%.
Dintre aspectele negative care tind s franeze crearea i dezvoltarea favorabil a ZEL
urilor in Republica Moldova se pot meniona urmtoarele:

multe obstacole birocratice;

infrastructura insuficient i ne adecvat (drumuri, telecomunicaii, depozite

frigorifice .a.);

condiiile insuficiente pentru cazarea i deservirea agenilor economici strini i a

familiilor lor.

Zonele economice libere joac un rol important in economia mondial, fiind zone de
concentrare a capitalului, produciei, tehnologiilor avansate i a unii infrastructuri moderne.
Scopurile crerii zonelor economice libere, pot fi diverse, ins ideea principal in ansamblu
este unic pentru toate zonele. Acestea sunt chemate s intensifice relaiile economice externe,
s creeze condiii avantajoase pentru investitorii strini i locali. Zonele libere bine
organizate sunt capabile s influeneze pozitiv asupra teritoriilor din vecintate, dandu-le un
imbold de dezvoltare economic (ca exemplu, poate servi zona liber Manaus din Brazilia).
Totodat, organizarea ZEL-urilor nu este un mijloc universal de ameliorare a situaiei
economice din ar, insi starea acestora in mare msur depinde de factorii economici i
politici din ar. Cu toate acestea practica internaional arat c, activitatea bine organizat i
gestionat a ZEL-rilor poate aduce rezultate economice apreciabile, cu urmri benefice pentru
economia naional in ansamblu.
25

Condiiile de succes ale actualelor i viitoarelor zone economice libere sunt:

O legislaie ferm in domeniu.

Un sprijin eficient din partea statului.

O planificare i administrare bun.

Plasarea bun a zonelor in raport cu facilitile de transport i telecomunicaii.

Meninerea facilitilor fiscale, vamale i valutare.

26