Munca Copiilor

Munca
copiilor \n
Romnia
Acest material reprezint` un punct de plecare [i v` invit` la viitoare discu]ii,
schimburi de opinii privind problematica muncii copiilor \n Romnia.
ROMNIA-2004
Editura RO MEDIA
Consultant Na]ional [i autorul raportului:
Dr. C`t`lin Ghin`raru

Lector universitar
Cercet`tor Principal
Secretar {tiin]ific al Institutului Na]ional
de Cercetare {tiin]ific` \n Domeniul Muncii
[i Protec]iei Sociale
Autori colaboratori:
-
Ana Maria Zamfir, cercet`tor

Institutul Na]ional de Cercetare {tiin]ific` \n Domeniul Muncii [i Protec]iei Sociale
Cristina Mocanu, cercet`tor

Institutul Na]ional de Cercetare {tiin]ific` \n Domeniul Muncii [i Protec]iei Sociale
Autorii studiilor, cercet`rilor [i sondajelor care au stat la baza elabor`rii acestui raport:
Prof. Dr. Mircea Du]u, Studiu asupra legisla]iei romne \n vigoare referitoare la munca copiilor [i
recomand`ri privind amendamentele necesare pentru armonizarea acesteia cu reglement`rile
interna]ionale, 2002
Funda]ia ECHOSOC, Copiii rromi care muncesc [i familiile lor. Caracteristici socio-culturale [i
condi]ii de via]`, 2002
Institutul Na]ional de Statistic`, Ancheta
preliminar`), 2003
asupra activit`]ii copiilor-raport na]ional (versiunea
Salva]i Copiii ROMNIA, Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor str`zii care muncesc \n Bucure[ti,
2002
Ecaterina Stativa, Cercet`tor [tiin]ific principal, Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului
Alfred Rusescu - Studiu privind munca copiilor \n mediul rural \n cinci jude]e selectate din
Romnia, 2002
MUL}UMIRI
Consultantul Na]ional [i echipa de cercetare sunt recunosc`tori pentru sprijinul
extraordinar [i contribu]iile urm`toarelor organiza]ii:

Biroul Interna]ional al Muncii - Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii
Copilului

Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei

Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului

Institutul Na]ional de Statistic`

Inspectoratul General al Poli]iei

Inspec]ia Muncii

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie

Asocia]ia Femeilor Jurnaliste din Romnia ARIADNA

Centrul de Educa]ie [i Formare Profesional` Step by Step

Confedera]ia Sindicatelor Democratice din Romnia

Federa]ia Interna]ional` a Comunit`]ilor Educative

Funda]ia ECHOSOC

Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie

Salva]i Copiii Romnia
precum [i altor organiza]ii care s-au implicat \n activit`]ile PIEMC Romnia [i, prin urmare, au
contribuit cu date care au stat la baza elabor`rii prezentului raport.
Consultantul Na]ional [i echipa de cercetare sunt recunosc`tori pentru extraordinara
contribu]ie [i spijinul mai multor oficiali de rang \nalt [i exper]i de marc` din Romnia,
c`rora le mul]umesc profund:

R`zvan Ionu] Ciric`, Secretar de Stat, Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei;

Klaus Guenther, Coordonator pentru Europa [i Asia, Central`, BIM-PIEMC, Geneva

Cristina Mihe[, Corespondent Na]ional, BIM

Rodica Moise, Coordonator Na]ional Program, BIM-PIEMC Romnia

Viorica {tef`nescu, Asistent Program, BIM-PIEMC Romnia

Silvia Pisic`, Director Adjunct, Institutul Na]ional de Statistic`

Dr. Ciuc` Vasilica, Director General, Institutul Na]ional de Cercetare {tiin]ific` \n domeniul
Muncii [i Protec]iei Sociale;

Sorin Cace, Director Executiv, Funda]ia ECHOSOC

George Roman, Director de Programe, Salva]i Copiii Romnia

Ecaterina Stativa, Cercet`tor {tiin]ific, Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului

Prof. Dr. Mircea Du]u, Consultant na]ional privind legisla]ia \n domeniul muncii copiilor

Carmen Ionescu, [ef Departament Rela]ii Interna]ionale Confedera]ia Sindicatelor Democratice
din Romnia (CSDR)

Filip Stanciu, Director Adjunct, Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului.
Cuprins
CUPRINS
Mul]umiri .................................................................................................................................................................... 3
Cuvnt \nainte ............................................................................................................................................................. 9
Introducere ................................................................................................................................................................ 11
Rezumatul raportului ................................................................................................................................................ 13
Capitolul 1
Definirea Muncii Copiilor ............................................................................................................
1.1. Defini]ii interna]ional acceptate ale muncii copiilor ................................................................................
1.2. Date privind munca copiilor la nivel mondial ..........................................................................................
1.3. Conven]ia ONU privind Drepturile Copilului ...........................................................................................
1.4. Conven]iile Organiza]iei Interna]ionale a Muncii
[i Recomandarea nr. 190/2000 .................................................................................................................
21
21
24
25
26
Capitolul 2
Munca copiilor \n economiile \n tranzi]ie. Estim`ri, cauze [i dezvolt`ri

ulterioare ...................................................................................................................................... 29
2.1. Cauze, variabile explicative [i estim`ri alternative privind munca
copilului; rata natural` a muncii copilului \n Romnia ....................................................................... 29
2.2. Analiza comparativ` privind munca copiilor \n cteva economii
\n tranzi]ie din Centrul [i Estul Europei .................................................................................................... 39
Capitolul 3
Contextul na]ional al muncii copiilor .........................................................................................
3.1 Cadrul economic [i social general .............................................................................................................
3.2 Evolu]ii demografice ..................................................................................................................................
3.3 |nv`]`mntul obligatoriu ............................................................................................................................
3.4 Cadrul legal na]ional ...................................................................................................................................
43
43
47
49
51
Capitolul 4
Cercet`ri privind munca copiilor \n Romnia ............................................................................
4.1 Profilul copiilor pe grupe de vrst`, sex, etnie,
activit`]i [i regiuni de dezvoltare ..............................................................................................................
4.2 Consecin]e ale muncii copiilor asupra educa]iei, st`rii de
s`n`tate [i dezvolt`rii normale a acestora ...............................................................................................
4.3 Caracteristici ale familiilor [i atitudini privind munca
copiilor [i educa]ia .....................................................................................................................................
4.4 Percep]ii ale copiilor [i p`rin]ilor asupra viitorului copiilor .....................................................................
4.5 Percep]ii [i atitudini privind munca copiilor .............................................................................................
57
Ini]iative [i ac]iuni pentru eliminarea exploat`rii

prin munc` a copiilor la nivel na]ional .......................................................................................
5.1 Strategia Na]ional` privind Protec]ia Copilului [i
Planul Opera]ional de Implementare ........................................................................................................
5.2 Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale............................................................
5.3 Reforma \n Educa]ie ...................................................................................................................................
57
66
70
73
74
Capitolul 5
77
77
77
82
Capitolul 6
Alternative la explotarea copiilor prin munc` ........................................................................... 85
6.1 Programe de spijin direct ........................................................................................................................... 85
6.2 Programe de dezvoltare a capacit`]ii institu]ionale ................................................................................. 86
6.3 Aspecte privind problematica muncii copiilor
relevate de studiile PIEMC ......................................................................................................................... 87
6.4 Programe de con[tientizare ....................................................................................................................... 89
6.5 Principalele concluzii, recomand`ri [i experien]a dobndit` ca urmare a
implement`rii programelor de ac]iune .................................................................................................... 89
6.6 Planul Na]ional de Ac]iune pentru Eliminarea Exploat`rii Copiilor
prin Munc`, 2003-2007 ............................................................................................................................... 92
6.7 Obiective [i rezultate ale principalelor programe de ac]iune
implementate \n cadrul BIM-PIEMC Romnia .......................................................................................... 94
Concluzii [i Recomand`ri ....................................................................................................................................... 105
Anexa 1
Coeficien]ii de regresie pentru corela]iile dintre cuantificatorii muncii

copilului [i diferitele variabile explicative ale acestora ...........................................................
Anexa 2
Abrevieri la Fig. 14, Capitolul 3 .................................................................................................
Anexa 3
Materiale realizate \n cadrul PIEMC Romnia, 2000-2003 .......................................................
Anexa 4
Planul Na]ional de Ac]iune pentru Eliminarea Exploat`rii
Copiilor prin Munc`, 2003-2007 ................................................................................................
Bibliografie ..............................................................................................................................................................
107
108
109
110
115
RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA
Lista figurilor, graficelor [i tabelelor din text

Fig. 1 - Corela]ia dintre ponderea copiilor economic activi [i Progresul \n Tranzi]ie (diferen]a
dintre valoarea actual` [i valoarea ini]ial` a Indicelui Liberaliz`rii) pe un grup de ]`ri din Centrul [i
Estul Europei .......................................................................................................................................... 31
Fig.2 - Corela]ia dintre ponderea copiilor care muncesc [i Progresul \n Tranzi]ie (diferen]a dintre
valoarea actual` [i cea ini]ial` a Indicelui Liberaliz`rii) pentru un grup de ]`ri din Centrul [i Estul
Europei ................................................................................................................................................... 31
Fig.3 - Corela]ia dintre ponderea copiilor care muncesc [i cre[terea economic` (PIB%, valori pentru
anul 2001), pentru un grup de ]`ri din Centrul [i Estul Europei .......................................................... 32
Fig.4 - Corela]ia dintre ponderea copiilor economic activi [i varia]ia procentual` medie a PIB
pentru perioada 1992-2002, pentru un grup de ]`ri din Centrul [i Estul Europei .............................. 32
Fig.5 - Corela]ia dintre cre[terea % medie a PIB pentru perioada 1992-2002 [i Progresul \n Tranzi]ie
(diferen]a dintre valoarea actual` [i valoarea ini]ial` a Indicelui Liberaliz`rii) pentru un grup de ]`ri
din Centrul [i Estul Europei ................................................................................................................... 33
Fig.6 - Corela]ia dintre cre[terea economic` (PIB%- valori 2001) [i Progresul \n Tranzi]ie (diferen]a
dintre valoarea actual` [i valoarea ini]iala a Indicelui Liberaliz`rii), pentru un grup de ]`ri din
Centrul [i Estul Europei .......................................................................................................................... 33
Fig.7 - Corela]ia dintre pierderea cumulativ` din valoarea PIB [i Progresul \n Tranzi]ie (diferen]a
dintre valoarea actual` [i cea ini]ial` a Indicelui Liberaliz`rii), pentru cteva ]`ri din Centrul [i Estul
Europei ................................................................................................................................................... 34
Fig.8 - Evolu]ia ponderii copiilor care muncesc [i a principalelor variabile explicative ale
fenomenului (cre[terea economic` [i Progresul \n tranzi]ie) ............................................................. 35
Fig.9 - Tendin]e seculare (evolu]ia popula]iei totale a Romniei, a num`rului total de copii, a
ponderii copiilor \n popula]ia total` [i a ponderii copiilor care muncesc \n total copii) pentru
perioada 1912-2002 ................................................................................................................................ 37
Fig.10 - Evolu]ia ponderii copiilor economic activi [i a principalelor variabile explicative
ale fenomenului (media cre[terii economice de-a lungul perioadei de tranzi]ie
[i Progresul \n tranzi]ie) ......................................................................................................................... 38
Fig.11 - Evolu]ia diferen]elor (engl:gap) dintre nivelul actual [i cel poten]ial pentru cei trei indicatori
ai fenomenului muncii copiilor (ponderea copiilor care muncesc, ponderea copiilor economic
activi [i ponderea copiilor implica]i \n activit`]i non-economice) .......................................... ......... 39
Fig.12 - Ponderea copiilor care muncesc [i ponderea copiilor activi economic, ponderea copiilor \n
totalul popula]iei, ponderea copiilor \n popula]ia s`rac` [i popula]ia total` pentru un grup de ]`ri
din Europa Central` [i de Est ................................................................................................................ 42
Fig.13 - Cre[terea economic` (GDP%), rata infla]iei (CPI) [i rata ocup`rii popula]iei \ntre 15-64 ani
(1994-2001) ............................................................................................................................................. 44
Fig.14 - Estim`ri alternative privind evolu]ia ratei (inciden]ei) s`r`ciei \n Romnia \n perioada 1989,
1992-2002 ............................................................................................................................................... 44
Fig.15 - Sporul migrator urban-rural, ponderea popula]iei urbane \n total popula]ie [i speran]a de
via]` la na[tere (1980-2000) ................................................................................................................... 45
Cuprins
Fig.16 - Tendin]e decenale (evolu]ia popula]iei totale a Romniei, a ponderii copiilor
\n popula]ia total` [i a ponderii copiilor \ntre 0-15 ani [i respectiv 15-18 ani \n total copii)
\n perioada 1990-2002 ........................................................................................................................... 48
Fig.17 - Distribu]ia copiilor pe sexe ....................................................................................................... 57
Fig.18 - Distribu]ia pe grupe de vrst` a copiilor de sex masculin ..................................................... 57
Fig.19 - Distribu]ia pe grupe de vrst` a copiilor de sex feminin ....................................................... 57
Fig.20 - Distribu]ia copiilor pe medii reziden]iale ................................................................................ 58
Fig.21 - Distribu]ia pe grupe de vrst` a copiilor din mediul urban ................................................... 58
Fig.22 - Distribu]ia pe grupe de vrst` a copiilor din mediul rural ..................................................... 59
Fig.23 - Distribu]ia copiilor pe regiuni (%) ............................................................................................ 59
Fig.24 - Distribu]ia copiilor pe regiuni [i \n cadrul acestora pe grupe de vrst`, precum [i valorile
sporului natural la nivel regional (la 1000 loc.) .................................................................................... 60
Fig.25 - Distribu]ia pe activit`]i majore a copiilor care muncesc ........................................................ 61
Fig.26 - Distribu]ia copiilor din mediul urban care muncesc pe grupe majore de activit`]i ............. 62
Fig.27 - Distribu]ia copiilor care muncesc \n func]ie de statutul angajatorului .................................. 62
Fig.28 - Efectele \ncet`rii muncii copiilor asupra gospod`riei de referin]` ........................................ 63
Fig.29 - Distribu]ia copiilor care muncesc \n func]ie de modalitatea de plat` a acestora ................ 64
Fig.30 - Distribu]ia copiilor care muncesc \n func]ie de tran[a de venit \n care se \ncadreaz`
gospod`ria c`reia \i apar]in ................................................................................................................... 70
Fig.31 - Distribu]ia copiilor care muncesc \n func]ie de dimensiunea gospod`riei
c`reia \i apar]in ........................................................................................................................................ 70
Fig.32 - Distribu]ia copiilor care muncesc \n func]ie de nivelul educa]ional al persoanei de referin]`
din gospod`ria c`reia \i apar]in ............................................................................................................. 71
Tabel 1 - Estim`ri la nivel mondial \n privin]a copiilor economic activi (grupa de vrst`
5-17 ani), 2000 ......................................................................................................................................... 24
Tabel 2 - Copii economic activi, copii care muncesc, copii care muncesc \n condi]ii periculoase
sau v`t`m`toare ..................................................................................................................................... 24
Tabel 3 - Situa]ia fenomenelor asociate muncii copiilor \n Europa Central` [i
de R`s`rit ................................................................................................................................................. 41
Tabel 4 - Este munca copiilor o problem` etnic`? ................................................................................ 61
Tabel 5 - Contactul cu pia]a ca principal factor determinant al schimb`rii atitudinilor referitoare la
viitorul copiilor ........................................................................................................................................ 72
Lista abrevierilor
ANOFM
ANPCA
BIM
CDC
CEA
CES
CND
COSA
CSDR
DAS
USDOL
DPDC
GNC
IM
IMM
INS
MA
MD\
MECT
MJ
MMSSF
MS
OIM
ONG
PIB
PIEMC
SIMPOC
PNA
PNAinc
PNEECM
PNUD
SCN
UNICEF
USAID
USMC
Agen]ia Na]ional` de Ocupare a For]ei de Munc`

Biroul Interna]ional al Muncii
Conven]ia Na]iunilor Unite privind Drepturile Copiilor
Copii Economic Activi
Consiliul Economic [i Social
Comitetul Na]ional Director pentru Eliminarea Muncii Copiilor
Consiliul pentru Standarde Ocupa]ionale [i Evaluare
Confedera]ia Sindicatelor Democratice din Romnia
Direc]ia de Asisten]` Social`
Departamentul de Munc` al SUA
Direc]ia pentru Protec]ia Drepturilor Copilului
Grup Na]ional de Consultan]` privind Problematica Muncii Copiilor
Inspec]ia Muncii
|ntreprinderi Mici [i Mijlocii
Institutul Na]ional de Statistic`
Ministerul Administra]iei [i Internelor
Memorandum de \n]elegere
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului
Ministerul de Justi]ie
Ministerul S`n`t`]ii
Organiza]ia Interna]ional` pentru Migra]ie
Organiza]ie neguvernamental`
Produsul Intern Brut
Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copiilor
Programul de Informare Statistic` [i Monitorizare a Muncii Copiilor
Planul Na]ional de Ac]iune
Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i de Promovare a Incluziunii Sociale
Planul Na]ional pentru Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc`
Programul Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare
Sistemul Conturilor Na]ionale
Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii
Agen]ia de Dezvoltare Interna]ional` a Statelor Unite
Unit`]i Specializate \n Munca Copiilor
Cuvnt \nainte
CUV NT |NAINTE
Munca copilului reprezint` o realitate a \nceputului celui de al treilea mileniu, pe care o putem reg`si
att \n ]`rile slab dezvoltate ct [i \n ]`rile puternic dezvoltate precum [i \n acele ]`ri care, \n urm` cu
treisprezece ani au \nceput epica tranzi]ie de la plan la pia]`.
Dac` \n societ`]ile tradi]ionale, antrenarea copiilor \n activit`]i economice sau \n activit`]i gospod`re[ti
era [i este \nc` considerat` ca o valoare [i \n acela[i timp un dat al realit`]ii economice nu este mai
pu]in adev`rat c` exist` societ`]i foarte dezvoltate \n care [i ast`zi, o anumit` implicare a minorilor \n
activit`]ile economice este considerat` ca o bun` oportunitate de familiarizare a acestora cu realitatea
pie]ei.
Modelul Social European \ns`, spre care Romnia se \ndreapt` att \n virtutea tradi]iilor sale ct [i a
scopului sù politic fundamental, acela al integr`rii \n Uniunea European` la orizontul anului 2007,
presupune implicarea copilului cu prec`dere \n activit`]i economice cu caracter educa]ional [i de formare
profesional` [i numai de o manier` limitat` \n activit`]i economice.
Aceast` abordare este \n deplin` convergen]` cu obiectivele Organiza]iei Interna]ionale a Muncii, ale
c`rei Conven]ii au \ncercat \nc` de la \nfiin]are (1919), s` statueze o limit` minim` de angajare, menit`
tocmai de a proteja copii de o implicare excesiv` \n activit`]ile economice, cu deosebire \n acelea care lear putea impieta de o manier` serioas` participarea la procesele educative ori care ar fi dùn`toare
s`n`t`]ii [i dezvolt`rii ulterioare a acestora.
Romnia, ca membru fondator al Biroului Interna]ional al Muncii (BIM) [i semnatar al Conven]iilor:
138/1973, privind vrsta minim` de angajare [i mai recent (2000) al Conven]iei nr. 182/1999 privind cele
mai grave forme de munc` a copilului, s-a angajat \n efortul general pe care Programul Interna]ional pentru
Eliminarea Muncii Copiilor (PUIEMC) al BIM \l \ntreprinde la scar` planetar` pentru eliminarea celor mai
grave forme de munc` a copilului [i reducerea implic`rii acestora \n activit`]i economice.
|n aceast` direc]ie, semnarea Memorandumului de |n]elegere cu PIEMC \n anul 2000 [i re\noirea
acestuia \n anul 2001, au \nsemnat un pas major \n dezvoltarea, cu sprijinul organiza]iilor interna]ionale, a
unui construct institu]ional capabil s` sinergizeze eforturile administra]iei publice centrale [i locale,
precum [i ale organiza]iilor neguvernamentale [i societ`]ii civile, \n vederea \n primul rnd, a elimin`rii
celor mai grave forme de munc` a copilului, \ntre care prioritar` pentru actualul Executiv este eradicarea
fenomenului copiilor str`zii pn` la finele actualului mandat, iar, \n al doilea rnd, \n vederea depist`rii [i
combaterii acelor forme de antrenare a copiilor \n activit`]i economice care prin caracterul lor, dùneaz`
dezvolt`rii normale a acestora.
Efortul realizat \n ace[ti ultimi trei ani [i pe care Raportul de fa]` \l pune \n lumin` \ntr-o manier`
coerent`, a fost punctat de cteva realiz`ri marcante: |nfiin]area Comitetului Director Na]ional pentru
Combaterea Muncii Copiilor [i a Grupului Na]ional Consultativ, demararea de c`tre Inspec]ia Muncii a unei
Campanii Na]ionale \n vederea Combaterii Muncii Copiilor, \nfiin]area unor Unit`]i de Combatere a Muncii
copiilor la nivel jude]ean precum [i realizarea unui num`r mare de programe de informare [i sprijin direct
pentru copii afla]i \n situa]ie de risc, cu o concentrare a ac]iunilor pe mediul rural [i comunit`]ile compacte
de etnie rrom`.
Ac]iunile de acest gen demonstreaz` faptul c`, \n Romnia problematica combaterii muncii copiilor [i
a eradic`rii celor mai grave forme ale acesteia nu este tratat` izolat, ci \n contextul larg al politicilor sociale
ale Guvernuluui prin care beneficiile trecerii la o economie bazat` pe competi]ie [i pe ini]iativa individual`
trebuie s` reverse asupra tuturor membrilor societ`]ii astfel \nct, stabilirea macroeconomic` s` se traduc`
\ntr-o cre[tere sustenabil` generatoare de locuri de munc` mai multe [i mai bune inclusiv din punct de
vedere social.
Abordarea integratoare a problematicii muncii copiilor \n condi]iile tranzi]iei, ca fenomen social cu
profunde r`d`cini economice, din prisma problematicii generale a tranzi]iei [i procesului de integrare
european`, reprezint` probabil contribu]ia major` pe care acest raport na]ional o aduce att \n direc]ia
studierii fenomenologiei specifice muncii copilului precum [i \n direc]ia perfec]ion`rii mijloacelor [i
metodelor de combatere [i eradicare a celor mai grave forme ale acesteia.
Din aceast` perspectiv` consider`m c` apari]ia acestei lucr`ri, rod al efortului concentrat al unor
speciali[ti din cercetarea romneasc` de profil, se va constitui \ntr-un instrument deosebit de util att \n
analiza problematicii ct mai ales \n trasarea ulterioar` a liniilor de ac]iune \n acest domeniu astfel \nct,
s` poat` fi atinse obiectivele majore de eradicare a celor mai grave forme ale muncii copiilor \n Romnia,
concomitent cu crearea condi]iilor pentru reducerea progresiv` a implic`rii acestora \n activitatea
economic` [i cre[terea gradului de integrare \n activit`]ile instructiv-educative specifice vrstei.
|mi place s` cred c` to]i cei ce vor lectura acest Raport vor avea prin acesta o tem` profund` de
reflec]ie [i, \n acela[i timp, de ac]iune comun`, \mpreun` cu societatea civil` [i cu autorit`]ile publice.
Elena DUMITRU
Ministrul muncii, solidarit`]ii sociale [i familiei

9
Introducere
INTRODUCERE
Ac]iunea Na]ional` pentru Prevenirea [i Eliminarea Exploat`rii prin Munc` a Copiilor \n
Romnia a debutat \n anul 1999, sub auspiciile Biroului Interna]ional al Muncii (BIM)-Programul
Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copiilor (PIEMC), cu finan]are din partea Departamentului
de Munc` al SUA (USDOL). Practic, programul a \nceput \n martie 2000, iar prima sa faz` s-a
\ncheiat la 30 septembrie 2003.
|n anul 2000 [i apoi \n anul 2002, Guvernul Romniei, prin Ministerul Muncii, Solidarit`]ii
Sociale [i Familiei [i BIM au semnat un Memorandum de \n]elegere (MD\), ini]ial pentru o perioad`
de un an [i apoi pentru o perioad` de 5 ani, angajndu-se astfel la realizarea obiectivelor PIEMC.
Trebuie men]ionat c` Romnia a ratificat Conven]ia OIM nr. 138 \nc` din anul 1975, iar \n anul 2000,
Romnia a ratificat [i Conven]ia OIM nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii
copiilor [i ac]iunea imediat` \n vederea elimin`rii lor. Romnia a fost prima ]ar` din Europa
Central` care a \nceput implementarea unui asemenea program. Scopurile generale ale
programului au fost:

s` acorde asisten]` tehnic` Guvernului Romniei pentru actualizarea [i revizuirea planului

na]ional de ac]iune pentru eliminarea exploat`rii copiilor prin munc` [i armonizarea legisla]iei
romne[ti cu standardele interna]ionale \n domeniu [i dezvoltarea capacit`]ii institu]iilor
guvernamentale de a solu]iona problema exploat`rii muncii copiilor;
s` implementeze proiecte pilot pentru a schimba atitudinile [i percep]iile cu privire la munca
copilului, pentru a preveni eficient fenomenul [i pentru a include \n programele de reabilitare
un num`r semnificativ de copii ai str`zii;
s` dezvolte o nou` viziune pentru a \mbun`t`]i serviciile educa]ionale [i de protec]ie pentru
copiii rromi care muncesc [i familiile acestora.
Angajndu-se prin MD|, Guvernul Romniei a sprijinit total \nfiin]area Comitetului Na]ional
Director pentru Eliminarea Muncii Copiilor (CND), care este \n prezent prezidat de Inspectorul
General de Stat al Inspec]iei Muncii [i are rol de organism de coordonare a ac]iunilor \ntreprinse
\n acest domeniu. |n acela[i timp, un Grup Na]ional de Consultan]` (GNC) a fost \nfiin]at ca
organism de consultan]` al CND. Unit`]i Specializate \n Munca Copiilor (USMC) au fost infiin]ate
[i activate \n cadrul institu]iilor cheie, cum ar fi Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i
Adop]ie (ANPCA), Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei (MMSSF) [i Inspec]ia Muncii
care a primit un mandat clar s` \ntreprind` ac]iuni cu scopul de a diminua implicarea copiilor \n
activit`]i economice [i de a combate cele mai grave forme ale muncii copilului. Guvernul s-a
angajat pe deplin \n eradicarea fenomenului copiilor str`zii pn` la sfr[itul mandatului.

Principalele arii de interven]ie ale programului au fost definite dup` cum urmeaz`:
Dezvoltarea capacit`]ii CND, a institu]iilor guvernamentale [i a partenerilor sociali de a aborda
problematica muncii copiilor;
Stimularea cercet`rii [i analizarea problematicii muncii copiilor [i a problemelor conexe,
inclusiv dezvoltarea procedurilor de monitorizare, raportare sistematic` [i cercetare
calitativ`/exploratorie;
Prevenirea implic`rii copiilor \n munc` prin activit`]i educative [i de formare [i prin campanii
de con[tientizare care au ca scop \mbun`t`]irea frecven]ei [i a rezultatelor [colare;
Con[tientizarea factorilor de r`spundere [i a opiniei publice;
Ac]iuni directe prin programe de sprijin direct pentru 1500 de copii care muncesc.
|n paralel, Institutul Na]ional de Statistic` (INS) a realizat o anchet` reprezentativ` la nivel

na]ional cu privire la implicarea copiilor \n activit`]i economice. Ancheta a fost realizat` pe baza
metodologiei Programului de Informare Statistic` [i Monitorizare a Muncii Copiilor (SIMPOC),
asigurndu-se astfel posibilitatea compar`rii datelor la nivel interna]ional. Au fost f`cute publice
doar rezultatele preliminare ale acestui studiu, pe care consultantul na]ional le-a folosit \n acest
11

raport. Prin urmare, unele dintre aspecte au fost imposibil de prezentat din cauza lipsei de
informa]ii.
|n cadrul PIEMC au fost desf`[urate mai multe programe orientate \n mod special spre
dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale [i programe de sprijin direct pentru copiii care muncesc [i
familiile lor, precum [i pentru copiii afla]i \n situa]ie de risc. Toate aceste programe au inclus
componente de m`rire a gradului de con[tientizare privind problematica muncii copiilor [i
cercet`ri, care au relevat probleme particulare pentru grupurile ]int` [i au ajutat la orientarea
ac]iunilor \ntreprinse. Parteneriate puternice au fost realizate \ntre ONG-urile na]ionale [i
interna]ionale, autorit`]ile publice la toate nivelurile [i partenerii sociali. |n cadrul programului, a
fost revizuit [i finalizat Planul Na]ional de Ac]iune pentru Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc`
(PNA), \n consultare cu CND. Toate acestea vor fi prezentate detaliat \n acest raport.
O evaluare general` cuprinz`toare a legisla]iei specifice, care include amendamente [i
propuneri de \mbun`t`]ire a cadrului legislativ na]ional, a fost realizat` \n cadrul PIEMC de c`tre un
prestigios expert juridic romn, prof. dr. Mircea Du]u.
Prezentul raport a fost \ncredin]at consultantului \n vara anului 2003, ca urmare a consult`rii
BIM cu MMSSF. |n timp ce raportul se afla \n faza de redactare, s-a desf`[urat o evaluare
independent` a rezultatelor programului PIEMC \n Romnia. Concluziile preliminare ale
evaluatorului independent sunt \ncorporate par]ial \n prezentul raport.
Totu[i, prezentul raport na]ional nu e o colec]ie de fragmente din diferitele rapoarte sau
cercet`ri care au fost \ntreprinse [i prezentate \n cadrul BIM-PIEMC. De asemenea, raportul nu
oglinde[te doar rezultatele anchetei reprezentative la nivel na]ional care a fost \ntreprins` de
Institutul Na]ional de Statistic` (INS) din Romnia.
Raportul este o trecere \n revist` independent` [i cuprinz`toare a problematicii muncii copiilor
[i a implic`rii copiilor \n activit`]i economice \n Romnia. De[i se bazeaz` pe activitatea anterioar`
realizat` \n cadrul PIEMC, ca [i pe eviden]e empirice [i resurse bibliografice care se refer` la aceste
probleme la nivel mondial [i \n ]`rile \n tranzi]ie din Europa Central` [i de Est, acest raport
\ncorporeaz`, de asemenea, rezultatele cercet`rii independente realizate de Consultantul Na]ional.
Documentul a fost \mbun`t`]it ca urmare a discu]iilor [i recomand`rilor BIM-PIEMC [i a
partenerilor acestuia din cadrul seminarului na]ional din iunie 2003.
Raportul folose[te tehnici econometrice \n vederea identific`rii variabilelor explicative de baz`
a muncii copilului [i a implic`rii copiilor \n activit`]i economice \n Romnia, furniznd astfel o
imagine a muncii copiilor [i a implic`rii copiilor \n activit`]i economice \n perioada de tranzi]ie. De
asemenea, raportul prezint` pe scurt programele desf`[urate \n cadrul PIEMC Romnia, subliniind
obiectivele, ariile de interven]ie [i principalele rezultate.
|n cele din urm`, raportul \ncearc` s` furnizeze factorilor de decizie, actorilor relevan]i,
exper]ilor [i publicului \n general, concluzii [i recomand`ri pentru viitoare ac]iuni \n acest domeniu.
Raportul sper` s` r`spund` tuturor a[tept`rilor [i s` umple o lacun` \n bibliografia relevant`
privind acest subiect.
|nc` o dat`, Consultantul Na]ional reitereaz` c` aceasta este o evaluare independent` [i prin
urmare mul]ume[te BIM - PIEMC, Ministerului Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, Ministerului
Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, Institutului Na]ional de Statistic` [i tuturor organiza]iilor [i
persoanelor care, pe durata programului, au contribuit la \ndeplinirea obiectivelor sale [i care prin
urmare sunt co-autori la prezentul raport na]ional.
12
Rezumatul raportului
REZUMATUL RAPORTULUI
Romnia, este att din punctul de vedere al suprafe]ei, ct [i din punctul de vedere al
num`rului de locuitori, a doua ]ar` ca m`rime din grupul ]`rilor Central [i Est Europene candidate
la aderarea la Uniunea European`. De[i ]ara are un ponten]ial de dezvoltare extraordinar, totu[i,
mo[tenirea extrem de grea l`sat` de cele patru decenii [i jum`tate de dictatur` comunist`, precum
[i disfunctionalit`]ile acumulate \n cei treisprezece ani de tranzi]ie, ce au fost caracteriza]i de
\ntreruperi [i relu`ri repetate ale proceselor de reform` economic` [i social`, au impiedicat \n bun`
m`sur` realizarea acestuia.
Cu toate acestea, \n ultimii trei ani, cre[terea economic` a c`p`tat \n sfr[it un caracter
sustenabil, infla]ia s-a redus continuu cobornd sub 20%, iar ritmul cre[terii economice a atins \n
intervalul 2000-2002 valori record pentru aria Central European` (5,3% in 2001). |n acela[i timp,
programele sociale ini]iate de c`tre actualul executiv, direc]ionate c`tre reducerea s`r`ciei [i
prevenirea excluziunii sociale, cum ar fi venitul minim garantat, subven]iile la utilit`]ile publice,
programul cornul [i lapteledestinat copiilor din ciclul primar de \nv`]`mnt [i alte ini]iative de
acest gen, unele luate inclusiv la nivelul autorit`]ilor locale, au reu[it ca, \n paralel cu cre[terea
economic`, s` se ob]in` [i o reducere a s`r`ciei, concretizat` \ntr-o sc`dere a ponderii \n popula]ia
total` a persoanelor ce trìesc sub pragul de s`r`cie, de la cca. 35% \n anul 2000 la cca. 29% \n anul
2002.
Aceste politici au drept rezultat [i reducerea relativ` a num`rului copiilor antrena]i sub diverse
forme \n activit`]i economice [i non-economice, precum [i a ponderii acestora \n totalul copiilor
Romniei. Faptul astfel men]ionat este vizibil \n reducerea att a ponderii copiilor care muncesc \n
totalul popula]iei Romniei aflat` sub pragul vrstei de 18 ani, ct [i a ponderii copiilor economic
activi [i a celei a copiilor implica]i \n activit`]i gospod`re[ti \n totalul copiilor.
Totu[i, trebuie men]ionat c`, \n ciuda realiz`rilor [i progreselor vizibile din ultimii trei ani,
distorsiunile [i dezechilibrele acumulate att de c`tre economie, ct [i de c`tre corpul social
romnesc \n ansamblul sù, att \n cele patru decenii [i jum`tate scurse \ntre 1945 [i 1989, ct [i \n
decursul unei reforme economice adesea \ntrerupte [i reluate sub nivelul a[a-numitei mase
critice, fac ca, \n acest moment, Romnia s` se confrunte \nc` cu fenomene sociale grave, inclusiv
cu o inciden]` a s`r`ciei mult mai ridicat` \n rndul copiilor [i \n consecin]` cu o implicare
dispropor]ionat de mare a acestora \n activit`]i cu caracter economic.
La r`d`cina acestor fenomene negative se afl` o reform` economic` desf`[urat` \ntr-un ritm
mult prea lent [i cu mult prea multe \ntreruperi de-a lungul primilor zece ani de tranzi]ie (1990-2000)
[i ale c`rei neajunsuri cu greu pot fi compensate de c`tre progresele ultimilor trei ani. Acest tip de
reform`, cunoscut \n literatura de specialitate sub numele de reforma stop and go sau \n
traducere libera reform` cu \ntreruperi [i relu`ri, are drept efect principal \mpingerea unei
economii na]ionale \ntr-o zon` pe care cu mare u[urin]` am putea-o numi crepuscular`, o ]ar`
a nim`nui (no mans land) din punct de vedere economic [i social, situat` undeva \ntre economia
planificat` [i economia de pia]`. Cu alte cuvinte \ntr-un fel de economie de pia]` nefunc]ional`,
caracterizat` prin productivitate sc`zut` a factorilor de produc]ie munc` [i capital, apari]ia unui larg
sector de economie de subzisten]` (informal, dar nu neap`rat subteran sau ilegal), \n special \n
agricultur` [i \mpingerea unor largi segmente ale popula]iei \ntr-o s`r`cie care de[i nu foarte
profund`, poate fi greu de dep`[it.
|n aceste condi]ii [i din ra]iuni de supravie]uire, segmente largi ale gospod`riilor popula]iei \[i
dezvolt` func]ii de produc]ie de bunuri, \n special de bunuri alimentare cu obiectivul declarat de a
substitui pe o scar` ct mai larg` achizi]ionarea unor astfel de bunuri de pe pia]`. O astfel de
transformare a gospod`riei din unitate de consum \n unitate de produc]ie, nu se poate realiza f`r`
o implicare pe scar` larg` a copiilor \n aceste activit`]i de produc]ie gospod`reasc` de bunuri care,
odat` devenit` semnificativ`, se transform` \ntr-o activitate economic` [i \n consecin]` to]i cei
13

implica]i \ntr-un fel sau altul devin economic activi. Astfel de activit`]i gospod`re[ti, ce devin
practic activit`]i economice, tind s` acapareze timpul copiilor, \n special al celor din zonele rurale
astfel \nct, participarea acestora la procesul educa]ional devine \n multe cazuri o pur` formalitate
administrativ`, f`r` rezultate practice \n ceea ce prive[te dezvoltarea ulterioar` a acestora. Toate
aceste aspecte, precum [i alte probleme legate de contextul na]ional al muncii copiilor sunt
tratate pe larg \n Capitolul 3 al acestui raport.
Situa]ia economic` [i social` a Romniei la \nceputul mileniului III face dificil` estimarea att a
ponderii copiilor care muncesc ct [i a copiilor economic activi, dat` fiind \n special localizarea
acestor fenomene \n gospod`riile popula]iei. Astfel, trebuie men]ionat c`, date fiind caracteristicile
gospod`riei romne[ti la momentul actual [i mai ales cele ale gospod`riei romne[ti din mediul
rural, care este sinonim` practic cu o exploata]ie agricol` de tip familial, un num`r relativ mare de
copii sunt implica]i \n activit`]i care, de[i discontinue [i prestate \n cadrul gospod`riei, nu mai pot
fi considerate, totu[i, dect \ntr-o mic` m`sur` ca activit`]i gospod`re[ti, ele fiind calificate drept
activit`]i economice.
Datorit` acestor considerente, estimarea num`rului copiilor care muncesc [i mai ales a
num`rului copiilor economic activi, ca unic` m`rime statistic` recunoscut` pe plan interna]ional
drept m`sur` real` a implic`rii popula]iei sub vrst` de 18 ani \n activit`]ile economice, necesit`
luarea \n considerare nu doar a celor ce erau efectiv implica]i \ntr-o activitate \ntr-o anumit`
perioad` considerat` drept perioad` de referin]`, oricare ar fi aceea, ci [i a tuturor acelora care,
de[i neimplica]i efectiv \ntr-o activitate economic` \n cadrul a[a-numitei perioade de referin]`,
p`strau totu[i o leg`tur` strns` cu activitatea economic` respectiv` sau cu locul de munc`.
Din punct de vedere demografic, ponderea copiilor \n totalul popula]iei Romniei, dep`[e[te
\nc` valorile medii la nivelul Europei Centrale [i de Est (cca. 25%), ceea ce \nseamn` c` exist` \nc`
un oarecare poten]ial demografic, de[i \n continu` reducere. |n ceea ce prive[te ponderea copiilor
care muncesc \n totalul copiilor, aceasta se plaseaz` \ntr-o plaj` situat` \ntre 3,19% [i 6,89%, cu
estimarea de la baza intervalului apar]innd INS [i rezultnd din ancheta na]ional` \ntreprins` de
acesta, iar cea de la vrful intervalului, rezultat` din regresii realizate de c`tre autorul raportului de
fa]`1. Aceste valori sunt sub nivelul a ceea ce [tiin]a economic` recent` denume[te rata natural`2
a unui fenomen [i respect` \n ultimul timp o tendin]` descendent`.
Trebuie men]ionat aici c`, \n cadrul anchetei \ntreprinse de c`tre INS (2000-2001), nu sunt folosite dect dou` dintre cele
trei m`rimi statistice agreate pe plan interna]ional pentru cuantificarea muncii copiilor, respectiv copii care muncesc,
cunoscu]i sub denumirea de copii care desf`[oar` activit`]i economice, de[i defini]ia folosit` se poate aplica mai degrab`
pentru m`rimea statistic` copii care muncesc (working/laboring children) [i respectiv copii implica]i \n activit`]i noneconomice (gospod`re[ti). M`rimea statistic` copii economic activi nu este folosit`.
Aplicnd defini]iile ILO asupra rezultatelor ultimului recens`mnt (2002), trebuie totu[i spus c`, ponderea copiilor care
muncesc urc` c`tre valoarea de la vrful intervalului, respectiv cea estimat` prin regresii de c`tre autorul raportului.
2
Conceptul de rat` natural`, folosit din ce \n ce mai des de c`tre [tiin]a economic`, desemneaz` un nivel al unui fenomen
economic, oricare ar fi acela, considerat ca fiind corespunz`tor unei st`ri economice de echilibru, dinamic desigur, respectiv
unei st`ri caracterizate printr-o infla]ie stabil` [i un [omaj sc`zut. |n aceast` stare, economia \[i realizeaz` poten]ialul ei
deplin de dezvoltare sau cu alte cuvinte PIB-ul real \n valoare nominal` devine egal cu a[a-numitul PIB poten]ial \n valoare
nominal`, respectiv cu acea valoare a PIB, corespunz`toare unei astfel de st`ri de echilibru. Ca urmare, decalajul de produs
final, a[a-numitul output gap are valori apropiate de zero.
Un exemplu clasic de rat` natural` folosit destul de des este a[a-numitul NAIRU (Non-Accelerated Inflation Rate of
Unemployment sau, \n traducere liber`, rata [omajului \n condi]ii de infla]ie non-accelerat`) ce reprezint` practic o rat`
natural` a [omajului sau un nivel al acestuia corespunz`tor unei st`ri de echilibru economic dinamic, caracterizat printr-o
infla]ie stabil` sau non-accelerat`. Aceast` m`rime sintetic` este folosit` \n prezent de c`tre EUROSTAT (oficiul statistic al
Comunit`]ilor Europene) spre a caracteriza rata [omajului, fa]` de acest palier considerat ca fiind \n concordan]` cu o stare
de echilibru dinamic.
Pornind de la acest concept, se pot calcula rate naturale [i pentru alte fenomene economice, sub forma unor paliere ale
fenomenelor respective concordante cu o stare de echilibru dinamic al economiei. |n acest mod se poate aprecia dac`, spre
exemplu, o rat` a [omajului de 6% este cu adev`rat mare sau mic` sau cu alte cuvinte dac` ea este suportabil` pentru
organismul economic [i cel social.
Folosind aceea[i fundamentare teoretic` a fost calculat` pentru scopurile acestui material [i rata natural` pentru m`rimile
statistice copii economic activi, copii care muncesc [i copii implica]i \n activit`]i non-economice/gospod`re[ti.
Ct despre conceptul de output gap, el reprezint` devia]ia standard \ntre valoarea actual` [i cea poten]ial` a PIB, exprimat`
ca procent din valoarea real` a PIB. Date legate de Output Gap pentru diferite economii ale lumii, o m`sur` de asemenea
foarte important` \n special pentru cuantificarea sustenabilit`]ii cre[terii economice, sunt regulat prezentate \n prestigioasa
publica]ie britanic` The Economist.
14
Acest fapt \n sine arat` c`, Romnia, cu toate \ntrzierile acumulate \n ultimul deceniu al
secolului XX, a reu[it s` dep`[easc` totu[i a[a-numita criz` a tranzi]iei, respectiv acea faz` asociat`
cu un no mans land economic, ceea ce \nseamn` c`, \ncetul cu \ncetul, toate fenomenele
asociate economiei de subzisten]`, deci inclusiv fenomenul copiilor care muncesc, vor \ncepe s`
cunoasc` un trend descendent.
|n ceea ce prive[te ponderea copiilor economic activi \n totalul copiilor Romniei, aceasta
este sensibil mai ridicat` dect ponderea copiilor care muncesc. Faptul acesta \[i datoreaz`
existen]a vastei zone de economie informal`, de subzisten]` care s-a dezvoltat \n Romnia anilor
1990 pe fondul unei tranzi]ii de tip \ntrerupere [i reluare. Aceasta a generat o cerere masiv` de
munc` ieftin`, \n special \n cadrul gospod`riilor rurale, ceea ce a antrenat pe copii \n activit`]i
economice, ei fiind \n mod evident cea mai ieftin` resurs` uman` la dispozi]ie. Datorit` acestor
dezvolt`ri, ponderea copiilor economic activi \n totalul copiilor Romniei se ridic` la cca. 19%.
Aceste estim`ri se bazeaz` exclusiv pe regresiile autorului. |n sine, acest nivel se situeaz` deasupra
a ceea ce am putea denumi drept rat` natural` pentru implicarea copiilor \n activit`]i economice,
respectiv peste un nivel ce ar putea fi considerat ca fiind \n concordan]` cu atingerea a[a-numitei
mase critice a progresului \n tranzi]ie respectiv a reformelor economice [i sociale sau cu ceea
ce am putea denumi, folosind un alt indicator sintetic, respectiv indicele stabilit`]ii construit de
c`tre Lehman Brothers Eurasia Group o stare de stabilitate deplin` din punct de vedere economic
[i social.
Acest concept de mas` critic` a progresului \n tranzi]ia de la plan la pia]` sau de mas`
critic` a proceselor de reform`, constituie de altfel fundamentul abord`rii metodologice din acest
raport. Cele dou` concepte au fost pentru prima dat` fundamentate \n lucr`rile realizate pentru
Banca Mondial` de c`tre cercet`torii De Mello, Denizer [i Gelb3. |n sine, progresul \n tranzi]ie sau
progresul \n procesele de reform` economic` [i social` implicate de aceasta, se m`soar` prin
intermediul a[a-numitului indice al liberaliz`rii, construit de c`tre aceea[i cercet`tori. Att
conceptele teoretice ct [i indicele ca atare \n calitatea sa de m`rime statistic` abstract`, cu caracter
de sintez`, contribuie de o manier` hot`rtoare la explicarea realiz`rilor ob]inute de c`tre o
economie na]ional` sau alta pe drumul tranzi]iei de la planificare la pia]`. A[a cum cei trei
cercet`tori au reu[it s` reliefeze folosind eviden]e empirice din \ntregul spa]iu Central [i Est
European, exist` ceea ce se poate numi o mas` critic` a progresului \n tranzi]ia de la plan la pia]`
sau cu alte cuvinte exist` un anume nivel, un prag critic al proceselor de reform`, posibil de
cuantificat de altfel prin intermediul indicelui liberaliz`rii, prag de la care reforma economic` \ncepe
s` produc` beneficii tangibile, reale, att pentru indivizi, ct [i pentru organiza]ii. Sub acest prag
critic \ns`, reformele economice precum [i distorsiunile acumulate \n anii de planificare centralizat`
produc efecte negative, ce sunt resim]ite att \n economie ct [i \n societate. |ns`, odat` ce acest
prag critic este atins, reformele \ncep s` \[i arate roadele [i reu[esc s` anihileze efectele
distorsiunilor economice acumulate \n anii de planificare centralizat`. |n consecin]`, cu ct se atinge
mai rapid acest prag critic, cu att mai bine.
Eviden]ele empirice culese din spa]iul tranzi]iei Central [i Est Europene de c`tre aceea[i
cercet`tori au ar`tat totodat` c`, dac` reformele sunt \ntrerupte sub a[a-numitul nivel al masei
critice [i apoi reluate, efectele negative se multiplic`. Dac` procesul de reform` dintr-o ]ar`
cunoa[te o astfel de evolu]ie, respectiva economie na]ional` [i \n ultim` instan]` ]ara respectiv` vor
fi prinse \n ceea ce putem denumi capcana tranzi]iei. Aceasta nu reprezint` nimic altceva dect o
stare a economiei situat` undeva \ntre economia planificat` [i economia de pia]`. O astfel de stare
este caracterizat` de expansiunea fenomenelor tipice economiei de subzisten]`, ca unic` [i
cteodat` ultim` modalitate prin care indivizii \ncearc` s` reziste unor [ocuri economice [i sociale
succesive. Economia de subzisten]` antreneaz` \n propor]ie de mas` copii \n activit`]i economice [i
\n activit`]i gospod`re[ti ce pot fi cu greu distinse de activit`]ile economice. Apari]ia [i mai ales
repetarea unor astfel de [ocuri ale tranzi]iei zdruncin` efectiv poten]ialul de dezvoltare al unei na]iuni
f`cnd practic imposibil` acumularea unor perioade suficient de lungi de cre[tere economic`. |n
consecin]`, apari]ia unui al doilea [i \n anumite cazuri chiar [i a unui al treilea [oc al tranzi]iei
constituie \n sine o experien]` mult mai dureroas` pentru popula]ie dect cea a primului [oc.
3
Vezi Transition. The First Ten Years. Anlyses and lessons for Eastern Europe and the Former Soviet Union, The World
Bank (Banca Mondial`), 2002.
15

|n regiunea Central [i Est European`, toate ]`rile, cu singura excep]ie a Poloniei, au cunoscut
\ntreruperi \n procesele de reform` economic`, ce au fost efectuate undeva sub nivelul a[a-numitei
mase critice [i \n consecin]` au generat un al doilea [oc sau o a doua criz` a tranzi]iei. De aceea,
continund pe linia acestei abord`ri teoretice, putem conchide c`, cu ct nivelul, din punctul de
vedere al progresului \n tranzi]ie, la care are loc o \ntrerupere \n mersul proceselor de reform`
este mai sc`zut, cu att este mai dureros, \n special din punct de veder social, al doilea [oc al
tranzi]iei. De asemenea, trebuie spus c` dac` \ntreruperea are loc la un nivel foarte sc`zut sau cu
alte cuvinte dac` procesele de reform` sunt \ntr-un stadiu foarte incipient, o \ntrerupere a lor poate
conduce la un colaps total al economiei respective (ex: Bulgaria 1996).
Privind evolu]iile economice din acest unghi, abordarea noastr` teoretico-metodologic` \n ceea
ce prive[te problematica muncii copiilor are la baza sa conceptul de progres \n tranzi]ie, iar drept
variabil` explicativ` principal`, m`rimea statistic` cunoscut` sub denumirea de indicele
liberaliz`rii. Abordarea bazat` pe ace[ti doi piloni demonstreaz` c` implicarea copiilor \n activit`]i
economice, departe de a fi un efect al st`rii de pauperitate sau de s`r`cie este o parte integral` a
acesteia. Cu alte cuvinte, s`r`cia sau pauperitatea privit` restrns doar ca s`r`cie din punctul de
vedere al veniturilor [i exprimat` prin rata sau inciden]a s`r`ciei nu poate explica de o manier`
suficient` varia]iile fenomenelor asociate implic`rii copiilor \n activit`]i economice sau sintetic spus
ale muncii copiilor. Aceste considerente arat` c` munca copiilor este o rezultant` a unei st`ri de
subdezvoltare, a unei st`ri de stagnare economic` prelungit`, de regres economic, exprimat printrun num`r insuficient de ani consecutivi de cre[tere economic`. |n contextul unei economii \n
tranzi]ie, c`ci \n cadrul unui astfel de context analiz`m munca copiilor \n Romnia, acest fapt se
traduce printr-o tranzi]ie nu doar prelungit`, dar [i incoerent gestionat`, cu numeroase \ntreruperi
[i relu`ri care, au drept efect doar ipotecarea posibilit`]ilor de dezvoltare. |ntr-un astfel de context,
amploarea muncii copiilor sau cu alte cuvinte att nivelul relativ ct [i cel absolut al unor astfel de
fenomene sunt cel mai bine explicate de variabile exogene de tipul cre[terii economice (varia]ia
procentual` a PIB), fie ea exprimat` \n termenii varia]iilor anuale, fie \n termenii unor varia]ii medii
pe anumite perioade de timp (de regul` pe toat` perioada tranzi]iei - 13 ani). |n ultim` instan]`,
\ns`, astfel de fenomene complexe, cu multiple fa]ete, sunt explicate cel mai bine de variabile
exogene sintetice, cum ar fi cea folosit` \n cadrul acestui raport, respectiv de c`tre progresul \n
tranzi]ie, exprimat ca diferen]` \ntre valoarea actual` a indicelui liberaliz`rii [i valoarea acestuia la
\nceptul perioadei de tranzi]ie c`tre economia de pia]`, capitalist`.
|n consecin]`, din cele de mai sus rezult` urm`toarele: cu ct valoarea indicelui liberaliz`rii sau
a diferen]ei \ntre nivelul sù actual [i cel ini]ial, expresie a progresului \n tranzi]ie, este mai mare,
cu att ritmul cre[terii economice va fi mai ridicat, iar perioadele de cre[tere economic` vor fi mai
lungi. De aici rezult` c` extensiunea economiei de subzisten]` va fi propor]ional mai mic` [i \n
consecin]` dimensiunile implic`rii copiilor \n activit`]ile economice, \n orice form` s-ar realiza
aceasta, vor fi mai reduse.
Aceste corela]ii, explicate pe scurt aici, dar detaliate din punct de vedere tehnic \n interiorul
raportului, nu numai c` reu[esc s` explice evolu]iile fenomenelor legate de munca copiilor \n
Romnia pe parcursul tranzi]iei [i cauzalit`]ile complexe ale acesteia dar, reu[esc totodat` s`
traseze concluzia major` a acestui raport, [i anume aceea conform c`reia:
Cre[terea economic` sustenabil` [i \n ritm accentuat, avnd la baz` un proces de reform`
economic` coerent [i continuu, pentru care componenta de preg`tire a ader`rii la U.E. constituie
miezul sù dur, este cea mai puternic` prghie \n vederea reducerii implic`rii copiilor \n activit`]i
economice [i bine\n]eles \n vederea elimin`rii celor mai grave forme de munc` a copiilor. Aceast`
concluzie este valabil` att pentru Romnia, ct [i pentru celelate ]`ri pentru care tranzi]ia nu s-a
\ncheiat \nc`. Orice \ntrerupere a acestor procese are efecte ce pot fi catalogate, f`r` nici un fel de
re]inere, drept catastrofale.
|ntreaga problematic` legat` de variabilele explicative ale muncii copiilor \n Romnia, estim`ri ale
evolu]iei m`rimilor statistice caracteristice de-a lungul celor treisprezece ani de tranzi]ie, precum [i o
analiz` comparativ` menit` a integra problematica muncii copiilor \n Romnia \n contextul general al
implic`rii copiilor \n activit`]i economice \n ]`rile \n tranzi]ie, constituie subiectul Capitolul 2 al acestui
Raport. Concluziile sunt desigur dezvoltate \ntr-o sec]iune separat` \n finalul lucr`rii. Totodat`, trebuie
spus c` defini]iile interna]ional acceptate sunt detaliate \n cadrul primului Capitol al acestui Raport.
16
Cea mai mare parte a copiilor Romniei care muncesc, spre a utiliza terminologia consacrat`,
locuiesc \n zonele rurale [i \n consecin]` activit`]ile economice pe care le desf`[oar`, ca de altfel [i
cele non-economice, sunt legate direct ori indirect de agricultur`. Acest fapt este de altfel evident
\n condi]iile \n care agricultura romneasc` este dominat`, din punctul de vedere al tipului de
exploata]ie, de c`tre ferma familial` cu caracter de subzisten]`. Acest tip de stabiliment economic,
pe lng` faptul c` nu cunoa[te o diferen]iere \ntre factorii de produc]ie, are o tendin]` natural` c`tre
folosirea acelor factori de produc]ie care sunt cei mai ieftini cu putin]`. |n aceast` situa]ie, copiii
constituie un factor de munc` extrem de ieftin, ei ac]ionnd \n calitate de lucr`tori familiali
neremunera]i. Mai mult dect att, trebuie men]ionat c`, chiar [i \n mediul urban, marea majoritate
a copiilor care muncesc sunt de fapt implica]i tot \n activit`]i cu caracter agricol, aceast fapt \n sine
reliefnd extensiunea relativ mare a ceea ce Sistemul Conturilor Na]ionale (SCN), define[te drept
produc]ie gospod`reasc` pentru consum final propriu.
A[a dup` cum era de a[teptat, de altfel, marea majoritate a copiilor romni care muncesc
provin din familii numeroase [i s`race din punctul de vedere al veniturilor. Totodat`, marea lor
majoritate provin din regiunile cele mai s`race ale ]`rii. Cu toate acestea, aceste eviden]e nu
infirm` \n nici un fel aser]iunile noastre anterioare conform c`rora munca copiilor departe de a fi
cauzat` de s`r`cie, este de fapt doar un aspect al st`rii de s`r`cie \ns`[i. |n fapt, aceste eviden]e
empirice confirm` faptul c`, la r`d`cina exploat`rii prin munc` a copiilor, se afl` o reform`
economic` de prea multe ori \ntrerupt` [i din nou reluat`, ceea ce a condus la dezvoltarea la
scar` a economiei de subzisten]`. De altfel, informa]iile furnizate de c`tre INS prin intermediul
anchetei sale na]ionale reprezentative realizat` cu asisten]a metodologic` a BIM-PIEMC/SIMPOC
arat` c`, \n zonele rurale ale Romniei, chiar [i \n gospod`riile cu un venit lunar de cca 7 mil. ROL
[i peste (echivalentul a cca. 220 USD), copiii erau \ntr-o anumit` m`sur` economic activi. Mai mult
dect att, copii economic activi puteau fi \ntlni]i chiar [i \n gospod`riile cu un venit lunar peste
media pe economie, de peste 11 mil. ROL (echivalentul a 343 USD). Doar \n gospod`riile cu un venit
mediu lunar de peste 15 mil. lei (USD 470) nu se mai reg`seau copii economic activi. Aceste date
arat` c` anii \ndelunga]i de performan]` economic` negativ` au generat, \n ciuda \mbun`t`]irilor
vizibile din ultimii trei ani, o cre[tere foarte puternic` a tendin]ei gospod`riilor [i chiar a copiilor de
a se angaja \n activit`]i economice spre a-[i suplimenta veniturile. Altfel spus, a[a cum arat` un
recent studiu realizat pentru forumul de la Krynica (Polonia-2003)4, insecuritatea unei tranzi]ii
prelungite a f`cut ca indivizii [i gospod`riile s` \[i aprecieze, din punct de vedere subiectiv desigur,
cteodat`, starea material` ca fiind mai precar` dect \n realitate, doar prin prisma insecurit`]ii
generate de tranzi]ie de tip stop and go. Acest fapt \n sine, a crescut tendin]a marginal` spre
utilizarea tuturor resurselor umane ale gospod`riei \n activit`]i economice ori quasi-economice,
deci [i a copiilor. |nc` o confirmare a acestei ultime aser]iuni se reg`se[te \n informa]iile legate de
ponderea copiilor implica]i \n activit`]i non-economice sau quasi-economice, ce se plaseaz` \n
prezent \ntre 60 [i 80%.
Putem afirma f`r` nici o indoial` c`, \n Romnia, munca copiilor [i \n genere implicarea
acestora \n activit`]i economice constituie o problem` social` cu r`d`cini economice, ce afecteaz`
\n egal` m`sur` toate grupurile etnice, respectiv, att pe majoritari (romnii), ct [i minorit`]ile
etnice. Aceast` considera]iune \[i men]ine valabilitatea chiar [i atunci cnd o punem \n balan]` fa]`
de faptul c`, cel pu]in \n categoria copiilor implica]i \n formele cele mai grave de munc`, copiii
provenind din minoritatea rrom` sunt majoritari. Aceasta se datoreaz` faptului c`, acest grup
constituie el \nsu[i o minoritate, nu doar \n cadrul grupului mai larg al copiilor implica]i \n activit`]i
economice, dar chiar [i \n grupul ceva mai restrns al copiilor care muncesc. Mai mult dect att,
chiar dac` admitem c`, ponderea copiilor rromi care muncesc \n totalul copiilor etniei rrome, este
mai mare dect ponderea copiilor romni sau de alte etnii care muncesc \n totalul copiilor romni
ori de alte etnii, totu[i, pe ansamblu, marea majoritate a copiilor care muncesc ori sunt implica]i \n
activit`]i economice nu apar]in etniei rrome. Aceast` concluzie este de altfel sprijinit` [i de faptul
c` marea majoritate a copiilor care muncesc ori sunt economic activi provine din regiuni ale ]`rii
unde etnicii rromi au ponderi \n totalul popula]iei ce se situeaz` sub media pe ]ar`.
Vezi The Economist, num`rul din s`pt`mna 13-19 Sept. 2003.

17

|n acest context, concluziile desprinse de altfel [i din alte studii efectuate \n ]`ri Central
Europene avnd minorit`]i rrome, sunt valabile [i \n Romnia5. Astfel, departe de a fi o problem`
etnic` ori o problem` a etniei rrome, munca copiilor este o problem` social`. Chiar dac` aparent
copii rromi sunt ceva mai afecta]i, totu[i, ei nu constituie \n nici un caz majoritatea copiilor care
muncesc. Din acest punct de vedere, programele direc]ionate c`tre copii rromi care muncesc [i care
accentueaz` componen]a etnic` nu sunt binevenite. Mai degrab`, ar trebui ca astfel de programe
s` se concentreze c`tre comunit`]ile compacte de rromi unde starea de marginalizare este
omniprezent`, dect c`tre indivizi de etnie rrom` lua]i izolat. |n acest fel, s-ar \ncuraja integrarea lor
\n societate [i economie.
Desigur, principala victim` a implic`rii copiilor \n activit`]i economice este educa]ia sau, cu
alte cuvinte, participarea lor la procesul instructiv-educativ organizat. Cu toate c` legitatea general`
conform c`reia, cu ct implicarea \n activitatea economic` este mai ridicat`, cu att frecven]a
[colar` este mai redus` se confirm` \n general, totu[i, trebuie men]ionat, sub efectul m`surilor
luate spre a se crea o leg`tura \ntre beneficiile sociale cu caracter familial [i frecven]a [colar`, c`
abandonul [colar este redus sub vrsta de 15 ani. Dac` frecven]a [colar`, cel pu]in la grupele de
vrst` sub 15 ani, nu este afectat`, totu[i, performan]a [colar` este \n mare suferin]`. Aceasta,
deoarece chiar [i activit`]i economice cu o durat` de sub 3 ore zilnic, cum au declarat marea
majoritate a copiilor, precum [i activit`]i a[a-zis non-economice consum` o mare parte din timpul
copiilor, \n special \n mediul rural. Astfel, performan]ele lor [colare sunt, cel pu]in aparent, sub
nivelul celor din mediul urban. De[i nu exist` o cercetare reprezentativ` pe aceasta tem`, totu[i,
este posibil ca, pe fondul unei cre[teri generale incontestabile a num`rului de elevi \n licee [i mai
ales a num`rului de studen]i \n ultimii 10 ani, participarea copiilor din mediul rural la formele
superioare ori medii-superioare de educa]ie s` fi suferit un oarecare regres.
Dac` acest fapt este cu adev`rat real, atunci el ar putea \n mod serios \mpieta asupra capacit`]ii
acestor copii de a valorifica oportunit`]ile unei pie]e a muncii din ce \n ce mai preten]ioase [i mai
dinamice. Astfel, este foarte posibil` apari]ia unui ciclu vicios \n care, economia de subzisten]`
caracterizat` prin prevalen]a muncii copiilor, conduce la o performan]` [colar` sc`zut` care, la
rndul ei, conduce la imposibilitatea de a urma forme superioare de educa]ie [i \n final la
imposibilitatea de a valorifica noile oportunit`]i de pe pia]a muncii. Acest ciclu vicios, odat`
antamat, alimenteaz` economia de subzisten]` ca unic` alternativ` pentru indivizii incomplet [i
insuficient instrui]i. Din fericire, totu[i, putem spune c` acest ciclu vicios nu a fost \nc` antamat [i,
mai mult dect att, dezvolt`rile din ultimii trei ani arat` c` formarea sa poate fi cu succes evitat`.
Totu[i, pentru ca acest lucru s` fie posibil, cre[terea economic` trebuie s` fie argmentat` prin
m`suri care s` permit` cre[terea expunerii la mecanismele pie]ei chiar [i a comunit`]ilor celor
mai izolate, spre a face astfel loc unor mentalit`]i specifice lui homo economicus, \n care s`
predomine ra]ionalitatea economic`.
Astfel, dac` lu`m \n considerare rezultatele unor cercet`ri explorative efectuate \n cadrul
PIEMC [i care au fost concentrate pe copiii din mediul rural din cteva jude]e predominant agricole
ale ]`rii, atunci6 am putea constata c`, expunerea la mecanismele de pia]` [i apari]ia, cel pu]in
embrionar` a lui homo economicus, are un impact relativ considerabil asupra viitorului copiilor
[i \n special asupra viitorului copiilor care muncesc.
Astfel, \n zonele mai expuse la mecanismele pie]ei, de regul` datorit` proximit`]ii fa]` de
marile centre urbane, p`rin]ii dovedesc un pragmatism mult mai accentuat cu privire la viitorul
copiilor lor. O bun` parte dintre ace[tia spre exemplu, v`d viitorul copiilor \n forma
antreprenoriatului, deci cu alte cuvinte intim legat de \ns`[i esen]a economiei capitaliste, respectiv
de libera ini]iativ`. |n schimb, \n zonele situate la distan]e mari fa]` de marile centre urbane, deci
mai pu]in expuse la mecanismele pie]ei, p`rin]ii continu` s` vad` viitorul copiilor lor sub forma
deja desuet` a unui loc de munc` pe via]`, garantat de c`tre stat.
Vezi \n acest sens publica]ia ILO, 2002, Combating Poverty and Social Exclusion, vol1, A case study of Hungary, autori:
Z.Ferge,K.Tausz [i A.Darvas
6
Vezi \n acest sens [i lucrarea Cercetare Explorativ` privind munca copiilor din mediul rural, Ecaterina Stativa, realizat` \n
cadrul PIEMC
18
Este de remarcat totu[i c`, \n ciuda condi]iilor precare ale unei economii de subzisten]`, marea
majoritate a p`rin]ilor consider` [coala [i educa]ia ca fiind valori fundamentale [i avnd un impact
decisiv asupra viitorului copiilor, \n special asupra capacit`]ii lor de a valorifica de o manier`
superioar` oportunit`]ile oferite de pia]a muncii. Cu toate acestea, trebuie observat c`, \n zonele cu
expunere mai ridicat` la pia]`, [coala nu mai este totu[i absolutizat`. Aceasta arat` c`, pe m`sur`
ce competi]ia \[i face loc \n via]a de zi cu zi a indivizilor, ace[tia realizeaz` c`, simpla acumulare de
cuno[tin]e teoretice nu poate dect \n mic` m`sur` s` le serveasc` \n valorificarea oportunit`]ilor
oferite de pia]`. Ceea ce conteaz`, deci, nu mai este neap`rat performan]` [coalar` \n sine, ci modul
\n care aceasta este valorificat` de c`tre individ. |n acela[i timp, \n zonele cu expunere redus` la
mecanismele pie]ei, [coala continu` s` fie absolutizat`, fiind considerat` ca o condi]ie esen]ial`
pentru dobndirea mult visatului loc de munc` la stat.
|n concluzie, putem spune c`, de[i educa]ia [i \n special performan]a [colar` sufer` din cauza
implic`rii copiilor \n activit`]i economice, totu[i, degrab` gradul de expunere al acestuia la
mecanismele specifice unei economii de pia]` este ceea ce influen]eaz` decisiv viitorul copiilor [i
mai ales viitorul copiilor implica]i \n activit`]i economice.
Fenomenul copiilor str`zii a constituit [i constituie \nc`, din p`cate, unul dintre subiectele ce ]in
pagina de gard` a multor publica]ii, fie ele din Romnia, fie din strìn`tate. Cu toate c`, a[a dup`
cum au demonstrat o serie de cercet`ri pertinente, fenomenul nu afecteaz` dect sub 1% din
num`rul total al copiilor care muncesc din Romnia, fiind concentrat de altfel \n cteva mari ora[e
[i cu deosebire \n Bucure[ti. Indiferent de dimensiuni \ns`, el r`mne deosebit de periculos prin
efectele sale. Astfel, este evident c`, pe lng` implicarea acestor copii, ajun[i pe strad` din varii
motive, \n formele cele mai grave de exploatare prin munc`, exist` permanent riscul implic`rii
acestora \n activit`]ile re]elelor crimei organizate. Tocmai acest grad ridicat de periculozitate,
combinat cu faptul c` acest fenomen conduce la implicarea copiilor \n forme grave de exploatare
prin munc` au f`cut ca actualul Executiv s` \[i propun` eradicarea complet` a acestui fenomen
pn` la finele actualului mandat.
Ac]iunile \ntreprinse \n cadrul PIEMC de c`tre Organiza]ia Salva]i Copiii, precum [i ac]iunile
\ntreprinse de c`tre autorit`]ile locale [i centrale \n cooperare cu diverse ONG-uri dar [i cu Poli]ia,
au condus la o reducere, \n ultima perioad` de timp, a inciden]ei fenomenului. De asemenea,
activit`]ile \ntreprinse \n cadrul PIEMC au condus progresiv la \mbun`t`]irea capacit`]ii de ac]iune
\n domeniu a tuturor organiza]iilor [i organismelor implicate. Toate aspectele legate de rezultatele
cercet`rilor privind munca copiilor, profilul copiilor care muncesc ori sunt implica]i \n activit`]i
economice, precum [i informa]ii legate de atitudinea p`rin]ilor, cadrelor didactice [i autorit`]ilor \n
ceea ce prive[te problematica specific` muncii copiilor, sunt prezentate \n detaliu \n capitolul 4 al
Raportului.
Actualul Executiv este ferm angajat \n combaterea implic`rii copiilor \n activit`]i economice,
precum [i \n eradicarea celor mai grave forme de munc` a copiilor. Guvernul Romniei consider`
c`, implicarea copiilor \n activit`]i economice, cu excep]ia desf`[ur`rii unor activit`]i u[oare ori a
implic`rii \n activit`]i ce au leg`tur` cu formarea lor profesional` are implica]ii negative \n ceea ce
prive[te viitorul acestora. Implicarea copiilor \n activit`]i economice dùneaz` performan]ei lor
[colare, impiedicndu-i astfel s` \[i continue educa]ia [i \n acest fel privndu-i de capacitatea de a
valorifica oportunit`]ile oferite de o pia]` a muncii din ce \n ce mai sofisticat` [i mai dinamic`. O
implicare masiv` a copiilor \n activit`]i economice poate avea efecte grave privind dezvoltarea
capitalului uman al Romniei.
Datorit` acestor considerente, att prin Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i pentru Promovarea
Incluziunii Sociale (PNAinc), document adoptat prin Hot`rre de Guvern ct [i printr-o serie de
ac]iuni cu caracter social, cum ar fi Programul Cornul [i Laptele [i o serie de acte normative cu
impact \n rndul categoriilor celor mai defavorizate ale popula]iei, cum ar fi Legea Venitului Minim
Garantat ori subven]iile pentru \nc`lzire sau acordarea de rechizite gratuite, urm`resc de fapt
men]inerea ori realizarea unor condi]ii de trai minimale tocmai \n acele gospod`rii unde s`r`cia ori
s`r`cia extrem` contribuie la abandonul [colar [i la cre[terea tendin]ei de implicare \n activit`]i
economice ori chiar la implicarea copiilor \n forme grave de exploatare prin munc`. Capitolul 5
abordeaz` prevederile PNAinc, document prin care Guvernul se angajeaz` s` combat` fenomenul
19

copiilor str`zii pn` la sfr[itul anului 2004, Strategia Na]ional` pentru Protec]ia Copilului \n
dificultate (2001-2004) precum [i reforma \n educa]ie.
Romnia a semnat un Memorandum de \n]elegere (MD|) cu Biroul Intena]ional al Muncii pentru
prevenirea [i eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor prin care Guvernul s-a angajat s`
\ntreprind` ac]iuni coerente \n acest domeniu. Inspec]iei Muncii, care func]ioneaz` \n subordinea
MMSSF, i-a fost acordat un mandat clar de a combate exploatarea copiilor prin munc`. Pe baza
MD|, PIEMC a \nceput \n Romnia, \n martie 2000, pentru a facilita reforma \n ceea ce prive[te
politicile \n domeniul muncii copiilor [i a promova o schimbare \n atitudinile sociale privind
problematica muncii copiilor. Capitolul 6 prezint` structurile \nfiin]ate pentru combaterea
exploat`rii prin munc` a copiilor, rezultatele programelor de ac]iune [i cercet`rilor dezvoltate,
precum [i principalele concluzii [i recomand`ri ale partenerilor PIEMC cu privire la direc]ii viitoare
de ac]iune. De asemenea acest capitol include Planul Na]ional de Ac]iune pentru Eliminarea
Exploat`rii Copiilor prin Munc` (PNA) precum [i o prezentare a principalelor programe de actiune
implementate \n aceasta prima faz` a PIEMC.
|n concluzie, se poate afirma c`, Romnia a dep`[it \n prezent perioada critic` a tranzi]iei,
cre[terea economic` fiind \n prezent un proces ce poate fi apreciat ca durabil [i \n consecin]` avnd
poten]ial de manifestare pentru o perioad` suficient` de timp (Romnia se afla \n al patrulea an de
cre[tere economic` succesiv`). Cu toate acestea, tranzi]ia \ncetinit` [i \ntrerupt` din ultimul deceniu
al secolului al XX-lea, manifestat` pe fondul dezechilibrelor profunde mo[tenite din cele patru
decenii de regim comunist
[i-au l`sat o amprent` dur` asupra realit`]ii economice [i sociale
romne[ti. |n acest context, sectorul informal are \n Romnia dimensiuni importante ceea ce face
ca, implicarea copiilor \n activit`]i economice s` fie totu[i semnificativ`.
|n acest context, se poate afirma c`, odat` cu reluarea durabil` a cre[terii economice exist`
condi]ii pentru evitarea form`rii unui ciclu vicios economie de subzisten]` - exploatarea muncii
copiilor - slabe performan]e educa]ionale - imposibilitate de valorificare a oportunit`]ilor de pia]` a
muncii - revenire \n economia de subzisten]` [i antrenarea unui ciclu virtuos economie
concuren]ial` - reducerea implic`rii copiilor \n activit`]i economice - performan]e educa]ionale
crescute - capacitate ridicat` de valorificare a noilor oportunit`]i de pia]` a muncii - ocupare \n
sectoare de activitate economic` cu valoare adaugat` ridicat`.
|nt`rirea acestor tendin]e pozitive, pentru care exist` acum baze solide, necesit` \ns`, pe lng`
ac]iunea for]elor pie]ei, o ac]iune decis` a autorit`]ilor publice de la toate nivelurile, \n parteneriat
cu sectorul privat [i organiza]iile non-guvernamentale [i utilizarea la maximum a expertizei [i
asisten]ei oferite de c`tre organiza]iile interna]ionale. Pe lng` \nt`rirea capacit`]ii institu]ionale,
trebuie accentuate programele cu direc]ionare precis`, \n special cele orientate c`tre sprijinirea
comunit`]ilor izolate, avnd o expunere mai redus` la mecanismele pie]ei [i bine\n]eles c`tre
comunit`]ile compacte de rromi, \n vederea integr`rii economice [i sociale a acestora. |n acest
mod, interven]ia public` [i cea privat` ori a societ`]ii civile va servi efectiv categoriile cele mai
defavorizate de copii avnd riscul cel mai mare de implicare \n activit`]i economice, \n dauna
particip`rii la procesul educa]ional. Astfel, folosind resurse limitate, vor fi atinse obiective tangibile
iar efectele vor fi practic ireversibile. Acela[i tip de ac]iune trebuie avut \n vedere [i \n problematica
copiilor str`zii, ca o form` grav` de exploatare a copiilor prin munc`, prin separarea laturii sociale
de cea infrac]ional` a fenomenului [i eradicarea complet` a acestui flagel al mediului urban
romnesc.
Implicarea puternic` [i decis` a Executivului actual, att \n combaterea muncii copiilor ct mai
ales \nscrierea ca un obiectiv prioritar al politicii sociale a eradic`rii celor mai grave forme de
exploatare prin munc` a copiilor arat` \n mod evident progresul \nregistrat de Romnia \n tratarea
acestui fenomen oarecum specific tranzi]iei, precum [i existen]a unei voin]e politice ferme, la cele
mai \nalte niveluri de decizie, pentru alinierea Romniei la practicile interna]ionale \n materie. O
astfel de abordare creeaz` condi]iile pentru valorificarea complet` a capitalului uman al ]`rii [i
integrarea Romniei \n Uniunea European`.
20
Definirea muncii copiilor
Capitolul 1
DEFINIREA MUNCII COPIILOR
1.1. Defini]ii interna]ional acceptate ale muncii copiilor

Articolul 1 al Conven]iei Na]iunilor Unite privind Drepturile Copilului (CDC) define[te copilul
ca fiind orice fiin]` uman` cu vrsta sub 18 ani, exceptnd cazurile \n care, potrivit legii, majoratul
este ob]inut mai devreme, \n vreme ce munca este \n]eleas` ca activitate economic` \n sensul
oferit de Sistemul Conturilor Na]ionale (SCN).
Biroul Interna]ional al Muncii - Programul Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copiilor (BIMPIEMC)7, pune la dispozi]ia demersului nostru de cercetare [i analiz` trei m`rimi statistice
(indicatori), cu sfere de cuprindere diferite, spre a cuantifica munca copiilor \n calitatea sa de
fenomen social cu profunde r`d`cini economice.
Aceste trei m`rimi ce acoper` fenomenul \n toate dimensiunile sale, de la cele mai restrnse
pn` la cele mai extinse, au menirea de a permite att anali[tilor ct [i cercet`torilor, dar [i \n egal`
m`sur`, factorilor de decizie politic`, distinc]ia \ntre acele forme de angajare a copiilor \n activit`]i
ce au o natur` relativ benign` (ex: a[a-numitele munci u[oare sau activit`]ile considerate drept
domestice/casnice) [i acelea pentru a c`ror eliminare trebuie luate m`suri decise, chiar radicale.
Aceste trei m`rimi statistice (indicatori), ce vor fi folosite pe scar` larg` \n cuprinsul acestui
raport, \n calitate de suport al demersului analitic, sunt:
copii care muncesc;
copii economic activi (CEA);
copii care desfa[oar` activit`]i non-economice/casnic-gospod`re[ti.
Copii care muncesc
Prima m`rime statistic` care are de altfel [i aria de cuprindere cea mai restrns`, se refer` la:
to]ii copii cuprin[i \ntre vrstele de 5 [i 11 ani care desf`[oar` vreo activitate economic`;
to]ii copii cuprin[i \ntre vrstele de 12 [i 14 ani care desf`[oar` activit`]i economice cu excep]ia
celor ce desf`[oar` munci considerate u[oare;
to]ii copii cuprin[i \ntre 15-17 ani care desf`[oar` activit`]i considerate ca \ncadrndu-se \n
grupa celor periculoase sau v`t`m`toare sau \n cele considerate drept cele mai grave forme
de munc` a copiilor.
Copii economic activi
Cea de a doua m`rime statistic`, mult mai larg` ca arie de cuprindere se refer` la:
to]i copiii economic activi \ntre vrstele de 5 [i 11 ani (\n acest punct suprapunndu-se cu prima
m`rime);
to]i copiii economic activi cuprin[i \ntre vrstele de 12 [i 14 ani, inclusiv cei ce desf`[oar`
munci u[oare;
to]ii copiii economic activi, indiferent de tipul sau natura activit`]ii desf`[urate, cuprin[i \ntre
vrstele de 15 [i 17 ani;
Aceast` m`rime statistic` este singura unanim agreat` pe plan interna]ional, reprezentnd un
standard \n materie [i singura posibilitate de cuantificare a particip`rii copiilor la pia]a muncii
precum [i a ocup`rii lor efective.
Copii care desf`[oar` activit`]i non-economice/casnic-gospod`re[ti
|n fine, cea de a treia [i cea mai larg` m`rime statistic` din punctul de vedere al ariei de
cuprindere, se refer` la totalitatea copiilor implica]i \n activit`]i ce se situeaz` \n afara a[a-numitelor
Every Child counts. NewGlobal Estimates on Child Labour, BIM-PIEMC/SIMPOC, Geneva, aprilie 2002.
21

grani]e ale produc]iei, recunoscut` ca atare de c`tre SCN8 [i care sunt cunoscute sub numele de
activit`]i gospod`re[ti sau casnice. Datorit` acestui fapt [i oarecum \n ciuda realit`]ii evidente care
relev` faptul c`, implicarea \n astfel de activit`]i poate consuma o parte \nsemnat` din timpul
copiilor, totu[i, implicarea \n astfel de activit`]i nu este considerat` ca implicare \n activit`]i
economice [i drept urmare ace[ti copii nu sunt considera]i ca fiind economic activi.
Cteva considera]iuni trebuie f`cute \n acest moment referitor la:
a) gradul sau aria de cuprindere a primei [i celei mai restrnse marimi statistice ce caracterizeaz`
fenomenul muncii copiilor, respectiv copii care muncesc;
b) relevan]a particular` a celei de a doua m`rimi statistice \n condi]iile specifice ale economiilor
\n tranzi]ie din Centrul [i Estul Europei [i \n consecin]` [i al economiei romne[ti;
c) limitele utiliz`rii celei de a treia m`suri mai ales cu privire la \ncadrarea sau ne\ncadrarea
obiectului sù \n ceea ce SCN define[te ca grani]e ale produc]iei.
a) Prima m`rime cuprinde, de asemenea, [i pe acei copii pe care Conven]ia OIM nr.182 \i
consider` ca fiind angaja]i \n activit`]i periculoase care afecteaz` nu doar securitatea \n munc` a
copilului dar au [i implica]ii negative asupra dezvolt`rii sale fizice [i intelectuale ulterioare.
Totodat`, trebuie men]ionat c` pericolul poate deriva dintr-un volum excesiv de munc`, din condi]ii
improprii de munc`, precum [i din durata prea mare a activit`]ii. Acestea pot califica un loc de
munc` ca fiind periculos sau v`t`m`tor pentru un copil, indiferent de gradul de securitate general`
al condi]iilor de la locul de munc` respectiv. M`rimea de fa]` cuprinde \n aria sa [i pe acei copii
afla]i \n a[a-numitele cele mai grave forme ale muncii copiilor, a[a cum sunt acestea definite prin
Conven]ia nr.182. |n acest sens trebuie men]ionat c`, pentru cazul Romniei, toate aceste forme de
o gravitate excep]ional` sunt practic circumscrise fenomenului cunoscut sub denumirea de copiii
str`zii. De altfel, \n acest sens, toate cercet`rile efectuate, inclusiv cercetarea cu caracter
reprezentativ la nivel na]ional efectuat` de c`tre INS, nu au reliefat existen]a unor astfel de forme
grave sau de o gravitate excep]ional` privind munca copiilor \n afara acestui grup aflat la extrema
defavoriz`rii, dar redus numeric [i ne\nsemnat ca pondere \n totalul copiilor care muncesc [i al
celor economic activi din Romnia.
b) Cea de a doua m`rime statistic`, care este de altfel [i cea mai cuprinz`toare \n ceea ce
prive[te cuantificarea fenomenului, are o importan]` deosebit` pentru caracterizarea fenomenului
\n contextul economiilor \n tranzi]ie [i mai ales pentru caracterizarea fenomenului \n contextul
romnesc al unei tranzi]ii de tip \ntrerupere [i reluare (stop and go)9. Aceasta datorit` faptului
c`, aceast` m`sur` se dovede[te capabil` de a acoperi toate activit`]ile \n care un copil poate s` fie
angajat indiferent de modalitatea de plat`, indiferent de existen]a ori non-existen]a remunera]iei
efective, precum [i indiferent dac` activitatea respectiv` se desf`[oar` \n cadrele economiei
formale ori se desf`[oar` \n sectorul informal sau chiar \n cele subteran [i respectiv ilegal. Datorit`
acestei arii foarte largi de cuprindere, aceast` m`rime este deosebit de potrivit` pentru cazul
economiilor \n tranzi]ie care, de regul`, au \nc` un sector informal destul de extins. |n cazul
economiilor \n tranzi]ie care, precum Romnia, au avut experien]a unei tranzi]ii caracterizate de
multiple \ntreruperi [i relu`ri ale procesului de tranzi]ie, fapt ce a condus la acumularea [i
amplificarea distorsiunilor din perioada planific`rii centralizate, acest fapt este cu att mai relevant
[i de aceea, utilizarea cu prec`dere a acestei a doua m`rimi statistice este cu att mai recomandat`.
Acest` recomandare rezult` din dezvoltarea \n cadrul unui astfel de proces de tranzi]ie a unei vaste
zone de economie de subzisten]`, cu prec`dere \n mediul rural. Un astfel de sector este caracterizat
printr-un apetit ridicat pentru a[a-numitele munci u[oare care, contribuie \n acest caz la
formarea Produsului Intern Brut (PIB), intrnd astfel \n interiorul grani]elor produc]iei [i devenind
parte integrant` a ceea ce SCN nume[te produc]ie gospod`reasc` pentru consum final propriu.
Cu ct aceste \ntreruperi [i relu`ri ale procesului de tranzi]ie sunt mai frecvente, cu att
dimensiunile acestui sector cresc [i \n consecin]` cu att este mai probabil ca aceast` produc]ie
gospod`reasc` pentru consumul propriu s` \ndeplineasc` a[a-numitul criteriu de
Pentru informa]ii privind Sistemul Conturilor Na]ionale (SCN) [i \n special pentru defini]ii [i metode de m`sur` \n domeniul
economiei informale consulata]i Measuring the Non-Observed Economy. A Handbook, OECD, 2002.
9
Pentru \n]elegerea acestui concept, precum [i a celui de indice al liberaliz`rii vezi Transition the First Ten Years. Analysis
and Lessons for Eastern Europe and the Former Soviet Union, World Bank D.C., 2002.
22

semnificativitate10 [i \n consecin]` s` fie necesar` luarea lui \n considerare \n estimarea valorii PIB.
De aici evident concluzia c`, \n astfel de situa]ii, cei implica]i \n activit`]i \ndeplinind aceste criterii,
inclusiv copiii, pot fi considera]i ca economic activi [i chiar ocupa]i. Deoarece Romnia a cunoscut
acest tip particular de tranzi]ie, ea are \n prezent un sector informal destul de extins, localizat cu
prec`dere \n mediul rural [i \n agricultur`. Att mediul reziden]ial ct [i sectorul de activitate mai
sus men]ionate sunt caracterizate de o produc]ie gospod`reasc` pentru consum final propriuce
\n mod evident \ndepline[te criteriul de semnificativitate.
|n consecin]`, avem de a face cu un num`r relativ mare de copii angrena]i \n munci
u[oaredar care sunt totu[i esen]iale pentru func]ionarea micii gospod`rii ]`r`ne[ti (ferma
familial`), tip predominant de exploata]ie agricol` \n Romnia de ast`zi. Ace[ti copii desf`[oar`
activit`]i ce pot fi considerate, conform defini]iilor cuprinse \n SNC, drept economice [i \n
consecin]` ei pot fi considera]i economic activi.
Trebuie men]ionat totu[i c`, cercetarea la nivel na]ional realizat` de c`tre INS cu sprijinul BIMPIEMC nu folose[te aceast` a doua [i cea mai larg` m`rime statistic` pentru caracterizarea muncii
copiilor \n Romnia. Aceast` cercetare folose[te doar prima m`rime statistic` pentru caracterizarea
fenomenului, oferind \n acela[i timp informa]ii privind num`rul [i evident ponderea copiilor
angrena]i \n activit`]i non-economice. Acest fapt nu este totu[i datorat vreunei omisiuni, ci pur [i
simplu faptului c`, la data realiz`rii cercet`rii, cea de a doua m`sur`, mai extins` din punctul de
vedere al cuprinderii, nu era \nc` utilizat`. Datorit` acestui fapt, toate estim`rile din acest raport
referitoare att la num`rul ct mai ales la ponderea copiilor economic activi au la baz` calculele
independente ale autorului. Acestea au rezultat ca urmare a unor regresii succesive ce au folosit \n
calitate de principal` variabil` explicativ` (independent`) Progresul \n Tranzi]ie (calculat ca
diferen]` \ntre nivelul actual [i cel ini]ial al Indicelui Liberaliz`rii).
c) |n ceea ce prive[te cea de a treia m`sur` a muncii copiilor, respectiv cea care se refer` la
copii angrena]i \n a[a-numitele activit`]i non-economice, trebuie remarcat faptul c`, pentru acele
economii ce au sectoare informale relativ \nsemnate sau cu alte cuvinte \ndeplinesc criteriul de
semnificativitate pentru produc]ia gospod`reasc` pentru consum final propriu, distinc]ia \ntre
munci u[oare [i activit`]i gospod`re[ti devine destul de greu de realizat. De[i desigur SCN
arat` c`, dac` activit`]ile produc`toare de bunuri pot fi considerate ca fiind \n interiorul grani]elor
produc]iei [i \n consecin]` pot fi considerate ca economice \n condi]iile \ndeplinirii criteriului de
semnificativitate, serviciile, \n cazul prest`rii lor de c`tre membrii gospod`riei, nu pot fi \n nici un
caz considerate ca activit`]i economice. Cu toate acestea, a[a dup` cum men]ioneaz` [i
organismele interna]ionale, astfel de activit`]i, indiferent de subtilit`]ile de clasificare statistic`, pot
s` consume o bun` parte din timpul copilului, afectndu-i astfel att performan]a [colar`, ct [i
dezvoltarea general`. De aceea, \n opinia noastr`, \n astfel de condi]ii economice, ce se reg`sesc [i
\n Romnia, de[i nu putem considera copiii implica]i \n activit`]i casnice drept copii economic
activi, totu[i, putem conchide c` ei prezint` o tendi]` pronun]at` de angajare \n activit`]i
economice.
Pentru scopul acestui raport vom folosi toate cele trei m`rimi statistice, urm`rind cu ct mai
mult` scrupulozitate posibil` defini]iile BIM-PIEMC dar, completndu-le totu[i pe alocuri cu
interpret`ri rezultate din considera]iile teoretico-metodologice de mai sus, dezvoltate prin prisma
analizei economico-matematice.
Ct prive[te cercetarea reprezentativ` la nivel na]ional realizat` de c`tre INS, men]ion`m c`, ori
de cte ori vom face referiri la ea vom men]iona explicit faptul c` utilizeaz` doar dou` din cele trei
m`rimi statistice folosite \n prezent pe plan interna]ional pentru caracterizarea fenomenului muncii
copiilor.
10
Este opinia autorului c` singura m`sur` a muncii copiilor adecvat` particularit`]ilor economiilor \n tranzi]ie este cea a
copiilor activi economic datorit` gradului sù ridicat de cuprindere. Cealalt` m`sur`, cu grad de cuprindere mai redus,
respectiv copiii care muncesc trebuie utilizat` cu maxim` pruden]` [i numai acolo unde economia a atins o etap`
avansat` a procesului de reform` [i astfel, probabilitatea ca produc]ia gospod`reasc` pentru consumul final propriu s`
\ndeplinesc` acel criteriu de semnificativitate este foarte sc`zut`.
23
1.2. Date privind munca copiilor la nivel mondial11

Estim`rile cele mai recente arat` c` \n anul 2000 cca. 211 milioane de copii cu vrstele cuprinse
\ntre 5 [i 14 ani puteau fi considera]i ca fiind economic activi. Aceast` cifr` reprezint` ceva mai
pu]in de o cincime din num`rul copiilor cuprin[i \n aceast` grup` de vrst`. |n acela[i timp, trebuie
men]ionat c` aproximativ 71 de milioane dintre copiii economic activi au o vrst` mai mic` de 10
ani.
|n ceea ce prive[te num`rul copiilor ce pot fi considera]i ca fiind economic activi \ntre vrstele
de 5 [i 17 ani acesta se ridic` la cifra de 352 milioane. Aceste estim`ri nu reliefau diferen]ieri majore
\n ceea ce prive[te distribu]ia pe sexe. |n grupele de vrst` 5-9 [i respectiv 10-14 ani, baie]ii [i fetele
sunt \ntr-o m`sur` egal` implica]i \n activit`]i economice. Cu toate acestea, se poate afirma c`
inciden]a angaj`rii copiilor \n activit`]i economice, cel pu]in pentru bìe]i, cre[te odat` cu \naintarea
\n vrst`.
Tabel 1
Grupe de
vrste
5-9
10-14
5-14
15-17
Total
Estim`ri la nivel mondial \n privin]a copiilor economic activi (grupa de vrst`

5-17 ani), 2000
Total
(mil. pers.)
600.2
599.2
1,199.4
332.1
1,531
Economic activi
(milioane)
73.1
137.7
210.8
140.9
351.7
Rata de activitate
economic` a copiilor (%)
12.2
23.0
17.6
42.4
23.0
|n ceea ce prive[te cel`lalt indicator, mai restrns ca arie de cuprindere, respectiv copiii care
muncesc, estim`rile ar`tau c` \n anul 2000, \n toat` lumea, erau cca. 186 de milioane de copii sub
vrsta de 15 ani, ce c`deau \n aria sa de cuprindere. Din ace[tia, cca. 110 milioane erau sub vrsta
de 12 ani. |n ceea ce prive[te grupa de cea mai larg`, 5 - 17 ani, estim`rile cele mai recente ar`tau
c` aproximativ 246 de milioane dintre copiii cuprin[i \n acest interval puteau fi considera]i ca fiind
copii care muncesc.
Aproximativ 171 milioane de copii cuprin[i \ntre vrstele de 5 [i 17 ani lucrau \n 2000 \n condi]ii
ce pot fi considerate ca fiind periculoase sau v`t`m`toare. Ei reprezint` cca. jum`tate din num`rul
copiilor economic activi [i cca. dou` treimi din num`rul copiilor care muncesc. Dintre copiii sub
vrsta de 15 ani care muncesc, cca. 55% munceau \n condi]ii ce pot fi considerate ca periculoase
sau v`t`m`toare.
Tabel 2
Copii economic activi, copii care muncesc, copii care muncesc \n condi]ii
periculoase sau v`t`m`toare
Grupa de vrst`
Copii economic
Copii care
Copii care
activi (milioane)
muncesc (milioane)
muncesc \n condi]ii
periculoase sau
v`t`m`toare (milioane)
5-14
210.8
186.3
111.3
15-17
140.9
59.2
59.2
TOTAL
351.7
245.5
170.5
11
Principala surs` bibliografic` pentru acest capitol l-a constituit lucrarea BIM-PIEMC Every child counts; New Global
Estimates on Child Labour, Geneva, 2002.
24

De asemenea, se apreciaz` c`, cca. 8,412milioane de copii sunt angrena]i \n ceea ce
documentele interna]ionale \n materie (Conven]ia OIM nr.182) consider` drept forme foarte grave
ale muncii copiilor. |n cadrul acestei estim`ri sunt inclu[i copiii trafica]i (1,2 miloane), copiii afla]i \n
sclavie (5,7 milioane), copiii implica]i \n conflicte armate (0,3 milioane), copiii angrena]i \n
prostitu]ie [i pornografie (1,8 milioane) precum [i cei implica]i \n activit`]i ilegale/ilicite (0,6
milioane).
1.3. Conven]ia ONU privind drepturile copilului

Adunarea General` a Na]iunilor Unite a adoptat Conven]ia cu privire la drepturile copilului
(CDC) la data de 20 noiembrie 1989, intrat` \n vigoare la data de 2 septembrie 1990. Legea nr.
18/1990 adoptat` de Parlamentul Romniei a ratificat Conven]ia mai sus men]ionat`.
Articolul 1 define[te copilul: copil \nseamn` orice fiin]` uman` sub optsprezece ani, cu
excep]ia cazurilor \n care, potrivit legisla]iei aplicabile copilului, majoratul nu se ob]ine mai
devreme.
CDC nu prevede reglement`ri specifice cu privire la vrsta minim` de angajare sau la condi]iile
[i tratamentul la locul de munc`, dar recomand` statelor p`r]i s` ia m`suri legislative,
administrative, sociale [i educa]ionale pentru a asigura protec]ia copilului \mpotriva oric`ror forme
de discriminare, exploatare sau abuz.
|n acest sens, articolul 19 prevede: Statele p`r]i vor lua m`surile legislative, administrative,
sociale [i educa]ionale corespunz`toare pentru a proteja copilul \mpotriva tuturor formelor de
violen]` fizic` sau mental`, r`nire sau abuz, neglijare sau tratament neglijent, rù tratament sau
exploatare, inclusiv abuz sexual, \n timp ce se afl` \n grija p`rin]ilor, al tutorelui legal sau al oric`rei
persoane care are \n grij` copilul. De asemenea, Statele p`r]i vor lua toate m`surile
corespunz`toare pentru a promova recuperarea fizic` [i psihologic` precum [i reintregrarea social`
a copilului victim` a oric`rei forme de neglijare, exploatare sau abuz, tortur` sau orice form` de
cruzime, tratament inuman sau degradant sau pedepsire [...].
Articolul 28 recunoa[te dreptul copilului la educa]ie, necesitatea \nv`]`mntului obligatoriu
gratuit, importan]a asigur`rii egalit`]ii de [anse pentru to]i [i \ncurajarea dezvolt`rii a diferite forme
de \nv`]`mnt secundar sau profesional.
Articolul 32 recunoa[te dreptul copilului de a fi protejat de exploatarea economic` [i de a
presta o munc` periculoas` sau care interfereaz` cu educa]ia copilului sau care este dùn`toare din
punct de vedere al s`n`t`]ii sau dezvolt`rii fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale. Statele
p`r]i trebuie s` ia toate m`surile corespunz`toare pentru a:
stabili vrsta sau vrstele minime de angajare,
elabora reglement`ri privind durata [i condi]iile de munc`,
prevedea sanc]iuni corespunz`toare \n cazul \nc`lc`rii acestor prevederi.
Articolele 33, 34 [i 35 reglementeaz` posibila implicare a copiilor \n activit`]i legate de crima
organizat` dup` cum urmeaz`:
Articolul 33 stipuleaz` obliga]ia statelor p`r]i de a proteja copiii de utilizarea ilegal` de
narcotice [i substan]e psihotrope, s` previn` folosirea copiilor \n produc]ia ilegal` [i traficul cu
aceste substan]e.
Articolul 34 interzice orice forme de exploatare sexual` [i abuz sexual asupra copilului [i
stipuleaz` necesitatea lu`rii tuturor m`surilor la nivel na]ional [i interna]ional pentru a preveni:
\ncurajarea sau for]area unui copil de a se angaja \n orice activitate sexual` ilegal`,
exploatarea copiilor \n prostitu]ie sau \n alte practici sexuale ilegale,
exploatarea copiilor \n cadrul unor spectacole sau materiale pornografice.
12
Din acest total sunt exclu[i copiii trafica]i spre a elimina astfel riscul dublei \nregistr`ri
25

Articolul 35 prevede obliga]ia statelor p`r]i de a lua m`suri corespunz`toare pe plan na]ional,
bilateral [i multilateral pentru a preveni r`pirea, vinderea sau traficul cu copii.
Articolul 39 stipuleaz` obliga]ia statelor p`r]i de a lua toate m`surile necesare promov`rii
recuper`rii fizice [i psihice, precum [i reintegr`rii sociale a copiilor care au c`zut victime oric`rei
forme de neglijare, exploatare sau abuz, tortur` sau orice alt` form` de tratament crud, inuman sau
degradant sau a conflictelor armate.

De asemenea, Romnia a ratificat \n anul 2001 dou` protocoale la CDC:

Protocolul op]ional privind vnzarea, prostitu]ia copiilor [i pornografia infantil` (ratificat prin
Legea nr. 470/2001);
Protocolul op]ional privind implicarea copiilor \n conflicte armate (ratificat prin Legea nr.
567/2001).
1.4. Conven]iile Organiza]iei Interna]ionale a Muncii [i

Recomandarea 190/2000
Comitetul director al Organiza]iei Interna]ionale a Muncii a adoptat Conven]ia OIM nr. 138
privind vrsta minim` admis` la angajare \n 26 iunie 1973, intrat` \n vigoare la data de 19 iunie
1976. Aceasta a fost ratificat` de Romnia prin Decretul nr. 83 din 23.07.1975. Scopul acestei
conven]ii este de a asigura un instrument interna]ional pentru proiectarea politicilor na]ionale care
s` asigure totala abolire a muncii copilului [i s` ridice treptat vrsta minim` admis` la angajare [i
munc` la un nivel care s` garanteze completa dezvoltare att fizic`, ct [i psihic` a tinerilor (art.1).
Aceast` conven]ie le-a \nlocuit treptat pe cele existente care se aplicau limitat anumitor sectoare
economice.
Vrsta minim` (...) nu va fi mai mic` dect vrsta \ncheierii studiilor obligatorii [i, \n orice caz,
nu va fi mai mic` de 15 ani (art. 2, par. 3).13
Un Stat Membru, \n care economia [i facilit`]ile educa]ionale sunt insuficient dezvoltate, poate
stabili vrsta minim` la 14 ani, dup` consult`ri cu organiza]iile patronale [i sindicale implicate. |n
acest caz, Statul Membru trebuie, de asemenea, s` precizeze \n rapoartele sale motivele pentru care
aceast` reglementare persist` sau c` va renun]a la aceast` prevedere de la o anumit` dat`. (art. 2,
par. 4 [i 5).
Articolul 3 stipuleaz` c` vrsta minim` admis` la angajare, \n orice tip de munc`, care prin
natura sa [i circumstan]ele \n care se desf`[oar` poate pune \n pericol s`n`tatea, securitatea sau
morala tinerilor, nu va fi mai mic` de 18 ani (art. 3, par. 1). Tipurile de angaj`ri sau locuri de munc`
vor fi stabilite prin legisla]ia [i reglement`rile na]ionale sau de c`tre autorit`]ile competente.
Paragraful 3 al acestui articol autorizeaz` angajarea sau munca \n acest tip de activit`]i de la vrsta
de 16 ani dac` s`n`tatea, siguran]a [i morala tn`rului \n cauz` sunt deplin protejate [i dac` tn`rul
a primit instruirea sau preg`tirea profesional` adecvat` pentru respectivele domenii de activitate.
Conven]ia permite ]`rilor aflate \n curs de dezvoltare s` restrng` aria de aplicabilitate a
acestor prevederi, \ns` stabile[te domeniile \n care aplicarea acestora este obligatorie: minerit,
industria u[oar`, construc]ii, electricitate, gaze [i ap`, servicii sanitare, transporturi, depozitare [i
comunica]ii, planta]ii [i alte activit`]i agricole cu scopuri comerciale (art. 5).
Articolele 6, 7 [i 8 stabilesc limitele prevederilor Conven]iei, care pot fi incluse \n legile [i
reglement`rile na]ionale, dac` este cazul.
Art. 6: Prezenta Conven]ie nu se aplic` muncii prestate de copii [i tineri afla]i \n [coal` pentru
preg`tire general`, profesional` sau tehnic` sau \n alte institu]ii de formare, dac` condi]iile de
desf`[urare a muncii sunt \n concordan]` cu condi]iile prev`zute de autoritatea competent` [i dac`
13
Codul Muncii din Romnia prevede c` vrsta minim` admis` la angajare sau \n munc` este de 16 ani [i \n mod excep]ional
la 15 ani. Aceast` vrst` corespunde cu \ncheierea studiilor obligatorii de 10 ani, prev`zut` \n lege.
26

munca este parte integrant` a:
unui curs de educa]ie [i formare pentru care o [coal` sau o institu]ie de preg`tire sunt \n
principal responsabile;
unui program de preg`tire desf`[urat \n principal sau \n totalitate \ntr-o \ntreprindere, program
aprobat de c`tre autoritatea competent`;
unui program de \ndrumare sau orientare destinat s` faciliteze alegerea unei profesii sau a unei
linii de preg`tire.
Legile sau reglement`rile na]ionale pot permite angajarea persoanelor cu vrste cuprinse \ntre
13 [i 15 ani \n munci u[oare, chiar dac` nu [i-au \ncheiat \nc` studiile obligatorii. Condi]iile sunt
urm`toarele:
munca s` nu dùneze dezvolt`rii lor;
munca nu trebuie s` fie \n detrimentul particip`rii lor la \nv`]`mntul obligatoriu, orientarea
profesional` sau programele de preg`tire aprobate de c`tre autorit`]ile competente sau al
capacit`]ii lor de a beneficia de educa]ia primit`.
Autoritatea competent` va specifica activit`]ile \n care angajarea sau munca copiilor sub 15 ani
este permis`, precum [i num`rul de ore [i condi]iile \n care se desf`[oar` aceast` munc`.
O alt` excep]ie de la prevederile articolului 2 este prezen]a copiilor [i tinerilor \n spectacole
artistice, dar num`rul de ore va fi limitat [i vor fi stabilite condi]ii specifice de angajare sau munc`.
Comitetul director al Organiza]iei Interna]ionale a Muncii a adoptat Conven]ia nr. 182 privind
interzicerea celor mai grave forme de munc` a copiilor [i ac]iunea imediat` pentru eliminarea lor,
din 17 iunie 1999. Aceasta a fost ratificat` de Romnia prin Legea nr. 203/2000. Scopul acestei
Conven]ii este de a adopta un nou instrument pentru interzicerea [i eliminarea celor mai grave
forme de munc` a copiilor. Articolul 3 define[te cele mai grave forme de munc` a copiilor ca fiind
\n principal legate de crima organizat`:
toate formele de sclavie sau practici similare sclaviei, precum vnzarea [i traficul de copii,
inclusiv aservirea, munca for]at` [i obligatorie, inclusiv recrutarea obligatorie a copiilor [i
folosirea lor \n conflicte armate;
folosirea, procurarea sau oferirea unui copil spre a se prostitua, \n producerea de pornografie
sau spectacole pornografice;
folosirea, procurarea sau oferirea unui copil \n activit`]i ilegale, \n special \n produc]ia sau
traficul cu droguri, a[a cum sunt definite de tratatele interna]ionale \n domeniu;
activitatea, care prin natura sau condi]iile \n care se desf`[oar`, poate dùna s`n`t`]ii,
siguran]ei sau moralei copiilor.
Acest ultim tip de munc` va fi stabilit prin legile [i reglement`rile na]ionale sau de c`tre
autoritatea competent`, dup` consult`ri cu organiza]iile patronale [i sindicale implicate [i dup`
luarea \n considerare a standardelor interna]ionale \n materie.
Recomandarea nr. 190/1999 privind interzicerea celor mai grave forme de munc` a copiilor [i
ac]iunea imediat` \n vederea elimin`rii lor, completeaz` prevederile Conven]iilor cu privire la cele
mai grave forme de munc` a copiilor, din 1999. Aceasta a fost ratificat` de Romnia \mpreun` cu
conven]ia mai sus men]ionat`. Recomandarea define[te munca periculoas`:

munca prin care copii se expun la abuz fizic, psihologic sau sexual,
munca \n subteran, sub ap`, la \n`l]imi periculoase sau \n spa]ii \nchise,
munca cu utilaje, echipamente sau instrumente periculoase sau care implic` manevrarea sau
transportul de greut`]i,
munca \n medii dùn`toare s`n`t`]ii cum ar fi expunerea copiilor la substan]e, agen]i sau
procese periculoase, sau la temperaturi, niveluri sonore sau vibra]ii dùn`toare s`n`t`]ii lor,
munca \n condi]ii dificile cum ar fi munca pe perioade lungi sau \n timpul nop]ii, cnd copilul
este re]inut la locul de munc` de c`tre angajator f`r` motiv.
27

Recomandarea stipuleaz`, de asemenea, c` legile [i reglement`rile na]ionale trebuie s`
incrimineze urm`toarele forme grave de munc` a copiilor:

28
toate formele de sclavie sau practici similare sclaviei, cum ar fi vnzarea [i traficul cu copii,
aservirea [i munca for]at` sau obligatorie, inclusiv recrutarea for]at` sau obligatorie a copiilor
[i folosirea lor \n conflicte armate;
folosirea sau implicarea unui copil \n prostitu]ie, \n producerea de pornografie sau spectacole
pornografice;
folosirea sau implicarea unui copil \n activit`]i ilegale, \n special \n produc]ia [i traficul de
droguri a[a cum sunt definite de tratatele interna]ionale \n domeniu sau \n activit`]i care
implic` portul [i uzul ilegal de arme de foc sau de alt` natur`.
Munca copiilor \n economiile de tranzi]ie
Capitolul 2
MUNCA COPIILOR |N ECONOMIILE

|N TRANZI}IE
- Estim`ri, cauze [i dezvolt`ri ulterioare -
2.1. Cauze, variabile explicative [i estim`ri alternative privind

munca copilului; rata natural` a muncii copilului \n
Romnia
Este larg r`spndit` opinia conform careia principala cauz` a muncii copilului este s`r`cia.
Totu[i, \n ciuda acestei presupuneri, fenomenul muncii copiilor este mai degrab` una dintre fa]etele
s`r`ciei, dect efect al acesteia. Eviden]ele empirice din \ntreaga lume au ar`tat c` la originea
muncii copiilor [i a activit`]ii economice a copilului se afl` o dezvoltare economic` distorsionat`,
care de obicei \mpiedic` na]iunile, [i implicit indivizii s` se realizeze pe deplin. Ca urmare, copiii, \n
loc s`-[i \ndrepte aten]ia asupra educa]iei [i asupra oric`ror activit`]i care s` le poten]eze realiz`rile
educa]ionale, trebuie s` renun]e la aceste activit`]i benefice, pentru o activitate economic` dificil`
[i de multe ori periculoas`, care abia le asigur` existen]a.
De aceea, este clar c` munca copilului [i activitatea economic` a copilului \nfloresc \ntr-un
mediu caracterizat de productivitate redus`, lipsa deschiderii economice [i mai ales acolo unde
activit`]ile economice informale [i de subzisten]` sunt predominante. |n consecin]`, acele economii
care au asemenea caracteristici tind s` devin` terenuri propice pentru asemenea fenomene [i chiar
pentru ceea ce conven]iile interna]ionale numesc forme periculoase ale muncii copilului. Din acest
motiv, dac` vom compara datele furnizate de rapoartele referitoare la munca copilului publicate in
cadrul BIM-PIEMC, vom observa c` ]`ri precum Portugalia, unde ocuparea \n agricultur` reprezint`
aproximativ 10% din totalul ocup`rii for]ei de munc`, ponderea copiilor care muncesc este de 3,6%
din num`rul total al copiilor, \n timp ce Turcia, unde agricultura reprezint` aproximativ 40% din
totalul ocup`rii, ponderea copiilor care muncesc este 10% din num`rul total de copii, la care se
adaug` aproximativ 29% copii activi din punct de vedere economic \n gospod`rii.
Aceast` compara]ie indic` faptul c` agricultura determin` cre[terea procentului copiilor activi
din punct de vedere economic atunci cnd este realizat` pe suprafe]e de p`mnt mici, cu caracter
subzisten]ial. Cu alte cuvinte, acolo unde gospod`riile tind s` devin` mai degrab` unit`]i de
produc]ie dect de consum, conform defini]iilor furnizate de SCN, tendin]a de implicare \n munc`
a copiilor este \n cre[tere. Aceasta se datoreaz` faptului c` gospod`riile din asemenea medii
economice tind, de obicei, s` substituie bunurile de pe pia]` cu propria lor produc]ie
gospod`reasc`. Ca o consecin]`, gospod`riile [i produc]ia lor devin parte a economiei neobservate
[i oricine este implicat \n astfel de activit`]i, este de fapt activ din punct de vedere economic.
De aceea, din acest punct de vedere, \n conformitate cu defini]iile SCN14, \n cazul unor
economii caracterizate de o prevalen]` a agriculturii de subzisten]`, copiii care muncesc \n
gospod`rie pot fi considera]i activi din punct de vedere economic [i \n cele mai multe cazuri ca [i
copii care muncesc. Aceast` presupunere este valabil` [i \n cazul copiilor care nu au muncit \n
timpul s`pt`mnii de referin]` luat` \n considerare \n realizarea studiilor, a[a cum s-a procedat [i
\n cazul cercet`rii efectuate de INS, deoarece, avnd \n vedere caracterul neregulat al muncii
copilului, ace[ti copii p`strau totu[i o strns` leg`tur` cu munca [i chiar cu locul lor de munc`.
|n concluzie, se poate afirma faptul c` pe m`sur` ce ocuparea \n agricultur` [i caracterul de
subzisten]` sunt mai accentuate \ntr-o economie dat`, cu att r`spndirea muncii copilului [i
tendin]a de angajare \n activit`]i economice sunt mai mari. Ca urmare, \n cadrul unor asemenea
14
A se vedea \n acest sens, M`surarea economiei subterane. Manual, OECD 2002, p.20,21,41,179,180
29

economii, chiar [i copiii care muncesc \n gospod`rii pot fi considera]i activi din punct de vedere
economic [i chiar lucr`tori \ntruct \n asemenea cazuri gospod`riile tind s` devin` unit`]i de
produc]ie [i se \ncadreaz` \n ceea ce SCN define[te drept economie subteran`.
Dac` acesta este cazul economiilor care nu s-au confruntat cu nici o perturbare major` \n
evolu]ia lor socio-politic` [i economic`, \n afar` desigur de perturb`rile \nregistrate \n economia
mondial` \n general (cele dou` r`zboaie mondiale [i marea criz`), acesta este [i mai mult cazul
economiilor \n tranzi]ie din Europa Central` [i de Est. A[a cum arat` [i literatura de specialitate,
trecerea de la economia centralizat` la economia de pia]` nu are precedent \n istoria economic`.
Nu exist` date conform c`rora un asemenea proces ar mai fi avut vreodat` loc \nainte. Din acest
motiv, \n cazul unor asemenea economii, Romnia fiind una dintre ele, caracterul economiei [i,
implicit, extiderea [i dimensiunea muncii copilului sunt determinate de variabile exogene u[or
diferite, care ac]ioneaz` ca [i cauze ale fenomenului.
A[a cum au aratat numeroase eviden]e empirice culese din \ntreaga regiune, condi]iile ini]iale
mo[tenite de o economie la \nceputul procesului de tranzi]ie au un efect puternic asupra evolu]iei
sale ulterioare. Cu alte cuvinte, distorsiunile \n structura output-urilor provocate de cele patru
decenii [i jum`tate de planificare centralizat`, \n termenii produselor [i serviciilor de slab` calitate
sau care din punct de vedere al consumatorului final aveau o valoare foarte sc`zut` [i care \n
realitatea de zi cu zi erau exprimate prin penurii, cozi etc., \[i pun amprenta asupra economiei prin
apari]ia, \n primii ani ai tranzi]iei a unei a[a-numite crize ini]iale a tranzi]iei. Aceasta are un
caracter structural [i se manifest` prin cre[tere economic` negativ` [i reducerea puternic` a PIB \n
valoare nominal`, fa]` de nivelul anterior tranzi]iei. Acest declin ini]ial este oarecum benefic, \n
ciuda suferin]elor sociale ce le provoac`, \ntruct el cur`]` structura [i canalele economiei de
toate dezechilibrele economice acumulate \n timpul planific`rii centralizate (putem spune c` acest
declin ini]ial ac]ioneaz` mai mult sau mai pu]in ca o recesiune \ntr-o economie de pia]`
normal`, avnd acela[i efect \n economie).
Un asemenea proces de transformare f`r` precedent poate s` produc` beneficii numai dac` un
ansamblu de m`suri de reform` este legiferat [i ulterior implementat. Aceste reforme au \n
centrul lor liberalizarea [i privatizarea (aceasta din urm` incluznd [i restituirea propriet`]ilor). Cu
ct aceste procese sunt mai rapide [i mai cuprinz`toare, cu att este mai amplu declinul economic
ini]ial prin care economia se cur`]` de dezechilibrele planific`rii centralizate, [i cu att este mai
scurt` durata acestui proces de cur`]are exprimat` \n ani consecutivi de declin economic. De
aceea, cu ct este mai rapid` revenirea la cre[terea economic`, cu att este mai sustenabil
caracterul acesteia [i cu att este mai sc`zut pericolul de a avea de-a face cu o economie prinsa \n
a[a-numita capcan` a tranzi]iei, undeva \ntre economia centralizat` [i economia de pia]`. O
asemenea situa]ie nedorit` favorizeaz` sc`derea productivit`]ii muncii [i ofer` un teren propice
pentru dezvoltarea activit`]ilor informale, de subzisten]`, care a[a cum s-a demonstrat anterior,
sunt favorabile la rndul lor activit`]ilor economice ale copiilor [i muncii copilului.
A[a cum au ar`tat De Mello, Denzier [i Gelb15, \n lucr`rile lor pentru Banca Mondial`, folosind
un volum amplu de eviden]e empirice din cadrul economiilor \n tranzi]ie, progresele \n tranzi]ie pot
fi m`surate [i se pot construi variabile sintetice pentru a explica o serie de fenomene specifice
acestora. Una dintre aceste variabile, care s-a dovedit a fi un instrument foarte valoros explicativ
este a[a-numitul indice al liberaliz`rii, care \nregistreaz` progresul \n reform` realizat de ]`rile \n
tranzi]ie din Europa Central` [i de Est. Acest indice, folosit \n calitate de variabil` independent`
(exogen`) explic` o mare parte din varia]iile cre[terii economice \n aceste ]`ri pe parcursul
ultimului deceniu de tranzi]ie. |ntruct cre[terea economic` [i rezultatele acesteia sunt de o
importan]` crucial` pentru revenirea la prosperitate, este corect s` se presupun` c` aceast`
variabil` independent` (exogen`) poate explica att varia]iile ponderii copiilor care muncesc, ct [i
varia]iile ponderii copiilor economic activi \n totalul copiilor, ambele fiind strns legate de
cre[terea economic`.
15
A se vedea Tranzi]ia \n avantajul tuturor. S`r`cie [i inechitate \n Europa [i Asia Central`, Banca Mondial` 2000, precum
[i Tranzi]ia. Primii zece ani. Analize [i lec]ii pentru Europa de Est [i fosta Uniune Sovietic`, Banca Mondial` 2002.
30

Folosind seria reconstruit` a indicelui liberaliz`rii, denumit \n cadrul acestui raport Progresul
\n Tranzi]ie [i calculat ca diferen]a \ntre valoarea actual` a indicelui liberaliz`rii [i valoarea ini]ial`
a acestuia la \nceputurile tranzi]iei, pe post de variabil` exogen` (independent`) [i dup` efectuarea
unor regresii pentru mai multe ]`ri din Centrul [i Estul Europei folosind ca variabile endogene
(dependente) att ponderea copiilor activi economic ct [i ponderea copiilor care muncesc precum
[i, \n anumite cazuri, ponderea copiilor implica]i \n activit`]i non-economice (gospod`re[ti) din
num`rul total copii, autorul acestui raport a ajuns la urm`toarele concluzii:
Progresul \n Tranzi]ie ca variabil` exogen`, explic` suficient de bine att varia]iile ponderii
copiilor care muncesc \n num`rul total al copiilor ct [i a ponderii copiilor activi din punct de
vedere economic \n num`rul total al copiilor. De asemenea, ea explic` suficient de bine [i
varia]iile ponderii copiilor implica]i in activit`]i non-economice \n num`rul total de copii. De
aceea, utiliznd ecua]iile ob]inute, se poate reconstrui seria statistic` pentru toate cele trei
variabile endogene, pentru un interval cuprins \ntre 1990 [i 2002;
Fig.1
Ponderea copiilor economic activi

\n total copii
Corela]ia dintre ponderea copiilor economic activi [i Progresul \n Tranzi]ie (diferen]a dintre
valoarea actual` [i valoarea ini]ial` a Indicelui Liberaliz`rii) pe un grup de ]`ri din Centrul [i
Estul Europei
Progresul \n Tranzi]ie
EAC= copii economic activi

(Sursa: calculele autorului pe baza datelor de la Banca Mondial`)
Fig.2
Ponderea copiilor care

muncesc \n total copii
Corela]ia dintre ponderea copiilor care muncesc [i Progresul \n Tranzi]ie (diferen]a dintre
valoarea actual` [i cea ini]ial` a Indicelui Liberaliz`rii) pentru un grup de ]`ri din Centrul [i Estul
Europei
Progres \n Tranzi]ie
WorkChild = copii care muncesc

31

Cre[terea economic` (varia]ia % a PIB), att ca medie pentru \ntreaga perioad`, ct [i sub
forma varia]iilor anuale, reu[e[te s` explice, \n m`sur` mult mai mic` dar totu[i semnificativ`,
varia]ia ponderii copiilor care muncesc, a ponderii copiilor economic activi [i a ponderii
copiilor implica]i \n activit`]i non-economice \n totalul copiilor;
Fig.3
Ponderea copiilor care

muncesc \n total copii
Corela]ia dintre ponderea copiilor care muncesc [i cre[terea economic` (PIB%, valori pentru anul
2001), pentru un grup de ]`ri din Centrul [i Estul Europei
PIB%
WorkChi - copii care muncesc;

Fig.4
Ponderea copiilor economic

activi \n total copii
Corela]ia dintre ponderea copiilor economic activi [i varia]ia procentual` medie a PIB
pentru perioada 1992-2002, pentru un grup de ]`ri din Centrul [i Estul Europei
varia]ia % medie a PIB
EAC = copii economic activi;

32
A[a cum s-a subliniat anterior [i \n conformitate cu concluziile lucr`rilor elaborate de c`tre De
Mello, Denizer [i Gelb, raportul conchide c` progresul \n procesele de reform` (exprimat prin
diferen]a dintre valoarea actual` [i cea ini]ial` a indicelui liberaliz`rii) explic` mai mult dect
suficient cre[terea economic`, att \n cazul \n care folosim o valoare medie a acesteia din urm`
pentru \ntreaga perioad`, ct [i \n cazul \n care folosim doar o valoare anual`, de regul` cea
mai recent`.

Fig. 5
Cre[terea % medie a PIB
Corela]ia dintre Progresul \n Tranzi]ie [i media cre[terii economice pentru intervalul 1992-2002
gdp%av10 - cre[terea economic` medie de-a lungul primului deceniu de tranzi]ie;

Fig. 6
PIB%
Corela]ia dintre cre[terea economic` (PIB%-valori 2001 [i Progresul \n Tranzi]ie

(diferen]a dintre valoarea actual` [i valoarea ini]ial` a Indicelui Liberaliz`rii), pentru un
grup de ]`ri din Centrul [i Estul Europei
GDP%-02 - cre[terea economic` medie anual` (valori pentru 2002 pentru toate ]`rile);
Ca urmare, se pot afirma urm`toarele:
Varia]iile tuturor acelor m`suri ale muncii copilului \n ]`rile \n tranzi]ie, deci [i \n Romnia, depind
\ntr-o m`sur` covr[itoare de progresul acestor ]`ri \n tranzi]ia la economia de pia]`. Prin urmare,
seriile statistice reconstruite dup` realizarea regresiilor, att pentru ponderea copiilor care muncesc,
ct [i pentru ponderea copiilor economic activi, folosind ca variabil` exogen` progresul \n
tranzi]ie, pot fi considerate ca reprezentnd materializarea a[a-numitului nivel al ratei naturale
(teoretice) sau a acelui nivel compatibil cu progresul \n tranzi]ie al ]`rii respective. Aceasta
transform` progresul \n tranzi]ie \ntr-o variabil` exogen` (independent`/explicativ`) primar`
\ntruct, prin varia]iile sale, ea reu[e[te s` explice de o manier` suficient de conving`toare (lund \n
calcul valorile coeficien]ilor de determinare) varia]iile cre[terii economice. De aceea, cu ct progresul
\n tranzi]ie al unui ]`ri este mai puternic sau cu alte cuvinte cu ct diferen]a dintre valoarea actual` [i
33

cea ini]ial` a indicelui liberaliz`rii este mai mare, cu att ritmul mediu al cre[terii economice pentru
\ntreaga perioad` [i chiar [i ritmurile anuale ale acesteia vor avea valori mai ridicate.
Pe de alt` parte, \ntruct varia]iile cre[terii economice explic` de asemenea un procent
suficient de mare al varia]iei ratei copiilor care muncesc, precum [i a ratei copiilor activi economic,
se poate considera c` seriile statistice elaborate dup` realizarea regresei att asupra ratei copiilor
care muncesc, ct [i a ratei copiilor activi economic \n totalul copiilor utiliznd ca variabil` exogen`
cre[terea economic`, reprezint` nivelul ratei curente (reale) specific fenomenului \n discu]ie,
compatibil cu situa]ia economic` actual` [i mai precis cu rata de cre[tere economic` actual`. De
aceea, cu ct este mai puternic` cre[terea economic`, cu ct este mai sustenabil caracterul acesteia
[i cu ct mai lung` este durata sa \n ani consecutivi, cu ct mai mare este gradul \n care au fost
transpuse m`surile de reform` \n economie [i \ntreaga societate, cu att mai mare va fi
productivitatea muncii [i, deci, mai mic` cererea de munc` ieftin`, ilegal`, a[a cum este munca
copiilor.
Cum tranzi]ia nu este un proces liniar, procesul de diminuare a muncii copiilor [i a activit`]ii
economice a copiilor, precum [i a \nclina]iei copiilor de a se angaja \n activit`]i economice nu este
nici el liniar. Dimpotriv`, dup` cum a demonstrat forma ecua]iei ob]inute dup` realizarea regresiilor
de ]ar`, folosind progresul \n tranzi]ie ca variabil` exogen`, exist` o mas` critic` a reformei care
trebuie atins` pentru ca acestea s` aib` efecte pozitive. Acest fapt este eviden]iat [i de lucrarea
elaborat` de De Mello, Denizer [i Gelb, care arat` c` exist` un nivel critic (0,4 dac` folosim o scal`
de la 0 la 1 sau 4 dac` folosim o scal` de la 1 la 10) al indicelui de liberalizare, sub care m`surile de
reform` nu au efecte pozitive. De aceea, ceea ce conteaz` \ntr-adev`r este progresul realizat \n
vederea atingerii acestei mase critice. De asemenea, conteaz` dac` reformele se realizeaz` la
\nceputul tranzi]iei sau mai trziu, \ntruct valori foarte mari ale indicelui pot semnala o foarte mare
\ntrziere a reformei [i de aceea efectele negative se vor prelungi.
Fig. 7
Pierderea cumulativ` de valoare

a PIB (ca % din valoarea acestuia
la \nceputul tranzi]iei)
Corela]ia dintre pierderea cumulativ` din valoarea PIB [i Progresul \n Tranzi]ie (diferen]a
dintre valoarea actual` [i cea ini]ial` a Indicelui Liberaliz`rii), pentru cteva ]`ri din
Centrul [i Estul Europei
CFOut - pierderea cumulativ` din valoarea ini]ial` nominal` a PIB la \nceputul tranzi]iei, exprimat`
\n procente, considernd nivelul de la \nceptul tranzi]iei drept 100%;
|n concluzie, \n timp ce o ]ar` avanseaz` pe calea reformei, munca [i activitatea economic` a
copiilor vor avea o tendin]` de sc`dere, ajungnd la cel mai sc`zut punct cnd reforma atinge masa
critic`. Dac` reformele sunt \ntrziate sau nu sunt continuate corespunz`tor dup` atingerea masei
critice (ex. reforma institu]ional` r`mne doar pe hrtie [i nu se transpune \n economia real`,
34

adic` \n cre[tere sustenabil`), amploarea muncii copiilor, a activit`]ii economice a copilului [i
tendin]ei copiilor spre munc` va fi iar`[i \n cre[tere. De asemenea, dac` reformele sunt \ntrerupte
sub nivelul critic [i continuate mai trziu, a[a cum a fost de fapt cazul Romniei la mijlocul anilor
90, atunci efectele negative tind s` se \ntrep`trund`, iar redresarea este extrem de dificil` [i
dureroas`. Aceasta eviden]iaz`, din nou, teoria masei critice sau a nivelului critic sub care efectul
pozitiv nu este resim]it complet sau nu se face deloc sim]it [i faptul c` \ntreruperea [i continuarea
lor dup` un timp, fiind tot sub nivelul critic, se adaug` la dificult`]ile tranzi]iei. De aceea, o ]ar`
trebuie s` se str`duiasc` s` realizeze nivelul critic ct mai repede posibil.
Reconstruirea seriilor statistice pentru munca copilului, activitatea economic` a copilului,
precum [i pentru noua m`sur` privind tendin]a spre munc` a copiilor, aduce aceste valori \ntr-o
gam` care se potrive[te mai mult mediului economic din Romniei. De aceea, \ntruct acest mediu
a fost caracterizat printr-o reform` mai degrab` lent` [i des \ntrerupt` sau slab realizat`, pn` la
reluarea \n for]` a cursului acesteia abia \n ultimii doi ani [i jum`tate [i cu o pondere a agriculturii
\n totalul ocup`rii mult deasupra mediei europene (45%), putem admite c` acest nivel (privitor la
ponderea copiilor care muncesc [i a celor activi economic \n totalul copiilor) se situeaz` \ntre 3,09
[i 6,9%. |n timp ce rezultatele studiului realizat de INS plaseaz` Romnia sub nivelul Portugaliei,
evalu`rile noastre econometrice a[eaz` Romnia mai aproape de Turcia, o ]ar` care \n termeni de
ocupare \n agricultur` (39%) este mult mai aproape de valorile din Romnia.
Fig. 8
Cre[terea economic` [i Progresul \n

Tranzi]ie
Ponderea copiilor care muncesc \n total copii
Evolu]ia ponderii copiilor care muncesc [i a principalelor variabile

explicative ale fenomenului (cre[terea economic` [i progresul \n tranzi]ie)
W.Ch% - ponderea copiilor care muncesc \n total copii;

PinTran - progresul \n tranzi]ie;
GDP% - cre[terea economic`;
(Sursa: calculele autorului pe baza datelor Institutului Na]ional de Statistic`)
De aceea, evaluarea noastr` eviden]iaz` clar c` \n acest moment [i \n conformitate cu majoritatea
evalu`rilor interna]ionale, datorit` inconsecven]ei acumulate \n procesul de reform` \n ultima decad`
a secolului 20, Romnia a \ntrziat procesul de tranzi]ie [i de aceea este \nc` par]ial prins` \ntr-un a[a
numit teritoriu al nim`nui, \ntre economia planificat` [i cea de pia]`. Aceast` faz` particular` a
tranzi]iei, experimentat` \n principal de ]`rile din centrul, estul [i sudul Europei, este caracterizat` de
apari]ia puternic` a sectorului informal, asigurnd un teren propice pentru munca [i activitatea
economic` a copilului. |ntr-un astfel de mediu, a[a cum s-a ar`tat anterior, gospod`riile, \n special
cele din mediul rural, tind s` se implice \n produc]ia de bunuri pentru consumul propriu pe o scar`
destul de mare, ceea ce le transform` apoi \n unit`]i de produc]ie. Acest fapt, la rndul sù, \i implic`
pe to]i care muncesc \n gospod`rie, inclusiv copiii, \n activitatea economic`.
35

Astfel, tragem concluzia c` munca copilului [i activitatea economic` a copiilor, precum [i
tendin]a acestora spre munc` sunt determinate \n mod semnificativ de progresul \n tranzi]ie [i
numai apoi de cre[terea economic`, ultima dintre ele fiind la rndul sù puternic influen]at` de
m`surile de reform`. M`sura implic`rii copiilor \n activit`]ile economice (ex. ponderea copiilor care
muncesc [i a celor activi economic \n totalul copiilor) poate fi cel mai bine determinat` utiliznd
aceast` variabil` exogen` special` (indicele de liberalizare - progresul \n tranzi]ie), care poate fi
considerat` ca determinant` major` a fenomenului. La rndul sù, aceast` variabil` eviden]iaz`
caracteristicile economiei [i permite s` se determine dac` gospod`riile sunt socotite unit`]i
principale de consum sau de produc]ie [i dac` cei angaja]i \n activit`]ile gospod`re[ti (inclusiv
copii) pot fi considera]i activi economic. |n consecin]`, aceasta va determina dimensiunea real` att
a fenomenului copiilor care muncesc, ct [i a celor activi economic, \ntruct \n cazul special al unor
economii precum cea romneasc` copiii care muncesc \n gospod`rii se consider` ca fiind copii
economic activi.
Mergnd mai \n profunzime [i utiliznd interconectarea unor asemenea variabile exogene care
au dovedit c` pot oferi suficiente explica]ii pentru varia]iile \n dimensiune a fenomenului muncii
copiilor [i a copiilor activi economic, dincolo de ceea ce poate fi surprins de rapoarte de tipul
SIMPOC, se poate \ncerca determinarea dimensiunilor muncii copiilor ca fenomen.
Prin urmare, se poate \ncerca [i calcularea a[a numitei rate naturale pentru ponderea copiilor
care muncesc, al copiilor activi economic [i \nclina]ia spre munc` a copiilor, ca o cale de a stabili
dac` m`rimea actual` a acestor fenomene se afl` \n limite pe care Romnia [i le poate permite,
neimplicnd un pericol special sau dac`, dimpotriv`, au fost atinse niveluri intolerabile [i de aceea
sunt necesare ac]iuni decisive sau chiar urgente.
Conceptul de rat` natural` care a fost creat [i materializat \n cursul ultimelor decenii, corelat
prima oar` cu cre[terea economic` (conceptul de diferen]` de produs final) [i mai trziu cu rata
[omajului (conceptul NAIRU - rata infla]iei neaccelerate a [omajului) se refer` la un anumit nivel al
unui fenomen specific care este consistent cu cre[terea economic` sustenabil` (neinfla]ionist`) [i
cu un mediu socio-politic stabil. De aceea, la acest nivel sau sub acest nivel, o economie sau
societate \[i pot permite un anume fenomen [i nu e necesar` nici o m`sur` special` pentru
atenuarea sa. Dimpotriv`, dac` un fenomen este deasupra acestui nivel sunt necesare ac]iuni
decisive [i uneori urgente pentru atenuarea sa, \ntruct el pericliteaz` fundamentele unei economii
sau societ`]i. Totu[i, dac` un fenomen dat este mult sub rata sa natural` atunci din nou sunt
necesare ac]iuni \n vederea aducerii sale mai aproape de rata natural`. Desigur foarte rar \n
realitate fenomenele tind s` se men]in` foarte aproape de nivelul natural [i de aceea factorii politici
trebuie s` monitorizeze constant comportamentul acestora [i s` stabileasc` \n mod constant noi
metode de a le ]ine sub control, respectiv ct mai aproape posibil de rata lor natural`. Trebuie
men]ionat de asemenea c`, departe de a fi un concept static, rata natural` este un concept dinamic,
modificndu-[i nivelul \n timp sau spa]iu, \n conformitate cu circumstan]ele generale mai largi care
caracterizeaz` un anumit mediu.
Deoarece problematica muncii copiilor este determinat`, pentru ]`rile \n tranzi]ie [i deci [i
pentru Romnia, \n principal de variabila exogen` (explicativ`) numit` progresul \n tranzi]ie
(indicele de liberalizare) care explic` de asemenea \n mare m`sur` varia]iile cre[terii economice
(varia]ia PIB%), este clar c` rata natural` a fenomenului muncii copiilor va avea nivelul consistent
cu masa progresului \n tranzi]ie realizat`. Cre[terea economic`, la rndul sù, poate \n diferite
momente s` \nregistreze un nivel actual diferit de nivelul (teoretic) natural, \n conformitate cu
propriile varia]ii. Urmnd aceast` regul`, am calculat rata natural` pentru copiii care muncesc \n
36

totalul copiilor. Aceast` rat` este de 34%. De aceea, actuala rat` determinat` a copiilor care muncesc
sau ponderea lor \n totalul copiilor, care este de 6,89%, este mult sub rata natural` calculat`.
Totu[i, r`mne problema nivelului ridict al ratei naturale (34%) care, pe drept cuvnt, aduce
Romnia \napoi pn` \n 1912, ceea ce \nseamn` cu aproximativ 100 ani \n urm`. La acea dat`, care
a fost caracterizat` de cre[tere economic` sustenabil`, de stabilitate socio-politic` [i de un mediu
interna]ional \n care globalizarea, cel pu]in \n termenii fluxurilor de capital, s-a potrivit foarte bine
cu situa]ia actual`, procentul copiilor care munceau \n totalul copiilor era de 42%.
Fig. 9
Num`rul total de copii [i popula]ia

total` a Romniei (\n mil. loc.)
Ponderea copiilor \n total popula]ie [i

ponderea copiilor care muncesc \n
total copii
%
Tendin]e seculare (evolu]ia popula]iei totale a Romniei, a num`rului total de copii, a

ponderii copiilor \n popula]ia total` [i a ponderii copiilor care muncesc \n total
copii) pentru perioada 1912-2002
%WCh - ponderea copiilor care muncesc \n total copii;

%ch.T.P. - ponderea copiilor \n total popula]ie;
Tot.ch. - num`rul total al copiilor (\n mil. persoane);
T.P.Ro - popula]ia total` a Romniei, \n mil. loc.;
(Sursa: calculele autorului pe baza datelor INS)
Acest nivel special arat` c`, potrivit teoriei lui De Mello, Denizer [i Gelb, condi]iile ini]iale
mo[tenite de o ]ar` dup` colapsul regimului comunist precum [i reformele ulterioare au un impact
semnificativ asupra declinului general al produc]iei [i asupra ritmului relans`rii economice. Dac`
ini]ial condi]iile sunt foarte potrivnice [i reforma este fie \ntrziat`, fie incomplet realizat`, atunci o
]ar` poate fi prins`, par]ial sau total, \ntr-o zon` cu productivitate sc`zut` [i economie de
subzisten]`, care \nseamn` practic o \ntoarcere \n timp a economiei. Teoretic, nu exist` o limit`
pentru o astfel de \ntoarcere, cum nu exist` limite pentru succesul reformei (care poate fi foarte
rapid`, adic` cu o sc`dere minim` a veniturilor [i o perioad` scurt` a declinului economic). Aceasta
reprezint`, de asemenea, o confirmare a paradigmei lui Jean Francois Revel privind re\nvierea
democra]iei [i capitalismului \n Europa Central` [i de Est, ap`rute la \nceputul tranzi]iei, care afirm`
c` pentru ca o ]ar` s`-[i rec[tige starea de normalitate - care poate fi echivalentul stabilit`]ii sociopolitice - este necesar s` opereze o \ntoarcere la ultimul moment \n care a ap`rut o astfel de situa]ie.
De aceea, cu ct mai rapide [i mai decisive vor fi reformele, cu att mai rapid` va fi \ntoarcerea [i
reluarea cre[terii [i, \n consecin]`, dezvoltarea viitoare. Cum munca copilului [i \n special
implicarea considerabil` a copiilor \n munc` este specific` subdezvolt`rii, cu ct mai rapid opereaz`
o ]ar` tranzi]ia, cu att are mai multe [anse s` dep`[easc` o situa]ie de subdezvoltare practic`, de[i
temporar`, [i s` diminueze pe ct posibil munca copiilor.
Totu[i, \n timp ce sunt evaluate cauzele fundamentale ale muncii copiilor \n Romnia, care \n
principiu sunt reformele incomplete [i \ntrziate care conduc ulterior la perioade consecutive
insuficiente de cre[tere economic`, nivelul sù actual precum [i nivelul ridict al ratei sale
naturale16, se poate concluziona c` \n ciuda temerilor din trecut, Romnia a dep`[it deja partea cea
mai grea a tranzi]iei, iar \n timp ce economia de pia]` se maturizeaz`, ponderea copiilor care
muncesc ca procent din num`rul total al copiilor va sc`dea continuu.
37

Pe de alt` parte, \n timp ce num`rul copiilor care muncesc este \n sc`dere, trebuie acordat`
aten]ie altor dou` m`suri mult mai extinse, [i anume copiilor activi economic [i a implic`rii copiilor
\n munca domestic`. Dac` procentul copiilor care muncesc este explicat suficient de progresul \n
tranzi]ie, procentul copiilor activi economic, de[i explicat de asemenea de aceast` variabil`
exogen`, \[i datoreaz` varia]ia mult mai mult cre[terii economice, explicat` prin varia]ia medie a
PIB, de-a lungul unei perioade mari de timp. Cu alte cuvinte, aceast` m`sur` mai larg` a muncii
copiilor ca fenomen este mult mai sensibil` la ceea ce numim ani consecutivi de cre[tere
economic`. Cum \n Romnia rata natural` pentru copii activi economic este de 16,35% din totalul
copiilor, nivelul sù actual se ridic` la 19,5%. Aceasta arat` c` \n timp ce a realizat recent masa
critic` a tranzi]iei, Romnia trebuie s` se asigure c` reformele sunt transpuse complet \n economia
real` [i astfel contribuie la o cre[tere a productivit`]ii, care duce la reducerea ulterioar` a nevoii
pentru activit`]ile economice ale copiilor.
Fig.10
Cre[terea economic` medie de-a

lungul perioadei de tranzi]ie
[i Progresul \n Tranzi]ie
Ponderea copiilor economic

activi \n total copii
Evolu]ia ponderii copiilor economic activi [i a principalelor variabile explicative ale fenomenului
(media cre[terii economice de-a lungul perioadei de tranzi]ie [i Progresul \n Tranzi]ie)
%EAC - ponderea copiilor economic activi \n total copii;

GDP%av - cre[terea economic` medie de-a lungul primului deceniu de tranzi]ie;
PinTran - progresul \n tranzi]ie;
16
Este de observat c` \n 1912 ocuparea \n agricultur` \n Romnia se ridica la 78,7%, deci mult deasupra mediei din Europa
la acea dat`. Cum \n prezent Romnia prezint` un grad de ocupare \n agricultur` de 45%, aceasta \nseamn` c` practic
productivitatea \n agricultura romneasc` nu s-a \mbun`t`]it foarte mult [i de aceea se poate afirma c` o economie
na]ional` care avea atunci un grad de ocupare \n agricultur` de 78,8% practic echivaleaz` cu o ]ar` care are \n prezent un
grad de ocupare \n agricultur` de 45%, sc`derea fiind doar efectul secundar al altor sectoare asupra agriculturii [i nu al unei
cre[teri a productivit`]ii \n agricultur` \n sine. De aceea, dac` re]inem cvasi-paradigmatica presupunere c` un nivel ridicat
de ocupare \n agricultur` determin` un procent ridicat de copii care lucreaz` sau sunt activi economic \n totalul copiilor, o
]ar` care prezenta la acel moment un procent de 42% copii care lucrau \n totalul copiilor, nu poate prezenta un procent cu
mult mai sc`zut \n prezent (cel pu]in cu privire la rata natural`, deoarece cea efectiv` depinde mai mult de varia]iile actuale
ale cre[terii economice), \ntruct se afl` practic \n aceea[i pozi]ie \n raport cu restul economiei mondiale. Vezi Statistique
des professions de la Roumanie dup` recens`mntul general al popula]iei de la 1 ianuarie 1913 , Ministerul Industriei [i
Comer]ului din Regatul Romniei, 1923.
38

Dac` privim mai departe la m`sura mai extins` a fenomenului pe care am stabilit-o special
pentru acest raport, [i anume implicarea copiilor \n activit`]i gospod`re[ti, atunci vom observa c`
\n timp ce rata sa natural` este foarte mare (83,1% din totalul copiilor), rata sa efectiv` (real`) este
[i mai mare (89,4%), eviden]iind faptul c` dac` Romnia nu va spori num`rul anilor consecutivi de
cre[tere economic` pentru a compensa sc`derea cumulativ` a produc]iei \n cursul tranzi]iei,
aceast` valoare va r`mne \nc` sub nivelurile acceptate.
Fig.11
Diferen]a real/poten]ial ca % din

valoarea real`
Evolu]ia diferen]elor (engl:gap) dintre nivelul actual [i cel poten]ial pentru cei trei indicatori ai
fenomenului muncii copiilor (ponderea copiilor care muncesc, ponderea copiilor economic
activi [i ponderea copiilor implica]i \n activit`]i non-economice)
GapWch. - difere]a dintre valorile reale [i cele poten]iale (rata natural`), \n ceea ce prive[te
ponderea copiilor care muncesc \n total copii;
GapEAC - difere]a dintre valorile reale [i cele poten]iale (rata natural`), \n ceea ce prive[te
ponderea copiilor economic activi \n total copii;
GapCLP - difere]a dintre valorile reale [i cele poten]iale (rata natural`), \n ceea ce prive[te ponderea
copiilor implica]i \n activit`]i non-economice, \n total copii;
PinTran - progresul \n tranzi]ie.
(Sursa: calculele autorului)
2.2. Analiz` comparativ` privind munca copiilor \n cteva

economii \n tranzi]ie din Centrul [i Estul Europei
Experimentul economiei planificate la care ]`rile din Europa Central` [i de Est au fost supuse
de la sfr[itul celui de al doilea r`zboi mondial pn` la sfr[itul anilor 80 a indus disfunc]iuni severe
\n economiile lor. Aceste distorsiuni s-au materializat \n alocarea factorilor de produc]ie, inclusiv a
for]ei de munc`, ignornd cererile pie]ei \n favoarea comenzilor politice [i administrative. Prin
urmare, [i-au f`cut apari]ia lipsuri de toate felurile [i pe m`sur` ce ele ie[eau la suprafa]` \n
economiile ]`rilor central [i est-europene, planificatorii \ncercau mai mult solu]ii salvatoare de
fa]ad` dect s` \mbun`t`]easc` func]ionarea respectivelor economii.
|ntruct \n centrul economiei planificate sovietice s-a aflat un proces de industrializare \n mas`
care avea pu]ine \n comun cu nevoile reale ale pie]ei, este mai mult dect evident c` o alocare
profund gre[it` a factorilor de produc]ie a avut loc \n special \n agricultur` (principala victim` a a[anumitei industrializ`ri socialiste, m`rturie fiind penuria grav` de alimente, comun` \n majoritatea
]`rilor din fostul CAER17 \nainte de 1989) [i \n industrie. Ca rezultat, lipsa de for]` de munc` [i
bine\n]eles de capital au ap`rut curnd \n agricultur`. O \ncercare de a compensa evidenta alocare
gre[it` care a condus la acest rezultat a fost a[a-numita munc` voluntar` efectuat` \n agricultur`
\n principal de c`tre copii [i adolescen]i. Amploarea acestui fenomen a variat de la ]ar` la ]ar`. De
aceea, cu ct a fost mai gre[it` alocarea factorilor \n agricultur` [i industrie pe perioada planific`rii
centralizate, cu att mai mare a fost procentul copiilor activi \n economie \nregistra]i \n ]ar` la
\nceputul perioadei de tranzi]ie. |ncepnd de acum, se poate spune c` ponderea copiilor activi \n
39

economie la \nceputul perioadei de tranzi]ie reprezint` practic, \n domeniul muncii copiilor, o
unitate de m`sur` a dimensiunii distorsiunilor economice induse de planificarea centralizat`.
Romnia, Polonia, Bulgaria precum [i ]`rile care au f`cut parte din fosta Uniune Sovietic`
(inclusiv \ntr-o anumit` m`sur` ]`rile baltice), au avut un procent ridicat de copii activi din punct de
vedere economic, de[i ascuns de propaganda oficial`. Pe de alt` parte, ]`ri care fie au mo[tenit o
solid` baz` industrial` din perioada pre-comunist` (Cehia [i Slovacia), fie au beneficiat de un
sistem economic \n care au \ncorporat unele elemente de pia]` (Ungaria, Slovenia), au ie[it din
perioada planific`rii centralizate cu procente sc`zute ale copiilor activi economic. Prin urmare, \n
timp ce ]`rile din primul grup au mo[tenit severe distorsiuni, ]`rile din cel de-al doilea grup au fost
mai pu]in afectate. Aceste distorsiuni ini]iale fie au fost mic[orate, \ntr-o m`sur` mai mare sau
mic`, de procesul de reform`, fie au fost agravate de el. Merit` men]ionat faptul c` unele dintre
]`rile care au ie[it din comunism cu distorsiuni mai mari dect distorsiunile medii au reu[it s` le
mic[oreze prin transform`ri economice \ndr`zne]e [i complete, \n timp ce unele ]`ri care au ie[it cu
distorsiuni mai mici dect cele obi[nuite (de exemplu Slovacia) le-au \nrùt`]it datorit` ritmului
sc`zut [i m`surilor incomplete de transformare economic`.
Astfel, \n timp ce distorsiunile ini]iale au jucat un rol important, cel pu]in la \nceputul perioadei
de tranzi]ie, viteza [i profunzimea ulterioar` a procesului reformei a plasat o ]ar` sau alta pe pozi]ia
sa actual`. Ca urmare, ]`rile care s-au angajat de la \nceputul tranzi]iei pentru o reform` rapid` [i
decisiv` au v`zut o cre[tere ini]ial` a ponderii copiilor activi economic, urmat` rapid de o c`dere
care practic a dep`[it cre[terea economic` [i varia]iile ratei infla]iei. |n consecin]`, cu ct o ]ar` a
reu[it s` ating` masa critic` de progres \n tranzi]ie, a[a cum este exprimat` de valoarea critic` a
indicelui de liberalizare calculat de De Mello, Denizer [i Gelb, cu att este mai sc`zut` ponderea
copiilor activi economic din num`rul total de copii \nregistra]i \n prezent. Asemenea cazuri s-au
\nregistrat \n Ungaria, Slovenia [i Republica Ceh`.
Dac` o ]ar` care a urmat ini]ial reforme \ndr`zne]e, le-a \ntrerupt la un nivel care este chiar u[or
sub masa critic` exprimat` prin indicele de liberalizare, atunci efectele negative vor ap`rea curnd.
Dac` reformele sunt reluate mai trziu de la acest nivel sub pragul critic, atunci liberalizarea
ulterioar`, care este att trzie ct [i \nceput` de sub nivelul critic, va impune eforturi sociale
suplimentare [i posibil s` conduc` la o alt` recesiune a tranzi]iei. Cu ct nivelul de la care se reia
reforma este mai mic [i perioada de \ntrerupere mai lung`, cu att mai sever` va fi cea de a doua
recesiune. |n cazurile extreme (de exemplu Bulgaria 1996, Rusia 1998) economia se poate pr`bu[i
complet. Dac` aceasta nu se \ntmpl`, economia r`mne pentru o perioad` blocat` \ntr-un
teritoriu al nim`nui, \ntre planificarea central` [i economia de pia]`, [i deci, \ntre
dezavantajele decurgnd din neajunsurile celor dou` sisteme, f`r` a avea avantajul nici uneia
(presupunnd desigur c` sunt ceva avantaje \n planificarea central`). |ntr-un asemenea stat, se
dezvolt` \n economie un amplu sector informal, de subzisten]`, care practic atrage \n interiorul sù
o mare parte a for]ei de munc` (de exemplu Romnia, Rusia, Bulgaria). Copiii sunt primele victime
ale unei asemenea st`ri, deoarece economia de subzisten]` are nevoie de orice for]` de munc` pe
care o poate ob]ine pentru a se men]ine pe linia de plutire. Cu ct aceast` for]` de munc` este mai
ieftin`, cu att mai bine, iar copiii sunt ieftini deoarece nu este nevoie s` fie pl`ti]i \n numerar, mai
ales dac` sunt angaja]i de c`tre p`rin]i sau rude apropiate. Bine\n]eles, o asemenea stare este doar
tranzitorie, dar simpla ei apari]ie conduce la instaurarea muncii copilului, care aduce o economie,
cel pu]in din acest punct de vedere, \napoi \n timp cu decenii. Dep`[irea unei asemenea st`ri
dureaz` mult [i cere eforturi sus]inute.
Chiar dac` reformele au fost \ntrerupte doar pentru scurt timp [i \ntreruperea lor a ap`rut la
niveluri care sunt pu]in sub masa critic` (de exemplu Polonia, Slovacia), efecte negative vor ap`rea
totu[i. Dac` fundamentele macroeconomice nu vor fi afectate sever (cazul Poloniei) vor ap`rea
totu[i efecte secundare. De obicei, [omajul va r`bufni la niveluri ridicate (Polonia, Slovacia), ceea
ce va atrage apari]ia s`r`ciei [i va escalada inegalitatea veniturilor, toate fiind terenuri propice
pentru reapari]ia muncii copilului [i pentru implicarea copiilor \n activit`]i economice. Este un fapt
dovedit c` gospod`riile \n care capul familiei este [omer sau chiar cele care au un singur membru
al familiei [omer se confrunt` cu un risc de s`r`cie mai mare dect media. |n ciuda faptului c` \ns`[i
17
CAER este organiza]ia economic` a fostelor ]`ri socialiste, respective Consiliul pentru Ajutor Economic Reciproc, ce a
func]ionat \n perioada 1948-1991 [i care cuprindea la sfr[itul deceniului nou` al sec. al XX-lea urm`toarele state: Polonia,
Romnia, Bulgaria, Ungaria, fosta R.D.G., fosta Cehoslovacie, Vietnam, Mongolia, Cuba [i bine\n]eles fosta U.R.S.S. Fosta
Federa]ie Yugoslav` cunoscut` atunci sub denumirea de R.S.F. Yugoslavia [i care cuprindea toate statele din spa]iul
Balcanilor de Vest avea statut de membru asociat.
40

s`r`cia, exprimat` prin indicatorul risc de s`r`cie (rata de s`r`cie), nu explic` suficient varia]iile
pe termen mediu [i lung ale ponderii copiilor activi economic din num`rul total al copiilor, totu[i,
ea aduce suficiente explica]ii pentru argumentarea afirma]iei c` o rat` ridicat` a [omajului poate
favoriza o implicare peste medie a copiilor \n activit`]i economice.
|n afar` de aceste trei cazuri (respectiv, reformator de succes cu activitate ne\ntrerupt` pn` la
atingerea masei critice, reformator de succes pn` la pu]in sub nivelul masei critice [i cu o scurt`
\ntrerupere, reformator \ntrziat cu mai multe \ntreruperi care au ap`rut mult sub masa critic`) mai
este un alt caz, care poate fi numit cel mai rù caz. Acesta este cazul unei economii care a \nceput
rapid unele reforme dar a e[uat chiar [i \n implementarea unei mase minimale [i de aceea a intrat
\ntr-o lung` perioad` de declin economic, m`surat` \n num`rul anilor consecutivi de declin
economic. |ntr-o asemenea situa]ie, economia practic a \ncetat s` func]ioneze [i oportunit`]ile de
angajare, chiar \n sectorul informal, au fost pur [i simplu distruse. |n asemenea cazuri, ponderea
copiilor activi economic este anormal de sc`zut`, datorit` lipsei totale a veniturilor sau a
oportunit`]ilor de substituire a veniturilor (de exemplu: Moldova, Ucraina).
|n concordan]` cu statisticile Organiza]iei Interna]ionale a Muncii (OIM) exist` \n prezent 2,4
milioane de copii care muncesc \n ]`rile \n tranzi]ie. Estim`rile noastre independente, bazate pe
calcule econometrice, au dat o valoare care este doar cu pu]in diferit`, [i anume 1,88 milioane.
Tabel 3
}ara
Romnia
Polonia
Cehia
Slovacia
Slovenia
Ungaria
Estonia
Letonia
Lituania
Bulgaria
Rusia
Ucraina
Moldova
Situa]ia fenomenelor asociate muncii copiilor in Europa Central` [i de R`s`rit

Sub media
regional`
% copii
% CEA
\n total
\n total
popula]ie copii
X
X
X
X
X
X
|n jurul mediei
regionale
% copii
% CEA
\n total
\n total
popula]ie copii
X
X
Peste media
regional`
% copii % CEA
\n total
\n total
popula]ie copii
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
CEA = Copii Economic Activi
X
X
Dimensiunea ]`rii
privind num`rul
de locuitori (mare,
medie, mic`)
Medie
Mare
Mic`
Mic`
Mic`
Mic`
Mic`
Mic`
Mic`
Mic`
Mic`
Mic`
Mic`
(Sursa: calculele autorului)
|n privin]a copiilor activi economic, cele mai recente statistici ale OIM arat` c` \n toate ]`rile \n
tranzi]ie sunt 8,4 milioane de copii care se \ncadreaz` \n aceast` categorie. Estimarea noastr`
independent` ajunge din nou foarte aproape, atingnd cifra de 6,53 milioane. |n acest sens, trebuie
men]ionat faptul c` nu am avut acces la date dezagregate [i, de aceea, am calculat total doar \n
baza estim`rilor na]ionale pentru un num`r de 13 ]`ri din regiune (10 \n Europa Central`, incluznd
una \n fosta Iugoslavie, trei republici baltice [i trei \n fosta Uniune Sovietic`). Rusia reprezint` o
problem` particular`, deoarece \n urma calculelor noastre, num`rul de copii activi economic este
aici mai mare dect estimeaz` OIM. P`rerea noastr` este c` \n demersul aplic`rii conceptului
grani]elor de produc]ie, criteriul de semnifica]ie nu a fost bine aplicat, [i de aceea, importan]a
produc]iei gospod`re[ti pentru consumul sù final a fost subestimat` pentru aceast` ]ar`. Astfel,
num`rul copiilor activi economic a fost subestimat. Din datele pe care le de]inem din diferite
publica]ii, se pare c` \n Rusia, mai mult de 90% din produc]ia gospod`reasc` estimat` este pentru
consumul sù final18. Deoarece acesta este un fapt complet atipic, ne-am propus s` excludem Rusia
din e[antionul nostru pentru a ajunge ct mai aproape posibil de datele oficiale ale OIM19, \n ciuda
faptului c` nu au fost disponibile date dezagregate pentru ]`rile din regiune.
1
8
A se vedea M`surarea economiei informale, OCDE 2002, p. 180

A se vedea Noi estim`ri globale cu privire la munca copilului, OIM, 2002
19
41

Conform acestor estim`ri, ponderea copiilor care muncesc precum [i ponderea copiilor activi
economic \n ]`rile \n tranzi]ie sunt mai mari dect \n economiile dezvoltate, exceptnd ponderea
copiilor activi economic situa]i \n grupa de vrst` 15-17 ani, unde este doar cu pu]in mai sc`zut`.
Totu[i, ele sunt mult mai sc`zute dect ponderea copiilor care muncesc [i a copiilor activi economic
din oricare alt` regiune a lumii.
Fig.12
pop. total` \n mil. loc.
%EAC; %WCh; Poor ch.; %ch.in TP
Ponderea copiilor care muncesc [i ponderea copiilor activi economic, ponderea copiilor
\n totalul popula]iei, ponderea copiilor \n popula]ia s`rac` [i popula]ia total` pentru un grup
de ]`ri din Europa Central` [i de Est
%EAC - ponderea copiilor economic activi \n total copii;

%W.ch - ponderea copiilor care muncesc \n totalul popula]iei
%ch.TP - ponderea copiilor \n total popula]ie;
Poor ch.% - ponderea copiilor s`raci \n total popula]ie;
Tot. Pop. - popula]ia total`, \n mil. loc.;
Totu[i, analiznd matricea de mai jos, ne putem \ntreba de ce celelalte 3 ]`ri din regiune
(Bulgaria, Ucraina [i Moldova), cu economii bazate \n special pe agricultur` [i pe sectorul de
subzisten]`, prezint` un procent al copiilor activi economic mult mai sc`zut dect rata medie
regional`. Acest aspect particular este explicat pe larg de forma neobi[nuit` a ecua]iei regresiei,
rezultnd din corela]ia \ntre varia]iile procentului copiilor lucr`tori [i varia]iile indicelui de
liberalizare (progres \n tranzi]ie). Aceast` ecua]ie arat` c` procesele \ndelungate de tranzi]ie, care
s-au prelungit mul]i ani f`r` a fi monitorizate [i \ncheiate \n mod corespunz`tor, pot s` produc` \n
realitate o u[oar` sc`dere a oportunit`]ilor de angajare \n general [i, \n consecin]`, o u[oar`
reducere a oportunit`]ilor de angajare pentru copii [i chiar a oportunit`]ilor acestora de a munci \n
gospod`rii. |n continuare, acest aspect subliniaz` faptul c` e[ecul de a acumula o mas` critic` de
progres \n tranzi]ie poate \ntr-adev`r s` blocheze economiile \ntr-un teritoriu al nim`nui, \ntre
faza economiei planificate [i cea a economiei de pia]` [i s` \ntrzie perspectivele de dezvoltare pe
termen lung. |ntr-o asemenea situa]ie, gospod`riile se confrunt` cu asemenea lipsuri materiale
\nct munca copilului nu mai este necesar`, [i nu datorit` faptului c` exist` mijloace suficiente de
trai, ci pentru c`, practic, aceste gospod`rii nu au nici m`car capacitatea de a genera suficiente
resurse cu scopul de a relua produc]ia de subzisten]`. Ca urmare, pot s` rezulte forme grave de
munc` a copilului, \ntruct copiii sunt nevoi]i s` fug` de acas`, sfr[ind \n traficul de fiin]e umane
sau \n munca for]at`, fie \n ]ara lor, fie, \n cele mai multe cazuri, \n alte ]`ri. Din acest punct de
vedere, cnd o ]ar` care prezint` o rat` a ocup`rii agricole peste medie are \n acela[i timp un
procent ridicat al copiilor activi economic \nseamn` c` a dep`[it faza dificil` a tranzi]iei, \n timp
ce o situa]ie opus` eviden]iaz` faptul c`, din p`cate, procesele de reform` nu [i-au produs \nc`
efectele.
42
Contextul na]ional al muncii copiilor
Capitolul 3
CONTEXTUL NA}IONAL AL MUNCII

COPIILOR
3.1. Cadrul economic [i social general

Romnia a ie[it din regimul comunist cu o situa]ie economic` dramatic`. La sfr[itul anului
1989, practic \ntreaga economie era blocat` [i popula]ia suferea din cauza lipsurilor de tot felul, \n
special \n ce prive[te alimentele, electricitatea [i combustibilul. Ra]ionalizarea era prezent`, \n
special \n ora[ele mici sau mijlocii, precum [i la sate, \n timp ce cozile erau o \ndeletnicire zilnic`,
copii avnd un rol activ \n cadrul acesteia.
|n ciuda faptului c`, formal, regimul comunist a respectat conven]iile Organiza]iei
Interna]ionale a Muncii privind munca copiilor [i cel pu]in oficial, num`rul copiilor care munceau
era mic, \n realitate marea majoritate a copiilor erau de fapt implica]i \n anumite tipuri de munc`
sau activitate economic`. |n fiecare prim`var`, var` [i \n special toamna, copiii att din zonele
rurale, ct [i urbane erau du[i la cmp pentru a ajuta la recoltare. Aceast` munc` se realiza
indiferent de condi]iile atmosferice [i \n cele mai multe cazuri f`r` a asigura copiilor masa sau chiar
apa. Chiar [i copiii sub 10 ani erau implica]i uneori \n astfel de activit`]i, care puteau dura pn` la
dou`-trei luni din anul [colar. Neparticiparea la aceste activit`]i atr`gea anumite forme de penaliz`ri
[colare. De aceea, a fost cauzat` o grav` perturbare a procesului educativ, genera]ii \ntregi fiind
private de o baza educa]ional` solid`. Nu mai are sens s` spunem c` aceast` munc`, chiar dac` era
dificil`, nu era pl`tit`.
Mai mult, copiii cu vrste \ntre 14 [i 17 ani erau recruta]i pentru a[a numitele {antiere
na]ionale de construc]ii pentru tineret, e vorba despre Canalul Dun`re - Marea Neagr` sau alte
astfel de lucr`ri de anvergur`, unde condi]iile de munc` erau adesea calificate ca periculoase. |n
cele mai multe cazuri, acest tip de munc`, care practic \i priva pe tineri de vacan]ele de var`, era de
asemenea nepl`tit` sau pl`tit` necorespunz`tor (pentru o var` de munc` grea [i adesea
periculoas` un adolescent putea primi aproximativ 500-700 lei, ceea ce echivala cu 5 pn` la 7 USD
la rata de schimb de pe pia]a neagr`, iar la cursul oficial reprezentau aproximativ 13-17 USD).
De aceea, este corect s` afirm`m c` la \nceputul tranzi]iei un num`r destul de mare de copii [i
tineri sub 18 ani erau activi economic sau munceau, chiar dac` nu erau pl`ti]i pentru aceasta. Dup`
schimbarea regimului, toate aceste forme ale muncii copiilor au fost eliminate oficial, dar din
p`cate dificult`]ile [i nesiguran]a procesului de tranzi]ie au creat un spa]iu larg pentru reapari]ia
muncii copilului.
43

Fig.13
Rata ocup`rii pentru popula]ia de 1564 de ani
Varia]ia % a PIB [i IPC
Cre[terea economic` (GDP%), rata infla]iei (CIP) [i rata ocup`rii popula]iei \ntre 15-64 ani
(1994-2001)
GDP% - cre[terea economic`, valori medii anuale;

CPI% - rata infla]iei, valori medii anuale;
Empl.Rate - rata ocup`rii popula]iei cuprinse \n grupele de vrste 15-64 de ani;
(Sursa: INS)
Dac` privim evolu]ia economic` a Romniei \n ultimii 13 ani, vom observa c` recesiunea
ini]ial` a tranzi]iei (1990-1993) a fost urmat` de o scurt` perioad` de cre[tere (1994-1996). Cum
bazele economiei nu erau consolidate \nc`, economia s-a supra\nc`lzit rapid iar ]ara a cunoscut
o nou` recesiune (1997-1999) care a fost \nso]it` de concedieri masive [i o accentuare a s`r`ciei,
gospod`riile fiind incapabile s` se protejeze \mpotriva unui al doilea [oc economic \n mai pu]in de
o decad`.
Fig.14
Rata s`r`ciei (ponderea popula]iei trìnd

sau pragul de s`r`cie)
Estim`ri alternative privind evolu]ia ratei (inciden]ei) s`r`ciei \n Romnia \n

perioada 1989, 1992-2002
(Sursa: date INS plus calculele autorului; pentru explicarea legendei vezi Anexa 2)
44

Aceast` a doua recesiune a tranzi]iei a fost martora unei muta]ii majore \n fluxurile migra]iei
interne \n rndul locuitorilor ora[elor care s-au mutat la ]ar`, \n special locuitorii ora[elor mici [i
mijlocii \ntruct acestea existau adesea doar \n jurul unei singure mari \ntreprinderi. Acolo \[i
puteau asigura traiul, la un nivel minim.
Fig.15
Nr. de indivizi
Sporul migrator urban-rural, ponderea popula]iei urbane \n total popula]ie [i

speran]a de viat` la na[tere (1980-2000)
LEB - speran]a de via]` la na[tere;

urb.mig.fl.- fluxurile migratorii c`tre mediul urban;
%urb.pop - ponderea popula]iei urbane \n total popula]ie;
(Sursa: INS)
Aceast` \ntoarcere la agricultura de subzisten]` care a \nso]it a doua recesiune a tranzi]iei a
condus la cre[terea muncii copiilor [i a activit`]ii economice a acestora, \ntruct micile ferme sunt
total lipsite de mecanizare [i de aceea necesit` o anumit` cantitate de munc` dispropor]ionat` fa]`
de rezultatul final. Acest tip special de activitate economic` solicit` munca copiilor. Copiii muncesc
att la cmp, ct [i \n gospod`rie \n majoritatea anului. Chiar dac` munca lor nu este regulat` [i nu
are aceea[i intensitate de-a lungul \ntregului an ei sunt totu[i \n permanent contact cu aceasta. De
aceea, chiar dac` \n s`pt`mna de referin]` luat` \n considerare de studiul realizat de INS unii copii
nu lucrau, ei \[i men]ineau leg`turile cu munca. |n aceste tipuri de gospod`rii rurale copiii sunt
implica]i \n munc`, iar acest tip de activitate economic`, specific` unei ]`ri \n care agricultura se
axeaz` pe micile ferme, conduce la o cre[tere a procentului copiilor care muncesc [i desigur al
copiilor activi economic.
A[a cum am subliniat \n Capitolul 2, evolu]ia ponderii copiilor activi economic \n totalul copiilor
este strns legat` de modelul procesului de reform` al ]`rii, care a fost blocat un timp \n anii 90.
Conform teoriei dezvoltate de De Mellor, Denizer [i Gelb, \n timp ce prima faz` a liberaliz`rii ofer`
rezultate pozitive [i a continuat s` conduc` decisiv la rezultate durabile, o faz` secundar` a
liberaliz`rii, care eviden]iaz` adesea o prim` faz` incomplet`, determin` rezultate negative
deoarece multe reforme sunt realizate sub nivelul masei critice (o valoare de 0,4 sau 4 pe o scal` a
indicelui liberaliz`rii definit de cercet`rile men]ionate anterior). Evolu]ia ponderii copiilor activi
economic oglinde[te aceast` teorie pe baza evolu]iei indicelui liberaliz`rii (progresul \n tranzi]ie).
Cum ]ara a trecut prin prima faz` a tranzi]iei la \nceputul anilor 90, procentul copiilor activi
economic a \nceput s` scad` de la aproximativ 23% \n 1993 la aproximativ 16% \n 1996. Cum
cre[terea economic` a fost de scurt` durat` [i bazele sale slabe, al doilea val al liberaliz`rii care a
urmat \n 1997, cu reforme suplimentare, radicale adoptate sub pragul critic, a avut rezultate
negative \n domeniul muncii copiilor. Ulterior, ponderea copiilor activi economic a crescut din nou
la aproape 20% chiar 23% \n 1998, apogeul celei de-a doua perioade de recesiune a tranzi]iei. Cum
economia a \nceput s` se destind`, de aceast` dat` pe o baz` solid` [i robust`, continundu-se
45

cre[terea \nceput` \n anul 2001, procentul copiilor activi economic a \nceput s` scad` iar`[i, fiind
acum de aproximativ 19%.
Este deci clar c`, att viteza ct [i profunzimea procesului de reform` economic` au o mare
influen]` asupra acestui fenomen al muncii copiilor. Cum progresul \n tranzi]ie influen]eaz`
puternic viteza redres`rii economice [i restaurarea cre[terii economice, influen]eaz` de asemeneaa
[i varia]iile indicatorilor muncii copiilor. De aceea, \n principal reformele lente [i nefinalizate din anii
90 au creat baza extins` pe care a ap`rut o astfel de orientare f`r` precedent spre agricultur`, cu
efectele sale ulterioare asupra muncii copiilor. Aici a produs de fapt cele mai mari daune a doua
faz` \ntrziat` a liberaliz`rii. Cum popula]ia s-a mutat la ]ar` [i s-a \ntors la agricultura de
subzisten]` \ntr-o \ncercare de ap`rare contra efectelor celei de-a doua recesiuni a tranzi]iei,
gospod`riile, \n special cele rurale, s-au transformat \n unit`]i de produc]ie, iar copiii din aceste
gospod`rii au devenit activi economic, efectund nu numai activit`]i gospod`re[ti, dar [i activit`]i
economice care ]ineau familia pe linia de plutire. Aici activitatea economic` a copiilor s-a acumulat
[i absorb]ia sa \n viitor se va dovedi destul de dificil`.
De aceea, suflul politicilor din trecut diminueaz` grav \ntoarcerea la cre[terea economic`
rapid` [i robust` pe care Romnia o experimenteaz` \n ultimii doi ani, cu privire la munca copiilor
[i activitatea lor economic`. Aceasta explic` de ce dup` trei ani de cre[tere economic`
neinfla]ionist` [i un al patrulea an care vine (2003), ponderea copiilor activi economic este \n
continuare peste nivelul de 16% \nregistrat \n cursul cre[terii scurte [i mai degrab` infla]ioniste de
la mijlocul anilor 90.
|n ceea ce prive[te copiii care muncesc efectiv (dimensiunea mai redus` a fenomenului muncii
copiilor), evolu]ia sa oglinde[te evolu]iile economice [i poart`, de asemenea, urmele cicatricelor
produse de reformele \ntrziate din anii 90. Cum primul val al liberaliz`rii a continuat, ponderea
acestora \n totalul copiilor a sc`zut rapid de la aproape 30% - este binecunoscut c` la \nceputul
tranzi]iei procentul copiilor care munceau era aproape egal cu cel al copiilor activi economic ceea
ce demonstreaz` c`, la acel moment, gospod`riile nu erau \nc` unit`]i de produc]ie [i de aceea,
dac` reformele ar fi fost continuate \n for]`, procentul att al copiilor activi economic ct [i al celor
activi ar fi sc`zut ireversibil - la 6,74% \n 1996. Cnd a lovit cel de al doilea val al liberaliz`rii, efectele
sale negative au produs o cre[tere a ponderii copiilor care muncesc [i a culminat \n 1998 cu 19,3%.
Ca urmare a re\nceperii cre[terii, procentul copiilor care muncesc a \nceput s` scad` din nou foarte
puternic, de aceast` dat` oglindind \ndeaproape progresul sistematic \n reform` [i caracterul solid
al actualei cre[teri economice, procentele acestora sc`znd, conform estim`rilor noastre, la 6,89%
\n 2002.
De aceea, putem concluziona c` \n timp ce progresul \n tranzi]ie este principalul factor care
influen]eaz` profilul [i evolu]iile generale ale muncii copiilor ca fenomen, exist` varia]ii ale cre[terii
economice, att cele anuale, ca \n cazul copiilor care muncesc, ct [i cele medii, ca \n cazul copiilor
activi economic, care determin` evolu]iile sale actuale. Prin urmare, se a[teapt` ca \ntr-un mediu
caracterizat de un progres \n tranzi]ie puternic [i sistematic, cre[terea economic` s`-[i produc`
efectele [i s` stimuleze cre[terea productivit`]ii. Astfel, gospod`riile, chiar [i cele rurale, \[i vor
reduce rolul de unit`]i de produc]ie [i se vor \ntoarce la rolul de unit`]i de consum. Astfel, un
procent larg al cererii de munc` a copiilor va disp`rea treptat [i va determina sc`derea att a
ponderii copiilor activi economic ct [i a copiilor care muncesc \n totalul copiilor.
Este bine s` se observe c` amploarea [i dimensiunea muncii copiilor sunt determinate de
diferite variabile exogene. |n timp ce amploarea este determinat` de \ns`[i cre[terea economic`
att \n cazul copiilor activi economic, ct [i al celor care muncesc [i de aceea oglinde[te
\ndeaproape varia]iile sale, dimensiunea este determinat` de progresul \n tranzi]ie. Conform
evolu]iilor acestei variabile exogene, care ne ajut` s` determin`m rata natural` a dimensiunii
muncii copiilor ca fenomen, diferen]a este \n prezent uria[` \n special cu privire la m`sura mai
\ngust`, respectiv copiii care muncesc. De[i nivelul actual este mult sub rata natural`, ceea ce
\nseamn` c` s-a \nregistrat un progres important, aceasta subliniaz` faptul c` progresul continuu
al reformei (progresul \n adoptarea [i implementarea acquis-ului comunitar fiind o m`sur` a
progresului reformei pentru ]`rile candidate la aderarea la Uniunea European`, recunoscut` de
mediile academice) este absolut necesar. Dac` procesul de reform`, inclusiv dimensiunile sale
46

viznd aderarea la UE, este blocat temporar, atunci efectele reformei economice, care este explicat`
de asemenea \n mare m`sur` de variabila progresul \n tranzi]ie (indicele de liberalizare), vor fi
stopate. Un astfel de rezultat va \nsemna c` procentul copiilor care muncesc \n totalul copiilor
poate, de asemenea, dep`[i rata sa natural` de 34%. Aceasta va \nsemna c` to]i copiii activi
economic vor fi de fapt copii care muncesc [i tot mai mul]i copii vor fi atra[i \n activit`]i
economice. Aceasta va eviden]ia mai departe pericolele pe care orice stopare a reformei le aduce
unei ]`ri ca Romnia care a trecut prin dou` faze de liberalizare \n perioada tranzi]iei. |n continuare,
dac` nu se continu` pe linia reformei, ]ara se va afla \n pericolul de a c`dea \ntr-o capcan` a
productivit`]ii sc`zute, a economiei cu valoare adùgat` redus`, care constituie o baz` extins`
pentru munca copiilor [i chiar pentru formele sale cele mai grave.
3.2. Evolu]ii demografice

|n prezent, Romnia este considerat` o ]ar` de m`rime mijlocie din punct de vedere al
popula]iei din Europa Central` [i de Est. Din punctul de vedere al procentul popula]iei \n vrst` de
pn` la 18 ani care se men]ine \n prezent la 25% din popula]ia total` reprezentnd copiii, potrivit
defini]iilor acceptate pe plan interna]ional, trebuie spus c` acesta a dep`[it pu]in rata medie
regional`, care este \n prezent de 21,2%. De fapt, \n regiune, doar \n Polonia [i \n Rusia procentul
copiilor din popula]ia total` dep`[e[te procentul mediu regional.
Dac` \n termeni pur demografici situa]ia din Romnia este destul de sigur`, \n ciuda declinului
\nregistrat pe parcursul ultimului deceniu al secolului XX, \n privin]a ponderii copiilor activi
economic, Romnia oscila peste media regional` la sfr[itul anilor 90 (21,4% \n 1998 comparat cu
o rat` medie regional` de 18,2%), \n timp ce \n prezent (2002) acela[i indicator, acum de 16,2%, ar
clasa Romnia pu]in sub rata medie.
Afirma]ia de mai sus accentueaz` \n continuare punctul nostru de vedere, exprimat \n capitolul
anterior, conform c`ruia economiile care prezint` un procent ridicat al ocup`rii \n agricultur` (cum
este cazul Poloniei [i al Romniei) sau o pondere ridicat` a sectorului de subzisten]` (cum este cazul
Romniei [i al Rusiei) au de asemenea tendin]a de a \nregistra un procent ridicat al copiilor activi
economic.
|n ceea ce prive[te evolu]iile recente, ultimul deceniu a secolului XX poart` amprenta negativ`
att a consecin]elor unei tranzi]ii mai degrab` prelungite [i adesea \ntrziate, ct [i a consecin]elor
politicilor represive pro-nataliste promovate de regimul comunist \ncepnd cu sfr[itul anilor 60,
continund \n anii 70 [i mai ales \n anii 80. Ca urmare a acestor politici care stabileau \n esen]` un
control strict al op]iunilor individuale privind procreerea, popula]ia infantil` a Romniei a crescut
mai ales la \nceputul anilor 70, ponderea sa \n cadrul popula]iei totale atingnd nivelul ridicat de
33%. Decretele elaborate de regimul comunist \n 1966 [i 1967 au avut ca rezultat una dintre cele
mai mari genera]ii din istoria demografic` a Romniei (de fapt explozia sa demografic` dup`
r`zboi), care reprezint` ast`zi dimensiunea fundamental` a for]ei de munc` [i principala surs` de
cre[tere natural`.
47

Fig.16
Popula]ia total` a Romniei

(\n mil. loc.)
Ponderea copiilor de 0-15 ani [i a

celor de 15-18 ani \n total copii [i
ponderea copiilor \n total popula]ie
(%)
Tendin]e decenale (evolu]ia popula]iei totale a Romniei, a ponderii copiilor \n

popula]ia total` [i a ponderii copiilor \ntre 0-15 ani [i respectiv 15-18 ani \n total copii)
\n perioada 1990-2002
ch.= copii;
%ch.TP - ponderea copiilor \n total popula]ie;
TPRo - popula]ia total` a Romniei;
(Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`)
La mijlocul anilor 70 Romnia s-a bucurat de o scurt` perioad` de cvasi-prosperitate, alimentat`
de credite ieftine din strìn`tate, popula]ia infantil` continund s` creasc` pentru c]iva ani. Cum
condi]iile economice au \nceput s` se \nrùt`]easc` din nou, rata natalit`]ii a \nceput s` scad` [i a
atins \n final, la sfr[itul anilor 70, nivelul anterior anului 1966. Ca urmare, m`suri noi [i mai severe
au fost adoptate de c`tre regimul comunist cu scopul de a cre[te \n mod artificial rata natalit`]ii.
Datorit` presiunilor administrative [i a lipsei mijloacelor contraceptive (care erau total interzise pe
pia]`), rata natalit`]ii a crescut din nou, chiar dac` nu s-a mai atins niciodat` cel mai ridicat nivel din
toate timpurile, cel din anii 1967-1968. Cum condi]iile economice s-au agravat, \n special segmentele
s`race ale popula]iei au fost prinse \n acest val de cre[tere artificial` a natalit`]ii. |n consecin]`, un
num`r mare de copii au fost n`scu]i \n familii mai degrab` s`race. Ca urmare, \n prima parte a
tranzi]iei, cnd \ntreprinderile de stat au \nceput s` se restructureze, aceste familii au fost cele care
au suportat lovitura [ocului ini]ial, conducnd la o rat` destul de mare a copiilor care au renun]at la
[coal`, p`r`sind familiile lor s`race [i adesea dezorganizate [i ajungnd pe str`zile marilor ora[e, de
unde a ap`rut [i s-a dezvoltat fenomenul cunoscut sub denumirea de copiii str`zii.
Dup` c`derea regimului comunist \n 1989, politicile administrative \n favoarea natalit`]ii au fost
abolite. A urmat o cre[tere a num`rului avorturilor att ca reac]ie la politicile anterioare ct [i ca
rezultat al lipsei de securitate [i stabilitate determinat` de faza ini]ial` a tranzi]iei. De asemenea, rata
natalit`]ii a sc`zut brusc, cu prec`dere la \nceputul anilor 90, genernd o rat` negativ` a sporului
natural care continu` s` caracterizeze [i \n prezent cadrul demografic al Romniei. Totu[i, cum [ocul
ultimelor m`suri \n favoarea natalit`]ii a disp`rut de-abia la mijlocul anilor 90, procentul copiilor \n
popula]ia total` s-a men]inut deasupra ratei de 30%. De-abia c`tre sfr[itul anilor 90, pe m`sur` ce
noile genera]ii erau din ce \n ce mai reduse, procentul popula]iei \n vrst` de pn` la 18 ani a sc`zut
sub 30%, continund s` scad` pn` a atins nivelul actual de 25%.
Cu toate acestea, trebuie observat c` \n timp ce ponderea copiilor cu vrsta \ntre 15-18 ani \n
totalul popula]iei infantile a sc`zut constant pe m`sur` ce se diminuau efectele politicilor pronataliste adoptate \n anii 80, ponderea copiilor cu vrsta \ntre 0-15 ani din totalul popula]iei infantile
s-a men]inut \n jur de 70%. Doar pentru un scurt interval de timp, la sfr[itul anilor 90, acest procent
a sc`zut sub 70% pe m`sur` ce efectele sc`derii rapide a ratei natalit`]ii de la \nceputul anilor 90 sau al`turat diminu`rii [ocului generat de politicile \n favoarea natalit`]ii din anii 80. Merit`
men]ionat faptul c` \ncepnd din 1996 a avut loc o cre[tere u[oar` dar constant` a ratei natalit`]ii;
acest` cre[tere \nc` se men]ine [i e posibil s` continue. Chiar dac` aceast` cre[tere, \n stadiul actual
48

[i cel pu]in pe termen scurt, nu poate schimba tendin]a general` de sc`dere a popula]iei totale, a
reu[it totu[i s` readuc` procentul copiilor cu vrsta \ntre 0-15 ani din totalul popula]iei infantile la
nivelul mediu de aproximativ 70%.
Aceast` tendin]` pozitiv` arat` c` Romnia a dep`[it partea cea mai grea a tranzi]iei [i a reu[it
s` \nl`ture aproape toate efectele negative acumulate pe parcursul lungilor decenii de planificare
centralizat`. Aceast` afirma]ie este confirmat` \n continuare de alte date demografice care se refer`
la fluxul migra]iei interne \ntre zona urban` [i rural`. Aceste tendin]e, care au favorizat zonele
urbane pentru mult timp, s-au inversat \ncepnd cu anul 1996, an \n care se poate observa \nceputul
unei u[oare dar constante cre[teri a ratei natalit`]ii. Agricultura, controlat` pentru mult timp, [i-a
reluat practic calitatea de angajator \nainte ca inevitabila cre[tere a productivit`]ii s`-[i reduc`
ponderea, ajungnd mai aproape de nivelul mediu din Europa. Totu[i, acest fapt \n sine, al`turi de
evolu]iile demografice eviden]iate mai sus, subliniaz` numeroasele distorsiuni ini]iale pe care
Romnia le-a mo[tenit din perioada planific`rii centrale. Aceste nereguli s-au reflectat \n evolu]iile
demografice [i, din p`cate, copiii au suportat consecin]ele lor negative.
Pe de alt` parte, dac` analiz`m tendin]ele pe termen lung, a[a cum sunt reflectate de evolu]iile
ponderii copiilor \n popula]ia total`, observat` cu ocazia recens`mintelor realizate \n secolul 20, se
poate observa cu u[urin]` faptul c` ]ara noastr` a parcurs un ciclu complet. |n prezent, procentul
copiilor este practic egal cu cel de la \nceputul secolului 20, mai exact din 1912. Acest aspect
subliniaz` nu numai valabilitatea teoriei, care afirm` c` \nainte de a cunoa[te o redresare, o
economie \n tranzi]ie trebuie s` treac` printr-o etap` de normalitate care preced` planificarea
central`, ci [i faptul c` momentul revenirii poate fi \ndep`rtat \n timp dac` reformele nu sunt
implementate rapid [i decisiv. Ca o consecin]`, cu ct este mai mare perioada de declin economic,
nu doar sc`derea produc]iei este mai mare, ci mai ales probabilitatea ca ]ara respectiv`, cel pu]in
temporar, s` se situeze \ntr-o zon` crepuscular` (a[a numita economie de pia]` nefunc]ional`),
caracterizat` de niveluri ale productivit`]ii asem`n`toare celor cunoscute de ]`rile industrializate, \n
urm` cu ani sau chiar cu decenii. Ca o consecin]`, procentul copiilor care muncesc sau care
\ncearc` s` se angajeze \n activit`]i economice va cre[te pentru a compensa sc`derea
productivit`]ii [i deci a standardelor de via]`. Cu ct este mai lung` aceast` perioad`, cu att este
mai \ndep`rtat momentul \n care ]ara va reveni la normalitate \n termeni de productivitate [i
standard de via]`.
Privind partea pozitiv` a acestui fapt, trebuie men]ionat c` \n timp ce acest declin eviden]iaz`
\n primul rnd deficien]ele tranzi]iei din Romnia [i \ncapacitatea de a acumula suficiente etape
succesive de cre[tere economic`, mai indic` [i faptul c`, ce a fost mai greu a trecut, fapt demonstrat
de urm`toarele: cre[tere stabil` a natalit`]ii, reluarea cre[terii economice (fapt ar`tat [i de procentul
sc`zut al copiilor activi din punct de vedere economic), men]inerea acestei cre[teri (fapt demonstrat
de sc`derea tendin]ei de a munci a copiilor). Economia romneasc` a atins masa critic` de progres
\n tranzi]ie, ceea ce va face posibil` reducerea gradual` a procentului de copii care muncesc, \n
special printr-o productivitate a muncii crescut`. Aceasta va reduce dependen]a gospod`riilor de
consumul propriu [i va diminua mult amploarea muncii copiilor.
3.3. Educa]ie20

Sistemul na]ional de \nv`]`mnt include:

|nv`]`mnt pre[colar, inclusiv un an preg`titor pentru [coal`;
|nv`]`mnt primar (cls. I-IV);
|nv`]`mnt secundar:
\nv`]`mnt secundar inferior ( cls. V-X), care include gimnaziul (cls. V-VIII) [i
ciclul inferior al liceului/[coala de arte [i meserii (cls. IX-X)
\nv`]`mnt secundar superior ( cls. X-XII/XIII) care cuprinde ciclul superior al
liceului (cls. XI-XII/XIII) sau \nv`]`mntul profesional (anul I-II/III)
20
Paragraf compilat din Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Pia]` a Muncii pentru Romnia, document semnat
de c`tre MMSSF din Guvernul Romniei [i Comisarul European pentru Ocupare [i Afaceri Sociale, la finele anului 2002, \n
cadrul unui exerci]iu de pre-aderare. Autorul raportului de fa]`. Dr. C`t`lin Ghin`raru, a fost unul dintre contributorii majori
din partea romn` la realizarea documentului mai sus-men]ionat.
49

|nv`]`mnt postliceal;
|nv`]`mnt universitar: facultate [i \nv`]`mnt postuniversitar;
Educa]ie permanent`.
Ratele de participare la sistemul educa]ional pe grupele de vrst` corespondente au fost \n a

doua jum`tate a anilor 9021 de aproximativ 97% pentru \nv`]`mntul primar [i 94% pentru
\nv`]`mntul secundar inferior (gimnazial). |n \nv`]`mntul secundar superior rata de participare \n
anul 1998 a fost \n jur de 67,8%, \nregistrnd un trend descendent de la \nceputul anilor 90,
propor]ia absolven]ilor fiind de 71,5% \n anul 2001.
|nv`]`mntul general obligatoriu debuteaz` la vrsta de 6 sau 7 ani [i cuprinde \nv`]`mntul
primar (clasele 1-4) [i \nv`]`mntul secundar inferior (clasele 5-10) [i este organizat sub forma
cursurilor de zi. |n cazuri excep]ionale, \nv`]`mntul secundar inferior poate fi frecventat la cursuri
serale, cu frecven]` redus` sau ca \nv`]`mnt la distan]`, de copiii care au dep`[it cu peste doi ani
vrsta standard de [colarizare. Totu[i, legea prevede c` MECT poate aproba [i organizarea unor
clase speciale pentru copiii care nu au absolvit \nv`]`mntul primar pn` la vrsta de 14 ani.
|nv`]`mntul secundar superior din licee este alc`tuit din trei alternative:
liceu general/teoretic (profile: uman [i real)
liceu tehnologic (profile: tehnic, servicii [i protec]ia mediului)
liceu specializat (profiluri: militar, teologic, sportiv, artistic, pedagogic).
|nscrierea pentru admiterea la cursuri de zi este posibil` \n termen de doi ani de la absolvirea
gimnaziului, cu condi]ia ca elevii s` nu dep`[easc` vrsta de 18 ani. Toate aceste [coli permit
accesul \n \nv`]`mntul universitar.
|nv`]`mntul profesional este furnizat de [colile profesionale [i [colile de ucenici prin cursuri
de zi. {coala de ucenici furnizeaz` cursuri de formare profesional` pentru elevii care nu au fost
admi[i la examenul de capacitate sau au abandonat \nv`]`mntul obligatoriu. Educa]ia dureaz` 12 ani \n [colile de ucenici [i, \n general, 2-3 ani \n [colile profesionale22. La cerere, ucenicia poate fi
f`cut` la locul de munc`, la companii private, conform regulamentelor stabilite de MECT.
|nv`]`mntul liceal cu profil general [i tehnologic se finalizeaz` cu sus]inerea examenului de
bacalaureat, \n timp ce \nv`]`mntul profesional cu ob]inerea unui certificat de absolvire a [colii
care atest` calificarea ob]inut`23.
De la \nceputul anilor 1990, \nscrierile la profilele voca]ional [i tehnologic au tins s` scad`, pe
total, \n favoarea \nv`]`mntului secundar superior cu profil general. La mijlocul anilor 1990,
aproximativ 30% dintre cei \nscri[i \n \nv`]`mntul universitar proveneau de la licee cu profil
general comparativ cu 4% \n perioada de pre-tranzi]ie. |n acela[i timp, elevii tind s` frecventeze mai
degrab` liceele cu profil tehnologic \n defavoarea [colilor profesionale [i, \n special, a [colilor de
ucenici (45% [i respectiv 25% din \nscrierile \n \nv`]`mntul secundar superior).
Examenul de bacalaureat este necesar pentru accesul \n \nv`]`mntul superior. |nv`]`mntul
superior cuprinde \nv`]`mntul pe termen scurt (colegii cu o durat` de studiu de 3 ani \n domeniul
tehnologic sau pedagogic), \nv`]`mntul pe termen lung (universit`]i cu o durat` de studiu de la 4
la 6 ani, \n func]ie de specialit`]i) [i \nv`]`mntul post-universitar.
Probleme [i politici
21
Ratele de abandon sunt estimate la 0,8% pentru \nv`]`mntul obligatoriu [i 3,5% pentru
\nv`]`mntul secundar inferior, privit \n ansamblu. Pentru [colile profesionale rata de abandon
este mai \nalt` (6% la mijlocul anilor 90)24. Totu[i, situa]ia nu poate fi reflectat` cu precizie.
Revizuirea politicilor na]ionale \n domeniul educa]iei - Romnia, OCDE, 2000

Pentru anumite profesii poate dura 4 ani
23
{colile profesionale pot elibera certificate la diverse stadii de preg`tire. Elevii pot ob]ine un prim certificat dup` 1,5/2 ani
de frecventare a cursurilor avnd astfel acces la profesiile necalificate.
22
50
Conform informa]iilor disponibile25, referitoare la situa]ia existent` la sfr[itul anilor 90, 17%
dintre elevii care au \nceput educa]ia primar` nu au finalizat-o, iar \ntre 3% [i 5% nu s-au \nscris
la [coal`. Ratele de abandon \nregistreaz` de asemenea valori importante \n \nv`]`mntul
secundar superior, \n special \n regiunile din mediul rural.
Situa]ia dificil` a familiilor din punct de vedere social [i material constituie principalul motiv
pentru sc`derea \nscrierilor [i a continu`rii educa]iei dup` terminarea \nv`]`mntului
obligatoriu. Conform studiilor disponibile, copiii din mediul rural sunt dezavantaja]i \n mod
special. Suplimentar, diferen]ele de la nivelul [colilor din \nv`]`mntul secundar superior,
dintre zonele urbane [i rurale [i dintre regiuni pot explica par]ial motivul pentru care
participarea a sc`zut la acest nivel. Cu toate c` aproximativ 250 de microbuze au fost alocate
zonelor defavorizate, lipsa facilit`]ilor de transport sau costul acestuia reprezint` \nc` un
obstacol principal pentru mul]i copii.
Copiii rromi apar \n special dezavantaja]i \n ceea ce prive[te accesul la educa]ie. Majoritatea
copiilor care au vrsta de 6-7 ani [i care nu se \nscriu la [coal` provin din rndul copiilor rromi.
Conform resurselor bibliografice, frecven]a lor [colar` a fost \n descre[tere la \nceputul anilor
90 [i aproximativ jum`tate dintre cei care se \nscriau la [coala primar` nu o terminau
comparativ cu 27% \n 1987. Probabilitatea ca cei care apar]in minorit`]ii rrome s` accead` la
\nv`]`mntul superior este de 0,007 comparativ cu 0,12 pentru cet`]enii romni26.
3.4. Cadrul legal na]ional

Studiul asupra actualei legisla]ii romne[ti privind munca copilului [i recomand`rile asupra
amendamentelor necesare pentru armonizarea sa cu reglement`rile interna]ionale, realizat de
MMSSF \n cadrul PIEMC reprezint` cel mai important document pe care se bazeaz` acest capitol.
Avnd \n vedere obiectivele na]ionale stabilite \n Ac]iunea Na]ional` pentru Prevenirea [i
Eliminarea Muncii Copiilor \n Romnia, scopul studiului mai sus men]ionat a fost s` realizeze o
analiz` comparativ` a reglement`rilor na]ionale [i interna]ionale cu privire la munca copilului [i,
\n acest sens, s` elaboreze recomand`ri referitoare la \mbun`t`]irea actualului cadru legal [i
institu]ional na]ional.
Constitu]ia Romniei
Articolul 32 garanteaz` dreptul la educa]ie gratuit` asigurat` prin educa]ia obligatorie. Acest
drept este direct legat de obliga]ia statului de a asigura protec]ia copiilor [i a tinerilor [i de a
interzice ac]iunile care ar putea s` dùneze s`n`t`]ii, moralei sau vie]ii lor.
Articolul 45 privind protec]ia copiilor [i a tinerilor subliniaz` urm`toarele: copiii [i tinerii
trebuie s` beneficieze de protec]ie special` [i de asisten]` \n \ndeplinirea drepturilor lor (par.
1); acela[i articol interzice exploatarea minorilor, angajarea lor \n activit`]i care ar putea s`
dùneze s`n`t`]ii sau moralei lor, sau s` le pun` \n pericol via]a [i dezvoltarea normal` (par.
3) [i men]ioneaz` c` minorii sub vrsta de 15 ani nu trebuie s` fie angaja]i pentru nici o munc`
pl`tit` (par. 4). Aceste prevederi sunt incluse \n Codul Muncii (care reglementeaz` condi]iile de
munc` ale tinerilor), \n Codul Familiei (privind protec]ia copilului \n cadrul familiei) [i \n alte
reglement`ri specifice.
Articolul 39 din Constitu]ia Romniei interzice munca for]at` [i men]ioneaz` c` aceasta nu
include:
- serviciul militar sau serviciul alternativ;
- munca persoanelor condamnate, \n timpul deten]iei sau eliber`rii condi]ionate, dar
desf`[urat` \n condi]ii normale;
- servicii impuse \n situa]ii precum calamit`]i sau alte pericole;
- alte obliga]ii civile care sunt stabilite prin legi specifice. (par. 2)
24
Romnia: |nv`]`mntul secundar [i formarea profesional`, D.H. Fretwell, A. Wheeler, Banca Mondial` Seriile
\nv`]`mntului secundar 22857, Aug. 2001.
25
OCDE op. cit.; Modernizarea educa]iei [i form`rii profesionale \n Romnia, Observatorul Na]ional Romn, 2000
26
Studiu contextual citat \n <Evaluarea comun` a Politicilor de Ocupare din Romnia> document comun al Guvernului
Romniei [i Comisiei Europene, 2002.
51

Codul Muncii
Guvernul actual a adoptat noul Cod al Muncii. Parlamentul l-a adoptat prin Legea nr. 53/2003,
intrat` \n vigoare la 1 martie 2003. Noul Cod confer` mai mult` flexibilitate muncii, reglementnd
contractele individuale de munc` (cu norm` \ntreag`, cu timp par]ial, munca temporar` sau munca
la domiciliu).
Articolul 5 stipuleaz` unul din principiile fundamentale ale Codului Muncii. El prevede
egalitatea de tratament pentru to]i angajatorii [i angaja]ii, interzicnd toate formele de
discriminare direct` sau indirect` bazat` pe sex, orientare sexual`, vrst`, na]ionalitate, ras`,
culoare, origine etnic` sau social`, religie, handicap, situa]ie sau responsabilit`]i familiale,
afiliere la un sindicat sau op]iuni politice.
|n articolul 4 este stipulat un alt principiu fundamental al Codului Muncii: interzicerea muncii
for]ate, care este definit` ca fiind orice munc` sau serviciu pe care o persoan` este constrns`
s` o execute, sub amenin]are sau f`r` exprimarea liber` a consim]`mntului sù. Excep]iile de
la aceast` defini]ie sunt acelea[i cu cele stipulate \n Constitu]ie.
Vrsta minim` pentru angajare este de 16 ani (art. 13). Un minor cu vrsta de 15 ani poate
\ncheia un contract de munc` dac` p`rin]ii sì sau reprezentan]ii legali [i-au dat acordul. El
poate fi angajat la 15 ani numai \n acele activit`]i corespunz`toare dezvolt`rii sale fizice,
aptitudinilor [i cuno[tin]elor sale [i numai dac` s`n`tatea [i preg`tirea sa profesional` sunt pe
deplin protejate. |n cazul \n care p`rin]ii sau reprezentan]ii legali \[i retrag permisiunea
acordat` copilului de a munci, contractul de munc` \nceteaz`. (art. 56, par. k)
Este interzis` angajarea unui copil sub vrsta de 15 ani. (art. 13, par. 3)
Conform reglement`rilor interna]ionale, vrsta minim` pentru angajarea \n munci dùn`toare,
dificile sau periculoase nu va fi sub 18 ani.
Concedierea oric`rui angajat pe criterii de vrst` este interzis`. (art. 59)
Reglement`rile specifice referitoare la orele de munc` [i la concediul anual legal privind
minorii sub 18 ani includ:
Orele de munc` pentru tinerii sub 18 ani sunt dup` cum urmeaz`: 6 ore pe zi [i 30 de ore pe
s`pt`mn`, f`r` nici o reducere de salariu. Dep`[irea orelor legale de munc` [i munca \n
timpul nop]ii sunt interzise.
Tinerii sub 18 ani trebuie s` beneficieze de o pauz` de prnz de 30 de minute dac` muncesc
mai mult de 4 ore [i jum`tate pe zi.
Pentru tinerii sub 18 ani perioada concediului anual legal va fi suplimentat cu cel pu]in 3 zile.27
|n ceea ce prive[te contractele de formare profesional`, un angajat cu vrsta minim` de 16 ani
poate \ncheia astfel de contracte dac` nu dispune de o calificare corespunz`toare sau, dac` dispune
de o calificare, dac` aceasta nu \i asigur` men]inerea locului de munc`. |nc`lcarea acestor
prevederi se sanc]ioneaz` cu amend` \ntre 50 [i 100 milioane lei. (art. 276, par. e)
Codul Penal incrimineaz` urm`toarele activit`]i:

activit`]ile sexuale (art. 202: actele cu caracter obscen \ndreptate \mpotriva unui minor sau \n
prezen]a unui minor se pedepsesc cu \nchisoare de la 6 luni la 5 ani);
traficul de droguri (art. 312);
prostitu]ia (art. 328: Fapta unei persoane care \[i asigur` mijloacele de existen]` practicnd \n
acest scop rela]ii sexuale cu diverse persoane se pedepse[te cu \nchisoare de la 3 luni la 3
ani);
achizi]ii sexuale (art. 329).
27
Codul Penal
Articolul 140 stipuleaz` urm`toarele: concediul minim anual legal este de 20 de zile lucr`toare.
52

|n articolele 305 [i 306 sunt incriminate urm`toarele contraven]ii:
abandonarea, alungarea sau neacordarea de ajutor unui minor;
ne\ndeplinirea obliga]iei de plat`, mala fide, a pensiei alimentare datorate unui copil [i stabilit`
de instan]`;
aplicarea de rele tratamente unui minor (orice m`sur` sau tratament care ar putea dùna grav
dezvolt`rii fizice, intelectuale sau morale a unui minor).
Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr. 143/2002 modific` [i completeaz` prevederile Codului

Penal, m`rind sanc]iunile pentru actele cu caracter obscen, rele tratamente [i pornografie infantil`.
Actualul Guvern a introdus noul Cod Penal pentru a armoniza legisla]ia romneasc` cu
reglement`rile interna]ionale.
Legea nr.61/1991 cu privire la sanc]iunile pentru \nc`lcarea normelor de convie]uire social`,

ordinii [i lini[tii publice
Articolul 2 stabile[te amenzi sau alte penalit`]i pentru urm`toarele contraven]ii \mpotriva
minorilor (nu sunt considerate drept infrac]iuni):
alungarea de c`tre un p`rinte, de la domiciliul conjugal, a so]ului/so]iei, copilului sau oric`rei
persoane aflate \n grija sa;
neluarea de m`suri de c`tre p`rin]ii sau persoanele c`rora li s-au \ncredin]at cre[terea [i
educarea unui minor cu vrsta de pn` la 16 ani sau a unui bolnav mintal, pentru a preveni
recurgerea acestora la vagabondaj, cer[it sau prostitu]ie.
Legea nr.678/2001 pentru prevenirea [i lupta \mpotriva traficului de fiin]e umane
Conform reglement`rilor interna]ionale cu privire la traficul de fiin]e umane [i \n special la

traficul de minori, articolele 13 [i 18 prev`d pedepse specifice pentru traficul de minori [i
pornografie infantil`. Aceste dou` delicte sunt pedepsite gradual, conform gravit`]ii lor [i
gravit`]ii consecin]elor lor.
|n art. 13 (par.1 [i 2) traficul cu minori este definit ca recrutarea, transportarea, transferul [i
g`zduirea sau primirea persoanelor sub 18 ani avnd drept scop exploatarea lor; se pedepse[te
diferen]iat \n func]ie de vrsta copilului.
Pornografia infantil`28 const` \n expunerea, vnzarea sau r`spndirea, \nchirierea,
distribuirea, producerea sau de]inerea, cu scopul de a le r`spndi, de obiecte, filme, fotografii,
sigle, embleme sau alte suporturi vizuale, care reprezint` pozi]ii sexuale sau acte cu caracter
pornografic care implic` minori sub 18 ani, importarea sau transmiterea acestor materiale c`tre
agen]ii distribuitori, \n scopul vinderii sau distribuirii lor. (art.18)
Prin institu]iile publice specializate, legea mai prevede protec]ie [i ajutor fizic, legal sau social
victimelor traficului. (art. 26)
Legea nr. 196/13.05.2003 pentru prevenirea [i combaterea pornografiei
Persoanele care realizeaz` site-uri cu caracter pornografic sunt obligate s` restric]ioneze

accesul la aceste site-uri cu o parol`. Site-urile cu caracter pedofil sunt interzise. (art. 8)
Implicarea, for]area, determinarea sau folosirea minorilor sau a invalizilor \n activit`]i cu
caracter obscen sunt pedepsite cu \nchisoare de la 3 la 12 ani [i cu interzicerea anumitor
drepturi civile. (art. 10)
Urm`toarele activita]i sunt de asemenea interzise:
- distribuirea [i de]inerea de materiale cu caracter obscen \n care minorii au un
comportament explicit sexual;
- organizarea de reuniuni \n care copiii particip`, asist` sau comit acte cu caracter obscen.
Accesul minorilor \n locuri cu programe erotice sau de strip-tease este interzis precum [i
implicarea acestora \n comercializarea materialelor pornografice sau cu caracter obscen.
28
Pornografia infantil` este de asemenea incriminat` \n Legea cu privire la prevenirea [i combaterea pornografiei.
53

Legea nr. 90/1996 privind protec]ia muncii
|nc`lcarea prevederilor legale cu privire la protec]ia muncii este pedepsit` conform gravit`]ii
consecin]elor acesteia prin m`suri disciplinare, administrative, penale sau civile. (art. 34)
Contractele individuale de munc` [i \n]elegerile vor specifica responsabilitatea fiec`rei p`rti [i
clauzele de protec]ia muncii. (art. 7). Dac` se cere, aceste prevederi pot fi suplimentate cu
m`suri interne de protec]ia muncii, potrivit naturii activit`]ilor la locul de munc`.
Codul Familiei
Codul familial reglementeaz` protec]ia copilului \n familia sa. P`rin]ii copilului au acelea[i
drepturi [i \ndatoriri indiferent dac` copilul este adoptat sau este n`scut \n familia respectiv`.
P`rin]ii \[i vor exercita drepturile legale numai \n cel mai \nalt interes al copilului lor.
Autorit`]ile legale au dreptul s` monitorizeze modul cum p`rin]ii \[i \ndeplinesc drepturile [i
obliga]iile.
P`rin]ii au datoria de a asigura toate condi]ile pentru cea mai bun` dezvoltare, educa]ie [i
preg`tire profesional` a copilului lor.
Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr. 26/1997 cu privire la protec]ia copilului care se afl` \n
dificultate
Conform articolului 1, un copil este \n dificultate dac` integritatea, dezvoltarea sa psihic` sau
moral` sunt \n pericol.
Statul garanteaz` protec]ia copilului \mpotriva oric`ror forme de violen]`, inclusiv violen]`
sexual`, r`nire, abuz fizic sau mental, \n caz de abandon sau neglijare, rele tratamente sau
exploatare pe perioada \n care se afl` \n grija p`rin]ilor, a persoanelor legale sau a altor persoane.
|n toate cazurile \n care p`rin]ii copilului sunt deceda]i, necunoscu]i, sub interdic]ie, declara]i
legal mor]i, disp`ru]i sau dec`zu]i din drepturile lor, tutela nu a fost stabilit` \nc`, copilul nu este
declarat abandonat printr-o sentin]` definitiv` sau instan]a legal` nu a decis s`-l \ncredin]eze unei
familii sau unei persoane, Comisia pentru Protec]ia Copilului va exercita drepturile de p`rinte
pentru respectivul copil. |n general, oricare dintre cele mai grave forme de munc` a copilului poate
s` \nsemne c` minorul se afl` \n dificultate [i de aceea comunitatea, prin Comisia pentru Protec]ia
Copilului, va lua toate m`surile necesare ca s` apere drepturile acestuia.
Avnd \n vedere interesul superior al copilului \n dificultate, Comisia poate lua urm`toarele
m`suri:
s` \ncredin]eze copilul unei familii, persoane sau organism privat autorizat;
s` \ncredin]eze copilul spre adop]ie;
s` \ncredin]eze copilul temporar serviciului public specializat;
s` plaseze copilul unei familii sau persoane;
s` plaseze copilul serviciului public autorizat sau unui organism privat autorizat;
s` plaseze copilul \n regim de urgen]`;
s` plaseze copilul unei familii asistate.
|n aplicarea oric`reia dintre aceste m`suri, Comisia va lua \n considerare dreptul copilului de a
fi crescut \ntr-o familie, necesitatea continu`rii educa]iei \n mediul sù etnic, \n religia, cultura [i
limba sa de origine.
54

Legea nr. 268/2003 pentru modificarea [i completarea Legii \nv`]`mntului nr. 84/1995
Aceast` lege a intrat \n vigoare \ncepnd cu anul [colar 2003-2004 [i con]ine o serie de
prevederi cu un impact deosebit de important asupra muncii copiiilor:
-
|nv`]`mntul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a \nv`]`mntului de 10

clase, forma de zi, \nceteaz` la vrsta de 18 ani. (Art. 1, alin.1)
|n fiecare localitate se organizeaz` [i func]ioneaz` unit`]i de \nv`]`mnt sau forma]iuni de
studiu cu limba de predare romn` [i, dup` caz, cu predarea \n limbile minorit`]ilor na]ionale
ori se asigur` [colarizarea \n limba matern` \n cea mai apropiat` localitate \n care este
posibil.(Art.1, alin. 2)
|nv`]`mntul obligatoriu este \nv`]`mnt de zi. \n mod excep]ional, pentru persoanele care au
dep`[it cu mai mult de 2 ani vrsta corespunz`toare clasei, \nv`]`mntul obligatoriu se poate
organiza [i \n alte forme de \nv`]`mnt, conform alin. (8), pe baza unei metodologii elaborate
de Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului. (Art. 3)
|n sistemul de \nv`]`mnt pot func]iona unit`]i-pilot, experimentale [i de aplica]ie. (Art. 3)
|n situa]ii justificate, copiilor din grupa mare, preg`titoare pentru [coal`, [i elevilor din
\nv`]`mntul obligatoriu, [colariza]i \ntr-o alt` localitate, li se asigur`, dup` caz, servicii de
transport, mas` [i internat, cu sprijinul Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii, al autorit`]ilor
administra]iei publice locale, al agen]ilor economici, al comunit`]ilor locale, al societ`]ilor de
binefacere [i al altor persoane juridice sau fizice. (Art. 4)
La cererea p`rin]ilor [i \n func]ie de resursele locale existente, unit`]ile de \nv`]`mnt pot
organiza cu elevii, dup` orele de curs, activit`]i educative [i de \nv`]are sub supravegherea
personalului didactic [i/sau didactic auxiliar. (Art. 5)
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului poate aproba organizarea de cursuri de preg`tire
\n vederea promov`rii claselor I-IV pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit
\nv`]`mntul primar pn` la vrsta de 14 ani. (Art. 8)
Elevii din \nv`]`mntul primar [i gimnazial primesc manuale [colare gratutite, precum [i elevii
din \nv`]`mntul liceal care provin din familii s`race \n care venitul pe membru de familie este
mai mic dect salariul minim pe economie.
Legea \nv`]`mntului reglementeaz` serviciile de informare, orientare [colar` [i consiliere

pentru elevi, p`rin]i [i profesori oferite de unit`]ile de \nv`]`mnt.
Suplimentar, legea prevede c` p`rin]ii/tutorii r`spund de frecven]a [colar` a copiilor \nscri[i \n
\nv`]`mntul obligatoriu. |nc`lcarea acestei dispozi]ii poate fi sanc]ionat`.
Conform legii \nv`]`mntului, bugetul alocat sectorului educa]ional trebuie s` reprezinte cel
pu]in 4% din PIB. Acest nivel a fost atins \ntr-adev`r \ncepnd cu 1999, iar bugetul planificat pentru
anul 2002 a reprezintat 4,3% din PIB. Aceea[i lege con]ine prevederi referitoare la descentralizarea
responsabilit`]ilor de finan]are de la nivel na]ional la nivelele jude]ene.
55
Cercet`ri privind munca copiilor \n Romnia
Capitolul 4
CERCET~RI PRIVIND MUNCA COPIILOR

|N ROM NIA
4.1. Profilul copiilor pe sexe, grupe de vrst`, etnie, mediu de

reziden]` [i tipuri de activit`]i
Potrivit datelor furnizate \n statisticile na]ionale, \n 2001 \n Romnia existau aproximativ 5,6
milioane de copii.
Fig.17
Fig.18
Distribu]ia copiilor pe sexe
Distribu]ia pe grupe de vrst` a copiilor de

sex masculin
(Sursa: Ancheta asupra activit`]ii copiilor-raport na]ional, INS, 2003)

Dup` gen, distribu]ia copiilor este destul de echilibrat`, cu 51.1% bìe]i [i 48.8% fete. Pe grupe
de vrst`, copiii cu vrste \ntre 0-15 ani reprezint` aproximativ 71% din popula]ia infantil`, \n timp
ce copiii cu vrste \ntre 15-18 ani, aproape 29% din num`rul total. Acela[i lucru se constat` dac`
examin`m structura pe gen a acestor 2 grupe majore de vrst`.
Fig.19
Distribu]ia pe grupe de vrst` a copiilor
de sex feminin

|n prezent, o mare parte din copiii din Romnia (52,6%) trìesc \n mediul urban \n timp ce doar
47,3% \n mediul rural. Totu[i, aceasta poate intra \n contradic]ie cu o afirma]ie conform c`reia
agricultura este considerat` ca fiind principala activitate economic` \n care sunt angaja]i copiii.
Aceasta se explic` prin faptul c` majoritatea ora[elor Romniei se \ncadreaz` \n categoria ora[elor
foarte mici, mici [i mijlocii. Popula]ia acestor centre urbane reprezint` 43% din totalul popula]iei
urbane a Romniei, fiind, astfel, cel mai mare grup. Dup` cum vom vedea mai departe, \n aceste
regiuni dominate de ora[e de m`rime mic` [i medie se \ntlnesc cei mai mul]i copii. Aceste centre
urbane tind s` men]in` leg`turi foarte strnse cu mediul rural. De aceea, o mare parte dintre
57

locuitori au dezvoltat att un mod de via]` dual ct [i o munc` dual`. Acesta este motivul pentru
care, cercetarea realizat` de INS, de exemplu, a identificat chiar [i \n zonele urbane, c` o parte
important` a copiilor activi economic men]ioneaz` agricultura sau sarcini legate de agricultur` ca
fiind principalele activita]i economice \n care sunt angaja]i.
Fig.20
Distribu]ia copiilor pe medii reziden]iale

Pe grupe de vrst`, zonele urbane tind s` indice o pondere sc`zut` a grupei de copii 0-15 ani
(66,5%), \n timp ce zonele rurale tind s` indice o pondere semnificativ mai mare a aceleia[i grupe
(75,1%).
Fig.21
din mediul urban

Aceast` situa]ie se \nregistreaz` \n ciuda faptului c` sporul natural al popula]iei este
semnificativ mai aproape de valorile pozitive \n zonele urbane. Aceast` tr`s`tur` constituie o
dovad` a modific`rii fluxului migra]iei domestice a popula]iei de la modelul tradi]ional al secolului
XX de la rural la urban, la un model special de la urban la rural, determinat de distorsiunile
ini]iale acumulate [i de reformele incomplete, \ntrziate [i pu]in urm`rite din anii 90. Aceast lucru
arat` c` din ce \n ce mai mult, segmentele tinere ale popula]iei s-au mutat din mediul urban \n
mediul rural, deoarece nu au fost \n stare s` fac` fa]` costurilor crescnde ale unei tranzi]ii
prelungite. Cum ace[ti tineri aveau deja copii mici, ponderea copiilor cu vrste \ntre 0-15 ani a
crescut \n mediul rural.
Sporul natural negativ din mediul rural, prezentnd o varietate de 36% fa]` de media pe ]ar`,
demonstreaz` c` popula]ia rural` \nc` sufer` att de pe urma condi]iilor de via]` relativ sc`zute, ct
[i din cauza faptului c` o popula]ie \mb`trnit` (mo[tenirea depopul`rii satelor \n timpul
industrializ`rii for]ate promovate de c`tre regimul comunist) pur [i simplu \[i \ncheie acum ciclul
58

existen]ial. Condi]iile sc`zute de via]` [i nesiguran]a traiului zilnic \ntr-o tranzi]ie prelungit` face ca
tinerii din mediul rural s` fie lipsi]i de orice dorin]` de a avea mai mul]i copii dect aveau deja cnd
s-au mutat din ora[ele mono-industriale \n mediul lor rural str`mo[esc. Aceasta explic` de ce o
pondere cu 5% mai mare dect media, a popula]iei cu vrste \ntre 0-15 ani coexist` cu un spor
natural negativ.
Fig.22
din mediul rural

Dac` privim din perspectiv` regional`, vom vedea c` cea mai s`rac` regiune a Romniei, adic`
nord-estul ]`rii, \nregistreaz` \n prezent aproximativ 20,3% din num`rul total de copii. Aceste date
explic` de ce copiii reprezint` 34% din totalul s`racilor \n Romnia, \n timp ce copiii s`raci
reprezint` doar 21,4% din num`rul total de copii. Prin urmare, copii sunt suprareprezenta]i \n cadrul
popula]iei s`race, ponderea lor \n categoria defavorizat` fiind mai mare dect ponderea copiilor
defavoriza]i din num`rul total de copii. Aceasta se datoreaz` faptului c` acei copii care vin din
regiunea cea mai s`rac` constituie cel mai mare grup din num`rul total de copii. Merit`, de
asemenea, observat faptul c` aceast` regiune este unic` [i prin rata de cre[tere pozitiv` (1,7/1000
locuitori) ceea ce face ca rata de cre[tere medie pe ]ar` s` difere cu 97% \n minus fa]` de aceasta.
Fig.23
Distribu]ia copiilor pe regiuni (%)

Regiunea de nord-est cuprinde [i cel mai mare grup de copii cu vrste cuprinse \ntre 0-15 ani
[i prezint` cea mai mare pondere a acestei grupe de vrste \n num`rul total de copii din regiune
(73,9% din num`rul total de copii din regiune).
59

Fig.24
Sporul natural la nivel regional

(valori la 1000 loc.)
Distribu]ia regional` a copiilor

pe grupe de vrst` (%)
Distribu]ia copiilor pe regiuni [i \n cadrul acestora pe grupe de vrst`, precum [i valorile

sporului natural la nivel regional (la 1000 loc.)
B+If = Bucure[ti [i jude]ul Ilfov

La cel`lalt pol, cea mai industrializat` zon` urban`, Bucure[ti [i jude]ul Ilfov, are cea mai mic`
pondere a copiilor cu vrste \ntre 0-15 ani din num`rul total de copii din regiune, respectiv 63,1%.
|n ceea ce prive[te distribu]ia na]ionalit`]ilor, ultimul recens`mnt realizat \n 2002, pentru care
avem date preliminare, a ar`tat c` romnii alc`tuiesc majoritatea covr[itoare a popula]iei ]`rii
(89,5%), ponderea lor \n popula]ia ]`rii r`mnnd neschimbat` de la recens`mntul anterior realizat
\n 1992. Minorit`]ile etnice reprezint` \mpreun` 10,5% din popula]ia total`, ungurii [i rromii29 fiind
cele mai importante dintre ele, cu 6,6% [i respectiv, 2,55% din popula]ia total` a ]`rii. Celelalte
minorit`]i sunt pur [i simplu comunit`]i mici. Minoritatea etnic` german`, a treia minoritate istoric`
a ]`rii, a disp`rut \n ultimii zece ani, ponderea ei sc`znd de la 0,5% la 0,3% din popula]ia total`30.
De[i nu sunt statistici disponibile cu privire la num`rul de copii \n func]ie de etnie, putem pesupune
c` distribu]ia etnic` a grupelor de vrst` 0-15 [i 15-18 ani se potrive[te \ndeaproape cu distribu]ia
etnic` a adul]ilor.
29
Este bine cunoscut c` ]iganii au \nceput s` soseasc` \n Europa \n secolele IX-X. Ei au sosit mai \nti \n acele regiuni ale
Europei care la acea vreme erau sub autoritatea politic` a Imperiului Bizantin, respectiv \n Balcani. Dup` cum se [tie,
Imperiul Bizantin s-a numit ROMANIA, sau p`mntul romanilor, semnificnd vechea sa mo[tenire roman`. Odat` ajun[i aici,
ei au \nceput s` emigreze spre Europa Central` [i au uitat care este adev`rata lor origine (potrivit unor cercet`t`tori, undeva
\n nord-vestul Indiei), spunnd c` veneau din ]ara romanilor, al c`rui nume ei l-au transformat \n Romalia (ca [i Rumelia
turceasc`, care desemna de fapt provinciile europene ale Imperiului Otoman, practic fostele provincii europene ale fostului
Imperiu Bizantin). Din aceast` cauz`, se autodenumeau Romales sau Romanes, \nsemnnd cei ce vin din teritoriile
romanilor. Totu[i, denumirea lor originar`, care pare s` fie SINTI, a fost de asemenea p`strat` [i este folosit` \n mod curent
\n german` (Die Rroma und sinti), cu referire la acest grup etnic specific. De la SINTI, care este cel mai probabil unul din
numele lor originare, au fost mai trziu derivate: gipsy, gitanes, zigeuner, ]igani, tzigani etc..
30
La sfr[itul celui de-al doilea r`zboi mondial, minoritatea german`, compus` \n principal din sa[i (cel mai vechi grup din
punct de vedere istoric) [i [vabi (care au sosit abia \n secolul al 17-lea) era estimat` la aproape 800.000 persoane,
reprezentnd aproximativ 5% din popula]ia ]`rii. Deport`rile masive f`cute de autorit`]ile sovietice de ocupa]ie, \mpreun`
cu greut`]ile vie]ii de fiecare zi din timpul dictaturii comuniste, i-au for]at pe mul]i dintre etnicii germani s` emigreze \n anii
70 [i \n special \n anii 80 c`tre ceea ce era atunci Germania de Vest.
60

Tabel 4
Este munca copiilor o problem` etnic` ?
Jude]
% copii care
muncesc
Ialomi]a
Boto[ani
6,7
3,6
% copii
economic
activi
46,9
65,4
% etnici rromi
\n total
popula]ie
4,1
0,8
Sporul natural
(la 1000 loc.)
-3,3
1,7
Dimensiunea
gospod`riei
(nr. pers.)
3,01
2,94
(Sursa: compila]ia autorului pe baza datelor INS)

Fundamentarea teoriei noastre deriv` din faptul c` rromilor, ca grup etnic, le lipse[te o
concentrare teritorial` specific`. Mai mult, chiar \n unele regiuni unde rromii au o pondere pu]in
mai ridicat` dect cea medie din num`rul total al popula]iei, aceast` presupunere nu se sus]ine,
deoarece aceste regiuni31 sunt cele care prezint` o rat` a cre[terii naturale sub cea medie. Ori, dac`
ar fi cazul ca \n presupunerile tradi]ionale privind comportamentul demografic al rromilor, aceste
regiuni ar fi trebuit s` indice o rat` a cre[terii naturale mai ridicat` dect media. Aici nu este cazul.
|ndep`rtnd din discu]ia noastr` aceast` fals` presupunere, putem afirma cu certitudine c`
ponderea diferitelor grupuri etnice \n popula]ia total` corespunde ponderii diferitelor grupuri etnice
\n num`rul total de copii, \ntre care copiii romni de]in majoritatea, urma]i de c`tre unguri (zona
central` a Romniei unde minoritatea maghiar` de]ine majoritatea \n dou` jude]e32 montane [i
pu]in populate, indic` totu[i o rat` a cre[terii naturale care este mai mare, de[i de asemenea
negativ` fa]` de media na]ional`!) [i abia \n al treilea rnd de c`tre rromi. O observa]ie special`
trebuie f`cut` cu privire la istorica minoritate german`, unde num`rul copiilor este probabil cel mai
sc`zut dintre toate grupurile etnice. Dac` aceast` evolu]ie va continua, iar pentru aceast` etnie
posibilitatea de a-[i reveni a disp`rut de mult, aceast` minoritate va disp`rea.
|ntre 21% [i 23% dintre copiii Romniei sunt \n prezent expu[i riscului s`r`ciei, ceea ce
\nseamn` c` ei sunt sub limita s`r`ciei, sau trìesc \n familii aflate sub acest prag critic. De
asemenea, \n num`rul total al s`racilor, copiii de]in o pondere dispropor]ionat de mare (34%), dup`
cum cel mai mare grup regional de copii este acela din nord-estul s`r`c al ]`rii. Separat de aceste
considera]ii preliminare, trebuie s` privim atent la cifra ratei riscului de s`r`cie pentru copii care
se situeaz` \n jur de 21%, fiind doar pu]in peste procentul estimat al copiilor activi economic \n
num`rul total de copii (care este de aproximativ 19%), sus]innd presupunerea noastr` ini]ial`
conform c`reia copiii s`raci sau copiii expu[i riscului s`r`ciei sunt copiii predisupu[i a fi economic
activi.
Fig.25
Distribu]ia pe activit`]i majore a copiilor care
muncesc
Ind&Const = Industrie [i construc]ii; Com, H&R = Comer], hoteluri [i restaurante; Other = altele
31
Este, de exemplu, cazul jude]elor Ialomi]a [i C`l`ra[i, amndou` situate \n partea de sud a Romaniei, unde rromii
reprezint` 4,1% [i respectiv 5,1% din popula]ia acestor dou` jude]e, ceea ce este peste procentul lor mediu la nivel na]ional
\n totalul popula]iei. Lund \n considerare acest aspect, totu[i, aceste dou` jude]e ca [i \ntreaga regiune sudic` a Romniei
indic` una dintre cele mai sc`zute rate ale cre[terii naturale de -3,3/1000 locuitori. |n acelasi timp, jude]ul Boto[ani, situat \n
partea de nord-est a Romniei, unde rromii num`r` doar 0,8% din popula]ia jude]ului, face parte din singura regiune a
Romniei unde se \nregistreaz` o rat` a cre[terii naturale pozitiv`, de 1,7/1000 locuitori.
32
Jude]ele Harghita [i Covasna, unde etnicii unguri reprezint` 84.6% [i respectiv 73.8% din popula]ie sunt printre jude]ele
]`rii cu cea mai sc`zut` densitate a popula]iei.
61

Conform cercet`rii realizate de INS, de departe cel mai mare procent al copiilor economic
activi sunt angaja]i \n agricultur` sau \n activit`]i legate de agricultur`. De asemenea, ponderea
copiilor economic activi din mediul rural dep`[e[te ponderea copiilor economic activi din
mediul urban.
Fig.26
Distribu]ia copiilor din mediul urban care muncesc pe
grupe majore de activit`]i

Aceast` anchet` eviden]iaz` faptul c` marea majoritate a copiilor au desf`[urat mai degrab`
activit`]i gospod`re[ti dect activit`]i economice pl`tite. Combinnd aceste m`rturii cu cele care
arat` c` cei mai mul]i dintre copiii economic activi trìesc \n mediul rural, precum [i cu faptul bine
cunoscut c` agricultura romneasc` este una de subzisten]a \n prezent (gospod`riile rurale sunt tot
una cu fermele) devine evident c` to]i cei activi \n asemenea gospod`rii, deci inclusiv copiii, sunt
activi economic. Prin urmare, o excludere total` a copiilor activi din activit`]ile gospod`re[ti din
mediul rural ([i uneori chiar \n mediul urban, \ntruct multe zone urbane de m`rime mic` [i medie
p`streaz` strnse leg`turi cu mediul rural al ]`rii) va face ca orice asemenea evaluare s` fie
irelevant`.
Pe lng` aceasta, dup` cum studiul recunoa[te, faptul c` activit`]ile gospod`re[ti reprezint` de
fapt principalele activit`]i \n care sunt angaja]i copiii [i cum aceast` activitate este unanim
considerat` ca o activitate neregulat`, discontinu`, este clar c` \n ponderea copiilor care muncesc
efectiv, ca o m`sur` mai \ngust` a fenomenologiei muncii copilului, trebuie s` fie inclu[i nu numai
acei copii care au muncit \n timpul s`pt`mnii de referin]`, ci [i (ca \n raportul PIEMC privind munca
copilului \n Turcia) aceia care de[i nu au fost la munc` \n s`pt`mna de referin]`, p`streaz` strnse
leg`turi cu munca lor. Deci, ponderea copiilor care muncesc de fapt ar trebui s` fie mai mare dect
estimeaz` INS, deoarece copiii care men]in strnse leg`turi cu munca lor, chiar dac` nu au muncit
pe parcursul s`pt`mnii de referin]`, ar trebui s` fie inclu[i.
Fig.27
Distribu]ia copiilor care muncesc \n func]ie de statutul
angajatorului
SelfEmp- copii care lucreaz` pe cont propriu; Parent - copii care lucreaz` pentru p`rin]i;
Relative - copii care lucreaz` pentru rude sau cunoscu]i; Employer - copii care lucreaz` pentru un
angajator, altul decat p`rintele ori rude sau cunoscu]i;
62

Mare parte din copiii implica]i \n agricultur` sau \n activit`]ile agricole asociate sunt de fapt
muncitori nepl`ti]i ai unei familii. Prin urmare, angajatorii lor sunt de fapt proprii p`rin]ii sau \n
unele cazuri rude. Mul]i dintre copii au raportat c` lucreaz` mai pu]in de 3 ore pe zi, ceea ce
confirm` din nou discontinuitatea specific` muncii copilului. Doar un foarte mic procent dintre copii
au raportat c` sunt angaja]i corespunz`tor \n alte activit`]i dect agricultur`. Activit`]ile \n care ei
tind s` se angajeze sunt construc]iile, unele activit`]i industriale, artizanat, alimenta]ie [i comer] cu
am`nuntul. Celelalte activit`]i, incluzndu-le [i pe cele considerate ca fiind cele mai grave forme ale
muncii copiilor, din fericire, de]in doar o propor]ie foarte mic`, de[i vizibil`.
Mul]i dintre copii muncesc pentru a ajuta \n gospod`ria lor [i \n mare parte din cazuri ei chiar
cred c` prin aceasta fac un lucru bun. Desigur, a ajuta \nseamn` [i c` ei suplimenteaz` practic
veniturile gospod`riei \ntr-un mediu economic unde \n zonele rurale gospod`rie \nseamn`
ferm`. |n aceaste privin]`, doar pentru o mic` parte din gospod`riile care au fost incluse \n
e[antionul cercet`rii INS, renun]area la munca copilului ar amenin]a cu adev`rat supravie]uirea lor,
\n vreme ce pentru o mare majoritate (93,1%), renun]area la munca copilului ar \nsemna o reducere
semnificativ` \n oferta de munc` [i deci o sc`dere a standardelor de via]`, o consecin]` care este
prezent` \n nu mai pu]in de 91,6% din gospod`rii.
Fig.28
Efectele \ncet`rii muncii copiilor asupra gospod`riei de
referin]`
FallinLivst - gospod`rii pentru care \ncetarea implic`rii copiilor \n activit`]i economice ar conduce
la o sc`dere a nivelului de trai;
Survivthreat - gospod`rii pentru care \ncetarea implic`rii copiilor \n activit`]i economice ar periclita
\ns`[i supravie]uirea membrilor gospod`riei respective;
RedofLi - gospod`rii pentru care \ncetarea implic`rii copiilor \n activit`]i economice ar conduce la
o reducere a veniturilor gospod`riei;
|n concluzie, dac` oferta de munc` din partea copiilor este att de important` pentru nivelul de
trai din gospod`rie, atunci activitatea lor, chiar dac` este practicat` \n timpul s`pt`mnii de
referin]` sau nu [i indiferent de caracterul ei (\n interiorul sau \n afara gospod`riei) poate [i trebuie
s` fie considerat` ca o activitate economic` \n adev`ratul ei sens. De asemenea, evaluarea noastr`
subliniaz` faptul c`, to]i copii expu[i riscului s`r`ciei sunt copii predispu[i a fi activi economic [i
deci, ponderea copiilor activi economic \n num`rul total de copii trebuie s` fie \n strns` leg`tur`
cu ponderea copiilor expu[i riscului de s`r`cie din num`rul total de copii. Aceasta se datoreaz`
faptului c` activitatea economic` a copiilor sus]ine de fapt bun`starea gospod`riilor [i fie le ]ine
deasupra limitei s`r`ciei sau cel pu]in le ajut` s` men]in` un nivel al s`r`ciei pe care
[i-l pot
permite (de ex.: cteva evalu`ri f`cute \n cursul ultimilor ani, inclusiv cele ale B`ncii Mondiale, au
subliniat o lips` de profunzime a s`r`ciei \n Romnia).
Dac` privim acum din perspectiv` regional`, vom vedea c`, dup` cum am ar`tat \n analiza
noastr` econometric` privind cauzele care stau la originea muncii copilului \n Romnia, s`r`cia \n
sine, \nf`]i[at` prin indicatorul riscul ratei de s`r`cie este incapabil` s` explice amploarea muncii
copilului. O simpl` privire asupra rezultatelor anchetei INS va ar`ta c` regiunile ]`rii care indic`
diferite niveluri ale inciden]ei s`r`ciei, indic` \n acela[i timp niveluri ale muncii copilului aproape
63

identice. Aceasta se \ntmpl` \n cazul nord-estului s`rac al ]`rii (cu un risc al ratei s`r`ciei de 40,7%)
[i nord-vestului bogat (cu un risc al ratei s`r`ciei de 26,6%). |n ciuda clarei diferen]e a riscului ratei
s`r`ciei, ele indic` aceea[i pondere a copiilor care muncesc din num`rul total al copiilor din
regiunile respective (conform rezultatelor INS - noi nu am f`cut nici o estimare independent` aici,
dar credem c` dac` \n plan na]ional, cercetarea INS subestimeaz`33, aceasta se \ntmpl` [i \n plan
regional - nord-vestul indic` o pondere de 1,9% a copiilor care muncesc, \n timp ce nord-estul
indic` o pondere de 1,8% a copiilor care muncesc din num`rul total de copii).
Aceea[i explica]ie este valabil` [i pentru cifrele date de INS pentru ponderea copiilor activi
economic. \n acest caz, separat de faptul c` acelea[i regiuni men]ionate mai sus prezint` aproape
acela[i nivel cu privire la ponderea copiilor activi economic, putem indica de asemenea exemplul
altor dou` regiuni, care la fel, difer` clar cu privire la nivelurile riscurilor ratei s`r`ciei, mai precis
vestul [i sudul ]`rii. |n timp ce regiunile din vest indic` o rat` a s`r`ciei de 24% [i cele din sud o
rat` de 30%, concluzia conform \nv`]`turii conven]ionale va fi c` sudul ]`rii ar trebui s` indice o
rat` mai mare a copiilor activi economic din num`rul total de copii dect vestul. |n practic`, totu[i,
situa]ia este oarecum invers`, vestul indicnd o pondere a copiilor activi economic de 53,9% din
num`rul total de copii [i sudul indicnd o pondere mai sc`zut`, de 46,9%. Deci, s`r`cia este numai
o consecin]` a realit`]ilor economice iar ca rezultat se afl` la egalitate cu munca copilului, fiind
incapabil` s` joace rolul variabilei explicative pentru aceasta din urm`.
Extr`gnd din toate considera]iile de mai sus, putem trage u[or concluzia c` \n cele mai multe
cazuri, copiii lucreaz` practic ca [i muncitori familiali nepl`ti]i fie \n gospod`riile lor, fie \n regiunile
s`race ca cele din nord-est \n gospod`riile mai \nst`rite ale rudelor sau vecinilor. |n cele mai multe
cazuri, copiii fie nu sunt pl`ti]i (cazul propriilor gospod`rii), fie sunt pl`ti]i \n natur`. Cteodat`, este
[i o plat` \n bani, dar doar \ntr-un num`r limitat de cazuri.
Fig.29
Distribu]ia copiilor care muncesc \n func]ie de
modalitatea de plat` a acestora
PaidinKind - copii pl`ti]i \n natur` pentru activit`]ile efectuate;

Cash - copii pl`ti]i \n numerar pentru activit`]ile efectuate;
Non-paid - copii nepl`ti]i pentru activit`]ile efectuate;
De asemenea, marea pr`pastie pe care cercetarea INS o identific` \ntre ponderea copiilor ce
muncesc din num`rul total de copii [i ponderea celorlal]i precum [i m`sura mult mai mare a
fenomenologiei muncii copilului, respectiv ponderea copiilor activi din punct de vedere economic
din num`rul total de copii subliniaz` \n continuare faptul c` munca copilului \n sine este neregulat`
[i discontinu`. |ntr-un mediu economic caracterizat att de num`rul ridicat al angaj`rilor \n
agricultur`, ct [i de preponderen]a tipului de agricultur` de subzisten]`, este preferabil ca
gospod`riile s` se transforme \n unita]i de produc]ie. Dup` cum au subliniat [i r`spunsurile din
33
A[a cum s-a ar`tat \n capitolul referitor la cauzele muncii copilului, acesta este un simplu instrument de lucru creat din
defini]iile SNC [i defini]iile [i categoriile utilizate pentru a defini a[a-numita Economie Nedeclarat`. Dac` se consider` c`
activit`]ile din gospod`rie sunt activit`]i de produc]ie [i deci contribuie la formarea PIB, atunci cei activi \n gospod`rie sunt
activi economic. Dac` nu, reciproca este valabil`. De aceea, este evident c` nu punem \n nici un caz la \ndoial`
fundamentele metodologice ale anchetei SIMPOC conduse de INS, ci doar \ncerc`m o \n]elegere mai cuprinz`toare a
aspectelor \n discu]ie. Din acest motiv, aceasta este doar o dezbatere metodologic` [i nu \n nici un caz nu pune sub semnul
\ntreb`rii rezultatele anchetei SIMPOC.
64

chestionarul INS, oferta de munc` a copiilor este esen]ial`. Ca urmare, copiii care desf`[oar`
activit`]i gospod`re[ti \ntr-un asemenea mediu trebuie considera]i activi economic deoarece
gospod`riile folosesc propriile produse pentru a substitui, la o scar` destul de larg`, ceea ce ar
putea fi altfel produse achizi]ionate de pe pia]`. |n acest caz, att ponderea copiilor care muncesc,
ct mai ales ponderea copiilor activi economic cre[te dramatic. |n plus, aceasta subliniaz`
corectitudinea conceperii unei a treia m`suri, mai mari, pentru fenomenologia muncii \n cazul unor
asemenea economii, respectiv propensiunea muncii copilului. Aceast` m`sur`, care ia \n
considerare to]i copii care muncesc, indiferent de faptul c` ei munceau sau nu \n timpul
s`pt`mnii de referin]`, precum [i copiii activi \n gospod`rii, merge mai departe lund \n
considerare caracterul discontinuu al muncii copilului, a[a cum au subliniat cei care au r`spuns \n
cadrul anchetei. Prin urmare, aceast` m`sur` capteaz` de fapt tendin]a pe care o au copiii de a se
implica \n activit`]ile economice datorit` circumstan]elor curente. Ori, \n circumstan]ele oferite de
economia romneasc`, o asemenea tendin]` trebuie s` fie mare. De fapt, cifrele furnizate de
ancheta INS se apropie foarte mult de estim`rile noastre privind aceast` cifr`, care se situeaz` \n
jurul a 80%. Deci, este corect s` spunem c` \n mediul economic romnesc, cu toate caracteristicile
lui, care au fost \n detaliu enumerate \n acest raport, orice activitate \ntreprins` de copii, care are
drept scop sprijinirea gospod`riilor [i nivelul lor de trai, trebuie s` fie considerat` drept activtate
economic`, iar acei copii ca fiind activi economic sau cel pu]in avnd o mare tendin]` de a se
angaja \ntr-una sau mai multe activit`]i economice. De asemenea, trebuie subliniat faptul c`, pe
m`sur` ce o regiune este mai s`rac`, cu att mai mare este ponderea copiilor activi economic \n
sens mai larg, [i cu att mai sc`zut` este ponderea copiilor activi economic \n sens mai limitat
(copii care muncesc efectiv [i nu doar lucr`tori familiali nepl`ti]i!).
|n cazul copiilor angaja]i de c`tre un patron (cineva din afara familiei copilului), copiii sunt
pl`ti]i \n numerar. |n multe cazuri, ei au declarat c` muncesc s` c[tige ceva bani de buzunar. Chiar
dac` aceasta va \nsemna ceva mai mult dect o simpl` supravie]uire, arat` totu[i c` familiile lor nu
le pot oferi bunurile sau serviciile de care ei au nevoie [i, deci, ei \ncearc` s` substituie aceast` lips`
evident` recurgnd la o activitate economic` pl`tit`, chiar dac` este pl`tit` necorespunz`tor. Prin
urmare, putem vedea copii lucrnd ca vnz`tori, chelneri la terase pe perioada verii sau vnznd
ziare (o imagine care este tipic` acum, dar care era de asemenea foarte tipic` pentru Bucure[tiul
dinaintea celui de-al Doilea R`zboi Mondial) sau prestnd tot felul de munci temporare [i
necalificate. Totu[i, ponderea copiilor angaja]i efectiv, chiar f`r` un contract de munc`, este mic`
atunci cnd este comparat` cu num`rul total de copii care muncesc [i care sunt activi economic.
De asemenea, merit` observat faptul c` \n ciuda ctorva \ndoieli acumulate cu privire la
procesul tranzi]iei, proces ce a \mpiedicat realizarea poten]ialului de cre[tere total` a ]`rii, Romnia
a acumulat destui ani consecutivi de cre[tere economic` pentru a face fa]` crizelor economice
majore [i deci, pentru a fi dep`[it \n acest moment (2003) cea mai dificil` parte a procesului de
tranzi]ie. De aceea, acele forme de munc` a copilului care sunt de obicei considerate \n defini]iile
interna]ionale drept cele mai grave [i intolerabile forme de munc` a copilului reprezint`, din
fericire desigur, o foarte mic` parte din fenomenul muncii copilului \n ansamblu. Totu[i, trebuie
men]ionat` aici situa]ia special` a a[a-numi]ilor copii ai str`zii, care reprezint` singurul grup
mare care poate fi considerat ca fiind implicat \n a[a-numitele forme grave ale muncii copiilor.
Conform rezultatelor studiului realizat \n cadrul PIEMC, Evaluarea Rapid` cu privire la situa]ia
copiilor str`zii, Salva]i Copii Romnia, fenomenul copiilor str`zii, de[i este dificil de evaluat la
\ntreaga sa dimensiune, este localizat \n principal \n marile ora[e. Bucure[tiul, fiind cel mai mare
ora[ al ]`rii, furnizeaz` numeroase oportunit`]i pentru activit`]ile \n care se angajeaz` copiii str`zii.
Prima [i cea mai important` dintre ele este cer[itul \n care se angajeaz` mai mult de 40% dintre
copiii str`zii. A[a cum s-a men]ionat anterior \n analizele cantitative, acest fenomen, care nu se
limiteaz` doar la Romnia, ci poate fi g`sit \n majoritatea capitalelor ]`rilor din regiune, este un
rezultat direct al distorsiunilor induse de regimul comunist.
Cum ultimul val al ratei natalit`]ii induse administrativ s-a produs \n ultima parte a anilor 80,
cnd ]ara trecea printr-una din cele mai grave crize economice, este mai mult dect evident c` un
asemenea val a lovit \n special cele mai s`race categorii ale societ`]ii. Ace[tia sunt muncitorii
necalifica]i, adu[i de la ]ar` la ora[, a[a cum recunosc chiar ei \n cteva interviuri din evaluarea sus
men]ionat`. Ace[tia au pu]ine sau chiar nu au nici o calificare, locuiesc \n blocuri ieftine pe care
65

regimul comunist le-a construit masiv \n Bucure[ti [i au fost primii afecta]i de [ocul tranzi]iei.
Lipsindu-le locurile de munc` (precare [i artificial sigure), f`r` calificare, arunca]i \ntr-o lume strìn`
[i de ne\n]eles, ace[ti adul]i [i-au r`t`cit drumul si au rupt leg`turile lor str`mo[e[ti cu mediul rural.
Veniturile lor de baz` s-au pr`bu[it, familiile s-au dezintegrat iar copiii au fost adesea trimi[i pe
strad` sau au ie[it ei singuri pe strad` \ntruct nu au g`sit nimic care s`-i ]in` aproape de p`rin]i.
Chiar familiile lor subzist`, nivelul lor de educa]ie este att de sc`zut [i nesigur \nct copiii sunt
nevoi]i s` ias` pe str`zi [i s` munceasc`, renun]nd la orice fel de educa]ie, \n condi]iile \n care
p`rin]ii lor, cu un nivel de educa]ie foarte sc`zut, nu v`d \n asta nici o investi]ie. Marea majoritate
a acestor copii muncesc \n condi]ii deosebit de dificile, indiferent de anotimp, \n locuri foarte
poluate [i periculoase, fiind subiectul a tot felul de h`r]uiri, brutalit`]i [i \n cazuri extreme a
abuzurilor sexuale.
Merit` amintit c` de[i rromii reprezint` doar 0,3% din popula]ia Bucure[tiului, copiii rromi sunt
suprareprezenta]i \n num`rul total al copiilor str`zii (aproape 49%) ceea ce indic` faptul c` de[i
tranzi]ia a lovit puternic att popula]ia majoritar` ct [i pe cea minoritar`, modelul cultural
tradi]ional a acestora face ca rromii s` fie grupul etnic cu cea mai mare tendin]` c`tre cele mai
grave forme ale muncii copiilor.
|n ciuda vizibilit`]ii evidente, fenomenul copii str`zi este mai degrab` redus, ponderea copiilor
str`zii \n totalul copiilor activi economic fiind estimata la 0,3%. Ace[tia sunt singurii copii economic
activi care pot fi considera]i, \n opinia noastr`, ca muncind \n ceea ce \n general se consider` a fi
cele mai grave forme ale muncii copiilor.
4.2. Consecin]e ale muncii copiilor asupra educa]iei, st`rii de

s`n`tate [i dezvolt`rii normale a acestora
A[a cum s-a ar`tat \n capitolele anterioare, munca copiilor apare \n Romnia \n principal \n
gospod`riile rurale [i de obicei durata sa este sub trei ore pe zi. De aceea, principalul rezultat
negativ al muncii copiilor ca fenomen este desigur la nivelul educa]iei. Vorbind despre educa]ie ca
rezultat negativ al muncii copiilor [i ca o consecin]` negativ` asupra dezvolt`rii normale a copiilor,
trebuie s` distingem \ntre trei aspecte ale educa]iei, dup` cum urmeaz`:

\nscrierea la [coal`

frecven]` [colar`

rezultatele [colare
Este destul de evident c` \nscrierea la [coal` nu poate [i nu este foarte afectat` de munca
copiilor. Aceasta este prima [i cea mai important` consecin]` a sistemului na]ional solid de
educa]ie, precum [i al respectului profund pe care romnii \l au pentru educa]ie [i al \ncrederii \n
avantajele sale economice. De aceea, chiar studiile care au cercetat aceste supozi]ii (vezi E. Stativa,
2002) nu pot nega faptul c` majoritatea p`rin]ilor copiilor activi economic, chiar [i cei cu cea mai
redus` educa]ie, au acordat o importan]` relativ mare educa]iei. De asemenea, trebuie avut \n
vedere faptul c` \nv`]`mntul general (pn` recent opt clase primare [i gimnaziale, iar din 2003,
zece clase) este obligatoriu. Ne\nscrierea \n sistemul de \nv`]`mnt public atrage imposibilitatea
accesului la aloca]ia pentru copii, aloca]ie finan]at` public. Aceast` surs` financiar` este mai
necesar` \n zonele rurale unde locuiesc majoritatea copiilor activi economic [i unde datorit` tipului
de economie de subzisten]`, lichidit`]ile sunt foarte reduse. Astfel, consider`m afirma]iile conform
c`rora aceast` surs` financiar` redus` este folosit` \n familiile rurale \n principal pentru a cump`ra
alcool (vezi E. Stativa, 2002) ca fiind o interpretare echivoc`.
Stabilind faptul c` \nscrierea la [coal` nu poate fi afectat` de munca [i activitatea economic` a
copiilor, putem trece la frecven]a [colar`, ca alt aspect major al educa]iei ce poate fi afectat de
activitatea economic` a copiilor. Conform datelor ob]inute din cercetarea realizat` de INS, rata
frecven]ei [colare scade pentru copiii activi economic, \ntruct ei cresc \n vrst` [i de aceea oferta lor
de munc` devine tot mai valoroas`. Prin urmare, \n timp ce pentru copiii activi economic cu vrste
\ntre 5 [i 9 ani rata frecven]ei [colare urc` la 90%, pentru cei cu vrste \ntre 10 [i 14 ani scade deja la
aproximativ 77-80%, iar pentru cei cu vrste \ntre 15 [i 17 ani scade dramatic la aproximativ 30%.
66

Aceasta se explic` att prin caracterul obligatoriu al \nv`]`mntului general, ct [i prin faptul
c` pe m`sur` ce copiii cresc, veniturile din munca lor \[i sporesc valoarea att pentru ei ct [i
pentru gospod`riile acestora. |n timp ce s`r`cia nu poate fi re]inut` ca o variabil` care s` explice
varia]iile \n munca copiilor [i activitatea economic` a copiilor, \ntruct s`r`cia \n sine este mai
degrab` o consecin]` a unui anumit tip de dezvoltare economic` [i la fel este [i munca copiilor ca
fenomen, totu[i, cel pu]in la suprafa]`, este clar c` economia de subzisten]`, care este o reflectare
a slabei dezvolt`ri economice, conduce la necesitatea veniturilor din munca copiilor. Pe m`sur` ce
copiii cresc \n vrst`, veniturile din munca lor \[i sporesc valoarea, participarea lor la activitatea
economic` spore[te iar rata frecven]ei [colare scade.
Cu ct ne \ndep`rt`m de zonele \n care economia de subzisten]` este preponderent`, cu att
mai redus va fi procentul copiilor activi economic \n totalul copiilor [i va cre[te rata particip`rii lor
[colare. |n consecin]`, rata particip`rii [colare \n zonele urbane este mai mare dect \n zonele
rurale. Aceasta explic` de asemenea de ce regiuni care difer` foarte mult \n ceea ce prive[te ratele
de s`r`cie, raporteaz` procente aproximativ similare ale copiilor activi economic [i de asemenea
rate de participare [colar` mai degrab` convergente. Acesta este, de exemplu, cazul regiunii de
nord-est [i a celei de nord-vest. Chiar dac` aceste regiuni se deosebesc \n ceea ce prive[te ratele
de s`r`cie general` (40% [i respectiv 26%), ele se aseam`n` mai mult sau mai pu]in \n ceea ce
prive[te ratele de participare [colar` (44,2% [i 30,6%).
Un alt aspect care concord` cu principiile noii geografii economice este proximitatea. Cnd
vorbim de proximitate lu`m \n considerare distan]a fa]` de marile ora[e care g`zduiesc mari
concentr`ri de institu]ii de \nv`]`mnt (licee, [coli profesionale, universit`]i, colegii etc.) [i desigur
transportul [i infrastructura de comunica]ii disponibile. De aceea, regiunile asem`n`toare \n ceea
ce prive[te raportul dintre popula]ia rural` [i popula]ia total` (ex. regiunile de nord-est [i sud,
ambele avnd un procent al popula]iei rurale \n totalul popula]iei mai mare dect media) difer`
foarte mult \n ceea ce prive[te ratele de participare [colar` (44,2% \n zona de nord-est [i 65,9% \n
sud). Aceasta eviden]iaz` doar faptul c` regiunile care graviteaz` \n jurul zonelor metropolitane
foarte mari (ex. sudul \n jurul capitalei Bucure[ti) se bucur` de o mai bun` expunere la valorile care
\ncurajaz` investi]iile \n educa]ie deoarece tind s` se \ndep`rteze de economia de subzisten]`.
Totodat`, regiuni \ndep`rtate de astfel de centre, precum nord-estul, au o mai mic` expunere de
acest fel [i de aceea sunt mai apropiate de un tip de economie de subzisten]` care favorizeaz`
munca copiilor, activitatea economic` a copiilor [i investi]iile limitate \n educa]ie.
Aceste afirma]ii care pot p`rea cumva hazardate sunt sus]inute de concluziile a dou` cercet`ri.
|n primul rnd, studiul INS concluzioneaz` c` pentru copiii activi economic cu vrste cuprinse \ntre
10-14 ani rata de neparticipare [colar` este mai mare, \n mod surprinz`tor, \n zonele urbane (\ntre
45,5% [i 53,45% spre deosebire de 16,9-21,2% \n zonele rurale). Aceasta se explic` prin cele deja
men]ionate \n capitolul referitor la problemele demografice cnd s-a precizat c` majoritatea
ora[elor din Romnia sunt foarte mici, mici sau medii [i men]in strnse leg`turi cu zonele rurale
\nvecinate. De obicei, regiunile care graviteaz` \n jurul marilor ora[e (ex. sudul \n jurul
Bucure[tiului, sud-vestul \n jurul Craiovei) prezint` rate de participare [colar` mari (65,9% [i
respectiv 68,9%) pentru copiii activi economic, indiferent de procentele popula]iei rurale \n totalul
popula]iei, care sunt \n ambele cazuri mai mari dect media pe ]ar`. Mai departe, \n timp ce rata de
participare [colar` scade cu vrsta, [colarii mai vrstnici frecventnd mai pu]in [coala dect cei
tineri, cauzele pot fi urm`rite nu numai \n caracteristicile economiei rurale, mediul din care
provin cei mai mul]i copii activi economic, dar [i \n vecin`tatea relativ` a acestui mediu fa]` de
zonele urbane mari, care nu doar concentreaz` un mare num`r de institu]ii de \nv`]`mnt, dar tind
de asemenea s` favorizeze \ndep`rtarea vecin`t`]ilor rurale de economia de subzisten]`.
Dac` analiz`m ratele de s`r`cie regional` vom constata c` regiunile care \nregistreaz` rate
similare de s`r`cie (ex: sud-estul [i sudul, cu 33% [i respectiv 30% din popula]ie sub pragul
s`r`ciei), \nregistreaz` rate de frecven]` [colar` foarte diferite pentru copiii activi economic (16,5%
rat` de participare a copiilor activi economic \n sud-est [i 65,9% rat` de participare [colar` pentru
copiii activi economic din regiunea sudic`). |n timp ce ratele de fecven]` [colar` pentru cele dou`
regiuni difer` cu nu mai pu]in de 24,7 procente, ponderea copiilor activi economic din totalul
copiilor pentru cele dou` regiuni difer` cu numai 6,5 puncte procentuale. De aceea, s`r`cia
veniturilor ofer` doar o slab` explica]ie pentru marea diferen]` \n frecven]a [colar`. Restul se
67

datoreaz` apropierii de marile concentr`ri urbane, echivalnd unei mai mari expuneri la pia]` dect
la valorile economiei de subzisten]`, care tinde \n consecin]` s` sporeasc` avantajele ob]inute prin
educa]ie.
|n aceast` privin]` este interesant de observat, potrivit studiului realizat de E. Stativa \n cadrul
PIEMC \n cinci jude]e preponderent rurale ale ]`rii, c` 11% din familiile din jude]ul Ialomi]a (regiune
sudic` [i predominant rural` dar beneficiind de apropierea [i de o bun` conexiune de transport cu
municipiul Bucure[ti) declar` c` au calculator acas`, 16% declar` c` au telefon mobil, 26% declar`
c` au ma[in` [i 34% au telefon fix. |n acela[i timp, \n jude]ul Boto[ani (regiunea nord-estic` [i de
asemenea predominant rural`, dar aflat` la aproximativ 700 km dep`rtare de Bucure[ti [i cu
conexiuni de transport foarte slabe cu centre urbane regional mari), numai 12% declar` c` au
telefon fix, 1% au telefon mobil [i 7% au ma[in`, \n timp ce nici unul nu are calculator. De aceea,
prin compararea procentului popula]iei rurale \n totalul popula]iei [i procentului copiilor activi
economic din totalul copiilor, vecin`tatea cu zonele metropolitane diferen]iaz` nu numai
participarea [colar`, dar [i dotarea gospod`riilor cu mijloace de comunicare [i transport.
A[a cum sublinia E. Stativa, principala consecin]` a muncii copiilor este nu att participarea
[colar`, ct performan]e [colare slabe. Majoritatea copiilor activi economic au rezultate slabe [i de
aceea ei trebuie s` \ntrerup` [coala. Mai mult, dac` aceste rezultate slabe persist`, p`rin]ii din
zonele rurale tind s` \i retrag` pe copii de la [coal` dup` absolvirea \nv`]`mntului obligatoriu. Ca
urmare a nivelului redus al lichidit`]ilor din gospod`riile rurale, majoritatea copiilor nu au acces la
facilit`]i educative, nu au timp s` citeasc` [i nu au o expunere corespunz`toare la fluxurile
informa]ionale ale societ`]ii actuale. Ca rezultat, tinde s` apar` o diferen]` uria[` \ntre copiii din
zonele rurale \ndep`rtate [i cei din zonele care fie sunt mari concentra]ii urbane fie se afl` \n
vecin`tatea unor astfel de zone.
Deoarece munca copiilor se desf`[oar` \n cea mai mare parte \n cadrul gospod`riilor este
evident c` accidentele sau bolile legate de acestea sunt rare. |n aceast` privin]`, nu putem
concluziona dect c` studiul elaborat de INS este mai mult dect corect stabilind c` doar o mic`
parte a acestor copii activi economic au fost afecta]i de accidente sau boli care pot fi asociate cu
munca. |n cele mai multe cazuri acestea au fost superficiale. Numai \n cazul copiilor str`zii, a[a cum
s-a subliniat \n studiul Organiza]iei Salva]i Copiii, au fost \nregistrate boli grave (precum
tuberculoza).
C]iva copii au declarat, de asemenea, abuzuri sau rele tratamente, \n special cei provenind din
familii dezorganizate. Conform celor subliniate de cteva studii, procentul copiilor activi economic
care raporteaz` astfel de tratamente este redus (\ntre 2-4%) deoarece pentru majoritatea copiilor
angajatorul este practic p`rintele/tutorele. |n ceea ce prive[te copiii str`zii care muncesc, aceste
forme de abuz sunt frecvente [i se pare c` \n majoritatea cazurilor, pentru acest grup defavorizat
special este vorba \n cele mai multe cazuri de violen]` din partea poli]i[tilor/gardienilor publici. |n
majoritatea cazurilor cer[etoria, una dintre cele mai raspndite activit`]i \n rndul copiilor str`zii,
este asociat` cu furtul. Aceasta, desigur, nu se recunoa[te de c`tre copiii str`zii, cu excep]ia unui
foarte mic procent.
Copiii rromi prezint` o situa]ie special`. Rata de \nscriere la [coal` a acestora este mai redus`
dect a copiilor romni, ca [i rata de participare [colar` a acestora. Rezultatele lor [colare sunt \n
majoritatea cazurilor slabe. |n ciuda stimulentelor oferite de Guvern copiilor rromi, care presupun
de asemenea locuri rezervate \n \nv`]`mntul liceal [i chiar \n sistemul de \nv`]`mnt superior, [i
chiar \n ciuda faptului c` \n unele comunit`]i, \n care rromii reprezint` mai mult dect media din
totalul popula]iei se vorbe[te limba rromani (de[i este mai mult o limb` vorbit` dect scris`),
valorile tradi]ionale ale rromilor \mping un procent de copii peste medie departe de educa]ie [i de
avantajele pe care ea le ofer`.
Informa]iile privind copiii rromi care muncesc sunt foarte pu]ine. Raportul INS nu ofer` o
departajare pe etnii, iar studiul realizat de Funda]ia ECHOSOC are doar un caracter explorator. Deci,
se poate concluziona din aceste date exploratorii c` riscul de a fi expu[i la cele mai severe
consecin]e ale muncii copiilor este mai mare la copiii rromi dect la copiii romni sau dect copiii
din alte grupuri etnice minoritare. Aceasta se datoreaz` \n principal faptului c` membrii
comunit`]ilor rrome tind s` se angajeze preponderent \n activit`]i care sunt considerate ca
68

informale \n cel mai bun caz [i \n cel mai rù caz subterane sau chiar ilegale. De aceea, cultura
diplomei, preponderent prezent` \n comunit`]i [i printre indivizii apar]innd fie majorit`]ii etnice,
fie grupurilor etnice minoritare altele dect rromii, lipse[te aproape \n totalitate \n comunit`]ile de
rromi. Prin urmare, p`rin]ii acord` o foarte mic` \ncredere educa]iei, deoarece activit`]ile pe care
le desf`[oar` nu au, oricum, leg`tur` cu aceasta. A[a cum se subliniaz` \n studiul realizat de Salva]i
Copiii asupra copiilor str`zii din Bucure[ti, majoritatea acestora sunt rromi. Ei sunt expu[i celor mai
severe consecin]e ale muncii copiilor (boli, violen]`, abuz sexual, implicarea \n activit`]i
infrac]ionale sau cvasi-infrac]ionale).
Se poate concluziona deci c`, \n timp ce majoritatea consecin]elor muncii copiilor, cel pu]in pe
termen scurt, se reflect` asupra unui grup foarte limitat de copii, totu[i marea majoritate a copiilor
activi economic sufer` de pe urma faptului c` sunt priva]i de o educa]ie corespunz`toare [i accesul
la aceasta. |n timp ce \nscrierea [i participarea [colar` nu sunt \n discu]ie [i probabil nici nu vor fi,
\ntruct ]ara a dep`[it cea mai grea perioad` de tranzi]ie, slabele rezultate [colare, care se
datoreaz` dispropor]iei \ntre timpul afectat acas` pentru munc` [i cel afectat studiului, vor \ngreuna
\n continuare perspectivele economice [i pe pia]a for]ei de munc` a copiilor, \n special pentru cei
proveni]i din mediile rurale.
|ntre timp, este [tiut c` investi]iile \n infrastructur` pot, la limit`, s` \nsemne o contrapondere
fa]` de predominan]a economiei de subzisten]`. Chiar dac` fermele de familie vor continua s`
reprezinte majoritatea unit`]ilor din agricultur`, pentru o perioad`, \n Romnia, investi]iile mai mari
\n infrastructur` [i deschiderea viitoare a acestei pie]e spre competi]ie pot conduce la sc`derea \n
continuare a pre]urilor [i tarifelor, asigurnd apropierea virtual` de marile centre urbane pentru
multe comunit`]i rurale. Aceasta va cre[te frecven]a [colar` pentru mul]i copii activi economic care
trìesc \n medii rurale, deoarece va cre[te expunerea lor la pia]` mai degrab` dect la economia de
subzisten]`. Aceasta va diminua de asemenea impactul a[a numitelor valori tradi]ionale (vezi E.
Stativa) care \n unele cazuri limiteaz` oportunit`]ile de dezvoltare ale copiilor. |ntruct aceste
comunit`]i se vor deschide c`tre lume, stimulentele pentru investi]ia \n educa]ie vor cre[te foarte
mult. Acest aspect este dovedit de faptul c`, \n ciuda condi]iilor economice adverse, num`rul
studen]ilor a crescut \ncurajator \n Romnia \n anii 90. Singurul fapt sup`r`tor este c` majoritatea
acestor copii provin din zone urbane [i doar pu]ini provin din cele rurale, \n special, a[a cum am
subliniat, din cele \ndep`rtate.
69
4.3. Caracteristici ale familiilor [i atitudini privind munca copiilor

[i educa]ia
Potrivit anchetei INS, care va fi folosit` \n acest capitol ca surs` principal` de date, majoritatea
copiilor activi economic provin din familii cu venituri mici. 73% dintre copii activi economic provin
din familii unde media veniturilor lunare nu dep`[e[te 3 milioane lei (96 USD). O treime dintre
ace[tia provin din familii unde venitul mediu lunar nu dep`[e[te 1 milion lei (32 USD).
Fig.30
Distribu]ia copiilor care muncesc \n func]ie de tran[a de venit
\n care se \ncadreaz` gospod`ria c`reia \i apar]in

La cealalt` extrem`, doar 2,9% dintre copii activi economic provin din familii \n care venitul
mediu lunar dep`[e[te 7 milioane lei (225 USD) [i nici un copil activ economic nu a provenit din
familii \n care venitul mediu lunar a dep`[it 15 milioane lei (483 USD). Singura diferen]` \ntre
mediul urban [i rural const` \n faptul c` \n zonele rurale au fost \nregistra]i cu o rat` ceva mai mare
copii activi economic, chiar \n intervalul de venituri mai ridicate. Aceasta arat` \nc` o dat` ideea
proximit`]ii/expunerii ca o posibil` variabil` explicativ` / exogen` pentru activitatea economic` a
copiilor.
Dimensiunea gospod`riilor conteaz`, de asemenea. Majoritatea copiilor romni activi
economic provin din familii numeroase cu aprox. 5-6 membri (41,7% din total).
Fig.31
Distribu]ia copiilor care muncesc \n func]ie de
dimensiunea gospod`riei c`reia \i apar]in
70

Nivelul de educa]ie al persoanelor de referin]` din familii (\n special al p`rin]ilor copilului)
conteaz`, de asemenea. Astfel, \n concordan]` cu datele INS, 72% din copii activi economic provin
din familii unde persoana de referin]` a absolvit cel mult \nv`]`mntul secundar. Pe de alt` parte,
din gospod`riile \n care persoana de referin]` a absolvit cel pu]in liceul provin aprox. 10-12% dintre
copii activi economic. Bine\n]eles, cel mai sc`zut procent este cel al familiilor \n care a fost absolvit`
o form` de \nv`]`mnt superioar` liceului. Exist` \nc` diferen]e \ntre zonele urbane [i cele rurale.
Fig.32
Distribu]ia copiilor care muncesc \n func]ie de nivelul educa]ional
al persoanei de referin]` din gospod`riei c`reia \i apar]in
University - studii universitare;

Post high-school - studii post-liceale;
High-scho - studii liceale;
Vocational - studii profesionale;
Jun-high - studii gimnaziale;
Primary/No - studii primare sau f`r` studii;
|n ceea ce prive[te statutul persoanei de referin]` din familie, studiul INS dezv`luie c` cea mai
ridicat` rat` a copiilor activi economic apar]ine famiilor unde persoana de referin]` este lucr`tor
independent (71,5%). Gospod`riile \n care persoana de referin]` este un angajat, reprezint` numai
17-20% din copiii activi din punct de vedere economic. Merit` notat faptul c` \n jur de 95% dintre
copiii activi economic care provin din gospod`rii \n care persoana de referin]` este un lucr`tor
independent, lucreaz` \n mediul rural [i, deci, \n agricultur` sau \n activit`]i conexe cu agricultura.
Acela[i lucru este valabil [i \n cazul copiilor activi economic proveni]i din rndul angaja]ilor din
gospod`rii. Acest lucru arat` c` prevalen]a unei economii de subzisten]` alimenteaz` munca
copilului.
|n ceea ce prive[te atitudinile familiilor fa]` de munca copilului, ne putem baza \n principal pe
studiul realizat de E. Stativa, care este o surs` valoroas` de date. Conform rezultatelor acestui
studiu, majoritatea copiilor consider` c` este normal ca un copil s` munceasc`. Se poate spune c`
procentele sunt chiar mari, precum \n unele jude]e care au fost incluse \n e[antion, ponderea celor
care consider` c` trebuie s` munceasc` fiind mai mare de 40 %. Este interesant de remarcat c`, \n
ciuda ratelor de s`r`cie deosebit de diferite \ntre jude]ele din nord-est [i sud, \n sud (unde ratele
s`r`ciei sunt mai sc`zute) o pondere mare a copiilor intervieva]i au declarat c` un interval cu vrste
mai mici pentru \nceperea muncii e mai potrivit. Copiii din jude]ul Ialomi]a, care beneficiaz` de
apropierea de Bucure[ti, r`spund \n mare majoritate c` munca este potrivit` pentru intervalul de
vrst` 6-11 ani, iar cei din jude]ul Boto[ani, afla]i la o distan]` de peste 700 km de Bucure[ti, cred
\n mare majoritate c` munca ar trebui s` \nceap` dup` vrsta de 11 ani. Aceasta sus]ine \nc` o dat`
teoria proximit`]ii, ca o explica]ie pentru activitatea economic` a copiilor [i pentru rata de
frecventare a [colii a copiilor activi economic. Ca rezultat, copiii care provin din zone deschise mai
mult la valorile economiei de pia]` cred c` munca este necesar` pentru a suplimenta veniturile
gospod`riei [i pentru a-[i spori astfel [ansele de realizare din punct de vedere educa]ional. Pe de
alt` parte, copiii din zonele \ndep`rtate, unde valorile economiei de subzisten]` sunt predominante,
71

sunt mai pu]in \nclina]i s` se angajeze \n activit`]i economice [i pun mai pu]in pre] pe educa]ie,
motiv pentru care demonstreaz` o mic` \nclina]ie c`tre angajarea \n activit`]i care s` suplimenteze
veniturile gospod`riilor lor.
Tabel 5
Contactul cu pia]a (engl: market exposure) ca principal factor determinant

al schimb`rii atitudinilor referitoare la viitorul copiilor
Jude]
% copii
% copii care
economic muncesc
activi
% p`rin]i
care
consider`
educa]ia
ca un factor
de \mbun`t`]ire a [anselor
de success ale
copilului lor
% p`rin]i
care le
permit
copiilor s`
\[i aleag`
singuri
viitoarea
carier`
% p`rin]i
care indic`
libera
\ntreprindere
ca principala
alternativ`
de ocupare
a copilului lor
% p`rin]i
care consider`
statul drept
viitor
angajator
al copilului
lor
Ialomi]a
C`l`ra[i
46,9
46,9
91,0
98,0
24
11
23
11
45
71
6,7
6,7
(Surs`: Studiu privind munca copiilor \n mediul rural \n cinci jude]e selectate din Romnia, E.
Stativa, 2002)
De asemenea, merit` men]ionat faptul c` cei mai mul]i copii care au fost intervieva]i, au
considerat c` \n general munca este bun` [i c` te ]ine departe de activit`]ile dùn`toare sau chiar
periculoase. Merit` specificat [i faptul c` num`rul motivelor invocate de ei \n favoarea angaj`rii \n
activit`]i economice dep`[e[te cu mult num`rul motivelor invocate \mpotriva acestui lucru.
Trebuie accentuat faptul c` \n jude]ele \n care activit`]ile de subzisten]` predomin` [i, deci,
deschiderea c`tre valorile economiei de pia]` este redus`, p`rin]ii favorizeaz` deosebit de mult
(peste medie) implicarea copiilor \n activit`]i gospod`re[ti (C`l`ra[i 84%). Acest lucru se coreleaz`
bine cu viziunea p`rin]ilor despre viitorul copiilor lor. Lund ca exemplu dou` jude]e vecine,
respectiv Ialomi]a [i C`l`ra[i (ambele preponderent rurale [i f`cnd parte din regiunea sudic` a
]`rii), se poate observa c` \n jude]ul C`l`ra[i, majoritatea p`rin]ilor \i v`d pe copiii lor angaja]i \n
viitor la unit`]i de stat (71% din totalul p`rin]ilor intervieva]i), \n timp ce \n jude]ul vecin, Ialomi]a,
numai 45% din p`rin]ii intervieva]i \i v`d pe copii angajndu-se la unit`]i de stat. Acela[i lucru este
valabil [i \n ceea ce prive[te viziunea p`rin]ilor referitor la viitorul copiilor lor ca antreprenori sau
lucr`tori independen]i, un statut ocupa]ional care se afl` la baza economiei de pia]`. Dac` \n
jude]ul C`l`ra[i, numai 11% dintre p`rin]i \i v`d pe copii antreprenori \n viitor, \n jude]ul Ialomi]a
23% din p`rin]i v`d acest lucru ca un mijloc mai dinamic de a-]i c[tiga existen]a. Este de asemenea
interesant de notat c`, dinamismul crescut al viziunii legate de viitorul copiilor este asociat cu o
mic` importan]` acordat` educa]iei teoretice (numai 91% din p`rin]ii din Ialomi]a cred c` educa]ia
\n sine \]i ofer` [anse mai bune de a ob]ine o slujb`, \n timp ce \n jude]ul C`l`ra[i 98% din p`rin]i
cred asta). Chiar dac` un astfel de r`spuns ar ap`rea ca fiind contrar unei viziuni mai dinamice
asupra viitorului copiilor, nu este a[a. Aceasta provine mai degrab` din percep]ia c` educa]ia \n
sine, ca o acumulare de cuno[tin]e teoretice nu duce prea departe \ntr-o societate bazat` pe
competi]ie. Este vorba mai degrab` despre modul \n care o aplici, creativ, pentru a ob]ine venituri.
Acest tip de r`spuns care este \n totalitate corect, exprim` de asemenea ne\ncrederea p`rin]ilor \n
actualul sistem educa]ional, incapabil s` fac` fa]` nevoilor pie]ei. Aceasta face trimitere din nou la
supozi]ia c` apropierea de o mare concentra]ie urban` [i deschiderea sporit` c`tre valorile
economiei de pia]`, nu doar cre[te mobilitatea ocupa]ional` [i tendin]a spre aceasta, dar
\ncurajeaz` abord`ri pragmatice ale situa]iei actuale.
|n ceea ce prive[te genul, trebuie remarcat c` principala diferen]` const` \n percep]ia
referitoare la ct de potrivite sunt diverse activit`]i pentru bìe]i [i fete. Dac`, de exemplu,
activit`]ile menajere sunt considerate potrivite pentru fete, munca la cmp, pentru a da un alt
exemplu, este considerat` ca fiind potrivit` pentru bìe]i. Nu sunt de notat alte diferen]e majore de
gen, deoarece percep]iile asupra importan]ei, avantajelor [i costurilor activit`]ii economice sunt
acelea[i att pentru bìe]i ct [i pentru fete.
72
4.4. Percep]ii ale copiilor [i p`rin]ilor asupra viitorului copiilor

Evalund att percep]ia copiilor ct [i a p`rin]ilor despre viitor, trebuie s` se ia \n considerare
patru factori de baz`:
\ncrederea \n educa]ie, exprimat` ca pondere a p`rin]ilor care [i-au exprimat \ncrederea \n
educa]ie ca factor fundamental \n realizarea personal`;
libertatea de alegere, exprimat` ca pondere a p`rin]ilor care permit copiilor lor s`-[i urmeze
propriile dorin]e dect s` le impun` viziunea lor;
subordonarea op]iunilor de viitor ale copiilor, exprimat` ca pondere a p`rin]ilor care privesc
statul ca pe viitorul angajator al copiilor lor;
diferen]a \n ceea ce prive[te a[tept`rile, exprimat` ca devia]ia standard \ntre ponderea
op]iunilor copiilor pentru viitorul lor, clasificate \n func]ie de nivelul de educa]ie cerut pentru
diferite op]iuni.
Cum majoritatea copiilor activi economic trìesc \n mediul rural, ne-am bazat evalu`rile pe
cercet`ri precedente dedicate tocmai acestui subiect. Desigur, percep]ia copiilor [i p`rin]ilor din
zonele urbane poate fi diferit` de cea a p`rin]ilor [i copiilor din zonele rurale, dar dup` cum am
ar`tat mai \nainte, majoritatea ora[elor din Romnia sunt mici [i mijlocii [i p`streaz` leg`turi
strnse cu zonele rurale de provenien]`. Prin urmare, percep]iile pot s` nu difere chiar att de mult.
|n ceea ce prive[te pe copii [i p`rin]ii ce trìesc \n zone urbane mari, nu posed`m date, \n afar` de
datele privind grupurile de copii care sunt angaja]i \n cele mai grave forme de munc` a copilului
(ex.: copiii str`zii). A[tept`rile acestui grup se refer` \n principal la necesit`]ile de baz` [i prin
urmare nu le vom discuta aici. Totu[i, cum o mare parte a popula]iei urbane din Romnia este doar
la a doua genera]ie care trìe[te \n acest mediu [i cum o mare parte a copiilor activi economic din
zonele urbane sunt angaja]i [i \n activit`]i legate de agricultur` sau \n activit`]i gospod`re[ti de
subzisten]` care sunt similare celor \n care sunt angaja]i copiii activi economic din zonele rurale,
putem considera c`, tr`s`turile caracteristice ale gospod`riilor urbane cu copii activi economic nu
difer` foarte mult de caracteristicile gospod`riilor rurale cu copii activi economic [i, prin urmare,
unele concluzii pot fi extrapolate, folosind desigur sistemul factorilor pe care i-am enun]at la
\nceputul acestui paragraf.
Prin urmare, putem considera c` \ncrederea \n educa]ie [i \n special \n educa]ia formal` este
foarte ridicat` deoarece ponderea p`rin]ilor care cred c` educa]ia (\nsemnnd cea formal`,
dobndit` \n [coal`) poate acorda copiilor lor o [ans` mai bun` \n g`sirea unui loc de munc`, se
situeaz` \ntre 76 [i 98%. Totu[i, men]ionnd acest lucru, trebuie s` lu`m \n considerare faptul c`
p`rin]ii din jude]ele mai bine expuse pie]ei, fie \n termenii avantajului de a se situa \n apropierea
marilor zone urbane, fie al anumitor leg`turi cu strìn`tatea (cum este cazul jude]ului Suceava unde
mai multe familii au rude care muncesc \n strìn`tate - vezi E.Stativa, 2002) tind s` prezinte
procente mai sc`zute dect jude]ele care se bucur` de o expunere limitat` la realit`]ile pie]ei. Cele
mai bine expuse tind s`-[i exprime prin aceasta rezervele cu privire la capacitatea unui sistem
educa]ional care se bazeaz` \nc`, \n mare parte, pe acumularea masiv` de cuno[tin]e dect pe
construirea aptitudinilor practice, \n a asigura copiilor lor un acces mai bun la un viitor loc de
munc` per se.
Acelea[i jude]e tind s` prezinte un grad mai degrab` redus de supunere \n ce prive[te op]iunea
p`rin]ilor referitoare la viitorul angajator al copiilor lor. |n timp ce, cele mai bine expuse iau \n
considerare [i alternativa antreprenorial`, cele mai pu]in expuse tind s` supraliciteze \nc` rolul
statului ca viitor angajator al copiilor lor. Trebuie observat urm`torul fapt: cu ct este mai mare
apropierea de o mare zon` urban` (cum este cazul jude]ului rural Ialomi]a care se bucur` de leg`turi
foarte bune cu Bucure[tiul), cu att este mai mare procentul p`rin]ilor care prev`d alternativa
antreprenorial` pentru copiii lor [i, \n consecin]`, cu att este mai mic` \ncrederea lor \n stat ca un
poten]ial angajator pentru copiii lor. Cu toate acestea, trebuie s` fim de acord \ntr-o anumit` m`sur`
cu concluzia lui E. Stativa, care arat` o \ncredere foarte mare \n stat, ca viitor angajator al copiilor.
Acest aspect eviden]iaz` efectul dùn`tor al unui nivel sub masa critic` de progres \n tranzi]ie
(exprimat prin valorile indicelui de liberalizare), care a \mpiedicat mult timp economia romneasc`,
\n cursul anilor 90, s` ating` poten]ialul maxim [i, ca urmare, a men]inut pn` de curnd ]ara
noastr` \ntr-un teritoriu al nim`nui, \ntre economia planificat` [i economia de pia]`.
73

Libertatea de alegere, exprimat` de procentul p`rin]ilor care acord` importan]` dorin]elor
copiilor lor, eviden]iaz` de asemenea efectele dùn`toare ale unei tranzi]ii \ntrziate mult timp.
Procentul acestor p`rin]i este mai degrab` sc`zut, \ncadrndu-se \ntre 13 [i 29%, cu cele mai
ridicate procente \nregistrndu-se \n acele jude]e care se bucur` de o expunere la realit`]ile pie]ei
peste media general`, procente mai sc`zute \nregistrndu-se \n jude]ele unde predomin` valorile
economiei de subzisten]`.
Ct prive[te diferen]a \n ceea ce prive[te a[tept`rile, exprimat` ca procent al op]iunilor copiilor
privind viitorul lor, variind \n func]ie de nivelul educa]ional cerut de nivelul de a[teptare, putem
asista la diferen]e foarte mari \ntre cele dou` genuri. |n timp ce pentru bìe]i, care prin natura
activit`]ilor \ndeplinite, sunt mai expu[i la realit`]ile pie]ei [i se afl` deci \ntr-o postur` mai potrivit`
pentru a-[i evalua oportunit`]ile, se \nregistreaz` diferen]e de a[teptare mai sc`zute (\ntre 8,2% [i
18%), fetele tind s` prezinte diferen]e mai mari, \ntre 12% [i 25%. |n consecin]`, expunerea la
realit`]ile pie]ei este crucial` \n evaluarea perspectivelor [i a oportunit`]ilor individuale. Totu[i,
simplul fapt c` \n ciuda investi]iilor slabe \n educa]ie pe care le fac familiile cu copii activi economic,
a[tept`rile copiilor [i p`rin]ilor sunt uneori foarte ridicate eviden]iaz` faptul c` o tranzi]ie \ntrziat`,
care a \mpins anumite segmente ale popula]iei c`tre o economie de subzisten]`, a schimbat
perspectiva lor cu privire la adev`ratele cereri ale pie]ei. Ca urmare, p`rin]ii investesc pu]in \n
educa]ie, a[teptnd ca statul s` se ocupe de restul, ignornd importan]a capital` a efortului
individual \ntr-o lume a competi]iei (vezi E. Stativa, 2002).
4.5. Percep]ii [i atitudini privind munca copiilor

Autorit`]ile din Romnia consider` \n mod unanim [i oficial c` munca copilului [i angajarea
copiilor \n orice activit`]i economice, cu unele excep]ii limitate bine\n]eles, sunt dùn`toare
educa]iei lor, limiteaz` perspectivele lor pe pia]a muncii [i \i priveaz` de cuno[tin]ele avansate [i
aptitudinile pe care le-ar acumula prin procesul educa]ional, fiind de asemenea v`t`m`toare
s`n`t`]ii [i dezvolt`rii lor normale generale.
Autorit`]ile de la toate nivelurile fac eforturi pentru a spori frecven]a [colar` [i pentru a oferi
sprijinul [i asisten]a corespunz`toare acelor familii care, datorit` unor situa]ii extreme, tind s`-[i
]in` copiii departe de procesul educa]ional. Totu[i, autorit`]ile recunosc c`, \n condi]iile actuale, o
anumit` implicare \n activit`]ile economice a copiilor din familiile s`race ar putea s` contribuie la
supravie]uirea lor economic` [i, \n consecin]`, ar putea chiar s` asigure masa critic` de resurse
necesare pentru a men]ine ace[ti copii \n [coli, cel pu]in \n mare parte.34
Autorit`]ile locale [i na]ionale sprijin` prin toate mijloacele disponibile activit`]ile ONG-urilor
implicate \n problematica muncii copilului [i a activit`]ilor economice ale copilului [i sunt \ncurajate
s` men]in` parteneriate prin care societatea civil` [i comunit`]ile sunt atrase ca actori activi \n
rezolvarea acestor probleme. |n timp ce acest lucru este posibil \n comunit`]iile mijlocii [i mari,
comunit`]iile mici rurale prezint` riscuri deoarece resursele ce pot fi folosite de c`tre autorit`]iile
locale pentru asemenea probleme sunt pu]ine iar ONG-urile au de obicei o interven]ie limitat` \n
aceste zone.
Profesorii tind s` aib` o atitudine mai sever` fa]` de fenomenul muncii copilului [i fa]` de
angajarea copiilor \n activit`]i economice, inclusiv fa]` de cele care se refer` aproape \n totalitate
la gospod`rie [i menaj. Ei consider` implicarea copiilor \n munc` drept o deviere major` de la
procesul educa]ional [i principala cauza pentru care performan]a copiilor este sub media pe ]ar` [i
\n special mai mic` dect performan]ele copiilor din mediul urban. Totu[i, adev`rul este c` nimeni
nu a \ncercat mai mult dect o cercetare exploratorie asupra acestui subiect. \n timp ce se crede c`
mul]i copii din zonele rurale, la fel ca [i cei din ora[ele mici, nu urmeaz` ciclul secundar (liceul),
34
A se vedea cercetarea realizat` de Institutul Na]ional pentru Statistic` din Romnia.
74

nemaivorbind de \nv`]`mntul superior, este un fapt dovedit c` \n timpul ultimului deceniu
\nscrierea \n \nv`]`mntul superior a crescut \n Romnia. Dup` cuno[tin]ele noastre nu exist`
statistici de \ncredere care s` indice de unde provine cea mai mare parte a acestor tineri [i putem
doar presupune c` majoritatea, dac` nu chiar majoritatea absolut`, provin din mediul urban.
Atitudinea profesorilor se poate explica prin faptul c` performan]ele mai degrab` precare ale
elevilor sunt o surs` de frustr`ri major`, \n plus ei f`cnd mari eforturi pe lng` familiile
dezorganizate, pentru care frecven]a [colar` nu este o prioritate. Totu[i, a[a cum am ar`tat \n
paragraful anterior, chiar [i cei mai s`raci acord` o mare importan]` educa]iei, neignornd
bine\n]eles cazurile \n care aloca]ia pentru copii ar putea fi folosit` \n alte scopuri dect \n interesul
copilului; credem cu fermitate, sus]inu]i [i de studiile \ntreprinse [i \n alte ]`ri candidate la Uniunea
European` din regiunea Europei Centrale c` aceasta nu poate fi adev`rat pentru majoritatea
gospod`riilor cu copii activi economic.35
De asemenea, am putea privi aceast` frustrare a profesorilor din \nv`]`mntul primar [i
secundar ca pe o cale de a ascunde unele deficien]e ale sistemului de \nv`]`mnt, care de[i nu ]ine
pasul cu evolu]iile pie]ei, \nc` pretinde s` fie urmat. A[adar lipsa unui sistem care s` se adapteze
la schimb`ri ar putea fi, la fel de bine, sursa abandonului [colar, probabil la fel de puternic ca [i
angajarea \n activit`]i economice.
Este oricum [tiut c` rata de abandon [colar cre[te semnificativ peste vrsta de15 ani, ap`rnd
practic dup` \ncheierea \nv`]`mntului obligatoriu. |n timp ce s`r`cia [i slaba dezvoltare
economic`, ce poate conduce la aceasta, ar putea fi [i ele ea o cauz` pentru care copiii activi
economic, \n special cei din mediul rural, nu \[i continu` studiile, acela[i lucru se poate spune [i
despre caren]ele sistemului de \nv`]`mnt care nu ofer` oportunit`]i adecvate pentru ace[ti copii.
Recent aprobatele modific`ri la Legea educa]iei, care au majorat durata \nv`]`mntului obligatoriu
pn` la vrsta de 17 ani, stabilind terminarea a 10 clase obligatorii, [i au eliminat a[a-numitul
examen de capacitate (o examinare pur teoretic`) vor conduce la o flexibilitate sporit` a
sistemului [i vor avea un efect benefic asupra frecven]ei [colare. De[i aceste evolu]ii pozitive sunt
doar \n faz` incipient`, nu s-a realizat nici un studiu serios cu privire la performan]ele [colare ale
copiilor din mediul rural [i la performan]ele profesorilor din \nv`]`mntul primar [i secundar.
Aceast` problem` necesit` investiga]ii suplimentare, inclusiv prin mijloace cantitative, pentru a se
face o evaluare corect`, capabil` s` ofere o orientare autorit`]ilor implicate \n reformarea furniz`rii
unui serviciu public de baz`, respectiv cel al educa]iei universale.
Ofi]erii de poli]ie intr` \n contact cu problema muncii copiilor cnd aceasta atinge cele mai
grave forme [i, deci, interfernd la un moment dat cu delicven]a juvenil`. De asemenea, \n cteva
cazuri, ofi]erii de poli]ie pot intra \n leg`tur` cu acest fenomen cnd acesta este \n strns` leg`tur`
cu violen]a casnic`. Cea mai mare parte a ofi]erilor de poli]ie, indiferent de gradul lor sau
localizarea \n mediul urban sau rural, percep munca copilului, \n special cnd aceasta cunoa[te
formele cele mai grave, ca fiind extrem de dùn`toare nu numai pentru minorii respectivi ct [i
pentru comunit`]i \n ansamblu. Ofi]erii de poli]ie au fost adesea v`zu]i purtndu-se brutal att de
c`tre copiii angaja]i \n asemenea activit`]i (a se vedea sec]iunea cu privire la copiii str`zii din acest
raport precum [i evaluarea rapid` elaborat` de Organiza]ia Salva]i Copiii) ct [i de ONG-urile
implicate \n protec]ia copiilor.
35
Vezi Combaterea s`r`ciei [i excluziunii sociale. Studiu de caz, Ungaria, Echipa OIM pentru Europa Central` [i de Est,
Budapesta 2002
75

A[a cum se arat` \n aceea[i cercetare, cea mai mare parte a copiilor str`zii au recunoscut c`
cer[esc pe str`zile marilor ora[e [i \n special \n ora[ul Bucure[ti, pentru a se \ntre]ine. Totu[i, \n
timp ce recunosc c` cer[esc, pu]ini dintre ei au recunoscut c` fur` sau jefuiesc, chiar dac` o fac.
Cer[etoria a fost dintotdeauna considerat` ilegal`, nereprezentnd \ns` dect o \nc`lcare minor` a
legii; ea a fost reprimat` \nainte de 1989, deoarece regimul comunist dorea s` ascund` orice
realitate social` care venea \n contradic]ie flagrant` cu propaganda oficial`. Din nefericire, dup`
1989 aceast` infrac]iune a fost mai pu]in reprimat` iar cer[etoria s-a \ntrep`truns cu crima
organizat`. Ca urmare, unele raiduri ale poli]iei, care sunt absolut justificate, ar putea fi exagerate
\n unele declara]ii ale copiilor str`zii, ale c`ror afirma]ii referitoare la pretinsa brutalitate a ofi]erilor
de poli]ie trebuie tratate cu precau]ie.
Este o realitate c` numero[i ofi]eri de poli]ie romni au urmat \n cursul ultimilor zece ani, o
preg`tire profesional` \n domeniul fenomenelor asociate cu economia subteran` (de obicei cele
mai grave forme de munc` a copilului sunt asociate cu activit`]i care ies din sfera de definire
subteran` [i intr` \n segmentul economiei ilegale) iar rezultatele recente arat` c` o anumit` mas`
critic` de expertiz` va fi atins` att de c`tre agen]iile de implementare a legii ct [i de agen]ii lor
din teritoriu (poli]i[tii).
|n majoritatea cazurilor, ofi]erii de poli]ie simpatizeaz` cu situa]ia dificil` a copiilor str`zii
precum [i cu situa]ia copiilor abuza]i de c`tre rudele lor. Ei \ncearc`, respectnd cadrul legal, s` \i
aduc` pe copii \napoi la familiile lor (de[i conform unor declara]ii f`cute de mai mul]i oficiali
implica]i \n protec]ia copilului aceasta nu este deloc o solu]ie) sau \ncearc` s` \i plaseze pe lng`
asocia]ii [i funda]ii. Recent, cei care \ncalc` legea \n mod serios sunt astfel trata]i \nct tendin]a spre
nerespectarea legii, alimentat` masiv de indiferen]` sau de o toleran]` prost \n]eleas`, s` \nceap`
s` scad`.
Inspectorii de munc` au fost forma]i recent cu privire la aceste aspecte printr-un program, care
s-a desf`[urat PIEMC. Inspectoratele de munc` fac eforturi serioase pentru a combate munca
copilului \ns` eforturile lor sunt \ngreunate de faptul c` majoritatea activit`]ilor economice ale
copiilor au loc \n gospodarii sau \n mediul rural. De aceea, interven]iile sunt dificile [i uneori
cazurile cele mai severe sunt greu de identificat. Atitudinea inspectorilor de munc` este \n aceea[i
not` cu atitudinea autorit`]ilor publice asupra acestei probleme.
76
|ni]iative [i ac]iuni pentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor la nivel na]ional
Capitolul 5 INI}IATIVE {I AC}IUNI PENTRU

ELIMINAREA EXPLOAT~RII PRIN MUNC~
A COPIILOR LA NIVEL NA}IONAL
5.1. Strategia Na]ional` privind Protec]ia Copilului [i Planul
Opera]ional de Implementare
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie (ANPCA), creat` prin OUG nr.
12/2001, este organismul specializat din cadrul Guvernului Romniei pentru coordonare
metodologic` \n domeniul protec]iei drepturilor copilului. Rolul sù este de a aplica politicile [i de
a elabora strategiile \n vederea promov`rii drepturilor copilului, avnd grij` de [i protejnd copiii
\n dificultate [i copii cu handicap. Strategia Guvernului pentru Protec]ia Copilului \n Dificultate, \n
care ANPCA are un rol central, se bazeaz` pe urm`toarele principii:

Respectarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

Nediscriminarea [i [anse egale pentru to]i copiii;

Asigurarea unui mediu de via]` familial pentru fiecare copil;

Responsabilizarea comunit`]ilor cu privire la problemele referitoare la copil;

Promovarea solidarit`]ii cu copiii \n dificultate;

Dezvoltarea parteneriatului \ntre to]i factorii care ac]ioneaz` \n interesul copilului.
Copiii care muncesc au fost recunoscu]i pentru prima oara \n legisla]ia romneasc` drept o
categorie specific` de beneficiari, att \n Strategia Na]ional` privind Protec]ia Copilului \n
Dificultate (2001-2004), ct [i \n [i Planul Opera]ional de Implementare aprobat prin HG 539/2001.
5.2. Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale

|n aprilie 2001, Romnia a \nfiin]at Comisia Guvernamental` Anti-S`r`cie [i de Promovare a
Incluziunii Sociale. Principalul sù rezultat este Planul Na]ional Anti-S`r`cie [i de Promovare a
Incluziunii Sociale (PNAinc), elaborat \n 2002, care urm`re[te, pe lng` obiectivele specifice, s`
afirme op]iunea ferm` a Romniei pentru integrarea european`. PNAinc este conceput s`
r`spund` urm`toarelor func]iuni:
-
s` fie un instrument pentru dezvoltarea culturii de combatere a s`r`ciei [i promovare a unei

societ`]i incluzive;
s` promoveze un set principii fundamentale care reprezint` baza unei politici sociale articulate;
s` fie un instrument pentru a stimularea dezvolt`rii armonioase a planurilor de ac]iune la nivel
local [i sectorial;
s` ofere un cadru pentru includerea \n activitatea public` a obiectivului de dezvoltare a unei
societ`]i prospere [i inclusive;
s` fie un instrument de monitorizare pentru ac]iunile Guvernului \n domeniul prevenirii/
reducerii s`r`ciei [i promov`rii incluziunii sociale.
Principalul obiectiv al PNAinc este de a oferi un set de obiective globale [i specifice [i s`
stimuleze includerea lor \n sectoare strategice. PNAinc este organizat \n trei sec]iuni:
- Planul Global pentru prevenirea/reducerea s`r`ciei [i promovarea incluziunii sociale;
- Componentele sectoriale ale Planului Na]ional Anti-S`r`cie [i de Promovare a Incluziunii Sociale;
- Analiza situa]iei: configura]ia s`r`ciei, fenomenul excluziunii sociale [i evaluarea politicii antis`r`cie (1990-2001).
77

I. Planul Global pentru prevenirea /reducerea s`r`ciei [i promovarea incluziunii sociale
|n primul r\nd, PNAinc formuleaz` un obiectiv general ca [i cadru pentru toate obiectivele sale:
s` creeze o societate prosper`, activ` economic, social [i politic, cu o \nalt` responsabilitate
colectiv` [i individual`, cu o \nalt` coeziune social` [i cu un ridicat nivel al oportunit`]ilor pentru
to]i. |n al doilea rnd, este subliniat faptul c` cele 4 obiective globale, stabilite la Nisa de c`tre
Consiliul European, reprezint` substructura PNAinc al Romniei: facilitarea ocup`rii [i accesul la
resurse, drepturi, bunuri [i servicii; prevenirea riscului de excluziune; ajutorarea celor mai
vulnerabili; mobilizarea institu]iilor implicate.
PNAinc stabile[te dou` tipuri de obiective strategice: pe termen mediu/ lung (\n urm`torii 10
ani: 2002-2012) [i pe termen scurt (pe timpul prezentei guvern`ri: 2002-2004).
Pe termen mediu [i lung, au fost formulate 11 direc]ii strategice pentru politica Romniei de
combatere a s`r`ciei [i promovare a incluziuni sociale:
-
78
Eradicarea complet` a s`r`ciei extreme;

Eradicarea cazurior sociale moral inacceptabile - copii f`r` case, copii abandona]i, trafic de
fiin]e umane, violen]` domestic` [i/sau abuzul copiilor \n familie - [i dezvoltarea unui sistem de
sprijin pentru victime;
Absorb]ia treptat` a persoanelor s`race active [i pensionate;
Diminuarea diferen]elor regionale actuale, stimularea regiunilor defavorizate [i prevenirea
apari]iei de noi disparit`]i;
Promovarea unei societ`]i incluzive cu un \nalt nivel al coeziunii sociale;
Facilitarea accesului tuturor membrilor societ`]ii la serviciile sociale fundamentale: s`n`tate,
educa]ie, ocupare, asisten]` social`;
Investi]ii \n noua genera]ie - asigurarea unui standard de via]` decent pentru copii [i accesul la
oportunit`]i de dezvoltare, \n special prin:
- Eradicarea s`r`ciei copiilor \n urm`torii 15 ani;
- Asigurarea accesului egal la educa]ie (inclusiv pentru copiii din mediul rural [i regiunile
dezavantajate);
Sprijinirea noii genera]ii - tinerii nu reprezint` o problem`, ci o resurs` crucial` pentru
dezvoltarea socio-economic`. Principalele domenii de ac]iune sunt :
- Cre[terea oportunit`]ilor pentru \nscrierea [colar` [i formarea profesional`;
- Cre[terea oportunit`]iilor de ocupare a for]ei de munc`;
- Oferirea sprijinului pentru ob]inerea unei locuin]e;
- Cre[terea oportunit`]iilor de participarea social` [i politic`;
|mbun`t`]irea sistemului de protec]ie social` prin:
- Implementarea sistemului na]ional de asisten]` social`;
- |nlocuirea protec]iei sociale pasive cu activarea capacit`]ilor individuale [i colective;
Dezvoltarea capacit`]ii autorit`]ilor publice na]ionale /jude]ene /locale de a identifica
problemele sociale, de a dezvolta [i implementa politici [i programe sociale [i de a le evalua [i
monitoriza;
Activarea for]elor comunitare, ini]iativelor colective [i dezvoltarea culturii parteneriatului
social.
Pe termen scurt actualul guvern trebuie s` ac]ioneze \n acord cu urm`toarele priorit`]i:
Eradicarea celor mai grave forme de s`r`cie extrem` - lipsa unui venit minim [i a unei locuin]e;
Reducerea semnificativ` a s`r`ciei persoanelor active prin cre[terea ocup`rii for]ei de munc`
[i \mbun`t`]irea veniturilor primare din activit`]i economice:
- Crearea de noi locuri de munc` prin dezvoltare [i investi]ii \n substructur`;
- Sprijinirea acelor activit`]i economice generatoare de bun`stare;
- Re-dezvoltarea activit`]iilor agricole [i non-agricole din regiunile rurale;
- Asigurarea unei rela]ii echilibrate \ntre salariul minim [i salariul mediu;
Rectificarea disparit`]ilor din sistemul de pensii [i \nceperea procesului de reabilitare a
pensiilor;
Diminuarea impactului social al reformei economice, \n special prin dezvoltarea oportunit`]ilor
de ocupare;
-
|mbun`t`]irea accesului la serviciile publice sociale:

- S`n`tate - facilitarea accesului pentru to]i la un pachet de servicii de baz` pentru \ngrijirea
s`n`t`]ii; refacerea sistemului primar de asisten]` medical`, \n special \n zonele rurale;
- Educa]ie - cre[terea oportunit`]iilor de educa]ie pentru regiunile [i segmentele sociale
dezavantajate (zone rurale, categorii extrem de s`race, popula]ia rrome);
- Asisten]` social` - asigurarea extinderii serviciilor de asisten]` social` la nivelul familiei [i
al comunit`]ii;
- Ocuparea for]ei de munc` - cre[terea ponderii financiare a programelor active de ocupare
a for]ei de munc` [i cre[terea eficien]ei lor;
Reglementarea problemei copiilor abandona]i prin prevenirea abandonului, absorb]ia copiilor
abandona]i \n sistemul familiilor de substitu]ie; adoptarea reglement`rilor procedurale [i
promovarea \n special a adop]iilor na]ionale;
Eliminarea total` a problemei copiilor f`r` domiciliu;
Realizarea unui nou sistem de prevenire [i tratare a delicven]ei juvenile;
Realizarea unui sistem de sprijin, la nivel na]ional/ local pentru tinerii care p`r`sesc institu]iile
de ocrotire a copiilor;
Implementarea unui sistem na]ional de asisten]` social`;
Implementarea Strategiei Na]ionale pentru \mbun`t`]irea situa]iei rromilor:
- Cre[terea accesului la servicii medicale [i planificare familial`;
- Cre[tera \nscrierilor [colare la toate nivelurile sistemului de \nv`]`mnt;
- Rezolvarea problemei lipsei documentelor de identitate;
- Rezolvarea cazurilor celor care locuiesc f`r` documente legale;
- Identificarea unei modalit`]i pentru popula]ia rrome din zonele rurale de a ob]ine p`mnt;
Construirea unui mecanism de monitorizare a implement`rii Planului Na]ional Anti-S`r`cie [i
de Promovare a Incluziunii Sociale;
Elaborarea Planurilor Jude]ene Anti-S`r`cie [i de Promovare a Incluziunii Sociale;
Ini]ierea, \n fiecare localitate, a procesului de reabilitare pentru locuin]ele sever avariate [i
pentru construc]ia utilit`]ilor publice necesare.
Ideea central` a acestui Plan este rezumat` de principiul dezvolt`rii unei societ`]i incluzive pe
dou` cì simultane de ac]iune: sprijinirea celor \n dificultate [i dezvoltarea capacit`]ii societ`]ii de
a-i include, precum [i de a combate cazurile de excluziune social`. |n ceea ce prive[te extinderea
ajutorului social, NAPinc promoveaz` un echilibru \ntre ajutorul oferit celor \n dificultate [i sprijinul
acordat celor care au o situa]ie economic` relativ bun` datorit` eforturilor lor, dar care se
confrunt` \n continuare cu numeroase dificult`]i. Un alt principiu important este reprezentat de
faptul c` politica Romniei trebuie s` se axeze pe investi]ia \n dezvoltarea resurselor umane [i
sociale, \n special prin investi]ii \n domeniul educa]iei, s`n`t`]ii [i incluziunii sociale.
|n ceea ce prive[te sistemul de sprijinire a copilului, PNAinc promoveaz` \nlocuirea ajutorului
oferit pentru supravie]uire cu sprijin oferit pentru dezvoltarea copiilor, \n special prin multiplicarea
oportunit`]ilor.
Acest Plan eviden]iaz` faptul c` obiectivul major al Guvernului trebuie s` fie promovarea unei
cre[teri economice sustenabile pe termen mediu [I lung care va permite cre[terea bun`st`rii
cet`]enilor. Astfel, cre[terea sus]inut` [i semnificativ` a PIB reprezint` o important` resurs` pentru
amplificarea programelor sociale.
PNAinc include un program de implementare care presupune linii de ac]iune [i 5 obiective
strategice:

1. Eliminarea s`r`ciei extreme:

Garantarea unui venit minim pentru fiecare cet`]ean;
Oferirea de ad`post temporar persoanelor/ familiilor f`r` locuin]`;
Reducerea num`rului de locuin]e cu condi]ii inumane [i degradante;
Construirea unui mecanism de oferire a unor ajutoare financiare de urgen]` \n situa]ii de
calamitate individual` sau colectiv`.
79

2. Eliminarea celor mai severe cazuri de excluziune social` [i promovarea incluzunii sociale:
Facilitarea accesului la servicii de asisten]` medical`;
Asigurarea accesului universal la educa]ie de baz` [i gimnazial`;
Generalizarea progresiv` a \nscrierii \n \nv`]`mntul profesional [i liceal;
Facilitarea accesului la servicii de asisten]` social` pentru to]i cei \n dificultate - dezvoltarea
serviciilor de asisten]` social` specializate, cu accent pe problemele speciale, inclusiv
abandonul [colar;
Cre[terea oportunit`]ilor de ocupare;
Eradicarea fenomenului copiii str`zii;
Eradicarea cazurilor de lips` a documentelor de identitate;
Asistarea copiilor afla]i \n situa]ii de risc \n familii sau comunit`]i (abuz, neglijen]`, violen]` [i
exploatarea victimelor);
Prevenirea traficului de fiin]e umane [i a exploat`rii sexuale a copiilor [i a adul]ilor [i
dezvoltarea de servicii pentru reabilitarea/reintegrarea victimelor;
Sprijinirea popula]iei rrome \n vederea cre[terii oportunit`]ilor de a reu[i \n via]a economic` [i
social`;
Programe de prevenire [i combatere a violen]ei domestice;
Combaterea discrimin`rii femeilor [i promovarea egalt`]ii de [anse, la toate nivelurile [i \n
toate sectoarele societ`]ii.
3. Absorb]ia progresiv` a s`r`ciei persoanelor active [i pensionate
Controlul efectelor negative care afecteaz` costul [i calitatea vie]ii;
Reducerea infrac]ionalit`]ii [i corup]iei ca surse ale s`r`ciei.
4. Promovarea coeziunii sociale [i dezvolt`rii
Egalizarea [anselor prin cre[terea oportunit`]ilor de dezvoltare pentru grupurile defavorizate;
Cre[terea investi]iilor \n s`n`tate [i educa]ie, ca principali factori de dezvoltare;
Promovarea coeziunii sociale prin egalizarea oportunit`]ilor educa]ionale;
Facilitarea accesului tinerilor la o via]` adult` de calitate;
Conectarea la re]eaua electric` a popula]iei defavorizate din mediul urban [i din localit`]ile
rurale izolate;
Asigurarea accesului la ap` potabil` curent`;
Cre[terea accesului la utilit`]i publice pentru categoriile dezavantajate;
Sprijinirea programelor pentru zonele dezavantajate \n vederea absorb]iei pungilor de s`r`cie;
Stimularea activit`]ilor economice din mediul rural.
5. Acordarea de standarde de via]` decente pentru copii [i facilitarea accesului lor la

oportunit`]ile de dezvoltare

Cre[terea sprijinului pentru familiile cu copii;

Cre[terea \nscrierilor \n \nv`]`mntul pre[colar;

Cre[terea \nscrierilor la toate nivelurile de \nv`]`mnt, \n special pentru copiii care vin din zone
dezavantajate (regiuni rurale, familii s`race sau destr`mate, familii rrome, segmente sociale
care determin` discrimin`ri \n procesul de \nscriere [colar`);

Cre[terea st`rii de s`n`tate a copiilor [i tinerilor;

Reducerea num`rului de copii abandona]i;

Refacerea unui sistem coerent [i eficient pentru copiii abandona]i, capabil s` le ofere o
dezvoltare normal`;

Sprijin special pentru copiii care trìesc \n condi]ii de s`r`cie extrem`.
II. Componentele sectoriale ale Planului Na]ional Anti-S`r`cie [i Promovare a Incluziunii Sociale
II.1. Ocuparea for]ei de munc`
De[i \n Romnia procesul de reform` implic` \n continuare concedieri masive, politica
Guvernului urm`re[te cre[terea gradului de ocupare a for]ei de munc`. Printre factorii care vor
determina efecte pozitive se num`r` investi]iile strìne, dezvoltarea \ntreprinderilor mici [i mijlocii
[i valorizarea capitalului uman prin recalificarea [i reorientarea for]ei de munc`. Scopul acestei
poitici este de a reduce rata [omajului de la 10,5% \n 2000 la 8-9% \n 2005.
80
II.2. |nv`]`mntul
Rata sc`zut` de [colarizare caracterizeaz` segmentele cele mai s`race ale societ`]ii [i
reprezint` un factor important al perpetu`rii s`r`ciei [i excluziunii sociale. Astfel, principalele
grupuri care prezint` risc de abandon [colar sunt: popula]ia rrom`, familiile confruntate cu s`r`cia
extrem`, familiile din zonele caracterizate de disolu]ie social` [i s`r`cie, popula]ia din localit`]i
rurale izolate [i copiii cu handicap. A[a se explic` de ce pentru PNAinc educa]ia este un element
cheie \n prevenirea s`r`ciei [i excluziunii sociale, promovarea dezvolt`rii resurselor umane [i
construirea unei societ`]i incluzive.
Principalul obiectiv este atingerea unei rate de [colarizare cvasi-totale pentru popula]ia de
vrst` [colar`. |n plus, s-a identificat un set de m`suri pentru reducerea aproape \n totalitate a
abandonului [colar, la nivelul \nv`]`mntului obligatoriu, pentru urm`torii 5 ani. Sistemul
\nv`]`mntului pre-[colar va fi de asemenea dezvoltat, \n special prin generalizarea \nscrierii
copiilor \ntr-un an [colar preg`titor.
PNAinc urm`re[te de asemenea reconstruc]ia \nv`]`mntului post-obligatoriu cu o aten]ie
special` pe dezvoltarea \nv`]`mntului profesional. |n viitor, tinerii absolven]i \[i vor finaliza
studiile cu o specializare profesional` iar astfel capacitatea lor de a se angaja va fi sporit`. |n acest
domeniu, un alt obiectiv important este facilitarea accesului la \nv`]are continu` \n vederea
corect`rii deficitului educa]ional existent. Cre[terea rolului [colii \n cadrul serviciilor de orientare \n
carier` [i \n domeniul educa]iei va conduce la efecte pozitive asupra dezvolt`rii corecte a educa]iei
[i carierei.
Pentru a cre[te incluziunea social`, PNAinc stipuleaz` reabilitarea sistemului de \nv`]`mnt
rural [i promovarea unei educa]ii incluzive pentru copiii cu handicap. Promovarea oportunit`]ilor
pentru o educa]ie egal` reprezint` un instrument important pentru diminuarea polarit`]ilor sociale.
Astfel, obiective importante sunt dezvoltarea capacit`]ii [colare de promovare a incluziunii sociale
[i cre[terea importan]ei educa]iei la nivel individual [i profesional.
II.3. S`n`tate
Indicatorii de s`n`tate ai popula]iei situeaz` Romnia printre ultimele ]`ri din Europa \n acest
domeniu. Aceast` situa]ie critic` reprezint` efectul combinat al unui num`r de factori: fenomenul
s`r`ciei, disolu]ia social`, accesul sc`zut la serviciile de \ngrijire a s`n`t`]ii, deficitul serviciilor de
tratament ambulatoriu [i preventiv, dizolvarea sistemului sanitar \n teritoriu. Familiile care se
confrunt` cu s`r`cia, familiile cu mul]i copii, popula]ia rrom`, popula]ia s`rac` din mediul rural [i
din localit`]ile izolate, [omerii care nu au venituri constante [i cei f`r` o locuin]` sunt principalele
categorii sociale caracterizate de un acces necorespunz`tor la serviciile medicale.
II.4. Condi]iile de locuit
Pentru \mbun`t`]irea condi]iilor de locuit, Romnia va ac]iona \n urm`toarele direc]ii:
eliminarea cazurilor de familii care locuiesc pe strad` sau \n locuin]e s`r`c`cioase; facilitarea
accesului pentru acei care au nevoie de locuin]e ieftine dar corespunz`toare; modernizarea urgent`
a actualelor locuin]e; asigurarea accesului tuturor cet`]enilor la utilit`]i publice la costuri rezonabile
[i de \nalt` calitate; identificarea de noi surse de finan]are pentru construc]ia de locuin]e;
minimizarea riscului de pr`bu[ire a cl`dirilor \n caz de calamitate.
II.5. Copiii
Situa]ia copiilor din Romnia este agravat` de procesele de pauperizare [i disolu]ie social` care
conduc la polarizarea social` a na[terilor precum [i de deficitul de sprijin pentru copii. Principalele
obiective/ direc]ii de ac]iune ale PNAinc \n domeniu sunt:
Reducerea substan]ial` a s`r`ciei copiilor - eradicarea s`r`ciei extreme a copiilor; reducerea
num`rului copiilor care locuiesc \n locuin]e improprii; absorb]ia urgent` a num`rului copiilor
care locuiesc \n s`r`cie; promovarea unei politici sociale pentru sprijinirea familiilor monoparentale;
81

-
Reducerea riscului de abandon, inclusiv prin promovarea dreptului copiilor de a se na[te \n

familii care \i doresc;
Reducerea urgent` a num`rului [i severit`]ii cazurilor de neglijen]`/ abuz/ rele tratamente/
expoatare a copilului;
Reformarea radical` a trat`rii cazurilor de abandon;
Stimularea [i sprijinirea unei calit`]i \nalte a ratei natalit`]ii;
Diversificarea serviciilor de sprijin pentru copii \n cadrul comunit`]ii;
Cre[terea nivelului profesional al personalului implicat \n protec]ia copilului;
Eradicarea fenomenului copiilor f`r` locuin]` \n urm`torii 1-2 ani;
Prevenirea delicven]ei juvenile, reintegrarea social` a delicven]ilor minori [i sprijinirea social`
a victimelor acestui fenomen.
II.6. Tinerii (14-29 ani)

|n acest domeniu, PNAinc formuleaz` patru obiective principale: cre[terea particip`rii tinerilor
la via]a economic`, cre[terea particip`rii tinerilor la via]a social`, diminuarea impactului acestor
factori de risc care conduc la excluziunea social` a tinerilor [i cre[terea \nscrierii \n \nv`]`mnt, \n
special \n licee [i unit`]i post-liceale.
II.7. Popula]ia rrom`
Fenomenul s`r`ciei care afecteaz` popula]ia rrom` este sever [i extins [i este dublat de o stare
de excludere social` sporit`. Acest grup este prins \ntr-un cerc vicios format de s`r`cie, lipsa
educa]iei/ calific`rilor [i ideile preconcepute/ stereotipuri existente la nivelul majorit`]ii. Specific
pentru popula]ia romneasc` de etnie rrom` este absen]a documentelor de identitate.
5.3. Reforma \n educa]ie

Dup` 1989, schimbarea con]inutului specific [colar [i a legisla]iei au reprezentat o permanent`
prioritate \n politica romneasc`. |n domeniul educa]iei, aplicarea reformei [i materializarea ei pun
\n eviden]` o succesiune de stadii.
Prima etap` include m`suri reparatorii, cele mai multe reactive [i mai pu]in constructive.
Procesul de eliminare a elementelor ideologice din educa]ie a fost combinat cu anularea anumitor
acte normative [i promovarea altora \n vederea schimb`rii formelor anterioare de organizare [i
func]iune, inclusiv a transferului de cuno[tin]e.
Cea de a doua etap` a fost destinat` multiplic`rii [i confrunt`rii diferitelor alternative pentru
domeniile legislativ, institu]ional/ sistemic, de con]inut [i metodologic. |n cele din urm`, apare o
nou` lege a educa]iei - Legea \nv`]`mntului nr. 84/1995, modificat` prin Ordonan]a de Urgen]` a
Guvernului nr. 36/1997 [i prin Legea nr. 151/1999; Legea nr. 128/1997 cu privire la statutul
personalului didactic [i Legea nr. 268 /2003 pentru modificarea [i completarea Legii \nv`]`mntului
nr. 84/1995.

Principalele obiective ale reformei \nv`]`mntului obligatoriu sunt :

Cre[terea calit`]ii [i eficien]ei \nv`]`mntului obligatoriu;
Asigurarea pentru to]i a unei educa]ii de baz` prin formarea competen]elor lor de baz` \n
concordan]` cu cererile societ`]ii/ economiei bazat` pe cunoa[tere;
Fundamentarea \nv`]`mntului continuu prin \nv`]`mntul de baz`;
Asigurarea unei inser]ii sociale [i profesionale, prin calificarea profesional` \n anii terminali ai
\nv`]`mntului obligatoriu [i liceal;
Promovarea incluziunii sociale prin asigurarea protec]iei sociale pentru acele familii care nu pot
s`-[i \ntre]in` copiii \n sistemul de \nv`]`mnt, pn` la \mplinirea vrstei legale de munc`.
Un element de noutate semnificativ este faptul c` \n cadrul sistemului na]ional educa]ional,

ambele forme - public [i privat - pot fi ini]iate [i organizate ca alternative educa]ionale, conform legii
[i cu aprobarea Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului. Evaluarea [i acreditarea acestor
82
alternative educa]ionale sunt realizate conform legii de Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i
Tineretului.
Spre sf\r[itul anilor 90 a \nceput s` se dezvolte cea de a treia etap` a reformei - reforma
curriculei. Aceasta a implicat conceperea unor noi planuri [i programe educa]ionale, seturi
alternative de manuale [colare [i alte schimb`ri institu]ionale privind evaluarea permanent` [i
final` a elevilor [i standardele profesionale pentru cadrele didactice. Exist` posibilitatea de a adapta
curricula \nv`]`mntului general la necesit`]ile existente pe plan local. De asemenea, reforma
prevede \nfiin]area unui comitet na]ional de evaluare [i examinare. \n concluzie, sistemul a evoluat
de la o educa]ie bazat` pe cuno[tin]e la una bazat` pe competen]e.
|n aceasta etap`, au fost inregistrate o serie de progrese:

Reforma \n domeniul form`rii profesionale, \n cadrul Programului PHARE \n 75 de [coli

profesionale pilot a \nceput \n anul 1997/1998. Reforma stabile[te o nou` curricul` bazat` pe
standarde ocupa]ionale mai extinse (15-20) care s` reprezinte baza pentru specializarea
realizat` la nivelul secundar superior dup` primii doi ani de formare profesional` general`
axat` pe domenii tranversale cum ar fi: comunica]ii, limbi strìne, abilit`]i \n domeniul IT [i
antreprenorial. Reforma include, de asemenea, cursuri de perfec]ionare a profesorilor,
descentralizarea responsabilit`]ilor [i stabilirea unor parteneriate locale \ntre institu]iile de
formare profesional` [i comunit`]ile locale, \n special angajatori, pe o baz` mai extins` dect
cea din sistemul anterior. Proiectul a fost extins la nivelul \ntregului sistem de formare
profesional` continu` \n anul 1999/2000. |n anul 1998, 154 de [coli profesionale au implementat
noile standarde ocupa]ionale.
Paralel cu dezvoltarea noilor standarde ocupa]ionale, Consiliul pentru Standarde Ocupa]ionale
[i Evaluare (COSA) \nfiin]at \n anul 1999 joac` un rol similar cu cel al comitetului na]ional de
evaluarea [i examinare \n vederea dezvolt`rii unui nou sistem de evaluare [i certificare a
competen]elor profesionale bazat pe standarde ocupa]ionale.
|n cadrul programului pentru combatarea marginaliz`rii sociale [i profesionale, a fost lansat, cu
sprijinul organiza]iilor neguvernamentale, proiectul a doua [ans` la educa]ie pentru copiii
care abandoneaz` [coala \nainte de terminarea \nv`]`mntului obligatoriu, \n cadrul a 8 jude]e
pilot. MECT urmeaz` s` extind` acest proiect \n alte 10 jude]e. Grupul ]int` este reprezentat de
persoanele cu vrsta cuprins` \ntre 14-25 ani care au posibilitatea s`-[i completeze educa]ia
ini]ial` [i s` urmeze un stagiu de formare profesional` \ntr-o perioad` de 3 ani jum`tate.
Accesul la [colile de ucenici a fost deschis elevilor care nu au finalizat \nv`]`mntul obligatoriu.
Ca o modalitate de extindere a prevederilor din domeniul \nv`]`mntului, \n zonele rurale,
[colile de ucenici pot constitui module auxiliare pentru [colile din \nv`]`mntul obligatoriu.
|n localit`]ile cu locuitori apar]innd diferitelor minorit`]i, predarea se face \n limbile
minorit`]ilor na]ionale, cea mai important` fiind minoritatea maghiar`. |n cursul anului [colar
2001-2002, 5,28% elevi studiaz` \n limba lor matern`.
Diferite programe care se adreseaz` grupelor dezavantajate au fost dezvoltate cu sprijinul
programelor Phare, cum ar fi programarea Phare 2001 Accesul la educa]ie pentru grupurile
dezavantajate cu focalizare pe romi a c`rui implemntare a \nceput \n luna septembrie 2002.
Politicile de stimulare a particip`rii copiilor rromi la educa]ie includ locuri rezervate pentru elevii
rromi \n cadrul institu]iilor de \nv`]`mnt. Proiectele dezvoltate \n anul 2002 cu sprijinul
financiar al UE au inclus formarea profesorilor [i a mediatorilor [colari care vor lucra \n cadrul
comunit`]ilor dezavantajate cu unit`]i de \nv`]`mnt care \nregistreaz` un procent \nalt al
num`rului de elevi rromi [i o strategie pentru sc`derea num`rului elevilor rromi care
abandoneaz` [coala.
M`suri pozitive suplimentare \n ceea ce prive[te \mbun`t`]irea accesului la servicii de s`n`tate
[i educa]ie pentru grupurile dezavantajte, \n special pentru popula]ia rrom` includ \nscrierea
unor noi profesii \n Codul Ocupa]iilor, cum ar fi mediatorii sanitari [i [colari. Mediatorii sanitari
vor opera la nivel local pentru a \mbun`t`]i rela]iile [i comunicarea \ntre comunit`]i, \n special
\n ce prive[te popula]ia rrom`. Strategia extins` pentru \mbun`t`]irea situa]iei rromilor
adoptat` de Guvernul Romniei \n aprilie 2001, cuprinde un num`r de m`suri care se adreseaz`
particip`rii copiilor rromi la sistemul de \nv`]`mnt, dintre care una o reprezint` a doua [ans`
la educa]ie. Totu[i, informa]iile disponibile nu permit evaluarea stadiului implement`rii acestei
strategii.
83
Alternative la exploatarea copiilor prin munc`
Capitolul 6
ALTERNATIVE LA EXPLOATAREA
COPIILOR PRIN MUNC~
Elaborarea de alternative la exploatarea copiilor prin munc` a fost [i este o preocupare

deosebit de important` pentru autorit`]ile romne. Acest lucru explic` faptul c` Romnia a fost
prima ]ar` fin Europa Central` [i de Est care a \nceput implementarea unui program na]ional \n
cadrul Programului Interna]ional pentru Eliminarea Muncii Copiilor. Guvernul Romniei,
reprezentat de MMSSF, [i Biroul Interna]ional al Muncii au semnat un anul 2000 un Memorandum
de \n]elegere privind eliminarea exploat`rii copiilor prin munc`, memorandum ce a fost extins
pentru o perioad` de cinci ani \n iunie 2002.
PIEMC este activ \n Romnia din martie 2000 [i lucreaz` pentru a facilita reforma la nivelul
politicilor [i o schimbare a atitudinilor sociale, care s` duc` la o prevenire eficient` [i la interven]ii
durabile de combatere a exploat`rii copiilor prin munc`. \n prima faz` a programului, finalizat` cu
succes la 30 septembrie 2003, a fost acordat` asisten]` tehnic` [i financiar` pentru urm`toarele
direc]ii de ac]iune:
prevenirea [i eliminarea progresiv` a muncii copiilor, att \n mediul urban, ct [i \n mediul
rural;
\nt`rirea capacit`]ii agen]iilor guvernamentale [i neguvernamentale de a aplica [i implementa
conven]iile OIM privind exploatarea muncii copiilor;
realizarea de cercet`ri calitative [i cantitative pentru evaluarea dimensiunii [i naturii problemei
muncii copiilor;
con[tientizarea opiniei publice romne[ti cu privire la problematica muncii copiilor.
|n aceast` faz`, au fost ini]iate [i implementate cu succes 18 programe de ac]iune pentru a
combate exploatarea copiilor prin munc`, 14 \n cadrul programului na]ional [i 4 programe
suplimentare36. Toate programele au fost implementate \n parteneriat de c`tre institu]ii
guvernamentale, autorit`]i locale, ONG-uri, sindicate [i universit`]i. Cele mai multe dintre aceste
programe de ac]iune au inclus mai multe arii de interven]ie, cum ar fi sprijin direct acordat copiilor
care muncesc [i familiilor lor, dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale. Scurte prezent`ri ale
principalelor programe de ac]iune, care includ informa]ii despre echipele de implementare, ariile
de interven]ie, obiectivele [i principalele rezultate, sunt ata[ate la finalul acestui capitol.
O serie de programe au beneficiat de sprijin tehnic [i financiar complementar ca urmare a
stabilirii unui parteneriat cu agen]iile Na]iunilor Unite [i alte organiza]ii interna]ionale, cum sunt
PNUD, UNICEF, USAID - Programul ChildNet, Programul PHARE pentru \mbun`]irea Situa]iei
Rromilor.
6.1. Programe de sprijin direct

Cinci programe de ac]iune care au asigurat sprijin direct pentru copiii str`zii care muncesc,
copiii din mediul rural, copiii afla]i \n situa]ie de risc de a abandona [coala pentru a \ncepe s`
munceasc`, fra]ii, surorile [i familiile acestora au fost implementate cu succes de Organiza]ia
Salva]i Copiii, Centrul pentru Educa]ie [i Dezvoltare Profesional` Step by Step [i de Federa]ia
Interna]ional` a Comunit`]ilor Educative (FICE Romnia), \n parteneriat cu institu]ii
guvernamentale relevante.
36
Programele suplimentare au avut ca scop colectarea de date privind grupurile vulnerabile care au fost grupuri ]int` ale
programelor de sprijin direct sau evalu`ri rapide privind noi probleme care urmeaz` s` fie vizate de viitoarele programe,
cum este traficul de copii.
85
1.881 de copii au beneficiat de

programe de educa]ie/preg`tire profesional` [i de alte servicii*
624 de copii retra[i din munc`:
1.257de copii preveni]i s` se implice \n munc`:
Bìe]i
Fete
Bìe]i
Fete
381
243
658
599
* Asisten]` juridic`, consiliere psihologic`, servicii medicale, alimente, uniforme, c`r]i [i rechizite,
suport material.
Peste 20.000 de copii au beneficiat indirect de programele de ac]iune care au avut ca grup ]int`
familiile, de servicii din partea institu]iilor sau grupurilor care au o capacitate m`rit` de a solu]iona
problema muncii copiilor [i ca urmare a cre[terii gradului de con[tientizare [i a mobiliz`rii sociale
prin campanii organizate \n mediul urban [i rural.
Prin desf`[urarea de ac]iuni directe pentru copiii afla]i \n situa]ie de risc, pentru copiii care muncesc
[i familiile acestora, s-a demonstrat c` este posibil` prevenirea implic`rii premature \n munc` a
copiilor [i retragerea acestora din munci periculoase [i/sau \n condi]ii de exploatare. |n acela[i timp,
au fost create [i testate modele de prevenire [i de reabilitare, care sunt disponibile pentru
multiplicarea la nivel na]ional.
6.2. Programe de dezvoltare a capacit`]ii institu]ionale

|n cadrul programului na]ional PIEMC, a fost creat` o infrastructur` pentru combaterea
exploat`rii prin munc` a copiilor:
Comitetul Na]ional Director (CND) pentru Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc` a fost
\nfiin]at ca un organism de coordonare [i supervizare a activit`]ilor programului. CND este
format din reprezentan]i ai Ministerului Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei [i Inspec]iei
Muncii, Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, Ministerului S`n`t`]ii, Ministerului
Integr`rii Europene, Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie, Inspectoratului
General de Poli]ie, ai sindicatelor [i patronatelor, ONG-urilor [i universit`]ilor. Pre[edintele
CND este Inspectorul General de Stat al Inspec]iei Muncii. Reprezentan]ii Biroului Interna]ional
al Muncii au rol consultativ, iar agen]iile Na]iunilor Unite au rol de observator. CND a oferit
consultan]` privind politicile [i implementarea de programe [i a dat posibilitatea partenerilor
relevan]i ai PIEMC s` se angajeze \ntr-un dialog privind problematica muncii copiilor [i s`
creeze alian]e \n vederea unor ac]iuni concrete \mpotriva acestei probleme. De[i nu are \nc` un
statut oficial, Guvernul recunoa[te acest Comitet, care este un important forum pentru
consultarea, precum [i pentru coordonarea dintre diferitele agen]ii [i societatea civil`.
Unit`]ile Specializate \n Problematica Muncii Copiilor (USMC) au fost \nfiin]ate \n cadrul

MMSSF, Inspec]iei Muncii [i ANPCA pentru a investiga [i monitoriza exploatarea copiilor prin
munc`.
Grupul Na]ional de Consultan]` privind Problematica Muncii Copiilor (GNC) este un grup
pluridisciplinar format din reprezentan]i ai institu]iilor guvernamentale [i neguvernamentale
relevante, care are ca scop generarea, diseminarea [i schimbul de informa]ii, precum [i
mobilizarea concertat` a eforturilor. Acest grup a jucat deja un rol important, membrii acestuia
fiind persoane resurs` \n cadrul programelor de ac]iune implementate.
Echipele Intersectoriale Locale (EIL) au fost \nfiin]ate \n Bucure[ti [i \n 18 jude]e (Boto[ani,

Brìla, Bra[ov, Cara[-Severin, Cluj, Constan]a, Dmbovi]a, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara,
Ialomi]a, Ia[i, Maramure[, Neam], Prahova, Timi[ [i Vlcea). EIL au reunit reprezentan]i ai
institu]iilor relevante la nivel local, inclusiv speciali[tii forma]i \n cadrul altor programe de
ac]iune BIM-PIEMC (de exemplu, ofi]eri de poli]ie, inspectori de munc`). Acest lucru a dus la
func]ionarea cu succes a EIL [i la valorificarea experien]ei dobndite. Prin stabilirea acestor
parteneriate a fost luat` \n considerare perspectiva tuturor institu]iilor locale [i a organiza]iilor
comunitare \n vederea prevenirii [i combaterii muncii copiilor iar rezultatele au fost deosebit
de pozitive: printr-o ac]iune concertata a EIL un num`r de 407 copii din jude]ele men]ionarte [i
86

din Bucure[ti au fost retra[i din munc` sau au fost preveni]i s` se implice \n munc` prin
oferirea de servicii educative [i alte servicii non-educative (262 de copii au fost retra[i din
munc` iar 145 de copii au fost preveni]i s` se implice \n munc`).
Pentru a asigura implementarea eficient` [i sustenabilitatea pe termen lung a politicilor
na]ionale [i a programelor de combatere a exploat`rii prin munc` a copiilor, s-au desf`[urat
programe de dezvoltare a capacit`]ii membrilor CND, ai USMC, ai EIL, ai institu]iilor
guvernamentale relevante [i ai partenerilor sociali. {apte programe de ac]iune concentrate pe
dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale au dus la formarea \n domeniul muncii copiilor a unui num`r
total de 3.037 de reprezentan]i ai institu]iilor [i organiza]iilor partenere PIEMC (inspectori de munc`,
ofi]eri de poli]ie, profesori, p`rin]i, autorit`]i locale, asisten]i sociali ai Departamentelor de Protec]ie
a Copilului [i ai ONG-urilor, membri de sindicat, patroni, ziaristi [i personalul ONG-urilor). |n cadrul
a trei programe de ac]iune, speciali[tii forma]i au elaborat [i testat mecanisme de monitorizare a
situa]iei copiilor str`zii care muncesc [i a frecven]ei [colare a copiilor afla]i \n situa]ie de risc de a
abandona [coala sau a copiilor reintegra]i \n [coli.
6.3. Aspecte privind munca copiilor relevate de studiile PIEMC

Date complementare anchetei na]ionale a INS au fost ob]inute printr-o serie de evalu`ri rapide,
punndu-se la dispozi]ie pentru prima oar` date privind exploatarea copiilor prin munc` \n
Romnia. Aspecte relevante din aceste studii pe anumite grupuri vulnerabile [i privind traficul de
copii sunt prezentate mai jos. Primele trei studii au stat la baza implement`rii unor programe de
ac]iune, \n timp ce ultimele dou` recent finalizate vor fi utilizate pentru viitoare programe care vor
viza combaterea celor mai grave forme ale muncii copiilor, \n special traficul de copii.
COPIII STR~ZII CARE MUNCESC

Din 150 de copii care muncesc pe strad` mai mult de opt ore pe zi: 44% cer[esc \n condi]ii
grele (c`ldur` insuportabil` sau temperaturi foarte sc`zute), majoritatea suferind de afec]iuni
dermatologice, TBC, hepatit`; 93 dintre ace[tia au abandonat [coala, majoritatea \n jurul vrstei
de 11 ani; 34% sunt analfabe]i; 40% au cuno[tin]e reduse de scris [i citit; 49% au fost b`tu]i cel
pu]in o dat`; 63% sunt insulta]i frecvent de angajatori. Din studiu reiese faptul c` ace[ti copii
sunt expu[i unui risc m`rit de a fi implica]i \n activit`]i ilicite, trafic de droguri, prostitu]ie [i
pornografie.
(Evaluare rapid` a situa]iei copiilor care muncesc pe strad` \n Bucure[ti, Salva]i Copiii Romnia, 2002)
COPIII CARE MUNCESC |N MEDIUL RURAL

Peste 70% din 400 de copii cu vrste \ntre 6 - 14 ani din jude]ele Vaslui, Boto[ani, Suceava,
Ialomi]a [i C`l`ra[i consider` c` este normal s` munceasc`. Sarcinile zilnice primite de la p`rin]i
includ cur`]enia casei, g`titul, hr`nitul animalelor, cur`]area ad`postului animalelor, \ngrijirea
fra]ilor [i/sau surorilor mai mici, diferite munci agricole, mulsul animalelor, tìatul lemnelor etc.,
\nsumnd aproximativ 5 ore pe zi. 64 de copii au declarat c` lucreaz` pentru un angajator local.
63% dintre ace[ti copii au spus c` p`rin]ii nu i-au l`sat s` mearg` la [coal` pentru c` aveau
nevoie de bani.
(Studiu privind situa]ia copiilor care muncesc \n mediul rural \n cinci jude]e selectate din Romnia,
Ecaterina Stativ`, IOMC, 2002)
87
COPIII RROMI CARE MUNCESC

Implicarea copiilor rromi \n munc` pentru a contribui la venitul familiei este o tradi]ie. |n
comunit`]ile selectate, Ferentari - Bucure[ti, Calvini - jud. Buzù [i Pata Rt- jud. Cluj, copiii
muncesc \n cadrul gospod`riei (cur`]enie, \ngrijirea fra]ilor/surorilor) [i/sau particip` \mpreun`
cu p`rin]ii la munci agricole, producerea sau vnzarea de diferite bunuri, colectarea materialelor
reciclabile, \n pie]e, depozite, \n construc]ii sau pe strad` (cer[it, sp`lat parbrize). Durata muncii
este de 4-10 ore pe zi. Uneori, condi]iile \n care muncesc sunt intolerabile, iar riscurile de
accidentare, \mboln`vire sau de a fi implica]i \n activit`]i ilegale (prostitu]ie, vnzare de droguri)
sunt foarte mari. Cercetarea a scos \n evident` [i un nivel sc`zut al performan]elor [colare care,
\n general, conduce la o rat` ridicat` a abandonului [colar \n jurul vrstei de 12 ani. Din copiii
intervieva]i, 67,4% frecventeaz` [coala, 13,5% au abandonat [coala temporar, iar 19,1% nu sunt
\nscri[i \n sistemul de \nv`]`mnt.
(Copiii rromi care muncesc [i familiile acestora - caracteristici socio-culturale [i condi]ii de via]`, Funda]ia
ECHOSOC, 2002)
COPIII CARE SUNT VICTIME ALE TRAFICULUI

Din 55 de copii intervieva]i care au fost victime ale traficului (31 de fete [i 21 de bìe]i), 32,7%
au fost implica]i \n prostitu]ie, 21,8% \n dans [i masaj, 20% \n cer[etorie, 9,1% \n activit`]i casnice
[i munci agricole, iar 16,4% \n alte tipuri de activit`]i (servit \n restaurante, comer] ambulant
stradal, ghicit norocul, furt etc.). Cei mai mul]i dintre copii au vrste cuprinse \ntre 14-17 ani, au
un nivel redus de educa]ie, abandonnd [coala la o vrst` mic`, [i provin din familii cu grave
probleme socio-economice. 42 de copii (76,4%) au fost victime ale traficului extern, ceea ce
scoate \n eviden]` percep]ia negativ` \n ceea ce prive[te posibilitatea de a realiza ceva \n ]ara de
origine, o percep]ie fals` asupra vie]ii \n strìn`tate, precum [i faptul c` au aflat despre pove[tile
de succes ale altor copii. Din studiu a reie[it c` fetele sunt traficate \n principal pentru a fi
exploatate sexual, iar bìe]ii sunt trafica]i \n principal pentru munc` (cer[it, implicarea \n
activit`]i ilegale etc.).
(Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor trafica]i pentru munc` [i \n scopuri sexuale, Salva]i Copiii [i
Institutul de Cercet`ri pentru Calitatea Vie]ii, decembrie 2003)
ASPECTE DE GEN PRIVIND COPIII CARE MUNCESC PE STRAD~

Pentru a asigura participarea egal` a bìe]ilor [i a fetelor la activit`]ile desf`[urate \n vederea
prevenirii exploat`rii copiilor prin munc` sau retragerii acestora din munc` [i reabilitarea lor, a
fost realizat` o evaluare rapid` a situa]iei din Bucure[ti. Aceasta scoate \n eviden]` o serie de
aspecte de gen relevante:
Distribu]ia pe sexe a e[antionului indic` faptul c` num`rul bìe]ilor care muncesc pe strad`
este mai mare dect cel al fetelor: bìe]i - 270 de cazuri (66 %), fete - 142 de cazuri (34 %).
|n cadrul grupurilor de copii ai str`zii exist` ierarhii: fetele sunt de obicei subordonate
bìe]ilor.
Tipurile predominante de munci efectuate de fete [i de bìe]i pe strad` sunt cer[itul [i
vnzarea de articole mici.
Rata abandonului [colar [i analfabetismul sunt foarte ridicate \n rndul fetelor.
Cei mai mul]i dintre copii consider` c` este mai bine s` fii bìat, deoarece este mai simplu s`
g`se[ti de munc` [i bìe]ii c[tig` mai mult dect fetele.
Cei mai mul]i p`rin]i consider` c` \n ceea ce prive[te pentru viitorul bìe]ilor, este mai bine
s` \nve]e o meserie, \n timp ce fetele vor putea avea o via]` mai bun` c`s`torindu-se.
(Aspecte de gen privind munca copiilor pe strad` \n Bucure[ti - Evaluare rapid`, Centrul pentru Educa]ie [i
Dezvoltare Profesional` Step by Step [i {coala Na]ional` de Studii Politice, decembrie 2003)
88
6.4. Programe de con[tientizare

Trebuie subliniat c` programele de con[tientizare privind problematica muncii copiilor fac
parte dintr-o abordare de tip cre[tere unitar`. Prin urmare, lipsa a[a-ziselor rezultate concrete nu
trebuie s` determine renun]area la astfel de programe, ci mai degrab` trebuie s` determine
continuarea acestora. Programele de con[tientizare, de[i nu sunt att de impresionante, au
avantajul c` penetreaz` gradual \n interiorul comunit`]ilor [i produc schimb`ri lente, dar de durat`,
\n atitudinea fa]` de exploatarea copiilor prin munc`.
Prima campanie de con[tientizare a promovat ratificarea Conven]iei OIM nr. 182 privind cele
mai grave forme ale muncii copiilor [i a avut ca scop con[tientizarea privind problematica muncii
copiilor \n rndul institu]iilor guvernamentale, organiza]iilor sindicale [i patronale, ONG-urilor,
opiniei publice [i mass-media. Toate programele de ac]iune implementate au inclus o component`
de con[tientizare. Ca urmare a campaniilor [i a activit`]ilor de con[tientizare (conferin]e de pres`,
comunicate de pres`, seminar de formare pentru mass-media), un num`r total de peste 160.000 de
persoane au fost informate despre problematica muncii copiilor, despre riscurile [i pericolele cu
care se confrunt` copiii \n timp ce muncesc, consecin]ele implic`rii premature \n munc`, legisla]ia
na]ional` [i interna]ional` care reglementeaz` munca copiilor. Suplimentar, peste 20.000 de copii
au fost informa]i despre problematica muncii copiilor \n timpul orelor de curs de c`tre profesorii
forma]i. Peste 35.000 de exemplare de materiale informative privind problematica muncii copiilor
au fost diseminate la nivel na]ional \n cadrul acestor campanii (vezi Anexa 3). Suplimentar, PIEMC
Romnia a elaborat un buletin informativ \n format electronic (\n englez` [i romn`) care are ca
scop m`rirea gradului de con[tientizare privind problematica muncii copiilor \n rndul partenerilor
sociali relevan]i, inclusiv agen]iile ONU, Banca Mondial`, Delega]ia Comisiei Europene, ambasade,
ONG-uri [i mass-media.
Ca urmare a numeroaselor campanii de con[tientizare, se recunoa[te din ce \n ce mai mult
faptul c` exploatarea copiilor prin munc` exist`, att \n mediul urban, ct [i rural. De asemenea,
exist` o mai bun` \n]elegere a cauzelor [i consecin]elor muncii copiilor \n rndul personalului din
institu]iile guvernamentale relevante, organiza]iile patronale [i sindicale, ONG-uri, precum [i \n
rndul p`rin]ilor [i copiilor.
6.5. Principalele concluzii, recomand`ri [i experien]a dobndit` ca

urmare a implement`rii programelor de ac]iune
Pentru \mbun`t`]irea muncii \n vederea elimin`rii exploat`rii copiilor prin munc` [i protec]iei
copiilor care muncesc, partenerii PIEMC au formulat o serie de propuneri, care sunt prezentate pe
scurt \n cele ce urmeaz`.
Aplicarea unei abord`ri graduale \n solu]ionarea problematicii muncii copiilor ar trebui s`
presupun` urm`toarele:
Promovarea unei abord`ri holistice a dezvolt`rii copilului, lund \n considerare dezvoltarea

fizic`, mental`, cognitiv` [i social` dintr-o perspectiv` integrat`, pentru sensibilizarea
personalului relevant [i a factorilor de decizie la nivel local.
Abordarea multisectorial` este o necesitate. Nu este posibil ca o singur` institu]ie s` combat`
exploatarea muncii copiilor. Angajamentul de a solu]iona problema exploat`rii muncii copiilor
este necesar la toate nivelurile de implementare a programelor.
Schimbarea atitudinii [i a mentalit`]ii persoanelor [i institu]iilor relevante, inclusiv ale opiniei
publice [i mass-media, fa]` de exploatarea copiilor prin munc` necesit` un contact permanent,
schimbul de informa]ii [i parteneriate \ncheiate la nivel local cu actorii sociali.
Mobilizarea comunit`]ii este deosebit de important` pentru retragerea copiilor din munc` [i
prevenirea implic`rii acestora \n munc`.
89

Concentrare pe dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale
Formarea \n elaborarea de programe, managementul, implementarea [i evaluarea

programelor, conform cerin]elor PIEMC, ar trebui organizat` pentru personalul cheie din
institu]iile guvernamentale relevante [i pentru partenerii sociali, precum [i formare continu` [i
consultan]` tehnic` pentru ini]iativele locale [i na]ionale de combatere a exploat`rii copiilor
prin munc`.
Programele de ac]iune pentru combaterea exploat`rii prin munc` ar trebui s` includ` o faz`
preg`titoare pentru identificarea cu aten]ie a resurselor umane, precum [i o faz` de evaluare
(planificat` la 6-12 luni dup` \ncheierea programului) pentru a m`sura impactul programului
asupra beneficiarilor.
Dezvoltarea de programe pilot pentru prevenirea abandonului [colar [i \mbun`t`]irea
frecven]ei [i rezultatelor [colare ale copiilor din mediul urban [i rural. Toate programele de
ac]iune ar trebui s` implice comunit`]ile locale [i s` stabileasc` mecanisme de comunicare [i
de colaborare cu acestea [i cu liderii acestora, cu voluntarii, p`rin]ii [i cu ONG-urile.
Dezvoltarea de programe de informare/educare pentru p`rin]i privind importan]a educa]iei
pentru copii [i consecin]ele celor mai grave forme ale muncii copiilor asupra dezvolt`rii [i
viitorului copiilor. Aceste programe vor asigura modele eficiente care vor putea fi multiplicate
la nivel na]ional.
Mecanismele de monitorizare elaborate \n cadrul mai multor programe de ac]iune ar trebui
\mbun`t`]ite [i testate suplimentar (\ntr-o arie geografic` mai mic` [i pentru o perioad` mai
lung` de timp). Rezultatele vor trebui evaluate pentru a putea \mbun`t`]i mecanismul [i a
elabora un ghid de utilizare. |n acest proces va trebui utilizat` experien]a \n domeniu a
partenerilor PIEMC.
O baz` de date cu resursele umane, inclusiv profesorii, asisten]ii sociali, coordonatorii de
program forma]i etc., ar trebui s` fie disponibil` la finele programelor de ac]iune pentru ca
ace[tia s` poat` fi folosi]i ca formatori sau ca persoane resurs` \n cadrul viitoarelor programe
de formare, \ntlniri de con[tientizare, seminarii etc. privind problematica muncii copiilor.
Un parteneriat puternic cu institu]iile relevante la nivel na]ional [i local este deosebit de
important \n vederea asum`rii problemelor [i a implic`rii comunit`]ilor locale.
Cre[terea gradului de participare inspectorilor de munc`, a membrilor de sindicat [i a cadrelor

didactice \n combaterea exploat`rii prin munc` a copiilor

90
Cre[terea particip`rii inspectorilor de munc` la testarea mecanismului de monitorizare a

muncii copiilor [i extinderea acestuia la copiii str`zii.
Dezvoltarea capacit`]ii sindicatelor ca principali actori ai societ`]ii civile de a genera un larg
parteneriat na]ional cu institu]iile guvernamentale [i cu al]i parteneri sociali, patronate [i ONGuri pentru a face presiuni pentru adoptarea unei legisla]ii na]ionale armonizat` cu conven]iile
OIM.
Scoaterea \n eviden]` a rolului pe care \l are [coala, ca unul dintre cei mai importan]i parteneri
care ar trebui s` desf`[oare ac]iuni \mpotriva exploat`rii copiilor prin munc`. [coala are trebui
s` fie un mediu \n care copilul s` se simt` bine [i s` serveasc` drept resurs` educa]ional`
pentru comunitate [i p`rin]i. Sus]inerea \mbun`t`]irii accesului copiilor la educa]ie [i la servicii
sociale ar trebui s` includ`:
|mbun`t`]irea cadrului legislativ privind educa]ia;
Dezvoltarea de programe de recuperare [i reintegrare [colar`, care s` includ` m`suri de
\ncurajare a familiilor de participa la acest proces, prin implicarea liderilor comunit`]ilor locale
(primari, asisten]i sociali, directori de [coli [i preo]i). Dezvoltarea de re]ele locale ale [colilor [i
serviciilor de asisten]` social`;
Asigurarea de burse pentru fo[tii copii ai str`zii [i pentru copiii din comunit`]i aflate \n situa]ie
de risc \n vederea absolvirii \nv`]`mntului obligatoriu [i a \nscrierii \n \nv`]`mntul liceal sau
profesional;
|ncurajarea contribu]iei copiilor la prevenirea abandonului [colar prin programe de educa]ie de
la copil la copil;
Diversificarea serviciilor sociale conform nevoilor identificate ale copiilor str`zii [i ale familiilor
acestora;

Solu]ionarea problemei curriculumului [colar prin flexibilizarea acestuia [i prin cre[terea

atractivit`]ii acestuia pentru copii. Includerea unor teme referitoare la problemele copiilor
rromi, probleme de gen etc. |ncurajarea copiilor afla]i \n situa]ie de risc de a abandona [coala
sau cu frecven]` [colar` redus` de a petrece mai mult timp \n [coal`, \n cadrul unor activit`]i
educative [i de timp liber;
Dezvoltarea de noi programe de informare [i de formare pentru profesori privind problematica
muncii copiilor;
Implicarea p`rin]ilor \n toate etapele reintegr`rii [colare [i familiale, att ca parteneri, ct [i ca
beneficiari este la fel de important`.
Dezvoltarea unor politici na]ionale [i locale mai eficiente [i a unor programe publice/private
privind exploatarea copiilor prin munc`:
Realizarea unor statistici, studii, informa]ii actualizate [i detaliate privind natura celor mai grave
forme ale muncii copiilor [i diseminarea informa]iilor \n scopul stabilirii/ajust`rii ac]iunilor
prioritare la nivel na]ional [i local. Realizarea de studii \n comunit`]i rrome tradi]ionale,
comunit`]i \n care copiii [i p`rin]ii lucreaz` \n strìn`tate, \n zonele rurale \n care copiii [i
p`rin]ii muncesc, precum [i un studiu aprofundat privind consecin]ele negative ale implic`rii
premature \n munc` a copiilor asupra educa]iei, pericolele cu care se confrunt` copiii \n timp
ce muncesc pentru a furniza informa]ii clare pentru factorii de decizie.
|nt`rirea infrastructurii existente de combatere a exploat`rii copiilor prin munc`:
- |nt`rirea rolului Comitetului Na]ional Director pentru Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin
Munc` \n sus]inerea ac]iunilor de combatere a formelor grave ale muncii copiilor, a[a cum
este stipulat \n Memorandumul de |n]elegere. Aceasta ar trebui s` includ` aprobarea [i
implementarea Planului Na]ional pentru Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc` \n
Romnia.
- |nt`rirea USMC din cadrul MMSSF pentru a func]iona ca secretariat al CND;
- |nt`rirea [i dezvoltarea Echipelor Intersectoriale Locale \nfiin]ate \n 18 jude]e [i sectoarele
Municipiului Bucure[ti [i extinderea acestui model de parteneriat dintre sectorul public [i
privat \n vederea combaterii [i elimin`rii celor mai grave forme ale muncii copiilor.
Domenii legate de problematica muncii copiilor care necesit` viitoare ac]iuni:

Advocacy pentru \mbun`t`]irea legisla]iei privind exploatarea copiilor prin munc` [i aplicarea
legilor existente.
Dezvoltarea de programe de sprijin pentru copiii [i familiile \n situa]ie de risc \n vederea
\mbun`t`]irii accesului acestora la serviciile sociale de baz` (asisten]` medical`, ad`post,
consiliere juridic` [i psihologic`, consiliere [i asisten]` pentru \mbun`t`]irea accesului la
servicii sociale [i \n g`sirea un unui loc de munc` etc.) [i diversificarea serviciilor existente
printr-un parteneriat \ntre stat [i institu]iile private.
Asigurarea de sprijin pentru \nfiin]area unor organiza]ii la nivelul comunit`]ilor, care s`
solu]ioneze problemele locale, inclusiv exploatarea copiilor prin munc`, accesul la educa]ie [i
la formare profesional` etc.
Scoaterea treptat` a copiilor de pe str`zi [i oferirea de alternative corespunz`toare.
Problema traficului de copii pentru munc` [i \n scopuri sexuale necesit` dezvoltarea de
programe de prevenire [i reabilitare pentru victime. Aceast` problem` trebuie s` fie o prioritate
pentru viitoarele ac]iuni ale PIEMC \n Romnia [i \n regiune.
Organizarea de campanii de con[tientizare privind problematica muncii copiilor pentru p`rin]ii
din comunit`]ile s`race (din mediul urban [i rural), realizarea [i diseminarea de materiale de
con[tientizare (pliante privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, riscurile [i pericolele cu
care se confrunt` copiii, drepturile copilului, servicii existente etc.) membrilor comunit`]ilor
(familii, profesori etc.).
91

Realizarea unui glosar cu termeni specifici \n domeniu.
Promovarea cooper`rii interna]ionale \ntre programele PIEMC din diferite ]`ri, care aplic`
strategii similare \n solu]ionarea problemei exploat`rii prin munc` a copiilor.

6.6. Planul Na]ional de Ac]iune (PNA) pentru Eliminarea

Exploat`rii Copiilor prin Munc`, 2003 - 2007
|n martie 1998, BIM-PIEMC a ini]iat [i a sprijinit organizarea unui seminar na]ional pe tema
muncii copiilor, care a avut ca rezultat elaborarea unei propuneri de Plan Na]ional de Ac]iune (PNA)
pentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor. Planul Na]ional de Ac]iune a fost discutat [i
analizat de c`tre Comitetele de Implementare la nivel na]ional [i local, constituite \n cadrul
programelor de ac]iune implementate, [i de c`tre Comitetul Na]ional Director, care a \nfiin]at un
grup de lucru pentru \mbun`t`]irea propunerii existente.
|n 18-19 iunie 2003, a fost organizat un seminar na]ional tripartit la care au participat
reprezentan]i ai institu]iilor guvernamentale, sindicatelor [i patronatelor, ONG-urilor, universit`]ilor
[i ai organiza]iilor interna]ionale \n vederea finaliz`rii Planului Na]ional de Ac]iune pentru
Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc` \n Romnia (vezi Anexa 4), pe baza experien]ei
acumulate pe parcursul implement`rii programului PIEMC la nivel na]ional, \n perioada 2000-2003.
De[i PNA trebuie s` aib` ca scop abolirea tuturor formelor de exploatare a muncii copiilor,
cazurile flagrante care constituie un abuz asupra copiilor trebuie beneficieze de o aten]ie sporit`. De
aceea, copiii care sunt foarte vulnerabili au fost identifica]i ca grupuri ]int` prioritare:

Copiii ale c`ror drepturi sunt \nc`lcate: copii trafica]i, copii implica]i \n industria sexului
(prostitu]ie/pornografie), copii care muncesc \n condi]ii de munc` for]at` (munca \n contul
unor datorii)

Copii a c`ror s`n`tate [i siguran]` sunt puse \n pericol: copii care implica]i \n munci agricole
periculoase, copii care muncesc \n gospod`rie, copiii str`zii care muncesc.
Obiectivele PNA sunt urm`toarele:
Obiectivul 1
Dezvoltarea de politici na]ionale referitoare la implicarea prematur` a copiilor \n munc` [i
dreptul copiilor de a fi proteja]i \mpotriva exploat`rii prin munc`.
Obiectivul 2
Dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale a structurilor cu atribu]ii \n domeniul prevenirii [i elimin`rii
celor mai grave forme ale muncii copiilor.
Obiectivul 3
Dezvoltarea de programe de ac]iune direct` \n vederea prevenirii implic`rii premature \n munc`
a copiilor [i m`suri de retragere din munc` [i de integrare educa]ional` [i social` a copiilor care
muncesc.
Obiectivul 4
Informarea, con[tientizarea [i mobilizarea societ`]ii \n vederea prevenirii [i elimin`rii formelor
grave ale muncii copiilor.
La Obiectivul 1, PNA prevede constituirea oficial` a unui organ de specialitate al Guvernului Comitetul Na]ional Director (CND) pentru Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc` - care s`-[i
asume responsabilitatea \n coordonarea [i monitorizarea politicilor na]ionale de prevenire [i
eliminare a exploat`rii copiilor prin munc`, ceea ce oglinde[te prevederile Memorandumului de
\n]elegere semnat [i aprobat de Guvern. CND include \n calitate de membri:
-
92
Ministere cu atribu]ii \n domeniul protec]iei copilului [i eliminarea exploat`rii prin munc` a

copiilor: Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, Autoritatea Na]ional` pentru
Protec]ia Copilului [i Adop]ie, Inspec]ia Muncii, Ministetul S`n`t`]ii, Ministerul Educa]iei,

Cercet`rii [i Tineretului, Ministerul de Interne Ministerul Justi]iei;
Patronate;
Sindicate;
ONG-uri active \n domeniu.
Rolul [i responsabilit`]ile CND sunt:

de a formula orient`ri de politic` pentru activit`]ile menite s` elimine munca copiilor la nivel
na]ional [i local [i de a integra activit`]ile pentru combaterea muncii copiilor \n celelalte eforturi
na]ionale pentru combaterea muncii copiilor;
de a coordona activit`]ile institu]iilor, organiza]iilor [i partenerilor sociali \n vederea elimin`rii
suprapunerilor [i a conflictelor de interese \ntre diferi]i parteneri implica]i;
de a furniza consultan]` [i asisten]` tehnic` institu]iilor guvernamentale, organiza]ilor
patronale [i sindicale, organiza]ilor neguvernamentale, precum [i altor organiza]ii ale societ`]ii
civile interesate \n eliminarea muncii copiilor;
de a propune domeniile prioritare pentru activit`]ile privind prevenirea [i eliminarea muncii
copiilor;
de a revizui periodic [i de a evalua activit`]ile, programele dezvoltate la nivel na]ional [i local;
de a sprijini \ndeplinirea de c`tre Guvern [i agen]iile responsabile a obiectivelor [i scopurilor
stabilite de programele \n domeniul muncii copiilor.
Obiectivul 2, care se refer` la dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale a institu]iilor cu atribu]ii \n
domeniul prevenirii [i elimin`rii celor mai grave forme ale muncii copiilor, include o baz` de
informare opera]ional` privind problematica muncii copiilor, formularea [i implementarea de
strategii locale [i programe de formare, elaborarea unor metode [i mecanisme de monitorizare [i
investigare a celor mai grave forme ale muncii copiilor [i dezvoltarea unor mecanisme de aplicare
a legisla]iei.
Rolul inspectorilor de munc` ar trebui \nt`rit, precum [i cel al partenerilor sociali (organiza]ii
sindicale [i patronale).
Obiectivul 3 prevede dezvoltarea de programe de ac]iune direct` \n vederea prevenirii
implic`rii premature \n munc` a copiilor, luarea de m`suri pentru retragerea din munc` a copiilor
prin programe de reabilitare [i reintegrare [i prin programe educative (cursuri de formare) pentru
a sus]ine familiile copiilor care muncesc. Acest obiectiv va fi realizat prin diferite activit`]i:
asigurarea accesului universal la \nv`]`mntul primar printr-un curriculum [colar flexibil,
introducerea \n curriculumul [colar a educa]iei privind drepturile copilului, implicarea comunit`]ii
din mediul rural, \mbun`t`]irea accesului la educa]ie, \n special \n mediul rural, mobilizarea
resurselor locale, programe de educa]ie non-formal`, programe prelungite \n [coli, programe de
informare [i de formare pentru p`rin]i privind problematica muncii copiilor, activit`]i generatoare
de venituri.
Obiectivul 4 are ca scop informarea, con[tientizarea [i mobilizarea societ`]ii \n vederea
prevenirii [i elimin`rii celor mai grave forme ale muncii copiilor. Pentru realizarea acestui obiectiv
se vor derula campanii de informare [i mediatizare privind problematica muncii copiilor, iar datele
statistice [i rezultatele studiilor vor fi diseminate \n vederea stabilirii priorit`]ilor de ac]iune la pe
plan na]ional [i local. Informarea copiilor, p`rin]ilor [i a membrilor comunit`]ii privind
problematica muncii copiilor (consecin]e, riscuri [i pericole) a fost considerat` drept o activitate
important`, ca [i \nfiin]area de cluburi ale copiilor, consilii ale reprezentan]ilor p`rin]ilor, comitete
locale de ac]iune.
PNA a fost inclus \n Planul de Ac]iuni Prioritare \n domeniul protec]iei copilului, \mpotriva
abuzului, neglij`rii [i exploat`rii, elaborat de Subgrupul de lucru \n domeniul protec]iei copilului
\mpotriva abuzului, neglij`rii [i exploat`rii, aflat \n subordinea Grupului la Nivel \nalt pentru Copiii
din Romnia de pe lng` Primul Ministru. Aprobarea PNA este inclus` \n cadrul primului obiectiv
al Planul de Ac]iuni Prioritare.
93
6.7. Obiective [i rezultate ale principalelor programe de ac]iune

implementate \n cadrul BIM-PIEMC Romnia
Programul:
Localizare*:
Agen]ia de
implementare:
Parteneri:
Perioada:
Aria de interven]ie:
Formarea ini]ial` a membrilor Unit`]ilor Specializate \n Munca Copiilor

(USMC) [i a Echipei Centrale Intersectoriale de Formatori (ECIF) \n
investigarea [i monitorizarea muncii copiilor
Romnia - Bu[teni
Asocia]ia Equilibre (ONG)
Inspec]ia Muncii
Poli]ia, sindicate, ONG-uri
25-29 septembrie 2000
Dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale, informare [i con[tientizare
Obiective: Acest proiect a urm`rit dezvoltarea capacit`]ii USMC \nfiin]ate \n cadrul MMSSF, ANPCA
[i Inspec]iei Muncii [i a ECIF (format` din reprezentan]i ai organiza]iilor guvernamentale [i
parteneri relevan]i) prin participarea la o sesiune de formare ini]ial` privind investigarea [i
monitorizarea muncii copiilor [i elaborarea de programe de ac]iune, managementul, monitorizarea
[i evaluarea acestora \n conformitate cu cerin]ele BIM-PIEMC. Formarea a fost asigurat` de c`tre
doi exper]i interna]ionali de la BIM-PIEMC Geneva [i de Coordonatorul Na]ional al PIEMC din
Turcia, care a prezentat programele implementate, rolul [i responsabilit`]ile USMC [i ECIF \n
Turcia.
Rezultate:

25 reprezentan]i ai institu]iilor guvernamentale relevante [i ONG-uri au cuno[tin]e privind

munca copiilor, abilit`]i de comunicare eficient`, \n]eleg care este rolul [i care sunt
responsabilit`]ile USMC [i sunt familiariza]i cu procedurile [i metodologia BIM-PIEMC \n
vederea ini]ierii, elabor`rii, implement`rii, monitoriz`rii [i evalu`rii activit`]ilor PIEMC la nivel
local. Ace[tia sunt preg`ti]i s` ac]ioneze ca formatori \n cadrul sesiunilor de formare ce
urmeaz` a fi organizate pentru personalul institu]iilor relevante \n vederea desf`[ur`rii unor
ac]iuni concrete de combatere a muncii copiilor [i s` ac]ioneze ca agen]i de con[tientizare la
locul lor de munc` [i \n comunitate.
Grupul Na]ional de Consultan]` privind Munca Copiilor, constnd \n USMC [i ECIF, \nfiin]at [i
format pentru a pune la dispozi]ia viitoarelor programe persoane resurs` [i formatori.
Un model de sesiune de formare a fost dezvoltat pentru a fi utilizat \n cadrul viitoarelor
programe de formare pentru reprezentan]ii partenerilor sociali relevan]i la nivel na]ional [i
local.
Personalul format din cadrul institu]iilor guvernamentale [i ONG-urilor ac]ioneaz` ca agen]i de
schimbare la locul de munc` prin diseminarea informa]iilor [i a cuno[tin]elor privind munca
copiilor.
Primul manual privind munca copiilor \n Romania, care cuprinde selec]iuni din Ac]iuni de
combatere a muncii copiilor de Nelien Haspels [i Michele Jankanish, Geneva, ILO, 2000 a fost
tradus, publicat [i diseminat (1.000 exemplare).
* Vezi Anexa 5
94
Programul:
Loca]ie:
Agen]ia de
implementare:
Parteneri:
Perioada:
Cre[terea capacit`]ii comunit`]ilor de rromi din zonele selectate de

a retrage copiii rromi care muncesc pe strad` [i/sau din alte forme
periculoase de munc`
Romnia - Bucure[ti (Ferentari, Iacob Andrei), jude]ul Cluj (Pata Rt)
[i jude]ul Buzù (Calvini)
Funda]ia ECHOSOC
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului (MECT) - Direc]ia
General` pentru |nv`]`mnt \n Limbile Minorit`]ilor Na]ionale
Inspectoratele [colare ale Municipiului Bucure[ti [i ale
jude]elor Cluj [i Buzù
{coala nr. 136 - Bucure[ti, {coala nr. 12 - Some[eni, {coala Calvini
Agen]ia pentru Dezvoltare Comunitar` |mpreun`,
Organiza]ia Salva]i Copiii, Funda]ia Aven Amentza, Asocia]ia
Femeilor Rrome, Funda]ia Wassdas, Alian]a pentru Unitatea
Romilor
Grupul Na]ional de Consultan]` privind Munca Copiilor
Reprezentan]a UNICEF \n Romnia [i Programul PHARE
pentru |mbun`t`]irea Situa]iei Rromilor
1 aprilie 2001 - 31 mai 2002
Cercetare privind problematica muncii copiilor, dezvoltarea
capacit`]ii institu]ionale, informare [i con[tientizare
Obiective: Acest program a urm`rit s` realizeze o cercetare privind caracteristicile socio-culturale [i

psihologice [i condi]iile de via]` ale copiilor rromi care muncesc pe strad` [i ale familiilor acestora,
s` dezvolte capacitatea liderilor/voluntarilor din comunit`]ile de rromi, a p`rin]ilor, profesorilor [i a
ONG-urilor de a aborda problematica muncii copiilor, s` dezvolte un nou curriculum [colar adaptat
la nevoile specifice ale copiilor rromi [i s` m`reasc` gradul de con[tientizare privind riscurile
implic`rii premature \n munc`, valoarea educa]iei [i drepturile copiilor.
Rezultate:
Propuneri pentru \mbun`t`]irea curriculumului, a metodelor de predare [i pentru adaptarea
materialelor la nevoile copiilor rromi care muncesc au fost formulate si supuse aten]iei MECT.
O capacitate m`rit` a MECT, a Direc]iei Generale pentru |nv`]`mnt \n Limbile Minorit`]ilor
Na]ionale, de a aborda accesul la educa]ie a copiilor rromi. Aceasta a contribuit la elaborarea
strategiei pentru stimularea particip`rii la educa]ie a copiilor rromi, la programe de formare
pentru profesori [i inspectori [colari care lucreaz` \n comunit`]i dezavantajate cu un procent
ridicat de copii rromi.
O capacitate m`rit` a cinci ONG-uri rrome de a aborda problematica muncii copiilor [i a ac]iona
pentru a produce schimb`ri \n comunit`]ile \n care sunt active. Aceasta a avut ca rezultat o serie
de ini]iative locale de combatere a exploat`rii copiilor prin munc`.
85 profesori, directori de [coli [i inspectori [colari forma]i \n domeniul muncii copiilor.
45 lideri comunitari/voluntari, 85 profesori [i 48 p`rin]i ai copiilor rromi care muncesc au grad
m`rit de con[tientizare privind problematica muncii copiilor, nevoile educa]ionale [i
psihologice ale copiilor rromi care muncesc, riscurile, pericolele [i consecin]ele muncii copiilor.
2.530 de copii [i p`rin]ii acestora sensibiliza]i privind importan]a educa]iei, consecin]ele
implic`rii premature \n munc` a copiilor [i riscurile la care sunt supu[i \n timp ce muncesc, \n
special copiii cu vrste mici [i fetele.
Un raport final privind problematica muncii copiilor rromi elaborat si supus aten]iei CND.
Raportul include propuneri de ac]iuni [i politici privind prevenirea [i eliminarea exploat`rii
copiilor prin munc` \n comunit`]ile de rromi.
Combaterea exploat`rii muncii copiilor inclus` \n Strategia na]ional` pentru \mbun`t`]irea
situa]iei rromilor (2001-2010) [i \n planul de m`suri pentru aplicarea strategiei.
Materiale de informare [i con[tientizare tip`rite [i diseminate:
Caiete (1.000 buc.) [i pixuri (1.000 buc.) cu inscrip]ia Combate]i munca copiilor;
Educa]ia copiilor rromi - specificit`]i [i perspective integrate, Funda]ia ECHOSOC, 2002
(bro[ur` -1.000 buc.);
Cum se pot implica actorii sociali comunitari \n prevenirea [i eliminarea celor mai grave
forme ale muncii copiilor \n comunit`]ile de rromi, Funda]ia ECHOSOC, 2002
Copiii rromi care muncesc [i familiile lor - caracteristici socio-culturale [i condi]ii de via]`
(bro[ur` - 2.000 buc.).
95
Programul:
Loca]ie:
Agen]ia de
implementare:
Parteneri:
Perioada:
Formarea ofi]erilor de poli]ie \n vederea combaterii celor mai

grave forme ale muncii copiilor
Romnia - Bucure[ti
Asocia]ia Femeilor Jurnaliste ARIADNA (ONG)
Inspectoratul General de Poli]ie - Institutul pentru Cercetarea
[i Prevenirea Criminalit`]ii
Inspec]ia Muncii
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie (ANPCA)
Salva]i Copiii Romnia (ONG)
Grupul Na]ional de Consultan]` privind munca copiilor
1 mai - 31 octombrie 2001
Obiective: Acest program a urm`rit s` r`spund` nevoilor urgente de formare a ofi]erilor de poli]ie
din cadrul Inspectoratului General de Poli]ie [i Institutului pentru Cercetarea [i Prevenirea
Criminalit`]ii \n domeniul muncii copiilor pentru dezvoltarea capacit`]ii acestora de a aborda
aceasta problematic` [i de a ac]iona ca agen]i de con[tientizare. Programul de formare s-a
concentrat pe \n]elegerea problematicii muncii copiilor, \n special cele mai grave forme ale muncii
copiilor.
Rezultate:

96
19 ofi]eri de poli]ie din cadrul Inspectoratului General de Poli]ie [i Institutului pentru

Cercetarea [i Prevenirea Criminalit`]ii au fost forma]i pentru a servi ca formatori agen]i de
con[tientizare.
43 ofi]eri de poli]ie (\n special din cadrul Serviciilor de Prevenire a Criminalit`]ii), selec]iona]i
din Bucure[ti [i 32 de jude]e care se confrunt` cu problema copiilor str`zii [i exploatarea
copiilor prin munc` au fost forma]i si au o capacitate m`rit` de a aborda problema [i a ac]iona
pentru m`rirea gradului de con[tientizare \n comunit`]i.
Un num`r suplimentar de 100 de poli]i[ti comunitari au primit informa]ii privind cele mai grave
forme ale muncii copiilor, dezvoltarea de parteneriate locale pentru monitorizarea situa]iei
copiilor str`zii care muncesc, interven]ie [i sistemul de protec]ie a copilului din Romnia.
Un mecanism de monitorizare a situa]iei copiilor care muncesc a fost supus aten]iei factorilor
de decizie din cadrul IGP.
Acorduri de parteneriat pentru prevenirea [i combaterea muncii copiilor stabilite \ntre Poli]ie,
Inspec]ia Muncii, Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie [i ONG-uri. Ofi]erii
de poli]ie forma]i au devenit parteneri efectivi \n ac]iunile comune pentru identificarea cazurilor
de exploatare a copiilor prin munc`, sanc]ionarea angajatorilor [i m`suri de protec]ie pentru
copiii care muncesc.
Informa]ii privind problematica muncii copiilor diseminate autorit`]ilor locale, publicului [i
mass-media din 32 jude]e de c`tre ofi]erii de poli]ie forma]i. Conferin]ele de pres` organizate,
articolele din ziare, emisiunile radio [i TV au contribuit la cre[terea gradului de con[tientizare
a publicului privind problematica muncii copiilor si rolul ofi]erilor de poli]ie \n combaterea
muncii copiilor.
Materiale de informare [i con[tientizare pentru ofi]erii de poli]ie elaborate, tip`rite [i
diseminate la nivel na]ional:
Afi[e - 100 exemplare [i c`r]i po[tale - 500 exemplare.
Ghid practic de interven]ie a poli]istului \n vederea elimin`rii celor mai grave forme ale
muncii copiilor, (bro[ur` - 2.000 buc.), care include sistemul de referire a cazurilor, proceduri
de interven]ie, conven]iile interna]ionale ratificate de Romnia, legisla]ia na]ional` privind
exploatarea copiilor prin munc` [i organiza]iile interna]ionale care ofer` asisten]` tehnic` [i
financiar` pentru eliminarea muncii copiilor \n Romnia.
Programul:
Loca]ie:
Agen]ia de
implementare:
Parteneri:
Perioada:
Formarea inspectorilor de munc` \n vederea combaterii celor

mai grave forme ale muncii copiilor
Romnia - Bucure[ti
Inspec]ia Muncii
20 Inspectorate Teritoriale de Munc` (Arad, Arge[, Bacù, Bihor,
Boto[ani, Bra[ov, Brìla, Bucure[ti, Buzù, Constan]a, Covasna,
Hunedoara, Ia[i, Maramure[, Mehedin]i, Prahova, Satu Mare,
Teleorman, Tulcea, Vlcea)
Organiza]ii sindicale [i patronale
15 mai - 15 iulie 2001
Obiective: Acest program a urm`rit s` dezvolte capacitatea inspectorilor de munc` de a aborda

problematica muncii copiilor. Programul s-a bazat pe un schimb de experien]` cu programul PIEMC
din Turcia. Participan]ii au beneficiat de experien]a inspectorilor de munc` turci \n dezvoltarea de
mecanisme de investigare [i monitorizare a muncii copiilor.
Rezultate:

25 inspectori de munc` au fost forma]i privind investigarea [i monitorizarea muncii copiilor [i

pentru a ac]iona ca formatori \n sesiunile de formare a inspectorilor de munc`. \ncepnd cu
iunie 2001, fiecare inspector format a organizat sesiuni de formare [i informare pentru un
num`r de 22 de Inspectorate Teritoriale de Munc`, care nu au participat la sesiunea de formare
de formatori.
O campanie na]ional` pentru eliminarea muncii copiilor, pentru perioada 2001-2004, a fost
lansat` de Inspec]ia Muncii, \n coordonarea USMC. Inspectorii de munc` forma]i au diseminat
informa]ii privind exploatarea muncii copiilor la diferite locuri de munc`, autorit`]ilor centrale
[i locale, organiza]iilor sindicale [i patronale, ONG-urilor, camerelor de comer], companiilor
private [i grupurilor profesionale, copiilor care muncesc [i comunit`]ilor. |n cadrul campaniei,
\n perioada 2001-2003 (pn` la 31 august), a fost identificat un num`r de 579 de copii care
muncesc, din care 58 de copii implica]i \n cele mai grave forme ale muncii copiilor [i 521 de
copiii care munceau f`r` contract de munc`. Au avut loc inspec]ii de munc` [i activit`]i de
informare la 201.128 de angajatori.
Un model de formare privind investigarea muncii copiilor a fost dezvoltat [i este disponibil
pentru organizarea de sesiuni de formare pentru inspectorii de munc`.
Un mecanism de investigare [i monitorizare a situa]iei muncii copiilor a fost elaborat [i utilizat
de Inspec]ia Muncii \n cadrul Campaniei Na]ionale de Eliminare a Muncii Copiilor pentru
perioada 2001-2004. Mecanismul include dou` chestionare (pentru angajator [i pentru
copiii/tinerii angaja]i) [i se bazeaz` pe o metodologie care include analiza situatiei, evaluarea [i
diagnoza, determinarea strategiilor [i luarea m`surilor.
A fost dezvoltat un parteneriat cu actorii sociali locali \n cadrul Echipelor Intersectoriale Locale
(EIL) \nfiin]ate \n 18 jude]e [i \n Bucure[ti \n cadrul unui alt program de ac]iune. Inspectorii de
munc` forma]i au folosit cuno[tin]ele dobndite \n cadrul acestei largi alian]e locale, care a
desf`[urat ac]iuni comune [i a elaborat planuri locale de ac]iune pentru combaterea exploat`rii
copiilor prin munc`.
Materiale de formare [i de informare (3 pliante - 10.000 de exemplare) au fost tip`rite [i
diseminate la nivel na]ional [i local.
97
Programul:
Loca]ie:
Agen]ia de
implementare:
Parteneri:
Perioada:
Program integrat pentru eliminarea celor mai grave forme ale

muncii copiilor \n trei ora[e din Romnia
Romnia - Bucure[ti, Craiova [i Ia[i
Salva]i Copiii Romnia
Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, Ministerul
S`n`t`]ii, Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului,
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie,
Inspectoratul General de Poli]ie, Universitatea Bucure[ti Facultatea de Asisten]` Social`,
Direc]iile Jude]ene pentru Protec]ia Copilului, prim`rii, Direc]ii
de Munc` [i Solidaritate Social`, poli]ia local`, Inspectorate {colare
Jude]ene, ONG-uri (ARMS, APEL, ASIS, Sf. Dimitrie, Sf. Stelian,
Casa Deschis`, Archway, Via]` [i Lumin`, ARAS, ELIOS,
SOROPTIMIST Club, Funda]ia IOSIF, FAMILIA NOASTR~, CIVITAN
Club) din Bucure[ti, Ia[i [i Craiova, Grupul Na]ional de Consultan]`
privind Munca Copiilor
15 iulie 2001 - 30 aprilie 2003
Cercetare privind problematica muncii copiilor, dezvoltarea
capacit`]ii institu]ionale, sprijin direct pentru copiii care muncesc,
informare [i con[tientizare, propunere de politici
Obiective: Acest program a urm`rit dezvoltarea capacit`]ii institu]iilor guvernamentale relevante [i

a ONG-urilor de a oferi sprijin direct copiilor str`zii care muncesc, retragerea din munc` [i de pe
strad` a 500 de copii ai str`zii care muncesc, sus]inerea p`rin]ilor acestora prin oferirea de servicii
[i informare, precum [i m`rirea gradului de con[tientizare al reprezentan]ilor autorit`]ilor de la
nivel central [i local, al partenerilor relevan]i [i al copiilor privind problematica muncii copiilor.
Rezultate:
375 de profesori, consilieri [colari, directori de [coli [i inspectori [colari au fost forma]i,
informa]i despre problematica muncii copiilor \n vederea integr`rii fo[tilor copii ai str`zii \n
[coal` [i despre metode de prevenire a abandonului [colar [i a reimplic`rii acestora \n munc`.
100 de asisten]i sociali din cadrul Echipelor de Asisten]i Sociali Stradali (EASS), Direc]iilor de
Protec]ie a Copilului [i ONG-urilor au fost forma]i privind problematica muncii copiilor,
elaborarea de programe, managementul, implementarea, monitorizarea [i evaluarea acestora
[i modul \n care pot fi \mbun`t`]ite serviciile pentru copiii str`zii care muncesc.
Un model testat de interven]ie stradal` [i de programe educative de recuperare pentru copiii
str`zii care muncesc, un curriculum de formare pentru asisten]ii sociali [i profesori [i un
mecanism de monitorizare a situa]iei copiilor care muncesc pe strad` sunt disponibile pentru
a fi utilizate \n viitoare programe.
501 copii care munceau (316 bìe]i [i 185 de fete) au fost retra[i de pe strad` de c`tre EASS
prin integrarea \n programe de educative de recuperare, formare profesional`, consiliere,
asisten]` medical`, alimente, rechizite, uniforme [i activit`]i recreative.
161 de fra]i mai mici (93 de bìe]i [i 68 de fete) ai fo[tilor copii ai str`zii au fost preveni]i s` se
implice \n munc` prin integrarea \n \nv`]`mntul pre[colar [i activit`]i recreative.
11.815 copii au fost informa]i privind problematica muncii copiilor.
350 de familii au beneficiat de consiliere psihologic` [i juridic`, asisten]` medical`, informa]ii
privind accesul la serviciile sociale, consiliere pentru g`sirea unui loc de munc` [i au fost
informa]i despre nevoile de dezvoltare ale copiilor lor, pericolele angaj`rii premature \n munc`
[i importan]a educa]iei.
O propunere de politici [i ac]iuni de prevenire [i eliminare a exploat`rii muncii copiilor pe
strad` a fost supus` aten]iei CND [i a fost utilizat` [i la actualizarea Planului Na]ional de
Ac]iune pentru Eliminarea Muncii Copiilor.
Opinia public`, factorii de decizie, autorit`]ile locale, liderii comunit`]ilor, asisten]ii sociali,
ONG-urile, copiii [i p`rin]ii [i mass-media au un grad mai mare de con[tientizare privind
situa]ia copiilor care muncesc, ca urmare a disemin`rii la nivel na]ional a urm`toarelor
materiale:
Afi[e (500 buc.), pixuri (1.000 buc.), insigne (1.000 buc.) [i tricouri (500 buc.)
Conven]ia OIM nr. 182 privind cele mai grave forme ale muncii copiilor [i Conven]ia ONU
cu privire la Drepturile Copilului - versiunea oficial` [i o variant` scurt` (1.500 de bro[uri)
Educa]ia [colar` a Copiilor Str`zii care muncesc - Ghid pentru profesori [i lucr`torii sociali
(1.000 buc.)
Evaluare rapid` privind copiii str`zii care muncesc - Bucure[ti, Ia[i, Craiova (500 buc.)
98
Programul:
Loca]ie:
Agen]ia de
implementare:
Parteneri:
Perioada:
Dezvoltarea capacit`]ii Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii de a

preveni [i elimina exploatarea muncii copiilor \n mediul rural prin
cre[terea ratei frecven]ei [i a performan]elor [colare
Romnia - Bucure[ti, jude]ele Ialomi]a, C`l`ra[i, Suceava, Boto[ani
[i Vaslui
Centrul pentru Educa]ie [i Dezvoltare Profesional` Step by
Step (CEDP)
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, Ministerul Muncii,
Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, Inspec]ia Muncii, Ministerul
S`n`t`]ii, Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i
Adop]ie, Serviciile Publice Specializate pentru Protec]ia Copilului
Inspectoratele [colare Jude]ene din Boto[ani, C`l`ra[i, Ialomi]a,
Suceava, Vaslui
{colile C`l`ra[i, Mitoc, Miorcani, Manoleasa - Jude]ul Boto[ani
{colile Curcani, G`lbina[i, Modelu, {oldanu - Jude]ul C`l`ra[i
{colile Axintele, Bordu[ani, F`cèni, Fierbin]i - Jude]ul Ialomi]a
{colile Cajvana, Dolhasca, Ili[e[ti, P`trù]i - Jude]ul Suceava
{colile Avr`me[ti, Grceni, D`ne[ti, Zorleni - Jude]ul Vaslui
Reprezentan]a UNICEF \n Romnia
1 noiembrie 2001 - 31 octombrie 2002
Dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale, educa]ie parental`, sprijin
direct pentru copiii care muncesc, informare [i con[tientizare,
mobilizare social`
Obiective: Acest program a urm`rit dezvoltarea capacit`]ii Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i

Tineretului (MECT) de a cre[te rata frecven]ei [i performan]elor [colare ale copiilor care munceau
\n mediul rural prin formare specific` pentru profesori, directorii de [coli [i educatori \n 5 jude]e
selectate pentru a preveni copiii s` abandoneze [coala pentru a se implica \n munc`. Alte
componente au inclus informare [i con[tientizare pentru copii, p`rin]i, reprezentan]i ai autorit`]ilor
centrale [i ai comunit`]ilor locale privind problematica muncii copiilor, inclusiv educa]ia, nevoile de
dezvoltare ale copilului, pericolul implic`rii premature \n munc` \n cadrul unor seminarii de
formare [i \ntlniri de con[tientizare.
Rezultate:
Un Comitet de Implementare a Proiectului [i cinci Comitete Locale de Implementare au fost
create [i formate pentru a coordona [i monitoriza implementarea programului la nivel na]ional
[i local.
25 de persoane relevante din cadrul Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, inspectori
[colari [i profesori din jude]ele selectate au fost forma]i privind problematica muncii copiilor [i
educa]ia [i au fost reuni]i \ntr-o Echip` de Formatori.
324 de profesori [i 25 de educatori au fost forma]i [i au dobndit abilit`]i pedagogice pentru
prevenirea abandonului [colar al copiilor \n vederea implic`rii \n munc`.
Un mecanism de monitorizare [i un sistem de referire au fost dezvoltate, testate [i propuse
MECT pentru a fi utilizate.
1.060 de p`rin]i au fost forma]i privind nevoile copiilor lor [i dezvoltarea copilului, pericolele
angaj`rii premature \n munc` [i importan]a educa]iei. P`rin]ii forma]i au fost activi \n
strngerea de fonduri suplimentare pentru activit`]ile cu copiii [i au ac]ionat \n vederea
schimb`rii mentalit`]ii celorlal]i p`rin]i din comunitate.
A fost prevenit` implicarea/reimplicarea \n munc` a 1.014 copii (533 de bìe]i [i 481 de fete) cu
vrste \ntre 6 [i 14 ani, afla]i \n situa]ie de risc de a abandona [coala prin activit`]i educative [i
extracurriculare, cum ar fi: medita]ii, activit`]i artistice, concursuri sportive, excursii, reviste ale
[colilor etc. 1.003 copii au promovat clasa [i [i-au \mbun`t`]it frecven]a [i rezultatele [colare [i
abilit`]ile sociale.
200 reprezentan]i au comunit`]ii (autorit`]i locale, cum ar fi primari, medici, poli]i[ti, preo]i) au
fost mobiliza]i s` abordeze problematica muncii copiilor, leg`tura acesteia cu educa]ia [i s`
ac]ioneze pentru producerea unor schimb`ri la nivel local.
S-au \nregistrat ini]iative locale de combatere a exploat`rii copiilor prin munc`.
Au fost tip`rite [i diseminate urm`toarele materiale de informare [i con[tientizare:
Afi[e (500 buc.), pliante (2.000 buc.), pixuri (3.000 buc.);
Combaterea muncii copiilor - o cauz` global`, film tradus \n limba romn` (20 casete video);
Munca copiilor - Pachet informativ pentru profesori, educatori [i organiza]iile lor (tradus [i
adaptat, tip`rit \n 2.000 exemplare).
99
Programul:
Loca]ie:
Agen]ia de
implementare:
Parteneri:
Perioada:
|nt`rirea capacit`]ii Confedera]iei Sindicatelor Democratice din

Romnia (CSDR) de a combate cele mai grave forme ale muncii
copiilor
Romnia - Bucure[ti, Bra[ov, Cluj, Ia[i
Confedera]ia Sindicatelor Democratice din Romnia (CSDR)
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, Ministerul Muncii,
Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, Inspectoratul General de Poli]ie,
Sindicate [i patronate: Federa]ia Sindicatelor Libere din |nv`]`mnt
(FSLI); CNSLR Fr`]ia; Cartel Alfa, Blocul Na]ional Sindical
Salva]i Copiii Romnia [i Reaching Out (ONG-uri)
Organiza]ia Interna]ional` pentru Migra]ie
1 noiembrie 2001 - 28 februarie 2002
Obiective: Acest program a urm`rit dezvoltarea capacit`]ii membrilor de sindicat de a ac]iona ca

formatori [i m`rirea gradului de con[tientizare al acestora \n vederea combaterii eficiente a
exploat`rii copiilor prin munc` [i a sensibiliz`rii factorilor de decizie, a autorit`]ilor locale, altor
sindicate [i a opiniei publice privind problematica muncii copiilor. Programul s-a bazat pe un
schimb de experien]` cu programul PIEMC din Turcia. Sindicali[tii romni au aflat despre
experien]a unei confedera]ii sindicale importante din Turcia (TURK-IS) \n combaterea exploat`rii
copiilor prin munc`, dezvoltarea de planuri locale de ac]iune [i desf`[urarea de campanii pentru
combaterea exploat`rii copiilor prin munc`.
Rezultate:

100
A fost stabilit un parteneriat cu Solidarity Center, AFL-CIO [i Centrele pentru Dezvoltarea

Parteneriatului Social (CDPS) din Bucure[ti, Cluj [i Ia[i, ca o recunoa[tere a faptului c`
exploatarea copiilor prin munc` [i traficul de fiin]e umane reprezint` priorit`]i pentru membrii
de sindicat. Programul ini]ial a fost extins prin includerea unui nou ora[, cre[terea grupului
]int` la 150 de membri de sindicat [i includerea a trei confedera]ii sindicale mari.
3 Comitete de Ac]iune au fost \nfiin]ate \n Bucure[ti, Bra[ov [i Cluj pentru organizarea
sesiunilor de formare, diseminarea informa]iilor [i mobilizarea comunit`]ii \n vederea
\ntreprinderii de ac]iuni de combatere a exploat`rii copiilor prin munc`.
31 de membri de sindicat \n]eleg [i au cuno[tin]e despre problematica muncii copiilor, au
capacitatea de a aborda problematica muncii copiilor [i de a servi ca formatori [i ca agen]i de
con[tientizare la locul de munc`, \n rndul membrilor de sindicat, autorit`]ilor locale, factorilor
de decizie \n vederea combaterii eficiente a exploat`rii copiilor prin munc`.
A fost dezvoltat un model de formare privind problematica muncii copiilor, care este disponibil
pentru viitoare sesiuni de formare pentru membrii de sindicat. Au fost preg`tite 300 de pachete
de formare pentru a fi utilizate la nivel local de formatori.
120 de membri de sindicat [i reprezentan]i a patru confedera]ii sindicale mari din Bra[ov,
Bucure[ti, Cluj [i Ia[i au fost forma]i privind problematica muncii copiilor [i sunt capabili s`
ac]ioneze ca formatori [i ca agen]i de con[tientizare la nivel local.
100 de reprezentan]i ai autorit`]ilor locale, inspectoratelor [colare, poli]iei, Direc]iilor pentru
Protec]ia Copilului, bisericii, ONG-urilor au un grad m`rit de con[tientizare privind
problematica muncii copiilor [i traficul de copii, ca urmare a meselor rotunde organizate \n trei
ora[e.
Au fost organizate activit`]i de con[tientizare care au avut ca grupuri ]int` autorit`]ile locale,
profesorii, copiii, p`rin]ii [i comunit`]ile [i care au inclus expozi]ii de desene, afi[e [i de
fotografie, avnd ca tem` cele mai grave forme ale muncii copiilor [i traficul de fiin]e umane,
campanii \n mass-media.
Au fost tip`rite [i diseminate pliante (3.000 buc.) cu legisla]ia na]ional` [i interna]ional` privind
munca copiilor [i rolul sindicatelor \n combaterea exploat`rii copiilor prin munc`.
Programul:
Loca]ie:
Agen]ia de
implementare:
Parteneri:
Perioada:
Dezvoltarea capacit`]ii personalului din cadrul Serviciilor Publice

Specializate pentru Protec]ia Copilului \n vederea combaterii celor
mai grave forme ale muncii copiilor
Romnia - Bucure[ti ([ase sectoare) [i jude]ele Boto[ani, Brìla,
Bra[ov, Cara[-Severin, Cluj, Constan]a, Dmbovi]a, Dolj, Giurgiu,
Gorj, Hunedoara, Ialomi]a, Ia[i, Maramure[, Neam], Prahova, Timi[,
Vlcea
Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie
Serviciile Publice Specializate pentru Protec]ia Copilului (SPSPC)
din 18 jude]e [i 6 sectoare ale ora[ului Bucure[ti,
Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, Ministerul
Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, Inspec]ia Muncii,
Inspectoratul General de Poli]ie, Salva]i Copiii Romnia,
Funda]ia ECHOSOC, Asocia]ia ARIADNA, Centrul pentru
Educa]ie [i Dezvoltare profesional` Step by Step, sindicate [i
patronate, autorit`]i locale, universit`]i [i mass-media
1 ianuarie 2002 - 31 decembrie 2002
Obiective: Acest program a urm`rit dezvoltarea capacit`]ii personalului din cadrul Serviciilor
Publice Specializate pentru Protec]ia Copilului din 18 jude]e selectate [i [ase sectoare din Bucure[ti
de a investiga [i monitoriza situa]ia muncii copiilor, \mbun`t`]irea situa]iei copiilor care muncesc
[i a familiilor acestora [i m`rirea gradului de con[tientizare al institu]iilor relevante la nivel central
[i local privind problematica muncii copiilor.
Rezultate:

48 speciali[ti din cadrul SPSPC-urilor selectate au fost forma]i pentru a investiga [i monitoriza
cele mai grave forme ale muncii copiilor, \n]eleg [i au cuno[tin]e despre problematica muncii
copiilor, au capacitatea de a aborda problematica muncii copiilor la nivel local [i de a
\mbun`t`]i situa]ia copiilor care muncesc [i a familiilor acestora.
Au fost \nfiin]ate, formate [i sunt operative 20 de Echipe Intersectoriale Locale (EIL) \n baza
unor conven]ii de parteneriat \ncheiate la nivel local \ntre institu]iile membre. Institu]iile [i
persoanele relevante la nivel local (SPSPC-uri, autorit`]i locale, ofi]eri de poli]ie, inspectori de
munc` [i al]i reprezentan]i ai comunit`]ii), inclusiv speciali[tii forma]i \n cadrul altor programe
BIM-PIEMC au fost reuni]i \n cadrul EIL.
Un model de curriculum [i materiale de formare privind problematica muncii copiilor sunt
disponibile pentru a fi utilizate pentru viitoare programe.
A fost elaborat [i testat un mecanism de monitorizare a situa]iei muncii copiilor (au fost
completate 489 de formulare de monitorizare). Monitorizarea muncii copiilor a fost integrat` \n
activit`]ile curente ale membrilor EIL prin utilizarea formularului de monitorizare ca un
instrument \n luarea deciziilor potrivite [i a unor solu]ii integrate \n colaborare cu institu]iile
partenere. 407 copii, din care 262 de copii au fost retra[i din munc` [i 145 de copii au fost
preveni]i s` se implice \n munc` prin includerea \n programe educative [i oferirea de servicii.
Au fost elaborate 13 planuri locale de ac]iune pentru combaterea exploat`rii copiilor prin
munc` (Boto[ani, Brìla, Cara[-Severin, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Ia[i, Neam], Prahova, Timi[,
Vlcea [i sectoarele 2 [i 3 din Bucure[ti), din care 7 planuri au fost aprobate de autorit`]ile
locale.
Opinia public`, inclusiv copii, p`rin]i [i reprezentan]ii comunit`]ilor, att la nivel na]ional, ct [i
la nivel local, au un grad m`rit de con[tientizare a privind problematica muncii copiilor,
consecin]ele acesteia asupra s`n`t`]ii, educa]iei [i dezvolt`rii normale a copiilor, ca urmare a
\ntlnirilor [i seminariilor desf`[urate.
Raportul final al programului, inclusiv recomand`ri pentru ac]iuni viitoare de combatere a
exploat`rii copiilor prim munc`, a fost transmis Comitetului Na]ional Director pentru
Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc`.
101

102
Problematica muncii copiilor a fost integrat` \n activit`]ile Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia
Copilului [i Adop]ie [i a SPSPC-urilor, iar autorit`]ile locale [i comunit`]ile au dezvoltat
ini]iative locale de combatere a exploat`rii copiilor prin munc`.
Materiale de con[tientizare privind problematica muncii copiilor au fost tip`rite [i diseminate
la nivel na]ional:
Combaterea celor mai grave forme ale muncii copiilor (pliant - 1.000 buc.);
Programa de formare a speciali[tilor din cadrul Serviciilor Specializate de Protec]ie a
Copilului pentru prevenirea [i eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor (300 de
exemplare);
Prevenirea [i eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor. Ghid pentru
implementarea Conven]iei OIM nr. 182 (traducere, 300 de exemplare).
Programul:
Loca]ie:
Agen]ia de
implementare:
Parteneri:
Perioada:
Prevenirea abandonului [colar cauzat de angajarea prematur` \n

munc` a copiilor
Romnia - Bucure[ti [i satele Rudeni [i Furnico[i (jude]ul Arge[)
Federa]ia Interna]ional` a Comunit`]ilor Educative (FICE Romnia)
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, Ministerul S`n`t`]ii,
Inspectoratele {colare din jude]ul Arge[ [i Bucure[ti, Direc]iile
pentru Protec]ia Copilului din sectorul 4, Bucure[ti [i din jude]ul
Arge[, autorit`]i locale, Confedera]ia Na]ional` a Femeilor din
Romnia, Hr`ni]i Copiii (ONG), {coala nr. 96 [i Colegiul Na]ional
Spiru Haret din Bucure[ti, {colile din Rudeni [i Furnico[i (jude]ul
Arge[), mass-media
1 martie 2002 - 30 iunie 2002
Sprijin direct pentru copiii care muncesc, mobilizarea comunit`]ii,
informare [i con[tientizare
Obiective: Acest program a urm`rit \ncurajarea frecvent`rii regulate a [colii [i \mbun`t`]irea

performan]elor [colare a 100 de copii afla]i \n situa]ie de risc de abandon [colar [i de a se implica
\n munc` prin oferirea de sprijin direct pentru copii [i familiile lor, dezvoltarea capacit`]ii
profesorilor, inspectorilor [colari [i a educatorilor de a aborda aceast` problem` [i m`rirea gradului
de con[tientizare al cadrelor didactice [i a opiniei publice privind rela]ia dintre educa]ie [i
exploatarea muncii copiilor.
Rezultate:
100 de copii, bìe]i [i fete, cu vrste \ntre 6 [i 15 ani din Bucure[ti, Rudeni [i Furnico[i (jude]ul
Arge[), din care 18 copii (10 fete [i 8 bìe]i) au fost retra[i din munc` [i 82 de copii (50 de fete
[i 32 de bìe]i) au fost preveni]i s` abandoneze [coala [i s` se implice prematur \n munc` prin
programe, oferirea de consiliere psiho-pedagogic`, asisten]` medical`, alimente [i activit`]i
extracurriculare \n cadrul centrelor de zi \nfiin]ate \n [coli. P`rin]ii lor au beneficiat de consiliere
psihologic` individual` [i de grup, consiliere juridic` [i au beneficiat de c`r]i [i rechizite,
\nc`l]`minte [i \mbr`c`minte pentru copii.
22 de fra]i [i surori de vrst` pre[colar` (16 copii din Bucure[ti [i 6 copii de la [coala Furnico[i)
au participat la activit`]i educative [i recreative, care au avut ca scop prevenirea implic`rii
premature \n munc` a acestora.
32 de cadre didactice (profesori, directori de [coli [i inspectori [colari), personal medical, lideri
comunitari din zonele selectate , \n]eleg [i au cuno[tin]e despre problematica muncii copiilor
[i au capacitatea de a preveni abandonul [colar al copiilor [i implicarea lor prematur` \n
munc`.
1.590 de profesori, copii, p`rin]i/rude/familii l`rgite, autorit`]i locale [i reprezentan]i ai
comunit`]ii au un grad m`rit de con[tientizare privind problematica muncii copiilor [i
consecin]ele acesteia, importan]a educa]iei, responsabilit`]ile ce le revin [i necesitatea
sprijinirii familiei \n vederea dezvolt`rii normale a copiilor.
Un raport care include principalele obiective, rezultate [i impactul programului asupra
beneficiarilor, precum [i propuneri [i recomand`ri pentru prevenirea abandonului [colar al
copiilor din cauza implic`rii \n munc` folosind modelul centrului de zi a fost transmis
Parlamentului, Pre[edin]iei [i Guvernului Romniei prin intermediul Comitetului Na]ional
Director pentru Eliminarea Exploat`rii Copiilor prin Munc`.
Au fost tip`rite [i diseminate materiale de informare [i de con[tientizare [i au fost realizate
panouri de prezentare a problematicii muncii copiilor \n [coli.
Un model de prevenire a abandonului [colar cauzat de implicarea prematur` \n munc` a
copiilor (bro[ur`, 1.000 de exemplare) a fost diseminat` \n cadrul celor 20 de filiale locale ale
FICE, partenerilor din sectorul guvernamental [i neguvernamental, inspectoratelor [colare etc.
Bro[ura cuprinde informa]ii despre cadrul legislativ na]ional, rolul profesorilor [i al cadrelor
didactice \n combaterea exploat`rii copiilor prin munc`, sugestii privind activit`]ile profesorilor
cu copiii [i p`rin]ii [i promovarea modelului centrelor de zi pentru a sprijini copiii care muncesc
[i merg la [coal` \n acela[i timp [i pentru a preveni abandonul [colar al acestora.
103
Concluzii [i recomand`ri
CONCLUZII {I RECOMAND~RI
Concluzii

De[i Romnia a reu[it s` ating` masa critic` de progres \n tranzi]ie, inconsisten]ele care au
afectat ultimul deceniu, i-au l`sat o mo[tenire care const` dintr-o economie de subzisten]` de
dimensiuni substan]iale unde cererea pentru munca copilului, considerat` munc` ieftin`, este
\nc` mare.
Cre[terea economic` viguroas` [i o mai mare stabilitate \n timpul ultimilor trei ani au reu[it s`
reduc` num`rul copiilor care muncesc, dar vor trebui s` continue \n acela[i ritm pentru a
\ncepe s` reduc` ponderea copiilor economic activi [i tendin]a de angajare \n activit`]i
economice a copiilor romni.
Prin angajamentul politic luat \n vederea reducerii implic`rii copiilor \n activit`]i economice, ca
[i prin angajamentul luat \n vederea eradic`rii pn` la sf\r[itul mandatului a celor mai grave
forme de munc` a copilului (fenomenul copiii str`zii), actualul guvern a reu[it s` evite un cerc
vicios: economia de subzisten]` - cererea pentru munca copilului - performan]e [colare slabe perspective nesigure pe pia]a muncii - refugiu \n economia de subzisten]`. |ntre timp, prin
consolidarea procesului de reform`, crearea de capacit`]i specializate ale serviciilor publice [i
accelerarea procesului de negociere \n vederea ader`rii la Uniunea European` (integrarea este
o parte a procesului de reform`) a fost deschis un cerc virtuos: deschiderea mai mare a pie]ei
- performan]e [colare mai bune - \mbun`t`]irea perspectivelor pe pia]a muncii - \nclina]ie c`tre
o activitate de pia]`, dect c`tre o activitate de subzisten]`.
Cei mai mul]i dintre copiii activi din punct de vedere economic [i care muncesc provin din
zonele rurale [i lucreaz` \n agricultur` sau activit`]i conexe. Chiar [i cei care trìesc \n mediul
urban se angajeaz`, \ntr-o m`sur` considerabil`, \n activit`]i agricole. Aceasta dovede[te
importa]a produc]iei \n gospod`rii pentru propriul consum final, aceasta fiind \n sine un teren
propice pentru munca copilului.
Chiar dac` majoritatea copiilor romni activi economic din Romnia provin din cele mai s`race
zone ale ]`rii [i trìesc \n gospod`rii s`race, faptul c` ei sunt de g`sit [i \n gospod`rii relativ
\nst`rite, demonstreaz` c` veniturile reduse nu sunt principala cauz` a muncii copilului. Mai
degrab`, venitul redus ca [i munca copilului sunt p`r]i ale unei st`ri de penurie caracteristic`
economiei de subzisten]`.
Educa]ia este \n mod clar cea mai important` pierdere de pe urma muncii copilului. Dac`
frecventarea [colii nu este serios afectat`, performan]ele [colare sufer` \n mod cert. Ca urmare,
sunt din ce \n ce mai pu]ini copii din mediul rural \n ciclul liceeal [i chiar [i mai pu]ini \n
universit`]i. Totu[i, aceast` problem` nu este \nc` cercetat` \n \ntregime.
Munca copilului [i activitatea economic` nu sunt probleme etnice. De[i exist` mai mul]i copii
de origine rrom` care muncesc, ei r`mn totu[i o minoritate \n num`rul total al copiilor
implica]i \n activit`]i economice.
Copiii st`zii constituie un fenomen vizibil, dar unul mic [i limitat. Gravitatea [i nu dimensiunile
sale \l fac periculos [i de aceea [i angajamentul guvernului \n vederea eradic`rii rapide a
acestuia.
Construc]ia institu]ional` [i programele de mediatizare desf`[urate sub auspiciile programelor
ILO-IPEC sunt de departe cele mai bune, att ca eficacitate ct [i ca eficien]`. Ele pot fi parte a
strategiei de cre[tere incremental` care urm`re[te s` reduc` \n mod gradual implicarea
copiilor \n activit`]i economice, evitnd \n acela[i timp generarea de a[tept`ri exagerate [i
stimulente adverse. Programele de sprijin direct sunt bune atunci cnd sunt adresate c`tre
grupuri ]int` bine definite (copiii str`zii, copiii rromi).
Munca copilului \n Romnia s-a dezvoltat pe fondul reformei incomplete din anii 90 , care a
condus la apari]ia unui vast sector de subzisten]`. Din acest motiv, ea se concentreaz` \n
mediul rural, \n special \n agricultur`. Cele mai grave forme de munc` a copilului sunt practic
necunoscute, cu unica excep]ie a fenomenului copiilor str`zii care este limitat la zone urbane
mari, \n special \n zona Bucure[tiului. Relansarea cre[terii economice, \ntr-un mediu economic
105

[i socio -politic stabil, \mpreun` cu o puternic` construc]ie institu]ional` sinergic` (autorit`]i
publice, organiza]ii neguvernamentale, parteneri sociali, familii) vor ajuta la re-\ncadrarea
fenomenului \n limite acceptabile. Programele de sprijin direct, decisive [i bine direc]ionate,
vor contribui la eradicarea celor mai grave forme ale muncii copiilor.
Recomand`ri

106
Continuarea procesului de reform`, cu componenta sa central`; aderarea la Uniunea

European`, este cel mai bun mijloc de a garanta reducerea economiei de subzisten]`, pe baza
unei cre[teri economice sus]inute. Aceasta, la rndul sù, va reduce semnificativ cererea
pentru munca copilului [i va aduce cea mai valoroas` contribu]ie la reducerea ponderii copiilor
activi economic \n totalul copiilor.
Cre[terea deschiderii zonelor rurale c`tre economia de pia]`, prin cre[terea investi]iilor \n
infrastructura educa]ional`, de tehnologia informa]iilor [i comunicare, pentru a aduce pie]ele
mai aproape de indivizii care trìesc \n economii de subzisten]`.
Crearea de stimulente pentru performan]a educa]ional`, adresate copiilor din mediul rural, prin
acordarea de sponsoriz`ri universit`]ilor, colegiilor [i liceelor din mediul urban care atrag copii
din mediul rural.
Crearea unei multitudini de programe de sprijin direct pentru comunit`]ile rrome, \n special
pentru cele mici sau care trìesc \n relativ` izolare. Pentru comunit`]ile rrome [i copiii rromi
care trìesc \n comunit`]i mixte, se recomand` cre[terea integr`rii \n programe destinate
majorit`]ii. Munca copilului nu poate fi [i nici nu trebuie transformat`, fie [i din gre[eal`, \ntro problem` etnic`.
Continuarea [i diversificarea programelor concepute pentru copiii str`zii, cu accent pe zona
Bucure[tiului unde se afl` cea mai mare parte dintre ei. Cre[terea sinergiei \ntre serviciile
publice de protec]ie a copilului, organiza]iile neguvernamentale, agen]iile de implementare,
sistemul public de \nv`]`mnt [i autorit`]ile locale. Dezvoltarea decisiv` a unei abord`ri care
s` \ntrerup` canalele prin care fenomenul se dezvolt` [i separarea Socialului de delincven]`,
\n special dac` cea de a doua prevaleaz`.
Continuarea procesului de construc]ie institu]ional` \n interiorul institu]iilor publice [i
direc]ionarea eforturilor spre combaterea muncii copilului \n economia subteran` [i informal`,
acolo unde munca copilului este \nfloritoare. Cnd este desf`[urat` \n gospod`rii, activitatea
economic` a copilului trebuie abordat` prin m`suri de mediatizare, acordnd aten]ie faptului
c`, cel pu]in pe termen scurt, unele gospod`rii vor avea nevoie de aportul muncii copiilor lor
pentru a se men]ine pe linia de plutire [i a-i putea sus]ine pe copii la [coal`.
Acordarea statutului oficial Comitetului Na]ional de Coordonare, cu scopul de a-i \nt`ri
capacitatea [i statutul ca principal for de coordonare \n domeniu. Mandatul executiv al
Inspec]iei Muncii, ar trebui s` fie \nt`rit [i focalizat pe economia ilegal` [i subteran`.
Grupul Na]ional Consultativ ar trebui s` ob]in`, de asemenea, un statut oficial, ca for na]ional
consultativ, care s` cuprind` exper]i care s` abordeze problemele metedologice.
Ministerul Educa]iei ar trebui s` dezvolte centre de \ngrijire de zi \n comunit`]ile cu risc.
Acestea pot fi parte a unei abord`ri incrementale \n lupta \mpotriva muncii copilului, deoarece
experien]ele actuale cu asemenea organiza]ii sunt mai mult dect \ncurajatoare.
Unit`]ile de Munc` a Copilului din cadrul Inspec]iei Muncii, Autorit`]ii Na]ionale pentru
Protec]ia Copilului [i Adop]ie [i Ministerul Muncii [i Solidarit`]ii Sociale trebuie \nt`rite [i
opera]ionalizate. Vizibilitatea lor trebuie s` sporeasc` \n viitorul apropriat.
Anexe
Anexa 1 Coeficien]ii de regresie pentru corelatiile dintre

cuantificatorii muncii copilului si diferitele variabile
explicative ale acestora
Coeficien]ii de regresie pentru corela]iile dintre Ponderea copiilor care muncesc [i variabilele
explicative: varia]ia medie anual` a PIB (PIB%) [i Progresul \n Tranzi]ie (PinTran):
Variabile explicative
PIB%
PinTran
R2
(1)
-0,98
0,17
(2)
-64,8
0,37
Coeficien]ii de regresie pentru corela]iile dintre Ponderea copiilor economic activi [i variabilele
explicative: varia]ia medie a PIB pe cei zece ani premerg`tori lui 2002 (PIB%-av.10) [i Progresul \n
Tranzi]ie (PinTran):
PIB%-av.10
PinTran
R2
(1)
-2,96
0,37
(2)
10,9
0,22
Coeficien]ii de regresie pentru corela]iile dintre Ponderea copiilor implica]i \n activit`]i noneconomice [i variabilele explicative: pierderea cumulativ` din valoarea produsului final, exprimat`
\n procente, pentru \ntreaga perioad` a tranzi]iei (CFO) [i Progresul \n Tranzi]ie (PinTran):
CFO
PinTran
R2
(1)
-6,7
0,20
(2)
22,9
0,13
Coeficien]ii de regresie pentru corela]iile dintre varia]ia medie anual` a PIB (PIB%)(1), varia]ia
medie a PIB pe cei zece ani premerg`tori lui 2002 (PIB%-av.10)(2), pierderea cumulativ` din
valoarea produsului final, exprimat` \n procente, pentru \ntreaga perioad` a tranzi]iei (CFO)(3) [i
Progresul \n Tranzi]ie (PinTran)(3):
Progress in Transition
R2
(1)
7,6
0,26
(2)
1,34
0,35
(3)
-4,5
0,26
107
Anexa 2 Legenda Fig.14, Cap.3

NOTA: tabelul de mai jos, reprezint` un extras din lucrarea Study on the Social Protection
Systems in 13 Applicant Countries; Romania-country study [i are rolul de a prezenta serii
statistice alternative pentru indicatorul rata (inciden]a s`r`ciei), explicitnd astfel graficul din
Fig.14,Cap. 3 al acestui Raport.
Autorul acestui paragraf din lucrarea sus-men]ionat` [i bine\n]eles al calculelor ce au stat la baza
reprezent`rii grafice din Fig.14, Cap.3 este autorul Raportului de fa]`, respectiv Dr. C`t`lin
Ghin`raru.
Estim`ri alternative ale evolu]iei ratei s`r`ciei \n Romnia (1989,1992-2002)
PrateCAS
1989
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
25,2
23,3
27,7
27,3
26,6
30,6
29,6
23,4
Prate EUR
39
PrateRGE
94,5
27,7
39,8
40,2
35,4
40,2
34,5
36
39,4
41,7
38
39,5
PraRGWE
20,7
46,9
46,2
58,1
52,5
65,9
54,7
47,6
35,9
39,3
31,6
WBEst
TesliucEs
3,9
70,9
WBAEst
Prate
CASO
17,7
27,5
44,5
PraRGWO
25,3
19,9
30,1
33,8
41,2
39
40,6
42,1
43
44,6
47,6
46,3
47,1
48,8
39,3
31,6
28
25
20
30
34
41
44
Caracterele cursive, reprezint` estim`rile independente ale autorului paragrafului, Dr. C. Ghin`raru
[i au rezultat dintr-o serie de regresii succesive folosind drept variabile explicative ale ratei s`r`ciei,
cre[terea economic` [i respectiv ponderea salariilor \n totalul venitului disponibil al indivizilor;
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
108
PrateCas - reprezint` rata s`r`ciei calculat` dup` metodologia Comisiei Na]ionale Anti S`r`cie
[i Promovarea Incluziunii Sociale; metodologia Comisiei a fost elaborat` dup` consult`ri cu
Banca Mondial` precum [i cu o serie de universit`]i [i institute de cercet`ri din Romnia. |n
prezent, datele furnizate de c`tre aceasta Comisie, reprezint` evaluarea oficial` a fenomenului
s`r`ciei \n Romnia;
Prate EUR - reprezint` rata s`r`ciei \nainte de efectuarea transferurilor din bugetele de
asigur`ri [i asisten]a social`, calculat` de c`tre EUROSTAT conform metodologiei proprii
(ponderea persoanelor ce au venituri reprezentnd mai pu]in de 50% din venitul median);
PrateRGE - reprezint` seriile ratei s`r`ciei, tip EUROSTAT, reconstituite de c`tre autorul
paragrafului de fa]`, prin efectuarea de regresii folosind drept variabil` explicativ` cre[terea
economic` (varia]iile medii anuale % ale PIB);
Prate RGWE - reprezint` seria tip EUROSTAT pentru rata s`r`ciei, reconstruit` de c`tre autorul
paragrafului de fa]` prin efectuarea de regresii folosind drept variabil` explicativ` ponderea
salariilor \n totalul veniturilor disponibile ale indivizilor. La rndul ei, seria pentru aceast`
variabil` explicativ` a fost reconstruit` folosind drept variabila explicativ` cre[terea
economic`;
WBEst - reprezint` estim`rile B`ncii Mondiale pentru rata s`r`ciei publicate \n diferite edi]ii ale
World Development Report precum [i \n publica]ia dedicat` \n mod special fenomenologiei
specifice s`r`ciei [i excluderii sociale \n Europa de Est [i Asia Central`, respectiv Making
Transition Work for Everyone. Poverty and Inequlity in Europe and Central Asia;
Te[liucEs - reprezint` estim`rile realizate pentru Banca Mondial` de c`tre economistul romn
Emil Te[liuc (actualmente lucrnd pentru Banca Mondial`);
PraRGWO - reprezint` seria statistic` reconstruit` a ratei s`r`ciei, realizat` de c`tre autorul
paragrafului de fa]` prin regresii ce au folosit drept variabil` explicativ` seriile statistice oficiale
pentru ponderea salariilor \n venitul total disponibil al indivizilor;
WBAEst - reprezint` o alt` estimare realizat` de c`tre Banca Mondial` [i publicat` \ntr-unul din
World Develpment Report-urile anilor 90 [i care se refer` la estimarea ratei s`r`ciei \n
Romnia pentru anul 1985, folosind conceptul Parit`]ii Puterii de Cump`rare (PPC);
PrateCASO - reprezint` seriile statistice pentru rata s`r`ciei calculate de c`tre Comisia Anti
S`r`ciei [i Promovarea Incluziunii Sociale, conform unei metodologii mai vechi, scoas` din uz
actualmente, ce a fost recent \nlocuit` cu cea elaborata cu asisten]a tehnic` a B`ncii Mondiale.
Anexe
Anexa 3 Materiale realizate \n cadrul PIEMC Romnia, 2000-2003

-
Ac]iuni \mpotriva muncii copiilor (selec]iuni traduse \n limba romn` din cartea cu acela[i titlu
editat` de Nelien Haspels [i Michele Jankanish), PIEMC Romnia, 2000
Ghid practic de interven]ie a poli]istului \n vederea elimin`rii celor mai grave forme ale muncii
copiilor, ARIADNA - Asocia]ia Femeilor Jurnaliste, 2001
Ac]iuni sindicale \mpotriva muncii copiilor. Modelul TURK-IS (traducere), Confedera]ia
Sindicatelor Democratice din Romnia, 2001
Evaluare rapid` a situa]iei copiilor care muncesc pe strad` \n Bucure[ti, Salva]i Copiii
Romnia, 2002
Studiu asupra legisla]iei romne \n vigoare referitoare la munca copiilor [i recomand`ri privind
amendamentele necesare pentru armonizarea acesteia cu reglement`rile interna]ionale, Prof.
Dr. Mircea Du]u, 2002
Studiu privind situa]ia copiilor care muncesc \n mediul rural \n cinci jude]e selectate din
Romnia, Ecaterina Stativ`, IOMC, 2002
Copiii rromi care muncesc [i familiile acestora. Caracteristici socio-culturale [i condi]ii de via]`,
Funda]ia ECHOSOC, 2002
Educa]ia copiilor rromi - specificit`]i [i perspective integrate, Funda]ia ECHOSOC, 2002
Cum se pot implica actorii sociali comunitari \n prevenirea [i eliminarea celor mai grave forme
ale muncii copiilor \n comunit`]ile de rromi, Funda]ia ECHOSOC, 2002
Combaterea muncii copiilor: o cauz` global` (traducere a casetei video PIEMC), PIEMC
Romnia, 2002
Munca copiilor - Pachet informativ pentru profesori, educatori [i organiza]iile lor (tradus [i
adaptat, Centrul pentru Educa]ie [i Dezvoltare Profesional` Step by Step, 2002
Programa de formare a speciali[tilor din cadrul Serviciilor Specializate de Protec]ie a Copilului
pentru prevenirea [i eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor, Funda]ia
Interna]ional` pentru Copil [i Familie [i Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i
Adop]ie, 2002
Prevenirea [i eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor. Ghid pentru implementarea
Conven]iei OIM nr. 182 (traducere), Funda]ia Interna]ional` pentru Copil [i Familie, Autoritatea
Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie, 2002
Un model de prevenire a abandonului [colar cauzat de implicarea prematur` \n munc` a
copiilor, Federa]ia Interna]ional` a Comunit`]ilor Educative (FICE Romnia), 2002
Conven]ia OIM nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor [i ac]iunea
imediat` \n vederea elimin`rii lor [i Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului, Salva]i Copiii
Romnia, 2003
Educa]ia [colar` a copiilor str`zii care muncesc - ghid pentru profesori [i lucr`tori sociali,
Salva]i Copiii Romnia, 2003
Evaluare rapid` privind copiii str`zii care muncesc - Bucure[ti, Ia[i, Craiova, Salva]i Copiii
Romnia, 2003
Ghid pentru monitorizarea situa]iei copiilor str`zii care muncesc, Salva]i Copiii Romnia, 2003
Propunere de politici pentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor, Salva]i Copiii
Romnia, 2003
Evaluare rapid` privind situa]ia copiilor trafica]i pentru munc` [i \n scopuri sexuale, Salva]i
Copiii Romnia [i Institutul de Cercet`ri pentru Calitatea Vie]ii, 2003
Aspecte de gen privind munca copiilor pe strad` \n Bucure[ti - Evaluare rapid`, Centrul pentru
Educa]ie [i Dezvoltare Profesional` Step by Step, [coala Na]ional` de Studii Politice, 2003
Copii despre copiii care muncesc pe strad`, Centrul pentru Educa]ie [i Dezvoltare Profesional`
Step by Step [i {coala Na]ional` pentru Studii Politice [i Administrative, 2003
Bune practici: Integrarea perspectivei de gen \n ac]iunile de combatere a muncii copiilor
(traducere), PIEMC Romnia, 2003
109
110
Activit`]i
Constituirea unui organ de specialitate al Guvernului
(Comitet Na]ional Director, CND), care s` asigure
angajarea responsabilit`]ii institu]iilor relevante
\n domeniul muncii copiilor pentru coordonarea
[i monitorizarea politicilor na]ionale referitoare
la prevenirea [i combaterea exploat`rii copiilor
prin munc`.
|n vederea atingerii scopurilor propuse, CND

se va \ntlni trimestrial [i va avea urm`toarele
atribu]ii:
- de a formula orient`ri de politic` pentru
activit`]ile menite s` elimine munca copiilor la
nivel na]ional [i local [i de a integra activit`]ile
pentru combaterea muncii copiilor \n
celelalte eforturi na]ionale pentru combaterea
muncii copiilor;
- de a coordona activit`]ile institu]iilor, organiza]iilor
[i partenerilor sociali \n vederea elimin`rii
suprapunerilor [i a conflictelor de interese \ntre
diferi]i parteneri implica]i;
- de a furniza consultan]` [i asisten]` tehnic`
institu]iilor guvernamentale, organiza]ilor patronale
[i sindicale, organiza]ilor neguvernamentale,
precum [i altor organiza]ii ale societa]ii civile
interesate \n eliminarea muncii copiilor;
Rezultate a[teptate
Comitet Na]ional Director
pentru Eliminarea Muncii
Copiilor formalizat.
(Conform Memorandumului
de |n]elegere dintre Guvernul
Romniei [i BIM privind
eliminarea muncii copiilor,
aprobat prin HG 1156/2002 [i
Legea nr. 203/2000 pentru
ratificarea Conven]iei
OIM nr. 182/1999)
Responsabilitate
Coordonarea
MMSSF
prin promovarea
unui proiect de
HG pentru
constituirea CND.
permanent
Termen
Trim. IV
2003
Sprijinul tehnic
al organiza]iilor
interna]ionale:
BIM, UNICEF,
MMSSF (ANPCA
[i IM), MS,
MECT, MI, MJ;
(b) organiza]ii
patronale;
(c) organiza]ii
sindicale;
(d) ONG-uri
active \n
domeniul
muncii copiilor.
Observa]ii
CNDva cuprinde:
(a) ministere cu
atribu]ii \n
domeniul
protec]iei
copilului [i
eliminarea
muncii copiilor:
Obiectiv 1 Dezvoltarea de politici na]ionale referitoare la implicarea prematur` a copiilor \n munc` [i dreptul copiilor de a fi proteja]i
\mpotriva exploat`rii prin munc`.
ANEXA 4 PLAN NA}IONAL PENTRU ELIMINAREA EXPLOAT~RII COPIILOR

PRIN MUNC~ |N ROMNIA (PNEEC)2003 - 2007
(variant` \mbun`t`]it` \n cadrul seminarului na]ional 18-19.06.2003)
MMSSF
MMSSF
Trim. IV
2003
Trim. IV
2003
ANPCA poate
asigura
secretariatul
CND.
Sprijin tehnic al
BIM-PIEMC.
UNDP, UNESCO,
IOM etc.
Activit`]i
Dezvoltarea unei baze de date na]ionale [i cercet`ri

punctuale pe diferite teme:
- Leg`tura \ntre [coal` (\nscriere, performan]e,
frecven]`, abandon) [i munca copiilor;
- Efectele muncii premature asupra s`n`t`]ii copiilor;
- Studii, cercet`ri, statistici cu privire la copiii care
muncesc \n strìn`tate, ilegal, munci domestice,
munci periculoase etc.;
- Definirea celor mai grave forme ale muncii copiilor
[i a tipurilor de munci periculoase.
Rezultate a[teptate
Baza de informare privind

problematica muncii
copiilor opera]ional`.
GNC
CND
Coordonare [i
monitorizare
Termen
Stabilirea de
parteneriate cu
INS, institute
de cercetare
(Institutul
Na]iional de
Statistic`,
Institutul de
{tiin]e ale
Educa]iei,
Observa]ii
Obiectiv 2 Dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale a structurilor cu atribu]ii \n domeniul prevenirii [i elimin`rii celor mai grave
forme ale muncii copiilor.
Grupul Na]ional de
Consultan]` (GNC)
formalizat.
Secretariatul CND stabilit

[i opera]ional.
- de a propune domeniile prioritare pentru

activit`]ile privind prevenirea [i eliminarea
muncii copiilor;
- de a revizui periodic [i de a evalua activit`]ile,
programele dezvoltate la nivel na]ional [i local;
- de a sprijini \ndeplinirea de c`tre Guvern [i
agen]iile responsabile a obiectivelor [i scopurilor
stabilite de programele \n domeniul muncii copiilor.
- Secretariatul va ac]iona \n numele CND [i va asigura
desf`[urarea activit`]ilor curente;
- Secretariatul se afl` \n cadrul MMSSF [i se compune
din 2 persoane.
- Constituirea Grupului Na]ional de Consultan]` (GNC),
ca organism consultativ pe lng` CND, format din
exper]i ai agen]iilor de implementare [i al]i speciali[ti;
- Dezvoltarea capacit`]ii institu]ionale a CND [i GNC
prin sesiuni de formare continu`.
Anexe
111
112
Mecanisme de aplicare a
legisla]iei (sisteme de
protec]ie social` pentru
familiile copiilor care
muncesc).
Metode, mecanisme de
monitorizare [i investigare
a formelor grave ale muncii
copiilor elaborate.
Strategii locale [i
programe de ac]iune la
nivelul fiec`rui jude] [i
al Bucure[tiului formulate
[i implementate.
- M`suri de protec]ie social` pentru familiile

copiilor care muncesc;
- |nt`rirea capacit`]ii inspectoratelor de munc`
[i a partenerilor sociali.
- Organizarea de programe de formare a

personalului implicat \n prevenirea [i combaterea
formelor grave ale muncii copiilor, \n special prin
\nt`rirea rolului inspectorilor de munc` [i al
partenerilor sociali (sindicate [i patronate), cu
implicarea GNC;
- |nfiin]area Unit`]ilor Specializate \n Munca Copiilor
\n cadrul institu]iilor administrative centrale [i
stabilirea de parteneriate cu ceilal]i actori sociali
(ONG-uri, patronate, sindicate etc.);
- |nfiin]area de Echipe Intersectoriale Locale \n toate
jude]ele [i formarea acestora pe baza experien]ei
acumulate \n prima faz` a programului PIEMC \n
jude]e pilot.
- Analizarea [i perfec]ionarea modelelor create \n
prima etap` a PIEMC [i testarea acestora \n vederea
finaliz`rii [i extinderii pe plan na]ional;
- Crearea unui sistem de evaluare a activit`]ii
institu]iilor centrale [i locale implicate \n
problematica muncii copiilor.
CND
CND
Trim. IV
2004
Implicarea
autorit`]ilor
locale: DPC,
ANOFM,
organiza]ii
sindicale [i
patronale.
Organiza]ii
sindicale [i
patronale.
Institutul de
Cercetare \n
domeniul Muncii
[i Protec]iei
Sociale) [i
universit`]i.
Implicarea
autorit`]ilor
locale: DPC,
DAS, ANOFM.
Ac]iuni de reabilitare [i
de reintegrare social` a
copiilor retra[i din formele
grave de munc` sau din
munci periculoase.
Rezultate a[teptate
Ac]iuni de prevenire a
intr`rii premature \n
munc` a copiilor.
Activit`]i
- Asigurarea educa]iei primare universale prin
cre[terea atractivit`]ii [i diversificarea ofertei
educa]ionale (curriculum [colar flexibil);
- Introducerea \n curriculumul [colar a educa]iei
privind drepturile copilului;
- Implicarea re]elelor comunitare din mediul rural
(prim`rie, biseric`, poli]ie) \n identificarea celor mai
grave forme de munc` [i a cìlor de prevenire a
abandonului [colar.
- |mbun`t`]irea accesului la educa]ie [i cre[terea
frecven]ei [i a performan]ei [colare \n scopul
prevenirii abandonului [colar [i a finaliz`rii
\nv`]`mntului general obligatoriu, \n special
\n mediul rural;
- Identificarea celor mai vulnerabile grupuri de copii
care muncesc (fete, minorit`]i);
- Extinderea programului A doua [ans` al MECT
pe plan na]ional;
- Mobilizarea resurselor locale \n mediul rural pentru
sus]inerea [colariz`rii [i a performan]elor [colare;
- Ini]ierea [i \ncurajarea educa]iei non-formale (forme
alternative de \nv`]`mnt) pentru reintegrarea [colar`
a copiilor care au abandonat [coala;
- Promovarea programelor prelungite \n [coli (masa,
preg`tirea lec]iilor, ateliere pentru dezvoltarea
abilit`]ilor practice, consiliere psiho-pedagogic`,
activit`]i de petrecere a timpului liber etc.);
- Ini]ierea de programe de informare pentru
profesioni[ti privind leg`tura dintre [coal` [i munca
copiilor [i consecin]ele formelor grave de munc`
asupra copiilor.
CND
MECT
Responsabilitate
CND
MECT
Termen
Trim. II
2004
Dinamizarea
agen]iilor
jude]ene de
formare a
for]ei de
munc`
privind
consilierea
profesional`
a p`rin]ilor.
Observa]ii
Obiectiv 3 Dezvoltarea de programe de ac]iune direct` \n vederea prevenirii implic`rii premature \n munc` a copiilor [i m`suri
de retragere din munc` [i de integrare educa]ional` [i social` a copiilor care muncesc.
Anexe
113
114
- Organizarea de programe de informare, formare a

p`rin]ilor (pentru mame) privind importan]a educa]iei,
aspecte privind dezvoltarea normal` a copiilor,
s`n`tatea, preg`tirea profesional`, drepturile copiilor,
exploatarea copiilor prin munc`, consecin]ele
muncii copiilor;
- Dezvoltarea de programe de formare pentru
dezvoltarea de activit`]i aduc`toare de venituri,
acces la pia]a muncii, abilit`]i privind organizarea
gospod`riei, \n vederea \mbun`t`]irii calit`]ii
vie]ii familiei.
Rezultate a[teptate
Un nivel mai ridicat de
con[tientizare a publicului
larg, a societ`]ii [i a factorilor
de decizie politic`.
Activit`]i
- Derularea de campanii de informare [i mediatizare
privind dimensiunea, natura [i implica]iile formelor
grave ale muncii copiilor;
- Diseminarea de statistici, cercet`ri, informa]ii
detaliate asupra naturii [i duratei muncii copiilor,
formelor grave, muncilor periculoase, \n vederea
stabilirii priorit`]ilor de ac]iune pe plan na]ional
[i local;
- Informarea copiilor, p`rin]ilor [i a membrilor
comunit`]ii privind problematica muncii copiilor
(consecin]e, riscuri, pericole);
- Buletin informativ electronic, liste de discu]ii on-line;
- |nfiin]area unor cluburi ale elevilor, consilii ale
elevilor, consiliul reprezentan]ilor p`rin]ilor, comitete
de ac]iune local`;
- Organizarea de sesiuni de formare [i sensibilizare
a ziari[tilor.
Responsabilitate
CND
GNC
Termen
Trim. III
2004
Implicarea
Patriarhiei
Romne, a
Camerelor de
Comer], a
asocia]iilor de
\ntreprinz`tori,
a structurilor
teritoriale ale
sindicatelor [i
patronatelor [i
ale ONG-urilor.
Observa]ii
Accentuarea
rolului
Consiliului
Economic [i
Social (CES),
organism
tripartit din
Rom`nia
(Guvern,
sindicate,
patronate,
societatea
civil` etc.).
Obiectiv 4 Informarea, con[tientizarea [i mobilizarea societ`]ii \n vederea prevenirii [i elimin`rii formelor grave ale muncii copiilor.
Programe educative
(cursuri de formare) pentru
sus]inerea familiilor copiilor
care muncesc.
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE

Every Child Counts-New Global Estimates on Child Labor - The International Labor Office,
IPEC-SIMPOC, Geneva, 2002;
A League table of Child Poverty in Rich Nations - United Nations Children s Fund Innocenti
Research Center, Florence, Italy, 2000;
Ct e de la ABC la a Munci? (How long is it from ABC to Work?), a national survey on child
labor, undertaken by the National Statistics Institute of Romania, with the support of the
International Labor Organization, The International Program for the Elimination of Child Labor,
Statistical Information and Monitoring Program on Child Labor (preliminary version brochure);
Child Labor in Ukraine - Statistical bulletin 1999, The International Labor Organization and
the State Statistics Committee of Ukraine, Kiev, 2001;
Time bound Policy and Programme Framework for the Elimination of Child Labour (draft
version) - Ministry of Labor and Social Security of the Republic of Turkey, Child Labor Unit;
Ecaterina Stativa - Baseline Survey on rural child labor in five selected counties in Romania2001, The International Labor Organization, The International Program for the Elimination of
Child Labor;
Evaluare rapid` a situa]iei copiilor str`zii care muncesc \n Bucure[ti (Rapid assessment of the
situation of working street children in Bucharest) - Save the Children - Romania , The
International Labour Organization, The International Program for the Elimination of Child
Labor, 2002;
Sorin Cace - Copii rromi care muncesc (Working Rroma children), ECHOSOC foundation, The
International Labor Organization, The International Program for the Elimination of Child Labor;
Prof.dr. Mircea Du]u Final Evaluation of the Romanian Project regarding the prevention and elimination of the worst
forms of child labor in Romania - AGEG (German Association for Development Consultancy),
Hans Posthumus for the International Labor Organization, The International Program for the
Elimination of Child Labor, May 2003;
Child Labor in Portugal - Social characteristics of school age children and their families,
Ministry of Labor and Social Solidarity of Portugal, Plan for the Elimination of Child Labor
Exploitation, Lisbon, 2001;
Child Labor in Lebanon - Consultation and Research Institute, 2002 (draft version);
Transition. The First ten years. Analyses and lessons for Eastern Europe and the Former
Soviet Union, The World Bank, Washington D.C., 2002;
Liberalization, Democracy and Economic Performance during Transition - Jan Fridmuc for
the Center for European Integration Studies of the Friederich-Wilhelm University in Bonn,
Germany, 2000 (working paper);
Making Transition Work for Everyone. Poverty and Inequality in Europe and Central Asia The
World Bank, Washington D.C., 2000;
Combating Poverty and Social Exclusion, vol.1. A case study of Hungary by Zsusa Ferge,
Katalin Tausz,Agnes Darvas & vol.2 A case study of Slovenia, by Nada Stropnik and Nine
Stanovnik - The International Labor Organization, Central and Eastern European Team
Budapest, 2002;
World Development Report-2001 Attacking Poverty: Opportunity, Empowerment, and
Security, The World Bank 2001, published by the Oxford University Press;
World Development Report-1996 From Plan to Market, The World Bank, 1996, published by
the Oxford University Press;
World Development Report-1997 The State in a Changing World, The World Bank, 1997,
published by the Oxford University Press;
World Development Report-2002 Building Institutions for Market, The World Bank, 2002,
published by the Oxford University Press;
Measuring the Non-Observed Economy. A Handbook, Organization for Economic
Cooperation and Development (OECD), 2002;
Study on the Social Protection Systems in the 13 Applicant Countries. Romania-Country
115

116
Study, Gesselschaft fur Vesicherungswissenschaft und Gestaltung -GVG, with the financing
of the DG Employment and Social Affairs of the European Commission, chapter 4 Poverty and
Social Exclusion, author Dr. C`t`lin Ghin`raru;
Rapid Assessment of irregular migration and trafficking from Romania, study undertaken by
the National Labor Research Institute of Romania with the financing of the International Labor
Organization, Declaration Department, coordinator Dr. C`t`lin Ghin`raru, 2003 (draft version);
Study on the relation between social dissolution and poverty, working paper of the National
Labor Research Institute of Romania, author Dr. C`t`lin Ghin`raru;
Tendin]e Sociale (Social Trends) - National Statistics Institute of Romania, 2002;
Familia [i copilul \n Romnia (Family and children in Romania) - United Nations Children s
Fund-UNICEF, National Statistics Institute of Romania, National Authority for Child Protection
and Adoption - 2001;
Romanian National Institute for Statistics - Romanian Statistical Yearbook, 1990-2001 issues;
Population Census of Romania - 2002, National Institute for Statistics of Romania,
preliminary results, 2002;
Statistique des professions en Roumanie, dapres le recencement general de la population du
1er Janvier 1913, Ministere de L Industrie et du Commerce du Royaume de Roumanie,
Direction Generale pour la Statistique,1923;
Population Census of Romania 1992, National Institute for Statistics of Romania, 1994;
Population Census of the Socialist Republic of Romania 1977, General Directorate for
Statistics, 1980;
Anti Poverty and Social Inclusion Promotion Plan, Government of Romania, National Anti
Poverty and Social Inclusion Promotion Commission, 2002;
The Economist, monthly magazine, published by The Economist Group Ltd., London UK,
authors collection for the years 2001-2003;
Business Central Europe, monthly magazine published by The Economist Group Ltd,
London UK, authors collection for the years 1997-2001;
Central European Economic Review, monthly magazine published by the Wall Street
Journal Europe, authors collection for the years 1997-99.
117
Programul de ac]iune [i grupuri ]int` \n cadrul BIM-PIEMC, 2000-2003
LEGENDA H~R}II
Programe de ac]iune [i grupuri ]int` n cadrul BIM-PIEMC,

2000-2003
Formarea ofi]erilor de poli]ie \n vederea combaterii celor mai grave forme ale muncii copiilor
- 62 de ofi]eri de poli]ie din Bucure[ti [i din 32 de jude]e au fost forma]i pentru a combate
exploatarea copiilor prin munc`.
- 100 de poli]i[ti comunitari au primit informa]ii privind cele mai grave forme ale muncii
copiilor, dezvoltarea de parteneriate locale \n vederea monitoriz`rii situa]iei copiilor str`zii
care muncesc, interven]ie [i protec]ia copilului.
|nt`rirea capacit`]ii Confedera]iei Sindicatelor Democratice din Romnia (CSDR) de a

combate cele mai grave forme ale muncii copiilor
- 151 de membri de sindicat din cadrul a patru mari confedera]ii sindicale CSDR (FSLI),
CNSLR Fr`]ia, BNS, Cartel Alfa - au fost forma]i privind problematica muncii copiilor [i
sunt capabili s` ac]ioneze ca formatori [i ca agen]i de con[tientizare la nivel local.
- 100 de reprezentan]i ai autorit`]ilor locale au un grad m`rit de con[tientizare privind
problematica muncii copiilor [i traficul de copii.
Formarea inspectorilor de munc` \n vederea combaterii celor mai grave forme ale muncii
copiilor
- 25 de inspectori de munc` din Bucure[ti [i de la Inspectoratele Teritoriale de Munc` au
fost forma]i privind investigarea [i monitorizarea muncii copiilor [i pentru a ac]iona ca
formatori \n sesiunile de formare pentru inspectorii de munc`.
- A fost \nfiin]at` [i format` Unitatea Specializat` \n Munca Copiilor, constnd \n cinci
persoane.
- Inspec]ia Muncii a ini]iat o campanie na]ional` pentru eliminarea muncii copiilor pentru
perioada 2001-2004.
Dezvoltarea capacit`]ii personalului din cadrul Serviciilor Publice Specializate pentru

Protec]ia Copilului (SPSCP) \n vederea combaterii celor mai grave forme ale muncii copiilor
- 48 speciali[ti din cadrul SPSPC-urilor din 18 jude]e [i 6 sectoare din Bucure[ti au fost
forma]i pentru a investiga [i monitoriza cele mai grave forme ale muncii copiilor [i au
capacitatea de a aborda problematica muncii copiilor la nivel local.
- Au fost \nfiin]ate, formate [i sunt operative 20 de Echipe Intersectoriale Locale (EIL) \n
baza unor conven]ii de parteneriat \ncheiate la nivel local \ntre institu]iile membre.
- 407 copii au beneficiat de servicii, din care 262 de copii au fost retra[i din munc` [i 145 de
copii au fost preveni]i s` se implice \n munc`, prin includerea \n programe educative [i
oferirea de servicii.
- Au fost elaborate 13 planuri locale de ac]iune pentru combaterea exploat`rii copiilor prin
munc`, din care 7 planuri au fost aprobate de autorit`]ile locale.
Dezvoltarea capacit`]ii Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii de a preveni [i elimina exploatarea

muncii copiilor \n mediul rural prin cre[terea ratei frecven]ei [i a performan]elor [colare
- 25 de persoane relevante din cadrul Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului,
inspectori [colari [i profesori din cinci jude]e au fost forma]i privind problematica muncii
copiilor [i educa]ia [i au fost reuni]i \ntr-o Echip` de Formatori.
- 324 de profesori [i 25 de educatori au fost forma]i [i au dobndit abilit`]i pedagogice
pentru prevenirea abandonului [colar al copiilor \n vederea implic`rii \n munc`.
- Un mecanism de monitorizare [i un sistem de referire au fost dezvoltate, testate [i
propuse MECT pentru a fi utilizate.
- 1.060 de p`rin]i au fost forma]i privind nevoile copiilor lor, dezvoltarea copilului,
pericolele angaj`rii premature \n munc` [i importan]a educa]iei.
- A fost prevenit` implicarea/reimplicarea \n munc` a 1.014 copii (533 de bìe]i [i 481 de
fete) cu vrste \ntre 6 [i 14 ani, afla]i \n situa]ie de risc de a abandona [coala prin activit`]i
educative [i extracurriculare.
- 200 reprezentan]i ai comunit`]ii au fost mobiliza]i s` abordeze problematica muncii
copiilor, leg`tura acesteia cu educa]ia [i s` ac]ioneze pentru producerea unor schimb`ri la
nivel local.
118
Cre[terea capacit`]ii comunit`]ilor de rromi din zonele selectate de a retrage copiii rromi
care muncesc pe strad` [i/sau din alte forme periculoase de munc`
- 5 ONG-uri rrome, 45 de lideri comunitari/voluntari, 85 de profesori [i 48 de p`rin]i ai
copiilor rromi care muncesc au grad m`rit de con[tientizare privind problematica muncii
copiilor.
- 2,530 de copii rromi [i p`rin]ii lor au fost sensibiliza]i cu privire la importan]a educa]iei,
riscurile angaj`rii premature \n munc` [i riscurile la care sunt supu[i \n timp ce muncesc.
Program integrat pentru eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor \n trei ora[e
din Romnia
- 606 copii ai str`zii care muncesc (373 de bìe]i [i 233 de fete) au fost retra[i din munc` [i
161 de fra]i [i surori mai mici (93 de bìe]i [i 68 de fete) preveni]i s` se implice \n munc`.
- 350 de familii au beneficiat de consiliere psihologic` [i juridic`, asisten]` medical`,
informa]ii privind accesul la serviciile sociale, consiliere pentru g`sirea unui loc de munc`
[i au fost informa]i despre nevoile de dezvoltare ale copiilor lor, pericolele angaj`rii
premature \n munc` [i importan]a educa]iei.
- 375 de profesori, consilieri [colari, directori de [coli [i inspectori [colari au fost forma]i
privind problematica muncii copiilor \n vederea integr`rii fo[tilor copii ai str`zii \n [coal`
[i privind metodele de prevenire a abandonului [colar [i a reimplic`rii acestora \n munc`.
- 100 de asisten]i sociali din cadrul Echipelor de Asisten]i Sociali Stradali, Direc]iilor de
Protec]ie a Copilului [i ONG-urilor au fost forma]i privind problematica muncii copiilor,
elaborarea de programe, managementul, implementarea, monitorizarea [i evaluarea
acestora [i modul \n care pot fi \mbun`t`]ite serviciile pentru copiii str`zii care muncesc.
- 11.815 copii au fost informa]i privind problematica muncii copiilor.
Prevenirea abandonului [colar cauzat de angajarea prematur` \n munc` a copiilor

- 100 de copii (60 de fete [i 40 de bìe]i), din care 18 copii au fost retra[i din munc` [i 82 de
copii au fost preveni]i s` abandoneze [coala [i s` se implice prematur \n munc`, au
beneficiat de programe educa]ionale, de consiliere psiho-pedagogic`, asisten]` medical`,
alimente [i activit`]i extracurriculare.
- 22 de fra]i [i surori de vrst` pre[colar` au participat la activit`]i educative [i recreative,
care au avut ca scop prevenirea implic`rii premature \n munc` a acestora.
- 32 de cadre didactice, personal medical, lideri comunitari au capacitatea de a preveni
abandonul [colar al copiilor [i implicarea lor prematur` \n munc`.
- 1.590 de profesori, copii, p`rin]i, autorit`]i locale [i reprezentan]i ai comunit`]ii au un grad
m`rit de con[tientizare privind problematica muncii copiilor [i consecin]ele acesteia.
119

Munca Copiilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Munca Copiilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Munca

Consultant Na]ional [i autorul raportului:

Dr. C`t`lin Ghin`raru

Ana Maria Zamfir, cercet`tor

Cristina Mocanu, cercet`tor

asupra activit`]ii copiilor-raport na]ional (versiunea

Munca copiilor \n economiile \n tranzi]ie. Estim`ri, cauze [i dezvolt`ri

Ini]iative [i ac]iuni pentru eliminarea exploat`rii

Coeficien]ii de regresie pentru corela]iile dintre cuantificatorii muncii

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

Lista figurilor, graficelor [i tabelelor din text

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

Agen]ia Na]ional` de Ocupare a For]ei de Munc`

Ministrul muncii, solidarit`]ii sociale [i familiei

s` acorde asisten]` tehnic` Guvernului Romniei pentru actualizarea [i revizuirea planului

|n paralel, Institutul Na]ional de Statistic` (INS) a realizat o anchet` reprezentativ` la nivel

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

Vezi The Economist, num`rul din s`pt`mna 13-19 Sept. 2003.

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

Definirea muncii copiilor

DEFINIREA MUNCII COPIILOR

1.1. Defini]ii interna]ional acceptate ale muncii copiilor

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

Definirea muncii copiilor

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

1.2. Date privind munca copiilor la nivel mondial11

Estim`ri la nivel mondial \n privin]a copiilor economic activi (grupa de vrst`

Definirea muncii copiilor

1.3. Conven]ia ONU privind drepturile copilului

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

De asemenea, Romnia a ratificat \n anul 2001 dou` protocoale la CDC:

1.4. Conven]iile Organiza]iei Interna]ionale a Muncii [i

Definirea muncii copiilor

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

Munca copiilor \n economiile de tranzi]ie

MUNCA COPIILOR |N ECONOMIILE

2.1. Cauze, variabile explicative [i estim`ri alternative privind

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

Munca copiilor \n economiile de tranzi]ie

Ponderea copiilor economic activi

EAC= copii economic activi

Ponderea copiilor care

WorkChild = copii care muncesc

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

Ponderea copiilor care

WorkChi - copii care muncesc;

Ponderea copiilor economic

varia]ia % medie a PIB

EAC = copii economic activi;

Munca copiilor \n economiile de tranzi]ie

Cre[terea % medie a PIB

gdp%av10 - cre[terea economic` medie de-a lungul primului deceniu de tranzi]ie;

Corela]ia dintre cre[terea economic` (PIB%-valori 2001 [i Progresul \n Tranzi]ie

RAPORT PRIVIND MUNCA COPIILOR |N ROMNIA

Pierderea cumulativ` de valoare

Munca copiilor \n economiile de tranzi]ie

Cre[terea economic` [i Progresul \n

Ponderea copiilor care muncesc \n total copii

Evolu]ia ponderii copiilor care muncesc [i a principalelor variabile

W.Ch% - ponderea copiilor care muncesc \n total copii;