Potrivit conceptului de dezvoltare durabil a societii, comerul are o importan strategic pentru

dezvoltarea echilibrat i viabil a sistemelor economice i sociale din orice ar.

Respectivul comer este un sector de activitate precis, cu un ridicat grad de complexitate, structurat pe
domenii interioare multiple, n cadrul crora roluri importante revin distribuiei cu amnuntul, depozitrii
mrfurilor i aprovizionrii cu ridicata, precum i activitilor de import-export. ntr-o asemenea
accepiune, comerul reprezint una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne, devenind
elementul principal al economiei de pia, indiferent de forma acesteia.
Pornind de la asemenea premise, cunoaterea domeniului respectiv, interpretarea fenomenelor care stau
la baza actelor de schimb i conturarea proceselor manageriale specifice ridic probleme deosebit de
complexe pentru a cror rezolvare sunt necesare cunotine i analize tiinifice de amploare, n cadrul
crora trebuie apelat att la vastul instrumentar teoretic oferit de disciplinele de specialitate, ct i la
experiena practic acumulat de-a lungul veacurilor,comerul reprezentnd una din cele mai vechi
ndeletniciri omeneti.
La toate acestea se adaug faptul c, n viitor, modificarea schimburilor care vor crea noi i importante
oportuniti de afaceri, va impune reacii deosebit de rapide din partea firmelor, capacitatea de a
interpreta corect noile schimbri i puterea de a nfrunta o pia puternic concurenial i generatoare de
continue restructurri. Toate acestea necesit o bun cunoatere a problematicii comerciale, a comerului
i a structurilor sale. De o deosebit importan este cunoaterea unor aspecte referitoare la definirea
comerului, condiiile n care a aprut, coninutul su, precum i funciile sale n cadrul unei economii
moderne.

Definirea noiunii de comer

Noiunea de comer are un coninut complex, determinnd o funcie economic ce const n a cumpra
materii prime sau produse pentru a le revinde n acelai stadiu fizic, dar n condiii convenabile
consumatorilor. n acelai timp, aceeai noiune definete profesiunea unui corp de ageni economici care
acioneaz n cadrul pieei, asigurnd actele de schimb.
Sub aspect juridic, noiunea de comer definete transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau
serviciilor, precum i prestaiile de servicii realizate ntre diferitele stadii ale produciei sau direct ntre
productor i consumator care, de asemenea, se consider c reprezint acte de comer.
La aspectele prezentate mai sus se mai adaug faptul c, prin codul comercial care, n realitate, se
aplic la toate activitile economice organizate n scop lucrativ, sunt definite ca acte de comer actele de
producie industrial, de transport, de curtaj etc.

Comer
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Prin comer se nelege oferta unor mrfuri, n schimbul unor mijloace de plat (bani) sau alte mrfuri de
schimb, preul acestor mrfuri fiind stabilit dup raportul pepia dintre cerere i ofert.
Comerul se limiteaz la cumprarea, transportul i vnzarea mrfurilor. Dac societatea unde are loc
comerul este mai difereniat i complex apare necesitatea experilor n acest schimb de produse.

Comer n sensul strict al cuvntului, exist numai acolo unde al treilea participant (comerciantul) este
implicat particip activ i realizeaz un profit prin schimbul de mrfuri. Acest schimb a determinat
necesitatea unor nelegeri sau acorduri comerciale, prin care se stabilesc anumite reguli dintre parteneri,
fiind acorduri regionale sau mai extinse.
n cadrul comerului se mai poate aminti exportul i importul de mrfuri, precum i taxele vamale, acestea
din urm avnd o tenden de dispariie prin procesul de globalizare.
Exist i unele aspecte negative al comerului, ca de exemplu:

Comerul cu sclavi

Comerul cu droguri

Comerul cu arme

Comerul cu organe (umane)

Comerul cu femei (prostituie)

Comerul cu copii

n anul 1991, 70% din comerul mondial se desfura pe cile maritime. [1] n 2011, 92 la sut din comerul
mondial se desfoar pe mare.[1]
ara european cu cel mai mare volum al comerului este Germania. Avnd o industrie foarte dezvoltat,
Germania export foarte multe produse prelucrate, dar are nevoie de o cantitate mare de materii prime i
combustibili, pe care le importa din alte ri. De asemenea, Germania import o mare parte din produsele
alimentare de care are nevoie, deoarece agricultura nu acoper tot consumul populaiei.

Ponderea comertului traditional a inceput sa scada inca de la finalul anilor 90, cand au
aparut supermarketurile si hipermarketurile. In ultima perioada, aparitia
supermarketurilor si magazinelor mari de cartier au dus la disparitia magazinelor de
bloc si a chioscurilor. Acest fenomen se intampla mai ales in zonele mai dezvoltate ale
tarii. Astfel, desi numarul lor este in scadere, in Moldova si Muntenia de est, cele mai
sarace zone ale Romaniei, avem cele mai multe magazine traditionale.
Lucrurile stau diferit cand vine vorba de vestul tarii, unde investitorii straini se
inghesuiesc sa isi deschida afaceri. Judetul Timis este unul dintre cele mai importante
din comertul modern dupa numarul de magazine.

Functiile comertului
a) Functia principala a comertului care decurge din insusi continutul activitatii comerciale
consta in cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori( in cazul productiei agricole
dispersate in teritoriu), depozitarea acestora in vederea regatirii pentruvanzare catre utilizatorii finali
sau alti intermediari.
Delimitarea acestei functii de functia de productie si constituirea ei intr-un domeniu distinct
reprezinta premisa aparitiei comertului ca ramura de sine statatoare.
b) O alta functie care caracterizeaza unele activitati ce se regasesc si in prima functie
este stocarea marfurilor. Stocarea marfurilor reprezinta o functie indispensabila asigurarii unei
circulatii normale a marfurilor, ea decurgand din locul pe care il ocupa comertul in circuitul
reproductiei, intre productie pe de o parte si consum pe de alta parte. Ocupand aceasta pozitie,
comertul trebuie sa asigure un echilibru intre productie si consum. In economie se asigura o anumita
cordonare a productiei cu consumul, respectiv a ofertei cu cererea de marfuri, dar ele nu pot fi

sincronizate perfect datorita a numeroase cauze dintre care sezonalitatea productiei sau a consumului
ocupa locul cel mai important. Stocurile de marfuri sunt acelea care asigura echilibrul dintre
productie si consum, dintre oferta si cererea de marfuri acestea din urma fiind formele sub care apar
pe piata productia, respectiv consumul. Stocarea marfurilor constituie deci functia prin care comertul
asigura echilibrul mai sus mentionat sau apropie in timp si spatiu productia si consumul.
c) O a treia functie pe care o indeplineste comertul este aceea de pregatire a marfurilor pentru
vanzare.Indeplinirea de catre comert a acestei functii este impusa de faptul ca marfurile care fac
obiectul circulatiei ies din sfera productiei intr-o stare in care ele nu pot fi vandute direct
consumatorilor finali. Chiar daca marfurile ar corespunde din toate punctele de vedere
consumatorilor, organizarea procesului circulatiei marfurilor presupune anumite operatii specifice
care corespund acestei functii. In primul caz este vorba de operatiuni precum finisarea marfurilor,
portionarea, dozarea, preambalarea, iar in al doilea caz avem de a face cu operatiuni precum asortarea
loturilor, formarea sortimentelor comerciale, a partizilor de marfuri.
a) O alta functie a comertului deriva din faptul ca productia si consumul sunt separate in
timp si spatiu, ceea ce face necesara prezenta marfurilor la locul si in momentul in care se manifesta
cererea de marfuri. Astfel, comertul indeplineste functia de transfer a marfurilor catre toate punctele
de consum pentru a fi vandute consumatorilor. Pentru a indeplini aceasta functie comertul trebuie sa
asigure o buna organizare a ceea ce se numeste miscarea marfurilor.
b) Indeplinirea de catre comert a functiilor mai sus mentionate genereaza o alta functie
specifica si anume aceea de creare a conditiilor necesare pentru desfasurarea actelor de vanzarecumparare. In cadrul acestei functii se includ operatii precum asigurarea bazei materiale necesare
desfasurarii procesului circulatiei marfurilor, respectiv o retea corespunzatoare de unitati comerciale
si dotarea acestora cu utilaj comercial adecvat, apoi asigurarea cu forta de munca care sa serveasca
acest proces.

c) Desfasurarea activitatii comerciale in conditii de profitabilitate presupune indeplinirea de

catre comert a unei alte functii, respectiv aceea de promovare a produselor sau a vanzarilor. Pentru
aceasta, comertul recurge la o serie de tehnici specifice acestui scop cum ar fi publicitatea la locul
vanzarii, merchandising, publicitate prin mijloacele mass-media, toate acestea avand drept scop
informarea corespunzatoare a consumatorilor, influentarea comportamentului acestora in scopul
derularii in conditii cat mai bune a procesului de vanzare.
d) O ultima functie a comertului, dar nu ultima ca importanta, ci poate printre primele se
refera la cea decercetare sau de investigare a cererii de marfuri si servicii. In conditiile economiei de
piata, supravietuirea societatilor comerciale, indiferent de obiectulu lor de activitate, depinde foarte
mult de asigurarea unui profit care sa justifice activitatea lor. Firmele producatoare trebuie sa produca
ceea ce se cere pe piata, altfel spus oferta de marfuri trebuie sa corespunda cantitativ, calitativ si
structural cu cererea de marfuri. Investigarea cererii de marfuri se poate face si de catre intreprindrile
producatoare, dar ea se realizeaza cel mai bine de catre comert, el fiind acela care vine in contact cu
consumatorii avand posibilitatea de a cunoaste cat mai exact posibil care sunt cerintele de consum. In
acest scop comertul recurge la o gama de tehnici adecvate, utilizand metode dintre cele mai diverse,
in functie de o serie de factori (natura marfurilor, natura producatorului, natura consumatorului etc.).
Desfasurarea unui comert modern, civilizat contribuie la cresterea calitatii vietii, imbogatind
multe din laturile care o caracterizeaza (natura marfurilor desfacute, cresterea gradului de confort ca
urmare a desfacerii unor marfuri cu calitati deosebite, petrecerea agreabila a timpului liber etc.).
Prin functiile pe care le indeplineste, comertul isi justifica prezenta sa in circuitul reproductiei
ca intermediar activ intre productie si consum.

Avantaje i dezavantaje ale comerului

electronic
Necesitatea comerului electronic Comerul electronic este elementul de baz al
noii economii, iar Internetul reprezint principalul mediu prin care acesta i face simit
prezena.n ceea ce privete avantajele utilizrii comerului electronic, acestea pot fi
analizate din trei puncte de vedere: al companiei, al consumatorului i al societii.

Avantajele companiei
extinderea zonelor de activitate pentru pieele naionale i internaionale - cu un
capital minim, o companie poate rapid i uor s-i localizeze clienii, furnizorii potrivii
i cei mai buni parteneri de afaceri din lume;
-

creterea vitezei de comunicare;

mbuntirea eficienei (datele sunt n format electronic, reducnd astfel, de

exemplu, erorile de tastare);
-

reducerea inventarului i a managementului stocurilor;

reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului i primirea produselor/serviciilor;

reducerea unor costuri de creare, procesare, distribuie, stocare, regsire a

informaiilor bazate pe hrtii (prin e-mail se reduc costuri privind mesageria, iar
Electronic Data Interchange determin reducerea stocurilor i costurilor legate de ciclul
de cumprare);
ntrirea relaiilor cu furnizorii i clienii (site-ul Web conine informaii actualizate,
utile tuturor prilor, iar Electronic Data Interchange implic o strns legtur a
partenerilor pentru stabilirea standardelor de comunicare);
o cale rapid i modern de furnizare a informaiilor despre companie (prin
paginile de Web);
-

canale alternative de vnzare (prin Web).

Avantajele cumprtorului
-

efectuarea rapid de cumpraturi sau alte tranzacii la orice or, n orice zi;

cutare rapid de produse i servicii, cu posibiliti de comparare a preurilor i

calitilor potrivite;
-

transport rapid a produselor, mai ales al celor digitale;

permite participarea clienilor la licitaii virtuale, la reuniuni electronice din

comunitile virtuale, unde au loc schimb de idei, de experiene;
-

comoditate sporit;

faciliteaz competiia, avnd ca rezultat reduceri substaniale.

Avantajele comerciantului n urma introducerii comerului electronic

-

atragerea de noi clieni prin intermediul unui nou canal de distribuie;

permite persoanelor angajate s lucreze de acas, reducndu-se astfel traficul i

poluarea;
permite ca unele mrfuri s fie vndute la preuri mai mici, astfel nct i oamenii
cu venituri mai mici s poat cumpra mai mult, ridicndu-le standardul de via;
permite oamenilor din lumea a treia i a celor din zonele rurale s aib acces la
produse i servicii, care altfel nu le-ar fi fost accesibile;

Dezavantaje
-

securitatea;

acceptarea noilor modaliti de plat (bani electronici/digitali);

infrastructura adecvat de telecomunicaii - insuficiena lrgimii de band;

costurile investiiei;

cadrul legal i normativ: cadrul fiscal, drepturile asupra proprietii, protecia

datelor consumatorului;
-

aspecte lingvistice i culturale;

dificultatea de integrare a Internet-ului i a software-ului de comer electronic cu

unele aplicaii i baze de date;
unele produse software de comer electronic nu se potrivesc cu unele sisteme
hardware i sisteme de operare;
-

imposibilitatea de a atinge obiectele sau de a mirosi online pentru clieni;

insuficiena suportului de service de exemplu, experi pentru taxele de comer

electronic sau evaluatori de calitate sunt rari, centre de copyright pentru tranzaciile de
comer electronic nu exist;
-

accesul la Internet este nc scump pentru unii poteniali clieni;

n multe domenii de activitate nu sunt suficieni cumprtori i ofertani pentru a

avea operaii profitabile de comer electronic;
Motivele principale:
posibilitatea de a-i lrgi clientela: pe Internet, orice companie poate avea o prezen
global, beneficiind de clieni din toat lumea. De exemplu, oricine este conectat la
Internet poate vizita paginile Web ale unei companii, indiferent de localizarea
geografic a utilizatorului.
reduceri drastice ale costurilor pentru distribuie i servicii pentru clieni: utilizarea
Internet-ului duce la scderea semnificativ costurilor, cu toate c prezena pe Internet
implic unele costuri iniiale, care difer n funcie de serviciile dorite (e-mail, Web etc.),
dar acestea se amortizeaz relativ repede. De exemplu, trimiterea prin pot a unei
brouri de prezentare a produselor implic un cost cu mult mai mare dect cel al
trimiterii brourii n format electronic prin e-mail sau cel al plasrii acesteia pe un site
Web. Un alt avantaj al costurilor mici de distribuie este posibilitatea de a distribui mult
mai mult informaie i actualizarea rapid a acesteia.

Comerul internaional este primul flux al circuitului mondial i el cuprinde micarea bunurilor i
serviciilor dintr-o ar in alta, prin trecerea frontierelor vamale ale rii respective. Comerul internaional
are dou componente: export i import. Exportul exprim ieirea de pe teritoriul vamal al unei ri a
mrfurilor i serviciilor. Exportul implic incasri valutare pentru ara exportatoare. Importul se refer la
intrarea pe teritoriul vamal al unei ri a bunurilor i serviciilor din alte ri i el implic un efort valutar din
partea rii importatoare.

Exportul i importul desemneaz, in unitatea lor, comerul

exterior al unei ri
Comerul internaional au cunoscut un avant deosebit incepand cu marile descoperiri geografice, cand
au fost atrase in circuitul mondial noi teritorii. Comerul internaional a fost dintotdeauna o oglind a
diviziunii internaionale a muncii, exprimand foarte fidel specializarea internaional. Pan in secolul
trecut, fluxurile comerciale internaionale au fost dominate de comerul cu materii prime, pe relaia colonii
metropole.
Adevrata explozie a comerului internaional a survenit dup cel de-al doilea rzboi mondial, odat cu
cuceririle tehnico-tiinifice, dar i cu mutaiile ce au survenit in ordinea economic mondial.
Destrmarea imperiilor coloniale i cucerirea independenei de ctre tot mai multe state au dus la
implicarea in fluxurile comerciale a tot mai muli participani. Practic, toate rile lumii sunt astzi angajate
in circuitul economic mondial prin relaii de import i de export, fcand dincomerul internaional cel mai
cuprinztor flux al circuitului economic mondial.
Analiza comerului internaional relev cateva caracteristici generale, ce definesc acest fluxurile sale:
Comerul internaional este un flux dinamic. Valoarea exporturilor mondiale a crescut permanent,
ajungand astzi la aproape 9 000 miliarde de dolari. Ritmul de cretere al exporturilor mondiale a fost
superior ritmurilor de cretere economic mondial sau a produciei manufacturate mondiale.
Dinamismul deosebit al fluxurilor comerciale este determinat i de creterea interdependenelor sporite
din economia mondial, de faptul c schimburile comerciale reprezint prima form i cea mai facil
pentru rile mai puin avansate de angrenare in circuitul economic mondial. In ultimul deceniu, avantul
deosebit dat de cuceririle informaionale, de scderea costului transporturilor, de accesul mai rapid i mai

ieftin la informaii, coroborat cu diminuarea tarifelor la nivel internaional au constituit tot atatea motivaii
ce au contribuit la impulsionarea comerului internaional.
Diversificarea continu a fluxurilor comerciale internaionale. Sub imperiul progresului tehnologic, al
inovaiei,nomenclatorul de produse s-a imbogit continuu, iar gradul de complexitate al
produselor a crescut foarte mult. De asemenea, diversitatea comerului poate fi exprimat i de faptul
c produsele au devenit astzi tot mai internaionale, la realizarea lor participand firme din diverse ri.
Produsele prelucrate au inceput s domine comerul exterior nu numai al rilor dezvoltate, dar i al rilor
in dezvoltare, pe ansamblul acestora. Structura pe mrfuri a comerului internaional reflect aceast
diversificare, prin ponderea foarte mare a produselor manufacturate (prelucrate) in totalul schimburilor.
Peste 70% din comerul mondial este reprezentat de produsele prelucrate, urmate de combustibili i
produse minerale, produse agricole i textile. De asemenea, din gama produselor prelucrate, domin
maini i echipamente de transport, produsele chimice i farmaceutice i echipamentele electronice i de
birou. Comparativ cu anul 2000, aa cum se prezint i in tabelul de mai jos, nu se remarc schimbri
semnificative, ci o uoar cretere a ponderii combustibililor i a produselor minerale, lucru explicat in
principal prin evoluia spectaculoas a preurilor petrolului.
In ceea ce privete repartiia geografic a comerului cu produse manufacturate, pot fi desprinse cateva
caracteristici: rile dezvoltate apar in postura celor mai mari exportatori i importatori de produse
manufacturate, fapt explicabil prin structura extreme de divers a acestor economii, structur ce se
reflect in exporturile i importurile acestor ri, conectarea lor la economia global extrem de puternic
i dominaia lor in domeniile tehnicii i tehnologiei.
rile in dezvoltare sunt mai degrab importatori de produse prelucrate decat exportatori, cea mai clar
diferen dintre exporturile i importurile de produse manufacturate fiind in cazul Orientului Mijlociu i al
Africii. Dac in ceea ce privete Orientul Mijlociu, explicaia rezid in abundena petrolului i a faptului c
aceste ri si-au construit economiile (i averea) pe exportul de petrol, in cazul Africii motivaia este dat
de srcia acestor ri, de faptul c structura economiilor rilor africane nu poate asigura un export
dominat de produse prelucrate. Este de remarcat faptul c in cazul Asiei, ponderea produselor prelucrate
este mai mare la export decat la import, iar aceast diferen poate fi explicat prin faptul c in Asia au
fost delocalizate foarte multe industrii, de la cea textil, la produse electronice i electrocasnice sau
jucrii. Practic, cu greu mai pot fi gasite azi produse de larg consum care s nu poarte inscripionarea
made in Chinasau alte ri din zon (Coreea de sud, Thailanda, etc.)
rile dezvoltate domin, in continuare comerul internaional , chiar dac rile in dezvoltare
inregistreaz evoluii pozitive. Primii 10 exportatori i importatori ai lumii aparin grupei rilor dezvoltate,
cu excepia Chinei, i totalizeaz peste jumtate din exporturile i importurile mondiale. Pe ansamblu,
rile in dezvoltare deruleaz in jur de 30% din comerul mondial, iar cea mai mare parte a acestei
ponderi este realizat doar de cateva dintre rile in dezvoltare (China, Brazilia, Argentina, Mexic, rile
Asiei de Sud Est, rile Orientului Mijlociu exportatoare de petrol). Restul rilor inregistreaz ponderi
sczute in comerul mondial.

Principalii importatori i exportatori, in 2004 (% din total) Tabelul. 11.4

Exportatori

% din total exporturi

Importatori

% din total importuri

1. Germania

10

1. SUA

16,1

2. SUA

2. Germania

7,6

3. China

6,5

3. China

5,9

4.Japonia

6,2

4. Frana

4,9

5. Frana

4,9

5. Marea Britanie

4,9

6. Olanda

3,9

6. Japonia

4,8

7. Italia

3,8

7. Italia

3,7

8.Marea Britanie

3,8

8. Olanda

3,4

9.Canada

3,5

9. Belgia

3,0

10. Belgia

3,4

10. Canada

2,9

Din punct de vedere regional, cel mai mare comerciant al lumii rmane Uniunea European, care in
formula sa de 25 de state, realizeaz aproximativ jumtate din exporturile mondiale. Urmeaz Asia, care
impreun cu China i Japonia dein peste o ptrime din exporturile mondiale i America de Nord, cu cca.
15%. Aceste evoluii sunt in parte rezultatul gruprii in aceste regiuni a celor mai avansate ri ale lumii,
care sunt cei mai mari exportatori i importatori (in cazul Europei i al Americii de Nord), in parte al
dinamismului deosebit inregistrat in ultimul deceniu i jumtate de Asia, in special a Chinei, care a
detronat Japonia, devenind al treilea mare comerciant al lumii, dar i datorit formrii de blocuri
comerciale regionale.