UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE ISTORIE

COMPENDIU
AL

PALEOGRAFIEI ROMNO-SLAVE
VOL. 7

Prof. dr. docent DAMIAN BOGDAN

BIJC U REST I

- 1 969-

www.dacoromanica.ro

UNIVERSITATEA BUCURFSTI
FACULTATEA DE ISTORIE

COMPENDIU
AL
PALEOGRAFIEI RCMINO-SLAVE

VOL T.

Profoir.docept DAMIAN BOGDAN

RUGURESTI

-1969www.dacoromanica.ro

I. GENERALITATI
Denamirea paleografiei. Termenul paleografie are aceiagi origine greaca ca si atitea alte notiuni *tiintificeol este format dintr-an cuvint compus ca gi alte denUmiri de aceiagi
provenient gi anume din iiet/N.c././s - vechi
girork:1( -scriu .

Jaarirea gi punerea in circulatie giintificA a notiunti paleografie 9 se datoregte stralucitului erudit francez Brnard.de Montfaucon
denumirea apArind in lucrarea acestuia - Plaeographia
Fraeca (Paris, 1708).
Caracterul *i obiectul
Paleografia este gtiinta care ne pune la indemin mijloacele prin care putem cunoagte gi citi corect sorierile yacht , istoria gi legile evolutiei lor gi
determina. - in absenta oricarei date cronologice sau topografice-

*i locul undo s-a saris un izvor paleografic. In obiectul

paleografiei intra detail categorii de izvoare scrise - adicit textesi anume ,manuscrisele in forma de sul (rulou) gi carte -codexurile- cit gi documentele in sensul cel mai larg al cuvintului
(hrisoave, porunci, arti domnegti, boieregti, ecleziastice, etc.,
epees

zapise, diate (testamente) gi scrisori emise *i scrise de persoane

pi institutii publice pi privatk).

Paleografia romno-slav. qtiinta care poarta denumireat

paleografia romano-slavit are drept preocupare studierea istoricului gi legilor de evolutie ale scrierilor gi datarii izvoarelor
paleografice lipsite de data, care incepind cu secolul al X-lea
i sfirgind ou veacul al XVIII-lea
s-au sorts in limba s1av4 2n
tri gi regiuni loouite de ronani, cit gi a ageloragi text`Atsu
scris de romini in tAri gi regiani strine, ea de pild in mang0-*
tirile de pe muntele Athos al peninsulei Calcidica din Grecia.

Metodele de lucru. Scrierea este un produs al oreatiei

societAti4 omenegti, apAruta pe o anumit4 treaptii de dezvoltare
www.dacoromanica.ro

MOND

NM,

acesteia 9 nevoia grafiei fiind simtitg paternic incd in peri-

oada primelor formatii statale. Pornind de la faptul cg scrisul

constituie unul dintre factorii puternici in crearea gi dezvoltarea culturii, care a servit oamenilor ca mijloc de comunicare
*i de intirgrire a tot oeeace a Infgptuit mintea omeneascg, grafia nu poate fi studiat desprinsd, izolatg de viata societgtii
umane in toat complexitatea acesteia. Toomai de aceia paleografia este socotitA ca cea mai importantA dintre toate gtiinvele,

care ajutA la dezvoltarea istoriei de alai, apoi *i premiza OA

intuirea paleografiei este dbsolut necesarl nu numai istoricullui qi lingvistului, at ortcArui specialist, care in munca ha, trebute sA se apiece asupra textelor vechi, sA le peroeap
i sA le
interpreteze cOntinutul. Citirea corset& a izvoarelor paleografice este o necesitate stringentA pentru folosirea just a textelor-izvoare istorice . Se recomand in chip expres ca pregAtirea
paleograficA WA se fee& pe materiai viu , adicA direct pe textul
original qi nu pe fotocopie awl copia fotograficA dA o imagine
a originalulmi numai

in (lees ce privepte grafia, nu *i aspeotul

materialului pe care s-a sorts, a cernelurilor folosite:p Dar chiar

*i imaginea graftei nu intotdeauna ne o dA o fotocopie cacti atunei

aind materialul originalului s-a pstrat ea sbircituri

cu muchit

rezultate din impAturire, rapt gi qters la locurile de.pAturire

sau in alte locuri mucegAit, putred, ros.de goareci sau de cart,
ptatiou pArti lips, cu grafie mArant *i imbiesita ou tersturi, spAlAri corectAri, rAzuiri, adAogiri contemporane sau posterioare - imaginea graftei este departe de a fi realA, la fel *t
in cazul unei reproduceri, care nu este fAcutA la marimea originalului., Nu mai este de insistat asupra coptilor litografice (litocoptilor) unde mina desenatorului dominA i este co atit mai
gray gi dAungtor faptul cind un astfel de specialist nu este de
fel familiarizat cm alfabetul a cAror semne le deseneazA. Un exempla tipic in acest sans il constitute copia litograficA a insemnArii soribolui tetraevangheliarulut din anal 15e2, dAruit
de ;tefan cel Mare mAnAstirii Zografu de la Athes - otitoria acestui strAlucit damn al Moldoveil)manusaris aflat astAzi in Biblioteca National din Viena.

1:=-7641717-IIValipia redatA fotografic de N.Iorga, Les arts minears en R umanie,(I), Bucuregti 1934, III,pla gi fotocopia
www.dacoromanica.ro

- 5Paleografia gi celelalte discipline auxiliare ale isto-

riei.Intre paleografie, epigrafie pdiplomaticA sigilografie,numismaticA arhivistica, cronologie, criptografie papirologielcodicologie genealogie, heraldicA metrologie filigranologie -socotite in chip traditional gtiinte auxiliare ale istoriei - oft
gi intro bibliografie, iconografie, art& plasticgt, onomastics& 9

geografie istoricat; lingvisticAoritioa textelor, etc. exist o

strinsa qi stringentA lee:burg..
Dintre aceste discipline
gtiintfifice cea mai apropiatA de paleografie este epigrafia- gtiinta inscriptiilor qi a grafitelor-texte luorate pe materiale ca s piatra, metalul osulelemnul 9 tesaura, zidul, etc. Bpigrafia ca gi paleografia cerceteazgt evolutia scrisului, insA pe cind paleografia descrie, clasifiogt
gi'explicA originea gi evolutia grafiei a dog& categorii de textemanuscrise qi documents,- epigrafia studiaza in acekagi directie
numai o categoric, de texte s inscriptiile. Intro aceste dougt gtiinte exist& nu numai o legAturgt cigi o interferent caoi sint nu
patine caractere grafice trecute din inscriptii in izvoare paleografice dog cum este prezent qi fenomenul invers - adicgt litere
trecute din texte paleografice in eels epigrafice.
ApropiatIt de paleografie este qi diplomatica - @flints
diplomelor, a actelor cit gi a tuturor dooumentelor
cAci ambele

discipline studiazA aceiagi categorie de texte.. Astfel pe cind

paleografia oeroeteaz& particularitAtile externe a documentelort

gratis qi materialele folosite la scriere qi

spre a-gi intAri

concluziile recurge la diplomatioA care-i pune la indemin datele
rezultate din cercetarea particularittilor interne, formularul

gi elementele de validare. Tot aga qi diplomatica spre a-gi temeinici concluziile-, mai. ales in ceoace privegte autenticitatea
documentelor; recurge la datele pe care i le furnizeaza paleografia in ceea ce privegte cercetarea particularitAtilor externe.
Astfel chiar gi numai douA exemple confirm& cele sustinute qi aname o toate privilegiile de proprietate emise de domnii TArii

RomAnegti ping in maul 1458 sint scrise pe piele, fAcut apt&

pentru saris - adicgt pe pergament- iar in MoldoVa
aceiagi afir-continuare de pe pag.4 - aceleiagi insemnAri reprodus de Damian P.Bogdan, Din
le tfia slavo-romne in Documen e rlvind istoria Roman e
intrdre, . ucuregti 1956, g.18.www.dacoromanica.ro

matie este valabila pentru textele co acela*i earacter pin& la

jumatatea secolului al XVI-lea.

0 legaturA asemanatoare existA intro paleorafie gi sigilografie sau sfragisticA - gtiinta sigiliilor - cit gi numismatica- *tiinta monedelor w; cAci sigiliile pi monedele cuprind
gi inscriptii (legende) care formeazA materialul cercetarilor
paleografice, intruoit permit sA se deducA concluzii privind istoria scrisuluie Astfel penbra a mA opri la on exemplu am arAtat
sigiliului mare a
incii in 1956 ca semnele grafice din inscriptia
lui Alexandra col Bun sint in mare parte imprumutate din hrisoavale loi Roman Mu*ato
*tiinta
Apropiata de paleografie este *i arhivistica
caci aceasta pane la dispozi.
cercetarii *i organizArii arhivelor
Via paleografiei materialele paleografice iar paleografia ajutA
arhivistitsa in descifrarea aceloraqi izvoare..
0 legAtura strinsa existA intre paleografie *i aronolora - *tiinta datelor istorice -; caci spre a data textelor paleografice fara data paleografia recurge la cronologie dupA cum
aceasta apeleazA la paleografie spre a descifra grafia datelore
Criptologia - *tiinta textelor criptice, tainuitelascunse - pone la dispozitia paleografiei cheia izvoarelor

paleogrq-

fice criptice dupa cum paleografia fornizeaza criptografiei lectura *i evolutia semnelor.grafice.Papirologia - *tiinta textelor scrise pe materialul
vegetal, cunoscut din antichitate sub denumirea de papirus - are
legAtora co paleografia fiindca pone la indemina acesteia datele
el., iar paleografia ii dA descifrarea scrisului izvoarelor papirologiceoCodicologia
ptiinta cercetarii tehnicii codexurilor
adicA a manuscriselor in forma de carte - se leagA de paleografie
intrucit altfel nu-qi poate realize sarcinilor sale, diva cum paleografia recurge la codicologie spre a-gi temeinici concluziile
privind partioolarittile externe ale codexuriloro
LegAturile paleografiei co genealogia - *Uinta originii *i descendentei familiilor *i a neamurilor inrudite - una
dintre cele mai vechi *tiinte auxiliare - se desprinde din faptol
o cea dintAi pone la indemina genealogiei lectura corecta a textului genealogic, iar aceasta din urea da, prin cercetarea perso.
www.dacoromanica.ro

nagiilor studiate, oheia datArii textelor paleografice lipsite de

data.
Heraldic:a - *tiinta insemnelor, blazoanelor 9 embleme-

lor pi stemslor tinuturi1orl oragelor 9 personagiilor, etc.,-pane

la dispozitia paleografiei studiul insemnelor care ii ajutA la datarea textelor heraldioe Mel.' data, iar paleografia ajutA. heraldica prin desoifrarea izvoarelor heraldice insotitedeext.Metrologia - *tiinta mAsurilor gi a greutAtilor se leag de paleografie prin lectura corectA a izvoarelor paleografice
ou astfel de elemental iar precizarea aparitiei mAsurilor sau a
greutAtilor ajutA paleografia la datarea textelor paleografice
lipsite

de data..

LagAtura strinsA dintre paleografie gi filigranologie qtiinta imaginelor (filigranelor) pi a liniilor orizontale i verticale Imprimate in hirtie in timpul fabricArii acestui material
vegetal - rezult din faptul cA spre a data textele paleografice
fArA data. - scrise pe hirtie - cea dintii apeleazA la cea de a doua
pentru indicarea
identiiicarea
qi datarea atit a filigrane]or
cit *i a liniilor orizontale *i verticale prezente in hirtie, iar
filigranologia apeleazA la paleografie spre a putea citi corect
izvoarele sale.
Acelagi lucru se poate spune *i despre legturile
dintre paleografie *i bibliologie - *tiinta in sine a crtii
iconografie - qtlinta figurilor, a chipurilor din texte -11 artA
plasticA. onomasticA - gtiinta namelor de persoane (antroponimice) gi de locuri (toponimice) -; geografie istoricA; lingvistica
ei critica textelor; cAci toate aceste gtiinte recurg la datele

paleografiei dupl cum paleografia apeleazA la realizArile lor,

aceasta spre a-qi putea intari concluziile proprii rezultate din
studierea particularittilor externe ale izvoarelor sale.
Inceputurile gi dezvoltarea paleografiei. Paleetbrafia aluat na*tere in secolul al XVII-lea *i anume in Franta *i la incepot era incadratA in diplomaticA. Autorul lucrArii olasioe
De ridiplomatica 9 care a apArmt in anal 1681 *i a pus bazar() nu
numai a diplomatical , ci qi a altor *tiinte auxiliare ale istorlei, a fost marele invtat francez Jean Mabillon . Prima lucrare
grtiintjficA in domeniul paleografiei este Palaeographia graeca
a loi B. de Montfaucon , despre care am amintit la inoeputul
acestui capitol.
www.dacoromanica.ro

Munca intensg de culagere 9 descriere editare gi stulatine clasice gi medievale are

diere a izvoarelor paleografice
vgd lumina
drept rezultat nagterea paleografiei latine. Astfel
tiparului intre altele
lucrArile urmgtorilor eruditi : W0Watenv1)
-R zdestvenbatch, Baretholz M.Prou gi A. De BoOard, D.A.Dobias
skaja g1 C.Andreesou.
In domeniul

paleografiei greco-bizantine este excelen-

ta luorare a lmi V.Gardthawert. .

Bazele cercetgrilor gtiintifice ale paleografiei

slave

le pune abatele ceh Iosef lobrowsky (1882) socotit pgrintele slavisticii. In domeniul paleografiei slave sint intii lucrgrile
card privesc paleografia rus - in acest sens
rdmarcindu-se cursurile universitare tinute de I.Sreznevski (1885) gi A.Sobolevski
(1901 si 19e8) care apoi au vgzut gi lumina tiparului. Dar incg
cgtre sfirgitul secolului trecut, unul, dinbre paleografii rugi
anume E.Karski, publicg cursul sgu de paleografie slavg chirilicg
ce-1 tinea la universitatea din Vargovia (1897) curs care apoi va
apare intr-4) editie mat imbungtatitg . a cincea -'in anul_1928.
Aceleagi preocupgri vor avea apoi R.Brandt (1909), N.Karinski (1915),
Paleografia cbini1ic bulgarg sirbg gi bosnicg este cuprinsg intron studiu documentat si intuitiv- apgrut in 1913 - al prof.P.
Lavrov, editorul versiunii slavone a Invgtaturilor lui Neagoe
Basarab.

S-au publicat apoi gi un gir intreg de albume privind

paleografia rusg gi in acest sens'sint contributiile lui M.Pogodin
(1840-1841) I.Kamanin (1899), cele mai'bune ns, fiind albuMele
publicate de A.Sobolevski (1901, 1905.gi 1906). In domeniul paleo1.- MajoritAtea caracterelor rusegtil bu1ggregti, uorainieneobieloruse gi sirbegti oa gi unele dintre cele romAnesti ,comportg
o transcriere internationalg deosebitg prin alfabet
Astfel literile cr,

X, (

az,

g,42)8).ye,32 ci,cL ii/G;

-:44) H) /-6

c4,Z,17/16,t,h0,51c,1

r. iv)

y,0

se redau prin:b vtg,d, itz,

j, 1,1!, monon!, p, r,c,t,C,u, to,cCogf,
1.5 (rust iar bulg.
at )
(bulg.g romat) j, , ju, pogo (rom.A). - Tot aga litenle
romnegti g(i) , c, j9S9t., se transcriu prin

www.dacoromanica.ro

Bagterea *i evolutia paleografiei romano-slave.tetorita faptulUi oa textele romano-slave sint scrise in slavona,
aceasta'a tost cauza care, Inca 9.n prima jamatate a secolului
XVIII, a indemnat pe cercetatorii"rigine slav& ea se preoeupe de
pelerinul rus Vaastfel de izvoare. Astfel in mill 1723-1747
silo Barski

calatorind la muntele Athos *i in alte loouri sfinte

din Cbientul alao/lat, aduna un material paleografic destul de

bogat 9 cupritzind descrierea unor manuscriae romano-slave *i
redarea insemnarilor din astfel de texte aflate in manastirile
atonite, formind o lucrste de in anul 1785 J. se publica de oatre Academia rusa de' gtiintev Aoelagi caraoter-x are 0 lucrarea
lui Victor Grigorovici - roman din partile de dincolo de Nistra -

rezultat al calatoriei intreprinse in Turcia europeana in oursul

primei *i celei de a doua jumatatt a secolului trecut.
Cele dintii date gtilatiifice privind paleografia
romano-slavi ni le da vestitql slavist roman loan Bogdan *i anume spre sfirqitul veaoului trecat (1890) prin urmAtoarele lucrari
ale sale t eiteva manuscripte slavo-romane din Bdblioteca trijr=
4222E1212 de la Viena ; Cinci documente istorioe slavo-romane din

atalaiLualljamerialedelaVilj.aanmaadin
1_.1.a_L.,._p.__,.irinciatul1adu1uiDocu).tulsttxdiatdinctd.Bizne

vedere istorio

arheelo lc

aleo rafic

(ca prefata la vol.23

din Uricariu al lui Teodor Codrescu *i in extras, 110 p.) formesza continutul unui studiu de popularizare *tiintifica a lui Gh0Ghtbanesou - unul dintre cei mai sirguincio*i culegatori gi editori
de documente romane*ti vechi ale carui colectii Surete pi izvoade
epi Ispisoaoe si. zapise nu pot lipsi de pe masa de lucru a unui
istoric ou toate lipsurile inerente lor.
Merits. o deosebita pretuire introducerea *i cu dbiect
paleografic pe care I.Bogdan o va publics in 1902 *i In 19o5 la
ale sale Zct,c-umente pi regeste privitoare la relatiile Tarn Roma-

auti

ou Bra ovul

i cu

Tara U

ureascii in sec:ACV

i XVI pi Do.

vaments_ailitare la rela iile Tarn Romanepti cu Brapovul si ou

Tara Ungureasca in ate. XV ei XVI:
1

Nu mai puting pretuire se cade a acorda contributiilor

cunoscutulni erudit rus Aaacimirski - roam diva mama - aduse la
studial paleografiei romano-slave prin 6rmatoare1e sale lucrari

www.dacoromanica.ro

10

1)

ffanuscrisele slave *i rosegti ale bibliotecilor romAnegti Do-1)

cumentele valahe din punct de vedere-paleografic 0: diplomatic

Documentele moldovene*ti din panct de vedere paleografic gi diplomatic 3) *i Documentele slave ale arhivei din Brasov din punot de
vedere paleografic gi diplomatic4). Aceeaqi pretuire i se cuvine

Scrierea chirilicA
A
caruia am insistat in voluma I din Romano-

qi articolului publicat de Emil Kalulniacki

romani5)asupra
slavica.
Tin. Manual de paleografie slavo-romntlscris de H-.Stahlpartea de expertizA pi grafologie-gi D.Bogdan -partea paleografica - s-a publicat in anul 1936, lucrare Care de*1 are lipsuri
totu*i este solicitat gi astazi atit de romani, cit si de streini.
Cele mai multe din capitolele paleografiei romAno-slawIta

au fost tratate de autorul acestor Andori in lucrarea :

111L22222grafia slavo-romAngt aparut6 in vol.I-.din introducere
la Documente privind istoria Romaniei, studiu socotit pretios de
catre specialigti.
S-au publicat apoi la domeniul paleografiei romanoslave *i citeva albume din care primal apartine mediCului de origine hutula dup altii chiar romana Jurko ../4-4cL
lucrarea
constituind o anexti la editia acestuia de Documente valaho-bulgare eau daco-slave) care insit s-a publicat *i in extras, in forma-,
ve

tul

in folio.

A doua lucrare In acelaqi domeniu apartine lui I.

Bogdan fiind publicat6 stab titlul :Album paleografio cuprinzind
1.- In ruseste t Slavjanskie i russkie
rukopisi zwhrs/4;kbibliotek, S.Petersburg, 1905.
2.- In rusegte: Valabskie gramoty v paleografiCeskom i. diplomatideskom otnogenijah , in Russkij filologiCeskij vestnik, LIV
(1905) p. 49-67.3.- In ruse*te s Moldavskie gratOty v paleografigeskom i diplomatieskom otnogenijah , in aceiasi revistA din nota 29 LT
(1906) nra si 2 p.177-198.
4.- In rusewbe s Slavjanskie gramoty Bragovskogo arhiva v paleograficeskom i diplomatiCeskom otnogenijah, in aceeagi revistg,
LVII (1907) nr. le p. 131-145.
5.- In rusegteairillovskoe pistmo u Rumyn.
6.. In rusegte.: Valaho-bolgarskie ill. dako-slavjanskie gramaty,
S.Petersburg, 1840.

www.dacoromanica.ro

dougzeci si ease

11

facsimile de documente romanesti - cuprinzind

documents aflate in arhivele Bragovului. Acelagi va tipAri la

Moscova in anii 1908-1911 Documente gi peceti moldoveneW in
D
facsimile (sec.XIV-XVI) -92 de plange, care ins& va fx n circalatie abia in anal 1929 de cAtre N.Iorga , care i-a dat un nou
titlu gi anumes Album paleografic moldovenese. Documente din secolele al XIV-lea, al XV-lea gi al XVI-lea adunate de loan Bogdan
gi pablicate ou o introducere gi rezumat de N.Iorga. In anal 1911
Stelian Petresou public& facsimile dupg manuscrisele cuprinse in.
Odoarele de la NeamI gi Beau.
iar mnsprezece ani mai tirziu I.
Biano redg in colectiaA Documente de artg romaneascg veche, 10

plange din EVanghelia slavo-greacA scrisg in mAngstirea Neamtului

de Gavril Monahul la 1429; Anol 1934 ne aduce un Album de documents moldo9 putlAja,ylegul,A1,1V-11AAL, publicat de Paul Mihaiviol (astgzi Mihail); Tot in acelagi an apare minunata carte a
lui N.Iorga 0 Les artes mineurs en Roumania care cuprind numeroase
facsimile gi dupg manusorise romanegti sorise in slavonegte; In

anul 1943 am publicat in colaborare ou A.Sacerdoteanu fasoioolan

din Culegere de facsimile . seria slavg.
Remarc og paste hotare apare incA in timpul primului
rAzboi mondial - in 1916 - un foarte bun Album de facsimile dal:4
manuscrise chirilice de origins romaneascAlaatorat lui A.Sobolevski gi E.KaldLiacki gi publicat de Academia rusg de gtiinte.
YII.Alfabetele slave vechi
Poporul roman venind in contact ou unele dintre neamurile slave, care dupg cregtinare 9 aveau aceiagi religie ca *i
romanii, a adoptat de la slavi atit unele elemente ale organizatiei bisericegti cit *i scrierea lor. SA ne oprim deci in ce;e
ce armeazg asupra scrierii slave.
Incepind din a doua jumgtate a secolului al IX-lea,
unii dintre slavi au inoeput sA scrie intr-un prim alfabet national,
iar la inceputul secolului al X-lea au cunoscut gi un al doilea
alfabet national, Aceste dou alfabete, dintre care until se numegte
glgolitic de la ouvintul slay rAckroitz (Cuvintvorba) iar altul
chirilic -da la numele de persoang Chiril, poartg numele in gtiin-

tg de alfabete slave vechi. Aceste alfabete au capAtat o astfel

snigkov

stkirillovskih rukepisej nu-

mynskogo pr.ishadenija.
www.dacoromanica.ro

12

de numire, pentra cA in alfabetul glagolitic gi eel chirilic, s-au

saris primele texte slave exprimate in limba literar, pe care au
creat-o fratii Constantin gi Metodie, despre care va fi vorba mai
jos - limbA care se chiamA slavA veche gi a cArei durat se intinde
din a doua jumtate a secolulai al IX-lea gi ping la sfirsitul veacului al XI-lea.
Unul dintre cele douA alfabete a fost creiat de grecul
moare
Constantin supranumit Filozoful 9 care nAscut la Salonic

pe patul de moarte cA
lugArindu-se sub numele de Chiril - unul dintre cei mai strAluciti
invAtati ai evului mediu, ajutat intr-o astfel de strAdanie de catre fratele Eau mai in virstA cu gapte ani
Metodie care sfirin februarie

869, in virstA de 42 de and,

geste din viat la Velegrad -capitala Moravieit in anul 885.

Crearea alfabetului de care Constantin are la bazA puternice
cauze politice.
Astfel francii cAutau cu mice pret sA supun dominatiei
lor pe slavi; gi in acest Bens aplicau dictonul latin :Divide et
impera. DatoritA acestei tendinte, principle Pribina, care domnea
pests slavii din pArtile Slovaciei de astAzi, a foot izgonit in
anul 830 de cAtre Moimir principele Moraviei Mari, Francii il iau
sub ocrotirea lor si de MAi lupta de indepandentA a Moraviei Mari.
UM:vie I. fiul lui Carol eel Mare . reugegte astfel , avind de
partea sa pe Pribina sA-1 detroneze, in anal 846 pe Moimirt; inscAurind in loc pe Rostislav, nepotul lai Moiair. Ins4 pe drumul de
intoarcere dap& victoria reputatA, Ludovic I este atacat si batut
de Oars cehii rAsoulati iar campaniile lui urmAtoare impotriva cohiler au acelagi insuaces. 'Mind biruinta confratilor sAi, Rostis.
lav se pregAtegte s inlAture suzeranitatea franca, actionind impotriva lui Ludovic. Se produc astfel lupte gi ciocniri necontenits
intre fostul suzeran gi vasal gi se ajunge astfel cA in preajma
anului 862 Rostislav reugeste s5-si consolideze situatia incheind
o aliant Ott tarul bulgar Boris si trimitind ela inceputul anului
862, solia sa la Constantinopol ca ai trimit dascAli. Acesta
este anal de inoepere a operei nemuritoare a lui Constantin gi Me .
todie, qi textpl pe care 1-au exprimat solii lui RestiSlav cAtre
impAratul bizantin Mihail al III-lea avea urmAtoral cuprins OPo.
Fora nostru a lepAdat pAginismul 9 ins noi nu,avem dasolli care
sl ne invete noun eredintA pe limbs noastrA".Drept rAspuns la
www.dacoromanica.ro

- 13

cererea lui RoStislav cirmuirea bizantina ii. trimite in anal

863 pe cei doi frati saloniceni din care Constantin pe ling& ea

era un stralucit imvatat . cam am aratat mai sus - era gi on

iscusit diplomat, iar Metodie w un talentat organizator. De acoast& misiuno moravica se leagA strins opera nopieritoare a lui
Constantin gi Metodie sintetizata in trearea primuloi alfabet
slay 9 in faaritea limbii literare slave, in crearea de opera
originals gi traduceri din greceste in slavoneste gi prin aceasta
crearea vietii literare a slavilor 9 organizarea bisericii gi a
goolii
namitele legende panonice care
nareaza viata gi opera lui Constantin gi Metodie, pavestirea
despre litere a calugarului Hrabr de la inceputul secolului al
X-lea cit qi cola doua abecedare
unul de la anchen gi altul
Dat fiind faptul cA aga

Paris . acesta supranumit.Abecedarium bulgaricum - nm mentioneaza care ammo din cele doga alfabete slave vechi este opera
lui Constantin, specialiptii se straduiesc de mai bins de dotal.
de la

veacuri BA stabileasca in mod corect care anume este alfabetul

faarit de Constantin Filozoful. Saracia marturiilor cit gi fagtul c& pill& in zilele noatre nu au ajuns originalele textelor
create gi talmaoite de cei doi frati salOniceni
a &IS la emite.
rea a poste cincizeci de ipoteze privind prioritatea gi originea alfabetelor slave vechi. 1)
Alfabetal la olitic.- Referitor la originea alfabetului glagoli.
tia inca in 1737 J. Frisch emitea ipoteza izvorului tahigrafic2)
a acestei scrieri 9 penru ca la 1782 Iosef Dobrows14y sA sustina
ea alfabetul respectiv este opera calugarilor croati din see.
al XII-1ea. In acelagi timp insA compatriotul mai in virstA la
lui Dobrowsky - Ghelasie Dotner socotea cA alfabetul glagolitic
este opera color doi frati-salonilignieParerea lui Dobner este
apoi dezyoltata de

yestitul invatat P.SafCilk, la care ader AU

mai putini renumitii eruditi F.Miklesich, B.Kopitar, VAgepkin,

VoTagic gi altii.
1-:1775a-TIE1TEUFfia respectiva la sfirgitul acestui capitol.
2.- Tahigrafia este un sistem stenografic a carei descoperlre
se atribaie lui Tiro% sclavul eliberat al lui Cicero.

www.dacoromanica.ro

14 -

Ins& au fost gi phreri contrarii in sensul priorithtii alfabetului chirilic gi in acest sens s-au exprimat La yeacal trecut savantii rugi; I:Sreznevski; V.Grigcrava, Taloriaski,
AtSobolelski, S.Karski iar in zilele ncastre L.Oerepnin, Vastrin,
invatatal bulgar'Emil Gheorghiev gi altii.
Majoritatealinvatatilor au astAzi urmatoarele pareri
1. primal alfabet slay a fost alfabetul glagolitio; acest alfaizverul pricipal
bet este oreatia lui Constantin FilOp

al alfabetmlui glagolitia tl oonstitaiVataoh de tip aura*.

Argumentele prioritatii sorierii glagelitiee sint urnitoareles grafia glagolitich. a fost in uz nu numai in textele
slave vechi ci gi in cele medieval - scrise in Bulgaria, Moravia, Panonia, Dalmatia croath, Cehia, Rasia g/ Dobrogea (grafttale de la Murfatlar-Basarabi); existh palimpseste - adioh per,gamente de pe care s-a gters textul initial gi s-a saris anal posterior - ca text glagolitic paste care
ulterior in sece101e XIIXIII s-a saris un text chirilio ; scriitorul rue Upir Lihii, preet
la Novgorod, arath ch. a traascris in anal 1o47 tilcuirea Geier
12 apostolimc Kofft444o84e= din chirilici, In4A dat Mad faptal
eh textul pe care 1-a copiat este chirilic se desprinde premiza
logicdcht acesta a transoris de pe ma text glagolitic ; oomparatiV
cu chirilica
glagolitica este putin prielnich comodithtii sarimagi. yi in sfirgit prioritatea glagolitiGet fat de ohmnilio
o dovedesc oaracterele complicate ale eelei dintii fath de a doaa,
gtiut fiind faptu1 c civilizaia omeneasoh in evolutia ei a mars
totdeaana de Is complicare
la simplificato - asea ce este pi o,
logich

a naturii.

Originea alfabetului glagolitic din oursiva greach este emish. in anal 1880 , de care paleograful
englez Isak Taylor.
Ipoteza lui Taylor este apoi push la punct de chtre Vatroslav
Jagic
un titan al slavisticii supranumit pe drept cuvint Nestor.
ul filologiei slave - care considera GA alfabetql gladolitio constituie o stilizare a graflsi cursive grecegti. Ipoteza Taylor.
Jagio este apoi adoptath de chtre cei mai strldoiti invatati ca
de pild4

V.GRadthausan, A.Leskien, T.Fortunatov, P.Lavrov, N.Dur-

novo J.Vajs, A.Seligev si altii.

Cu aceasta

insh problema

originii alfabetului

gla-

golitio no s-a rezolvat, Gaol. inch in anal 191, inv4atul german

Alfred Rahlfs observa oh' scrierea glagolitich aa poate deriva
www.dacoromanica.ro

AISAMT ELI. SLAV E V Eni I

TiP
CAPiTAL

7*.

FOIkrIA

e_

cfb

ovo

cir

- 4
In
A
a

VALoARE
ciFRICA.

xzr
ii

FORMA

sZ,

(..1FRicA

VALOARE.

E
1

tC e

VV

3 g

4 ci
5

ede eje
2:

G./

n rtld.

833'2 S

6 ciz

33

7 Z
40 i
8 i

40
20
30

7,3

f.

i"

ER

.4

.4

H Tali t.

GUI&OL iTiC

6TittC

I-I

(t))

i,

FI

20

Mn

40
50
60

AA
MN

30

70

H 1\1

80

00

www.dacoromanica.ro

40 m
50 n
70 o

m
n
o

90

400

ai

2,00

300
400
500

600

wi111!1

700
sou
900

4000

0,sy

XX

80
400
200 5
300
400 U

500

GOO

ch

int4En,

800 o
9

900

?aft'

90

ce(est.)

Ui
400)

y
z

f0

ir

1,

6,1

y
r, b

ia,

.a,

iu

o
40~

If&

tr

.1)

zi

900
64 A
www.dacoromanica.ro

ZS

F,el
Lri

AftFran

Irm

cj
trt

39

Lion
ca
Tv, franc.

Lii"Mit

?At. EOSLAVE. CREATE POSTE.RICTR CELOlk

,104A ALFAZETE SLAVE VECHi

:Mims

..,

800

110111.1111

sm

111

Eil

I-4

tit

-6

-6

ja

je
Nme

SUM GRAFiCt iMPRUMUTATE

DiN SCRAM GREAC

til
?)9)q

7,'

....

....

- 3
- v
- Q,G
__

-\

www.dacoromanica.ro

60

ks

700 ps
90 900

cs

Ps

--

18 -

din grafia eursiv& greaca, intrsait aoeasta d$n arm& reprezint

o grafie a literelor legate intre ele; ceea ce nu este oazal
glagoliticii; Ins& marea autoritate a lui Jagigr a determinat pe

speciali*ti sa'nu ia in seam& Gels scrise de amintitul invAtat

german. Abia in 1942, savantol bulgan Emil Gheorghiev ii insmeroarea lmi *Tagil fiind apoi desy&gegte cele scrim, de Rahlgs
luit& oitva ani mai tinziu *i de canoscata paleograf& savietics& Eugenia Granstremi. Problema eSte relaat& in anal 1955 de
reputatul slavist francez Andri Vaillant care dovedegte in chip
preemtonin, c& scrierea glagolitied initial& nu are nimic comun
cu grafia greceaseil cursiv. Aparitia alfabetului glagolitic es.
te in direct& *i strinsa legtar& en tendinta slavilor de a-*i
insuqi no nemai culture ci *i independenta national& *i cultarali.
De aici *i caracterul specific al alfabetului glagolitic care
nu este nici grecesc nici latinesc ci on scris nou creat de slavi.

Constantin-Chinn ereatorul lui - cam arat& Just Vaillant - gi-a

pus problema de a Mari an saris original slay, ca prin aceasta
s rtspundA tendintei slavilor spre Independent& coltural& vi
national& gi s& se opunl cotropirii pi inrobirii streine. In afar&
de aceasta
formele grafice ale alfabetului respectiv
trebuiaa sa fie deosebitoare de cele ale alfabetolui grecesc
pentru ca astfel Constantin s preintimpine persecutia Romei,
cind el a plecat dimpreang au Metodie ca s& caltanalizeze pa sla.
vii care se aflau in sfera de iafluent& a Romei. Originea alfabetuloi glagolitic ca ma prodas al scrisului grecesc cursiv cade
astfel 04 totulo Coinciderea anora dintre formele grafice glagoUtica eu formele literelor din alte alfabete nu este nici cam
in dezacord en originalitatea alfabetului onset de Constantin Ohiril, raptul c. aatorul unai alfabet dispunea de an numar
limitat de f&snire a caracterelor grafice - ceroulete$ oreciolite; tritinghiolete, liniate, verticale legate ou orizontale
gi tabulate $ dovedegte c& o astfel de coincidere cu forme grafice din alte alfabete este inevitabil, adaug acelagi inv&tat.
Este de la sine inteles c procesal de creatie nu exclude neminiscente; in cazul de' fat& din alfabete pe care creatorul
unui nou alfabet
le.a ounoscot. Dar waste?' nu hot:Ir.:Aso earactenul eminamdnte nou al alfabetului glagolitic. pi A.Vaillant
sfir*egte prin a arta - cu deplin temei - el alfabeta glagoli.
www.dacoromanica.ro

19 -

este opera unei

personalitgti care a creat qi na a derivat literele glagolitice din caracterele grafice ale anti sau a mai multor alfabete.
Dat fiind faptul

insg, ekcel dintii dascgl al slavilor, Constantin Pilo:soft:1 . era qi an desavirgit orientalist onele caractere ale alfabetului glagolitio le-a preluat qi din scrierile ebraico.samaritene. ii acest sens sint in discutie intrucit specialiptii nu au reugit incA sg. se pung de acord - armgtoarele caractere glagolitice

(chirilio = )cillo(A),T(.1),

1,-)(-K),crb(7T),(Y(=q),V(=LoW(.--f-i-i)..
Dupg indicatia lui Hrabr, prima alfabet slay vechi cu.
prindea 38 de Mere care semne grafice dupg aprecierea celor
mai competenti cercetaori erau urmgtoarele
Dy yo
2'

17-D,&Er.c5r,S,AR1H,0%,7),Y,

cfl

iD

1(1 'fb
mai tirziu.
7

II)

'-

;35

7,4:

7CY-7) 9

8'1111 A t )77,1:E i /KC( 1711 gjq's-au

;0)

creat

Dougzeci gi opt dintre caracterele alfabetului glagoli.

tic au o valoare dublg: litere qi cifreLe ca qi unele_semne gra.
fice din alfabetul gred., ordinea literelor in alfabetul glagoliurmind pe cea a valorii de cifre. Insg spre deosebire de alfabetul grec, in cel glagolitic au valoare cifricg. qi alte sem.
ne
grafice care nu ag o atare echivalentg in alfabetul grecesc
ca de pildiia; /v1:3
Datoritg faptului cg ordinea alfabetia.
tic

Lce urmeazg pe cea ()Uric& in alfabetul glagolitic e alta decit in

cel greet nici caracterele glagolitice cu. valoarea de cifre nu,
mai corespund semnelor grafice cu valoarea dublg din alfabetul grec.
1

De exemplughA N, din alfabetul glagolitic corespund cifrelor

indiene (arabe) 20,40,50 qi 60 pe cind caracterelarzrecegti 77,

le corespund cifrele
indiene 8,20 ,30 gi 40.
K, A
Caracterele grafice ou valoare oifric se notau printr.
un semn diacritic nAmit titlg (din grea.T,irAOS)-uneori se pn.
Ina cite doug , alteori chiar gi cite trei title in ordine orizon .
talg. una deasupra alteia; sau caracterul gr4ic clinic era pre.
cedat qi urmat de un punct. De la 11 la 19 unitatea se scria
inaintea zecimei:
cT (32)
mai rar aistemal invers s
'13

Incepind cu 21 anitAtile se scrim: dupg.

www.dacoromanica.ro

zecinitsg 91)

(23)

20

Dezvoltarea *i evolutia grafiei glagolitice au dus

nu numai la crearea a noi caractere despre care a fost vorba mai
sus, ci *i la faptul cg acelea*i semne grafice aa inceput s ai-

bg forme noi. Astfel s-a ajuns la impArtirea scrierii glagolitce in doug forme t 1. glagolitica rotunjitg sau slavA veche *i 2.
glagolitica unghiular denumitg glagolitica croatg. Acest din
armil termen derivA din faptul cA la croati alfabetul glagolitic a
devenit alfabet national, acest alfabet croatii 1-au folosit *i
in imprimsrie; glagolitica oroatA fiind in uz, pe ici pe coloohiar
qi in zilele noastrel.

Alfabetul chirilic. Spre deosebire de primul alfabet

slay vechi, alfabetul chirilic are literele de form& geometricA ovale, semiovale *i dreptunghiulare ca gi in scrierea uncialg
greacg din secolul al X-lea. Originea chirilicei este scrisul grec
de tip uncial luat nu direct din grafia bizanting a secolului al
X-lea, ci prin intermediul caracterelor grece*ti ale inscriptiilorin limba greacg -ale hanilor bulgari din prima jumgtate a seco,lulai al IX-lea, cum de altfel a dovedit reputatul arheolog bulgar Kaijatev incA in anul 1932. La aceastA pArere a aderat gi
autorul accestor rinduri s scriind in 1951 urmgtoarele 0A1fabetul
chirilic folosit in inscriptia chirilicA din anul 9431) este in
cea mai mare patte alfabetul grecesc al inscriptiilor protcblagare. Aceastg premizA pune intr-o laming noug problems formArii
alfabetului chirilio *i din acest punct de vedere inscriptia noastr are o importantg covirgitoare, cAci ea dovedegte cA alfabetul
chirilic, in forma lul initialA a fost ticluit dmpA caracterele
grafice ale inscriptiilor hanilor bulgari." De altfel pArerea.lui
Mijatev *i-o insuge*te gi A.Vaillant in studiul sgu din 1955.-

Izvorul principal al alfabetului chirilic dapA cei

mai multi invgtati se aflA cum dealtfel am arAtat gi mai sus in grafia uncialA bizanting. Concret 24 de litere sint din uncials bizantingliar 19 prin stilizare din alfabetul glagolitic. Astfel se sustine di au o sorginte greaca urmatoarele semne chiriliceg
iiALF,A,E.?,(S),0,1,K,A,N4,N,O,TT,P,C,T,0y,4, co
1.-

,3

L4.J,

0.1(

Este vorba as inscriptia dobroAeang dia anu1-943, cea mai

veche inscriptie slang cu datg, aflatA astAzi in Mazeul
Inst. de arheologie din Bucuregti.

www.dacoromanica.ro

21

cAci in dependentA de alfabetul grec sint douA caractere IA gi I

pentru redarea sunetului i ; doa& semne 0 gi W pentru repro-

pentru redarea
ducerea vocalei 0 ; doug caractere oy gi
Se socotesc o stilizare diva scrierea glageliticA
sunetului u
E,K;u4 ,4J,L4y, ZIE7L11g A.
urmAtoarele litere chirilice
4?

4-au_constituit
Semnele grafice s 1-0, 1-11,,K,1* A I-1N
din caraeterol grafic grec iota, cAruia i s-au adAegat vocalele
de
A
cum gi vocalele nazale AK gi
curate co, Q si E

pentru Hplha gi
oit gi litere nazale iotate pentru 1-g si FA.

uncle gi numele acestor semne de litere iotate

hE

ohirilic slay a avut

*i primul alfabet slay 38 de litere gi cA ulterior in perioada
dezvoltare grafic& a chirilicei s-au mai format gi urmAtoaresemne shl,FE,LP *i hA insA tot in epoca slavA adicA in seooleX-Xt. Deasemmni au fast luate din scrierea greaa. 3 (ks) y
Se crede al. initial alfabetul

ca
de
le
1e

(ps) , Q (koppa) *i A (sampi) , fapt indioat gi mai sus.

Pat de scrierea glagoliticA, grafia chirilicA re
prezintA o perioadA de dezvoltare mai evoluatA a sorisului, cAci

..,

pe cind in alfabetul glagolitic nu era decit ua semn grafic care

reda sunetele _e ijO ,,in cel chirilic existA pentru e - E gi
HE
iar pentru - *-.4
Fa ; apoi in glagolitio lipseso sent,.
nele 3 gi 4) care infAtigau sunetele grecegti ks gi 22
9 litere

ce dimpotriv erau. in chirilicA.

Ca gi alfabetul glagolitio, gi cel ohirilio.are

unele dintre caracterele grafice cu valoare dubl s litere gi cifre, ordinea semnelor ou aoest aspect dubio. fiind aceeagi ca gi
strinsa lein alfabetul grecesc ceea es confirm odat& mai mult
gAtur gi dependent& a alfabetului chirilic de alfabetul greceso,
ccingt17 ina

abaterelmumai nazala A
Astfel din totalul de 44 de litere 28
au valoare cifricA.
_Exist apoi douA semne imprumutate din scrierea greacA care au numai valoare cifricA gi aciestea sint koppa ;
I gi samp,k,
primal reprezentind cifra 90_iar al doilea
9oo
Aga dar pentru cifrele 90 gi 9oo se foloseau pe lingA

ypb Bb

0.414i oaraoterele amintite.insA este de precizat GA

ilitial 900 era indicat prin nazala A

*i numai mai tirziu sabI.Lt1uenta glagolitioii a ineeput sA se
intrebuinteze LI, VI , la fel
14 inceput pentru 90 se folosea 12222
gi numai mai tirziu a intrat
-7-7-rig7R17-;.4,dle fiinlog se pronunteau-pe nas aga cum sere
inild4 se exp110=rina141 ovintelor flanzeze bon(bou) *i bien
kbieJ) 0-

www.dacoromanica.ro

- 22 in uz

cut acelaqi sensVf1;#81). Ca gi in alfabetul glagolitic

pi in col chirtlic semnele

grafice cu

se notau prin titl gi se flanoau cu puncte.

valoare cifricA
De la 11 pinA la 19 inclusiv zecimea se soria inaintea unitatii
adioA exaot

De exemplu

aqa cum se pronunta gi cum se spune *i in roleane*te.

15 -TTATONAAECATb = oincisprezece

41- De la 21 inainte
(96). Miile se inaemnau

pe nota Ewa:

zecimea preceda unitatea, de exempluciS

initial printr-o curbA, apoi prin diago-

nalt plasata la baza semnilui grdfic ou valoarea de cifrA diagonalA ce in cursul timpului incepe a fi MAU& de una sau deuA
liniute.
Problema originii alfabetului chirilic ca pi ceea a
creatorului acestuia a format deasemeni dbiectul unor intinse
preocupAri. Astfel Inca in 1785 slavistul ceh G.Dobner a emis
ideea cA sorierea chirilicA i*i are originea in epoca de aur
a literaturii bulgare, adicA in vremea tarului Simeon (893-927)
care-4 avea capitala la Preslav. Si ideea lui Ddbner a fost apoi dezvoltatA de compatriotul sAu4Pau1 Safalbrk qi mai ales de
Vatroslav Jagicr, pArere care apoi a fost insugit de o pleiadA
intreagA de invAtati. Dar alAturi de aceastA pArere dominant,
paleograful *i lingvistul rus B.Karski a emis teoria unei traditii de dcriere greacA inaintea oelei glagolitice *i cA aceastA

traditie o constituie alfabetul chirilic. AceastA

apot

teorie este

dezvoltatA, din plin in z,ilele noastrel de,invAtatul bulgar

Emil Gheorghiev. intr-un studiu publicat in 1942 qi reluat apoi

zece ani mai tirxiu. Dupg Gheorghiev glagoliioa a fest inventst de Constantin- Chiri1 insA inaintea acestei soriert exists

cea chirilicA. Argumentele prof.Gheorghiev sint combItute temeinic in 1955 de savanta. francez A.Vaillant care sustine apoi
cA chirilica apare cu 40.50 de ani dupA primele inceputuri ale
giagoliticii. A*a dar cam in ultimile douA decenii de domnie a
tarului Simeon. Sapozitia lui Vaillant este cea mai just ; de
altfel ea confirmA in fond cele scrise ou aproape doug secole in
urmA.de cehul G.Dobner.

Ca autor al alfabetului chirilic unii speciali*ti ii

sccotesc pe Metodie; altii pe Clement de Ohrida - until dintre
strAlucitii diSoipoli ai lui Contantin gi Metodie (oel care InceteazA Oki

din viatA in anal 916),In sfirgit sint'qi invAtati

www.dacoromanica.ro

- 23 care au emis ipoteza okt alfabetul chirilic sate opera lui Constatin. Filezoful ca de pild& erudite" rus Nicolas Durnovo. Insg.
majoritatea slaviptilor nu dau nioi un name ci studiaza numai data looul pi imprejuriirile oina pi uncle s-a oreat alfabetul
,

I,

()Urine..

Pronentia

caracterele:
)99co 04+1(4)
f4(4) (S) 9r (E) W)db(.4)a() gmo
(A)R(M)p (N) o(o) o 9 (w)
n) 43. (,), B(c), c""(1!). g/ 07).
st itY
4)(4),XMIWN), 1V(1)
oorespundeau sunetelor latine redate prin literele s atblov,g0,e,
'4,
tgitkplop montopppripsiptputfoh,c(t), 4celoci)g (p) pi fit (qt).
1.4)
Sunetele reprezentate

4)

prin

Litera 41 (31 '2,i 5

(dz) ape

) reprezeftt

cum propent moldovenii pe z,

iiimuierba

sunetelai -z

de pild in ouvintul zi.

476` inntiga in graiul pdpular al slavilor sunetul p de aici pi grafia de pild5. 2crba-ceatr cr3 in chirilioil CTE fl N
"Stefan" fath de grec./ afo(VVOS,In graiul cart erlireso al slavilor
tnsii. (10 se pronen tli. t de undo se pi transoria obipnuit c t
in ass vechi, grafiile oucrP nefiind freovente decit in mss mai
noi care au tendinta de a reproduce ortografia cuvintelor grece4ti(00=t,Tomo,,9rec,t9c0,,uoc
s)i 0,se pronon t eau 'IT pi a,
pare t numai in ouvintele grecepti uncle redii pe grec.
sau
pe O C,
ca de pild& respectiv h El
(chir) qi
Kyp
yot rr/Vi
-it';-1. c
(ev'ianghelie)
Identitatea fo0VV)

netio6 a acestei litere ou i eau y a qi dos la urratoarele

forme ortografice : KfrIpt,
WEBarrEATE.
de veclere cifrity

Din punct

klentific gt. cu oy
iar confuzia grafica eu una din formals lui oy adic au /a

gi la inlocuirea lui epsilon cu y

Kyp LA

an. e extrem de scurt

(:).

se

de ex K p 11 O

9y
dus

in. loo de

A o (Chiril )
gi
( ) fiind vocale ultra scurte
r6 )
so pronuntau prima ca. un o foarte scurt (%) iar al doilea ca

6eK

Jar ea,b Nb

De exempla E.A.161C'6 "lup" se pronunta

?L "ca. d nZ. f" 8) CE) ) reda pa 3 = 5 romanesc

literele (rt,), 7 (F0), Fa 0,

tonguri eal ia,ia pi ie.
Caraotdrele

ka

*i Ea.

(?)

gi

grafize

(A),

1-

redau

sunetele dif-

4i Le se pronuntau respectiv
erau vocale nazale pi un fel

www.dacoromanica.ro

24

n (en)

(on)
iar a doua e
de diftonguri, prima pronuntindu-se
aa oum de pildtt se prtiunta on
in ouvifitul francez bon qi en
"manti";,AABZ)
De
exemplu. p
in via din acelaqi limb&
sit4ACO "corp" se pronantau respeotiv; 'ronka oonla
"eopac"
3zE (FA)
plena ; Ltc:E
)
erau vecale nazale iotat *i tot aft fel
ro.

KA

iar a doua pe ien

de diftonguri, prima redind pe ion (iern)
(iem), ao cum de exemplu se pronunt ion in ouvintul lion gi len
in bien.

Ordinea

j. denumirea literelor siaU vechi. Primele date privind ordinea gi denumirea literelor slave vachi le dau dora
texte din secoldle XI-XII aMbele f una abetedare. Astfel pri.este inserat intr-un manuscris
mul numit Abecedarium bulgaricum
latin,din sec. al XII-lea; es se p&stra in Biblioteca national&
din Paris , de unde a disparut, iar al doilea este abecedarul af4.at in manuscrisnl latin nr 14.485 din bibliotaca de stet a eraqului anchen.
Cele mai temienice studii privind problema ordinei *i tea
a denumirii literelor slave vechi le-au saris N:Durnovo vi A.Vaillant . Nu lipsita de.interes este qi lucrarea lui Fmil Gheorghiev
din 1942, ins& punotul de vedere al lui Gheorghiev este respins
atit de Vaillant oit pi de tAtre alti invAtati.

BIBLIOGRAF1 El)
I.Jaylor

Uebealirsru
"Archiv
p.191-192.

1h.

I.V.Jagic

A.Rablfs

R,Nachtigal

var

des
la olitisehe
s avxst e
o ogle

geeklueez

Molog

Al hbets
V.(1880),

(FnciklopediSa slavjanskoj

ioeo

1--P---trifEdUug,
1911, p.51-262.
e

la olitisthen Al ha.
e s In
ur
verg
eic en e
prat
ei sc i
iFichung " XIV (1913), pag.285-287.-

Zur Fra e nach Herkunft der

Doneski kayrasan

nazprave

(192

ostank

la olitice

in

P.

seamomwo,

1.- Se d. in ordihe cronologica cu eXceptia gazului gInd e vorba

de dou& sau mai multe lucrari ale aceluiagi autor.
www.dacoromanica.ro

N.Durnovo

25

roslavjansko

a s av ans

az

n Byzan inos av ea

5.A

inskij

G.A.Il'inskij

roish4

N.Y.411_1,,PSIARD10 en1 a o
.

plid.,11:4-

airav
p.

OV

Gde,

da kem i s kako u oel'

la olica
yzan lnos avioa"
y 4 zamenena
r
ceJ
in
III. (1931), pag.79-88.
0

sistematigeskj kirillo-mefodievskai

braaril; Sofia, 1934, p. loo-112.

Kaijatev

Kr lata okskva v Preslav Sofia,19320.157

J.Vajs

Rukovet hlaholske paleografie (ag titlul pi

tabIa de materie gi in litha franoeza) (RUKoveti Slovanskdha.stavu v Praze, svazek
II), Praha, 1932,p.3-59.

E*Gheorghiev

latratnastarobatitebokoi. in "Izves-

-tiji-tru2ebtvo v
Sofija",XVI-XVII (1941),p. 151 gi 4rm.

MOO

Na alote na slay a ska ismenost v.B51 ariaa,

sop,

aro

Slav anska a
La. Sofia,

gars

e az u

a,

ismenast do Kirilla i Mefodi.

M.Papruzenko gi
St.Romanski

Kirilometodievska bibliografija za 1934-1940

1221, Sofia, 1942, p.69-74.

Damian P.
Bogdan

InscripVia -SlavA din Zobrogea din anul 9LQ,

II.Studiu paleografia gi lingvistio in "Studii", III - iulie-septembrie, 1951,p.128.

It I

MID

Z.B.Granstrem

Andrd

Din paleografia s1avo-rom4n6, in "Documente

privxnd istoria Romniei", introduoere I
(Buouregti,1956)p.19-27.

K voprosu proisholdenij glagoliCeskoj azbukit

in "Trudy Otdela drevnerueskoj literaturY
Iftstituta'Russkoj literatury", IX (1953),
p,427-442.

K varpsLo vizanti ko m minuskule in."Vizantiaskij vramennik , XIII

),p,222-4-5.
Vaillant

Ivan Dujarev

Anghelina Kirmagova

V.A,Jstrin

L'alphabet vieux slaveo in Revue des dtades

slaves, 32 (1955)0.7-31.
Bal arska kirilometodievska biblio rafia
za perioda 1944-1962 g.,
godini slavjanska pismnost 863-1963.
Bbornik y &1st na Kiril i Metodir,Sofia,
19630.533-534.

n laaalso

Vozniknovenie i razvitie is"ma Mosoava,

gag. o
www.dacoromanica.ro

26 -

III. Inceputurile scrierii slave la romani

Introducerea alfbetelor slave vechi cit gi a liturghiei
slave la romani a stat in atenVia celor mai de seama invtati
romAni din treout ca de pilda B.P.Hasdeu, A.D.Ienopol, Melhisedec
pefanescu, I.Bogdan, I*Barbulesou. Acesksi atentie se word& si
in zilele noastre de catre prof.a..P.Panaitessu P.Olteana gi D.P.
Bogdan. Astfel Hasdeu credea c. romanii au adeptat alfabetul gi
limbs slava in sec.al IX-lea , iar Xenopol preciza c evenimentul

respectiv a avut loc la sfirsitul sec. al IX-lea gi inceputul yeacului armator. M.ftefanescu s000tea ea insugirea alfabetului gi a
imbu slave de care romani a avut loc in secolul al XII-lea ,
acelagi punct de vedere exprimind gi I.BArbulesou. I.Bogdan ,diimpotriv socotea oa faptul discutat s-a produs intr-o lunga perioada
si anume incepind ou secs. VII gi pina in veacul XII. P.P.Panaitescu
a sustinut la incepat ott adoptarea liturghiei slave s-a produs
probabil in sec. X pi II, pentru ca ulterior sa lege evenimentul
respectiv de sec. X . constituirea formatiunilor politics romno-

slave din Transilvania adoptind prin aceasta punotul de vedere

al eruditului polon F. ialuiniacki a.Olteanu susVine oa evenimentul s-a produs in secolul al L-lea gi anume dupa anul 95o, iar
D.Bogdan dupa ce initial a adoptat punctul de vedere al lui Kalaniacki in ultima vreme ,a revenit aratind c romanii au adoptat
alfabetul slay de la Bulgari intre anii 913-927, liMba slay& circulind in Dacia inoa de la sfirgitul sec. al VI-lea, dupa awntactul populaViei ba4tinage a Daciei ou Slavii. Intr-adevar descoperirea pe teritoriul patriei noastre anume in'Dobrogeal in staVia Mircea Voda 9 a celui mai vechi text slay ou data -inscripVia dobrogeana din anal 943 -atesta ca grafia chirilica in anal
943 se afla la noi Intr-o faza aproape desavirgita.
In liMba straslava (=preslava= slava comuna) populara,
adica in epoca end neamurile slave vorbeau aceeagi lin. imparVita pe dialectele neamurilor respective, o. Os in liMba popoarer.
lor slave de pin& in a doua jumatate a secoluloi al IX-lea nu axista aunetul ounosout sub numele de consoana fricativa labiala
.
Acest sunet a aparut la slavi abii In a doua jumatate a veacu ui
al IX-lea fiind imprummtat de la greci pe vremsa.cind s-a crest
primul alfabet slay vechi - scrierva glagolitic. In local sunetu,
lui )e slavii foloseau Ixplosiva labiala
pe care o redau apoi
.

www.dacoromanica.ro

prin

14 g1ago1itic
chirilic

prin

27

IMO

n alfabetul

careateral grafio ed. iar apoi

n'

i. urmele

acestsi fenomen apar gi in

onomastica romneascti veahe c.oi avem .armtoarele lantroponimice

(mule de persoane) gi toponimioe (nome de

iocuri) mexprimate la

inceputurile scrierii
loc de CTEOGAN S

de

no8CIWI

(2

ke de

ckizi1.ae

IA

romnegti prin CTEna Nr6 (in

14

( in loe

01,1A v1 f1T7) ,1114114 -

rivAfravit, WcTan KO (i'a lac de cocrrcAOKO),I-ociAnb

1-0040's),CTEr aN0B6U,V1 (in lac de CTEOCIN086LOA)
.si

OCTM14AN11 si nil

A 14 n01311,1A.

idoptind noul sunet f din grecepte slavii s-eau

obignuit greu cu ell preferind in local aoestuia sunetele Iwo
hf *i h fapt remarcat in =tale graiuri slave de rasgrit gi aAurae in cele uctrainene. Urmele unui astfel de pronuntii se
pi in o parte din onomastica mold.oveneasc4 veche ele fiind.
exteriorizate prin
Hodeldi,
Hodes, Hodici, Hodors, Hodorici ,
Hope gt g Hodora , Hodorac
(L1251.2EssLL.n Hodoreti, Hodoraut
Hodorani, Homegti, Homicegti 9 Homici gi Homita ; pentru :Fodco ipocoristic al lui Fodor, Teodor, Fodorani;-Fod.oregt i Foddrbiut

era'

inti

Fomegtiv Tomegti, Fomiceni =

mici gi FomitasTomita .

Tomi;;;;IT;midt< Toma,

FmiciaTo-

Incepind
au secolul al VIII-lea, slavii au inlocuit la antroponimicele imprumtate din greaegte consoana velara
greceasch k prin palatala compus5. C. Astfel apar NiCipoza <

Ncionoopos yuptiatul,Lpzo ,Cuptieo Cuptida,iipzijand<

Orifiewos, Ctizreo,a80Ao5 Cu, 'uiej < kqco5, Ka'?.
Urmele acestui fenomen

se remarcii gi in onomastics romttneasca,

cksi

avem urattoarele antroponimice i toponimice exprimate la

inceputurile scrierii chirilice romxtegti pris
I-01)14 i1/4
ea derivate 9914kE04, y1ork1K6 care a dat
1cIE9114 )
iar
onomastictile

de

astazi

i Clura
existenta antroponimicului
vechi romiiniilau preluat

Cuii.

Ciarea i Ciuregti

atestil gi

Adoptind. alfabetul chirilic slay

din grafia paleoslAlta
pe re' co valoarea

lui t (veziT34,0r5<relEc.0,40f6<*eciScOroS si E

.A j4

Cc oh ra

pastrindu-i ins valoarea iniial slav de p

in anele onomastici cea de f ins5. n foarte putine cuvinte , de pild5. in
AoroOET6 dar uneori ral
insemna gi ft
(vezi COO a ). Din
scrierea slav. veche au imprumutat pi iidentitates y = oy (vozi

1727inr-.<

ipsearx,

i derivat eilLne

www.dacoromanica.ro

2a Krfe9.'fr1yK41/1A0, Ktf1/11-a 4 6
derivate respect iv din Kdfcos,
Kcif q
0.5 rt. K6? owbsincii paleaslav apar uneori silabele
an oi en (es) exprimind pe A (vezi AEKCA44080y,K1MAUTeb
fSli in textele romneoti vechi apare,,
KOCTATfrINt si CETITA 6f4).

de ex. N OEM SPA . Nazalikarea luig Vi A

se dezvoltii
apoi la bulgari ajungind a fi exprimat 5. prin z an (m ) ""in (im)

oi un
aceste forme silabice fiimd apoi prezente- oi intrun oir de antroponimice pi toponimice romnegti?vechi ca:
elNAOMAE< sea v. 107, AO A IA I-E vak;MaN,M144Koy<M>RA914Ka < MK/1,96 inidleg/" CipX14MgApTotib,
Kol
14,W6NN444,S)/44KOY,-OXN,46.:11/1,<CMA bi--46,1aude",AP4q68"")
moy NAV4Li Kok 4.i oyrr?'oBA.axipt.

Apar(Vapoi

oi

bN ( b M)

nazalizarea

lui

exprimata grafic prin

identitatea
- - *;- b

-6, 6

de aici apoi pi

N (bM),

nele respective slut cunoscute oi grafiei romneoti itinde

exprimate de pild5. prim C NA ha 14.46 (C5NA'fh M ).

Insti spre deosebire de slavit stramooii

(r-P17,7e'R),Ag t?

(-ostit);mbwKEBa

slat

nootri au dat fonexelor

un sens propria rom&uesct amine pronuntia in

este de exempla in urmatoarele antroponime pi troponime

Hula

Fenome-

(im). cum

A SWO

8t,4MMOBO, AZ, MBOBIA

13 -

LL,Gi

< tvlAkny leidar'ombINAptit s.i, XsNC t.

Dovada acestei pronuntii 'o constituie

oi

inlocuirea uneori a lui

prin blfrt(bibi)vaikEeroAbtri 6 0 a NYE, < oA6b "porumbel",

A;
(compar Golombet caretrUolumbia de lingti Danzig).
In medio..bulgarZ.
A devin Vocale curate
cindu-se gi pronuntindu-se
(vezi M NoCrig
) "din mila"

identifi-

3 EM A "din tare" 3$0k 630A Aloyui77,

.5-4 cum

Z1 b

exprimau in pozitie aceentuat tot 5. ; se produce

deasemoni Adentitatea ?&-

T6 K ot

"pentru sufletul &le

Z:7

). Aceste fenomene sint

7f, K

"mina."

deasemeni cunoscute oi

pAKal

ior romaneoti vechi: FbKC1Exista apoi AjentitAtea 5

.oy

o,

texte-

TgTo\ToyA--6,

datoritA influentei sixto-

croate in Tara R eaneasca *1 a inriuririi ruse w ucraineno in Moldove (vezi M

b, M Oy
e
) ca *i egalitatea
MOy b
!n. tara Romatleascg. oi Moldova sub ixdluenta sirbeasa. 4 AA O
"zopii." 4 E A 0 ) lar in Moldova *i A - I-O sub inraurire
9

fo

ruso-moraineana (4,4,A0 - 4 1-0' 4 b).

www.dacoromanica.ro

29

we

apoi de remarcat ca T9, b i pozitie aocentuatg. aveau o valoare dublil in sorierea romaneasoil yeah* ogoi pe
ling& sensul de 5.
oa in mediobttlgar5. Email pi semnificatia
de I proprie numai textelor noastre veohi. Valoarea de I a lui
( bl)
'6
se doved.epte pi pein inloottirea li '6 b ott
Astfel intr-un ir intreg de antroponime avem al&turi de formele t 6rbANLIA, ETZ A'6 SEA al 6fS301"6 B
Lica, rpsoo 80.ma, rffosoBt sy s?socioyAct,rGra ,Kosi6 ssi KO6AT74Este

14N14,0brbact, X?SMCANC1 si X4114 GINO\ , 4 OK MAU si (ormek

Bblf3oTt),UblffroSEMf, WM/04A

ti%lf)/11/1LIA,

K06131MA si KO-

sbI cm,Ozarboy s.i OtifsBa , X WPM N O si OKbISDAVIE bi=

apare chlar pi in

ouvinte comune in acest sens cititm de pild5.:

Cbi IA
care in citeva acte inc
de la Mircea Gel Batrin apart
in formelet Cb11/11 C.7f44 f/ C14
; iar identitatea
.

(1 -

se remaroti in-PASDrOBWtie alturi de TpSroB WPC

Ci3B6W alaturi de

41 in

Cgf net,

Pierzind
b nazal valoarea labial& , inaintea
acestui caracter grafio apare la balgari la inceptti: de cavint in
XII-XIII articulatia frioatiVa v:
sea.*
seas.) 0-s < v-z)
Astfel a ap&rut in medio-bulgar& asocire; lai V
Oa
chiar
la inceput de Gavint
Fenomenul este cunosout pi onomasticii

os

dooumentelor din Tara RomAneaseet and.e se exprima de exempla print

nth'?

.11 ez,NrpExs,

rr..poeiy\ a xi 14

si MVX68a<XzE

"funie" de
wide topidele rom&negti de astzi
Vinaulet din juditul Mehed.inti. IRdentitatea

Jinja Mare
-

pi

a dus pi

la forma E3g rspoi3nxi1/1.

Irk limba uoraineang. veche pi oontemporan g. sint pre-

zente doug earaotere

grafice

g din care ined. col dintii

exploziv ia mentinut valoarea fonetic iniial. pe cind al doi-

lea, de timpuriu a fost inloomit 01/

6 fricativ, pronuntindu-se
h. Fenomenttl g=h
este prezent pi in onomastica moldeveneasc
veche. Astfel Sint de pild antroponimele pi toponimele:

Maxi.IA , x04 LA5 , XoyA tel 4 b, 414NbK0B1/0-16, X0F14NL4P1

sf XerAtANE1..(b,
unele dintre ele

exprimind.u-se grafic end prii, X

clad. prin

Made's: nu exista on oaraoter grafio distinotiv pentru

uoraineanul

frioativ. Apa og. atunoi end de exempla apare

www.dacoromanica.ro

4"

orb/A

Boris oS,A,14 1 bsau

3o

trebuiegte citit /ludic]. gi Mohila.

Adeptin.d altabetal chirilio slav; vechil. romzlni au

eliminat au timpul nazalele lobate hg

diftongul romnese z_s (0.1

0.14

iar spre a

reda

au folosit initial literele ehiri-

lice ret,

i y

Murgegti gi

1.11

rENZ/NE si4EN7lNE,

Astfel de pild topicele Genune; Voinege0i;

se
transcrian respeetiv p7177E N NE
BOMINIEXELP1/1.,M6i3YE.411/1 si

Ulterior au ad.optat pentru g (E) earacterul

din 4-1 Aga ca topicele enuntate mai sus apar

GY1)11,6A6 .

grafic y derivat
scrise agas

YE'

Remarom o 'Le apare pentru

mull act moldovenese din 8 decembrie 1454
din actul respectiv).

NE, BOVINE yEtot si 0.6yEU,Eda

prima oar in

grafia

(vezi LI161M WS'

'6

pentru

care

Spre a reda romnescul strilmogii nogtri aU adeptat

ouvintele romnegti caracterul grafic 1' derivat din g

apare pentru intiia oar in grafia until act al 10. Rada

Mare din 13 iulie 1499 - folosind in/4 in onemastici pentru

eel
valoarea lui gi semnele A,1/9 (b) si Zi (bi)
dug oum am
artat mai sus.
Inaints. de a adopta pe
, romnii au intrebuintat in unele

cuvinte romnegti pe n sau

o atestil

pe V

ou

aeseagi valoarel

dupa

cum

urm6.*tearele example: UNOcrealprlf jot si VNT?e,.

Spre a exprima cifra 90;

romnii

au

luat de la slavi
semnul greceso koppa
foiasindu-1 paralel ou litera ohirilica
4? 9 iar pentru cifra 900 se intilnegte pe ling& chirilicul u,
gi caracterul greceso sampi; ins acesta din urea extrem de ran.-

www.dacoromanica.ro

- 31 BIBLIOGRAFIE
B.P.Hasdeu

-Limbo

FT-1-357r20
A.D. Xenopol

Me1hised4

7--

slavic6 la Romani9in ,q'raian" 918669

Istoria Romanilor,9 I. (1888)9 Iagi 9pag.454.

te-

frenescu

-"Uricariu" al lui Theodor Codrescu 9III0.1o70

I.Bogdan

- De la cine ic 4 au im rumOat roettnii alTbetui c iri Ica in_

t 1.tu aiorescu oma-

Taw,WEIr: 1900, P0357-359,

Ilie Barbulescu

Fonetica alfabetului chirilic in textele

mane
veac7-7Vmr-lrlMnnrlNr7CrW a
au mo4umentele a eo6-sir o- u aro
romano'g1aTIT-3 ;MIC ure
9
0 ip .
Curentele literari) la romani in e oca slavet
Bismuliii-E4TWatr; ucureti,
ppe

Emil Kalminiacki

Kirilovskoe is9mo-n ru
sai=rjailMOJ

).

.0

(Enciklopedija

e rograd91915001

note 3.

PpP.Panaitesau

e si-La littiirature slavo-roumaine-Xe

ec
s
e
son im ortance our
is o re des
liWeratures s aves9 La VaRIE-R0751-1
sjezdu 1ovanskrarfi1ologu v "Praze", 19299
II9Praga 91.9320.20

<gerla2.2 slavonAx>la romani i ru ere

C.1

de

cultang_apliallal9 Bucuresti9 l944,pe138e

P.Olteanu

- Aux ori ines_41,1g...altiare slave dens la

TELLAZ_Yanle
t Po

Damian P.Bogdaa
il

KEW

- Din paleoia s1avo-Iroman6 9 p, 10.1o8,

omatica s1avo-rom0757 69-71.

14)iiriZErzirirdrzlirstwirin

1=1,

DS-

1 Ilias fiii lui

Alexandru eel Bun, in Ana e e Univers adi
WITTOW17-$7117-7tiinte Sociale9 Istorie",
XV (1966) p,78-79:
Actele lui tefau Gel Mare din colec file

'Aca emiei
71-17)6156ea

oEiein]2 sep em ri

9157

tiintificA a Centenarului Bib.

liotecii Academiei Republicii Socialiste Romania,

CC"

_lyre de Contantin Cyrille et de son frere

mahrear-bWavrryptA;,0
a locc,
- Loo.

MEO0A10

E fll

T1Z poo Eruckllomaz Ji

&ionic, /oaf /9,38-49f-29.

www.dacoromanica.ro

32

.'

IV.Izvoarele paleografiei romana-slave

Sursele paleagrpfiei romano-slave slat
nanusorise pi documente.

constituite din

Un gir intreg de invAtati intre care se remarca eminental slavist V:Jagi6 gi dtsoipolul sau V..Oblak au sustinut ea daub: din textele slave vechi ohirilice gi anume Savvina Kniga gi
Codex Suprasliensis s-au saris in Dacia, parere la care s-a raliat
*i slavistul romn I:Barbulescu. Argumentele lingvistice prezentate de T..BArbulescm gi anume c. in slave veohe din Dacia se vorbea
ea grupul ys. de exemplurobri; robotas
exact ea
ravina , rozi:
in textele amintite mai sus 0. nu ou ra ca in textele slave veohi
din Balcani - ne indeamna s adoptAm cele exprimate de V.Jagils
V:Oblak gi I.BArbulesou degi numarul speoialistilor care au cam-

batut asertiunile Jar este destul de mare (Kr.Sanfelds P..Skok etc)

Savvina Kniga -

cartea lui Sava - este un evangheliar

descoperit de stralucitul erudit rus 1.1. sreznevski, gi a fost
numit astfel dupa insemnarile de pe filele 49 gi 54 unde este

mentionat numele unui paLSava

Textul cuprinzind 165 de file,

saris pe piele in litere unciale liturgice se afla astazi in
Muzeul istoric de stet din Moscova t editia prima. a acestuia
apartinind descoperitorului lids cea mai bun insa a dat-o yesK
titul paleograf Vjaceslav zoepkinia
in anul 19036Codex Suprasliensis -

sau cum il namesa specialigtii rupi

Manuscdsul
de la Suprasl (Suprasloskaja rultopist ) este un
minei
descoperit de M.Bobrovski - prf. la Universitatea din
Wilno - in manastirea Suprasl'- nu departe de oragul Bialystok
din R.P.Polonia - de undo numele dat textului
Acest text are
151 files este saris pe piele in litere unciale liturgics pi se
pstreazA in trei locuri

csa mai mare parte din Suprasliensis

se aflA in arhiva cbntilor Zamojski din Vargovias 118 fai sint in
Biblioteca anuia din liceele situate in Ljubliana t capitala republicii Slovenia din Republica S.F.Jugoslavias iar 16 file se
gasese in Biblioteca SaltYkoV-Uedtin din Leningrad . Initial Saprasliensis s-a publicat fragmentars apoi in intregime de oiltre
S.Severjanov in anul 19o4. Romarcam 06 dintre toate textele slave vechis Suprasliensis s-a bucurat din partea
slaviptilor de
cea mai mare atentie caci lui i s-a inchinat cele mai mate studii pi editii.
www.dacoromanica.ro

- 33.-

Desigur cd gi site texte Slave vechi s-au scruPpe teritoriul Daciei, insa vitregia yremurilor prin care a trecut neamul romnesc de la construirea lui ca popor au flout ca sX dispara printre atitea vestigil ale trecutului nostzu gi aceste marturii ale vechli culturi romlnegti imbracata in halal slay.
Sint apoi citeva manuscrise din secolele al XII-lea,
al XIII-lea gi al XIV-lea care deasemeni sint presupuse de invtati a fi nest scrise pe teritoria romnesc. Astfel stralucitul
invatat rus A.J.Jacimirski - care a facut atit de mult
pentru
scoaterea la lumina qi evidentierea textelor rominegti scrise in
limba slaws" de catre stramogii nogtri - sustine ca fragments ale
unui manuscris din sec. XII-XIII, aflat in colectia P.I.5Cukin a
Muzeului istoric de stat din Moscova este saris de un romn.
Aceeagi origine au gi cele doul foi care alctuiesc manuscrisul nr.682 din fondul manuscris slay al Bibliotecii Academiei R.S.Ramania scrise la ineeputul sec.al XIIrlea - din acest
text autorul rindurilor de fata a publicat un facsimil in anul
1956.

Manuscrisul nr.I94 al fondului Bibliotecii Nationale

Chiril gi Metodie" din Sofia dup l. eminentul slavist rus A.I. So-

boleyski - care gi-a adus aportul sau la studiul textelor romAnoslave este saris in Moldova.
glanghelia lui Eusebia (Emuldeiskoe evanghellat)din
anal 1282, care formeaza manuscrisul nr. 3163 al Bibliotecii de
stet "V.I.Lenin" din Moscova s-a saris - dupl acelagi inyatat in

Santis gi anume acolo unde agezarile rominegti convergeau cu cele bulgareqti.

Sub cote 2e din fondul manuscris slay al Bibliotecii

Academiei noastre se gasegte un Apostol din sec.al XIII-lea sarioe intr-o regiune rom5neasca.
Partea chirilica din vestita Luschllip_z19.5,21oticil
evanghelie pe care pina aproape de mijlolin catedrela Reims
cul veacului trecut regii Frantei depuneau jur'imintul negtiinduse ea este yorba de un text ortodox - se crede de c4tre unii inyatati ca a fost scrisI de un roman.
Din a doua jueltate a secolului al XIII-lea se crede
c5 a fost saris intr-o regiune romilneasca Octoihul de la CaranseIlat

www.dacoromanica.ro

publicat de strglucitul invgtat P.A.Sircu -roman crescut in cultura ruseascg - in anul 1906. Octoihul de la Caransebeg este on
volum in ecu 162 de file, saris pe piele (17 file sint pe Unin incinta
gi se pgstra la sfirgitul veacului trecut
tie)
catedralei ortodoxe din Caransebes.
Invgtatul ucrainean Al.Kolessa a dovedit in anul 1923 cg
Tiplaul,care se pgstra inaiate de cel de al doilea rgzboi mon-

dial in Biblioteca Secietgtii aulturale din agorod (E.S.S.Uoraina) este saris de um roman in sec. al XIV-lea.Sfirgitul sec. al XIV-lea sau inceputului veacalui urmgter
ii apartine Prologul bisericii Sf.Nicolae din Schell Bragovului,
despre care Jacimiirski a sustinut in 1920 cg s-a saris de cAtre
ma scrib roman.

In secolul al XV-lea manuscrisele romano-slave se inmultesc,

cel mai vechi cm data fiind Tetraevangheliarul 1Si Niaodim, saris
in anul 1405 de ctre Niooctid.
Acest manuseris

luorat pe piele, din care Alexandra gtefulescu gi Sextil Pagoariu au publigat trei facsimile, se pgstreazg

astgzi in Muzeul de artg al R.S.Romania,

Dia anal 14e7 dateazg Pomelnicul mangstirii moldevenegti

BIALEitel_7 pgstrat intr.() copie

din vremea lui pet= eel Mare

-aflat in fondul de manuscrise slave al Bibliotecii Aoademiei

noastre sub nr. 78, publicat in ediie critic& gi au fsimile de cgtre autorul acestor rindnri.
Primei jumtti a sec'. al XV-lea apartin citeva manuscrise
care s-au pgstrat di la oel mai vestit caligraf pi carturar din

vremea lui Alexandra col Ban gi al armagiler acestuiat Gavril

de la Neamt fial uricarUlui Paisie. De la Gavril au ajuns ping la noi paste zece manuscrise din'oare eel mai pretuit - 0
adevaratii comoarg de artg a timpului - este tetraevangheliarul
din anal 1429. Acest manuscris 9 astgzi bilingv intruait ulterior pe marginea din dre4ta a filelor s-a inscris textul grec
corespunzAtor celui slay, se pstreazg im Biblioteaa Bodleiand
din Oxford printre manuscrisele greeestiarumoase plange in
culori - 16 - a publicat in 1922 dug scoot manuscris cgrturarul IBjaact
cel mai vrednic diatre direetorii Bibliotecii
Academiei noastre.. Pondul manuscris slay al Bibliotecii Aeade-

miei R.SRomania cuprinde

sab ram

149, 164, 165, 136,122,143

www.dacoromanica.ro

35 -

0. 123 manuscrise lucrate de carturarol *i caligraful Gavriil in

anii 1430, 1438, 1441, 1443, 1445; 1446,gi 1447. Manuscrise ale
aceluiagi scrib *i anume din anii 1437; 1444; 1447; 14L18 gi 1450

se afla in strainatate gi anume

in diferite muzee gi biblioteci

din URSSDin a doua juoritate a aceluiagi veac se remarca in prima

rind cronica vremii lui Stefan cel Mare imetatenita in litera1
tura de specialitate sub denumirea de LetonistiRLIe la%Bistr1A2; creata de catre stralucitul nostru slavist Iao,Idan la sfir*itul veacului trecat, degi cercetari ulterioare au dovedit ea
letopiset,a nta s-a aerie in manastirea respectiva, ci la cumtea
marelui demn moldovean. Aceasta cronica.- intr-e otpie din altimul

deceniu

al secs..XVI-se pastreaza in mannscrisul slay nr. 649 -la

a,estuia - din fondul manascris slay al Bibliotecii

Academiei noasbre, prima gi cea mai bun& editie a letapisetUlui
cm o reproducere in litecopie gi
di2d-o in anul 1895.I..Bogd.an
a intregulai text.
Dintre manuocrisele romano-pslave lucrate ii. Tara Romaneasca se remarca dapa tetraevangheliarul lui Nicodim; SiataKma
lui Matei Vlastares scrisa de gramaticul Dragomir la Tirgoviste
sfirgitul

in anul 1451, pastrata in colectia Korobanov a Bibliotecii Salty-

kov-Mdtin din Leningrad.Din veacull al XVI-dea - cea de a doma

decada - se re-

marca in primal rind vestitele Inv4 Atari ale lui Neacqui Basarab
care au ajurs pina in zilele noastre in doua arhetipnri sau
protografe slave dupa care s-an creat versiunile: romaneasca 9
prezenta in mai multe manuscrise - gi greaca - pastrata antr-iun
singur manuscris al mangstirii Dionisiu de la muntele Athos. Versiunea originala a fost descoperita la sfirgitul veacolui trecut de invtatul sirb Sv..Vu1oyi4 in Sofia

uncle se pastreoza gi

astazi ca patrimoniu al Bibliotecii Nationale Chiril *i Metodie.

Textui acestei versiuni s-a publicat in anal 1904 de catre stralucitol invatat rus P.A;Lavrov, editie reprodas apoi, co unele
ababeri - de catre prof. P..1)Panaitescu in anul 1959. Morita a fi

mentionst gi tetraevangheliarul darnit de postelnicul Marcea *i

ferecat in anul 1519 care se pastreaza in Muzeo1 de Arta al Republicii noSstre Tpiezentat foarte bine *i cu facsimile - unele in
culori - de catre Victor Bratulescu in anul 1)39.
www.dacoromanica.ro

36

1".

Din deceniile doi gi trei ale aceluiagi veac sint din

Moldova Cronies de la Putna nr".1.

pAstratA prima in manuscrisul

gi Cronica de la Putna nr.21

miscelantio (2bornic) lui Isaia de

la Slatina din Biblioteca Aoademiei de gtiinte a R.S.S.Ultraina

din Kiev; iar a doua intr-an manuscris miscelaneu al Bibitotecii

Saltykov-tXedrin din Leningrad.Din deoadele armAtoare de pinA la jumAtatea see. al XVI:lea dateazA Cronies lui Maoarie, vestit cArturar qi oaligraf

moldovean; care a aottot pi ca episcop de Roman. Cronica lui

Maoarie se pAstreazA in trei manuscrise din care primul este cel
mentionat al lui Isaia de la Slatina; al doilea se aflA in
amintitul miscelaneu de la Leningrad iar al treilea constituie
o parte din manoscristal care a apartintat lui M.V.Baraov gi astzi se aflA in Minima istoric de stat din Moscova.
Tot cArturarol Macarie se remarcA gi prin orearea anal
preluoraversiuni romano-slave a Sintagmei lmi Matei Vlastares
re solicitata domnului Moldoyei Alexandra Lapugneana de cAtre
tarml Rusiei; Ivan al IV-lea.
Primei jumAtAti a seo.al XVI-lea apartin qi armAtoarele
letopisete moldovenegti Oronioa lui Eftimie gi Cronica lui
Azarie.Cea dintii se afl in miscelaneul liiIsaia de la Slatina;
iar a

clout in zbornicul

de la Leningrad. Toate aceste

cinci cronici - ajunse pinA la noi in oopii - au fost publioate
intii de I.Bogdan - la sfirgitul secolului trecut; iar in 1959,
republicate de prof.P.P.Panaitesou.
amintit

Din Transilvania se pAstretizA in Biblioteca Aoademiei

R,S.Rompania paste doulzeci de manuscrise din care Gale mai vechi

sint din sec.IVI-lea.

Avem apoi manuserisele luorate

se aflA

in Maramureg din care

in Biblioteca Academiei aproape toate din sec. al XVII-

lea.-

Si in Banat s-au copiat manusorise romnowslaye ; din

care unul din anal 1541 se aflA in fondul manuscris slay al Bibliotecii Academiei R.S.Romnia ; sub nr.11.Manmscrisele rmano-slave continua gi in veacul al XVII-

lea end cele mai de prat apartin vestitului cArturar gi miniaturist din prima jumAtate a acestui secol; mitropolitul Anastasie Crimoovici. Dintre manusorisele aoestei personalitAti; patru
www.dacoromanica.ro

se pastreazA qi astAzi

37 -

in biblioteca ctitoriei sale mAnAstirea

Dragomirna.

Manmscrisele romno-slave se lucreazA qi in veacul al

XVIII-lea cum 0 la inceputul secolului armAtor mai malt in
*colile de slovenie temeinicite in schitbrile Poiana Maralui

gi TrAisteni, oit qi in AnAstirea Neamt datoritA activitAtii pe

meleagurile noastre a carturarului ucrainean Paisie Velicikovski.Cel dintit document romano-s1av care a ajuns ping la noi
este hrisovul domnului pripRVIEBIL I, fArA dat, ea si majoritatea texteior din seo. X-IIV, act destinat mAngstirii Vodita
ziditA de pribeagal sirb de vita domneascA Nicodim, intemeietorul
monahismului in Tara RomfineascA. Acest document se pAstreazA in
sectia istoricA a Arhivelor Statalni din Bucuregti qi a fost reprodus pentru prima oarA in litocopie de cAtre B.P.Hasdeu, in
anal 1898. Actul urmAtor este din 3 ootombrie 1385 - apartine lui
Dan I.
i a ajuns pin la noi intr-o copie oontemporan,
pAstrata deasomeni la Arhivele Statulai din. Bucureqti.Epoca Viteazului domalTrii Romane*ti , Mircea cel Bat-

rin corespund0 *i celui mai vechi document care ni s-a pAstrat

din Moldova *1 in acest sens este sarisoarea din lo februarie
1388 a domnului Petru Moot adresatA regeluipolon Vladislav
Jagello. Scrisoarea este redatA in fotocopie de cAtre loan Bogdan in albumul BAIA de documents moldoVenegti t dup originalul
aflat in Archiwna G14wne din Vargovia.Din Transilvania cel mai vechi document care a ajuns
pin la noi , este scrisoarea fArA data 9 insA datat de I,Bog.

dan - primal ei editor - prin anii 1462.1463 , adresat de jadotal *i pirgarii Bragovului unuia Duca din Greci
si aflAtA
la Arhivele Statulai din Braqov.
Documentele romno-slave continua qi se inmultesc in
aecolele al XVI-lea gi al XVII-lea, insA numarul lar scade incepind ou a doma jumtate a veacului al XVII-lea, fiind depAqite
de textele cu aceleaqi caracter slIise in romnegte ou litere
chirilioew Documente romno-slave se scria si in secolal al XVIIIlea ins& prea patine, acestea fiind numai acte destinate unor
14cagari bisericegti din afara tArilor romane 0 cum este de exempla cartea domaulai Moldovei Antioh Cantemir din 29 iunie
1706 dat mAnAstirii loan Teologul de pe insula Patmos, descope.
www.dacoromanica.ro

38

rita de Marcu Beza gi publicata dupa lectura *i tradmeerea auto,.

rului acestor rinduri - de catre N.Iorga In anul 1937 dimpreuna
cu o fotocopie.

Referitor la depozitele undo se pastreaza izvoarele paleografiei romano-slave, cele mai multe dintre astfel de texte
se pstreaza in tara. Astfel in Bucuregti locurilg de pastrare
reprezentate prin : Biblioteca Aoademiel R.S.Romania 9
Muzeul de arta al ReArhivele StatUlui - mai mult documente
Muzeul ropublicii Socialiste Romania - exclusiv mannscrise
mano-rus. La Iasi depokitele sint : Biblioteca Universitatii ,
Institutul de istorie qi Arhivele Statmlni - mai malt documente.
La Cluj, Biblioteca Universitatii, constituie nn fond important,
aproape exclustv documente. Sint apoi
iar Arhivele Statulni
Arhivele Statului din fiecare judet care pastreaza aproape eicc1u-4
sint

clustv documente.In strainatate cele mai multe manuscrise *i documente

romano-slava pastreaza bibiiotecle, muzeele *i arhivele din
Uniurca Sovietica - in centre ea de exemplu
Moscova Leningrad,
ChiginauCernauti, Kiev *i Lwow. Astfel numAi intr-o singura
colectie .A.S.Uvarovo a Muzeului istoric de stat din Moscova,
se aflA peste 800 de manuscrise romano-slave, acestecconstituind
o trelme din intreaga colectie.

Izvoare ale paleografiei romano-slave se gsesc in fie-,

care tara slava, caoi in afara de U.R.S.S. se mai afla astfel
de texte in Bulgaria - la Sofia gi Plovdiv , - Cehoslovacia - la
Praga Jugoslavia- la Belgrad, Zagreb *i Ljnbliana-, Polonia la Cracovia gi Vargovia. In tarile din apus exista deasemeni manuscrise gi documente romano-slave. In acest sens sint de mentionat
Cdbinetul de mannscrise al Bibliotecii Nationale din Psria, Biblioteca Nationala *i Arhivele Statulni din View, bibliotecile din Berlin., Dresda, Leipzig *i MUnohen cit
gi Bibliote
ca Bodleyana din Oxford. 0 bogatie de izvoare paleografice romanoslave cuprind deasemeni mai toate manstirile de pe muntele Athos.
In ceace prive*te numarul manuscriselor fi documentelor
romno-slave este foarte gran de a fi precizat dirt fiind prea
marea dispersare a acestor texte . Cele mai multe texte paleografice s-au pastrat din Moldova:cam 2000 de manutscrise *i paste
4000 de documente. Din 5:ara Romneasca s-au pastrat aproximativ
www.dacoromanica.ro

39 -

500 de manuscrise gi cam 3000 de documente.

Din Transilvania au

ajuns pin g. la noi aproape 30 de manuscrise

10 documents

gi ceva mai mult de

Insa aceste cifre aproximative nu infatigeaza de-

cit numai o foarte mica parte din totalul izvoarelor paleografice slave care in sec. XI-XIX s-au saris de eatre romani caci
din datele consemnate in izvoare mai ales in documente se vede
ca numaral textelor depagea in chip covirgitor cifrele aproximative exprimate mai sus.-

BIBLIOGRAPIE
Emil Kaluiniacki

Obzor slaviano.russkih paNatnikav

pislma i jazyka nahodjaVihsja v
bibliotekah i arhivah l'vovskih in
"Trudy arheologi;eskogo saezda v
Kieve", II, la, 258-259 gi 3o9.

TOspenschi

- 0

nekotasausaalawiLati

21-sitamh.s4k2agad

hronjagaihsja v

Londona A Oasarnal Minis.

terstva Narodnogo Prosve;Cenila" CC

(1878) ,no1embrie,p170-943
A.J.Jacimirski

Slavjanl4a i russkija rukopisi rumynskih bibliotek in"Zbornik otdelenija

russkogo jazyka i. slovesnosti impe..
rator. Akademidnauk" 79, S.Petersbug,
1905.

Ilie Barbulescu

- Cur tele literare

la_romani

ca sl.avonismului cultural (Bucuregti).

1928.

Damian Paogdan

- Despre manuscrisele slave din Bib-

lioteca Academiei Romaneein "Arhiva

romaneasoatIV,(1940), pag.103-135.as,

10

am

In

pjja_.pj22.josaus.Ay.2::EpjL_can.5., p.1081147.

- Le Syntagme de B1astarts dans le

version du chroni taear roumain Ma-

caire, in "Premier Cong* international dqtades balkaniques et sudwww.dacoromanica.ro

40 -

-est europetnes #116suas des communications de la de16gation rommaine.

Moyen geV
-

it

Bucarest ,1966, pag.7-10.

La mise en valeur des fonds de manusscrits et de documents slaves de la Bibliottheque de l'Academie de la RtpubRelique Sooialiste de Roumanie in

vue Roumaine d'histoire"VII (1968),Nr.

4 p. 587-612.
P.P.Panaitescu

- Manuscrisele slave dia Biblioteca Acqdemiei R.S.R. I (Bucuregti)1959

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro