Influenele pop art-ului vin din:

Dadaism, Suprarealism - Objet trouvs, ready mades

Cubism - tehnica colajului
Exemple: Fernand Leger, Kurt Schwitters, Stuart Davis, Pablo Picasso. Stuart
Davis, Lucky Strike, 1924 Pablo Picasso, Plate with Wafers, 1914
Temele artei pop sunt:

producia n mas
design
publicitate
tehnologie
noi medii de comunicare
Pop Art-ul i domeniului publicitii s-au dezvoltat i influen at reciproc.

Pe de o parte arta era considerat a fi elevat, rafinat, elitist, etern iar

publicitatea era situat la polul opus: mediocr, comercial, manipulatoare, efemer.
n perioada aniilor 1960, aceste diferen e se atenueaz. Domeniul publicit ii
se poziioneaz ca fiind un animator creativ, n locul unui inamic care are ca scop unic
manipularea i persuadarea pentru profit.
Un caz special n istoria relaiei dintre publicitate i art, este personalitatea i
opera artistului pop art Andy Warhol. El alege subiectele publicitare pentru a pune
accent pe influena pe care o comport domeniului publicit ii n via a cotidian .
Warhol reueste apropierea artei de lumesc, de cotidian, de tangibil, de cultura
urban, de mass-media i nu n ultimul rnd de publicitate.
Pop Art-ul este i astzi prezent n via a artistic interna ional, iar artitii
fondatori ai curentului au intrat n contiina popular care transcende publicul tradiional
al artei, filmului i muzicii.

Pop-Art-ul Britanic
A fost dezvoltat de un grup de artiti care au lucrat mpreun pentru dezvoltarea
unei noi modaliti de exprimare artistic.
Britanicii au fost atrai de mrfuri noi ca mesageri ai viitorului.
Eliminarea distinciei dintre cultura de mas i art a fost o declara ie politic de
avantgard ei au avut ca scop democratizarea artei i anticiparea unui viitor egalitar.
Pop-Art-ul American

ntemeietorii au lucrat independent, fr a fi influen a i unii de ceilal i.

Americanii s-au axat pe produsele care erau atinse de nostalgia timpului.
Lucrrile artitilor pop americani au fost n cea mai mare parte apolitice. Ei
recunosc i folosesc intuitiv imaginile culturii de mas ca pe o experien definit de
normele culturii contemporane.
------------------------------------------------Termenul de pop art, prescurtare a termenului popular art a fost lansat n anul
1955, de criticul englez Lawrence Alloway. El a folosit acest termen referindu-se la
produsele mass-mediei i nu la operele de art care se inspir din cultur popular,
sens pe care l va cpata la nceputul anilor 60.
Elementele constitutive ale iconografiei promovate de pop art au fost
ambalajele, reclamele, benzile desenate, imaginile televiziunii i cinematografului.
O trstur important a pop art-ului este respingerea oricrei distinc ii ntre
bun gust i prost gust, desfiinarea frontierelor dintre marea art i cultur popular.
n Marea Britanie micarea pop art a fost preg tit de o asociaie neoficial de
artiti i critici, Grupul Independent.
Precursorul pop art-ului este considerat a fi artistul britanic de origine italiana
Eduardo Paolozzi, iar lucrarea lui Am fost jucria unui om bogat (1947) este considerat
a fi deschiztoarea de drum n pop art i prima care a afi at cuvntul pop. Paolozzi
prezentat lucrarea n 1952 la primele ntlniri ale Grupului Independent.

n 1956, Grupul Independent a prezentat expozi ia Aceasta este ziua de mine

dedicat culturii populare comerciale, aici aflndu-se i celebrul colaj al lui Richard
Hamilton: Ce anume face cminele noastre de astzi, att de diferite, att de
atrgtoare?. n acest imagine este folosit i cuvntul pop pentru prima dat ntr-o
expoziie public.

Adevrata afirmare a micrii pop art britanice a avut loc la expoziia Tinerii
contemporani din 1961 care a adus n aten ia publicului arti ti precum David Hockney,
Peter Blake, Allen Jones , Peter Philips, Derek Boshier.
Curentul pop art englez este mai puin brutal dect cel american i reflect o
stare de spirit romantic, nostalgic.
n America pop art-ul a fost privit la nceput ca o reacie mpotriva
expresionismului abstract, pentru c exponenii lui introduceau ntr-o manier
impersonal desenul i pensulaia.
De asemenea, pop art-ul a fost interpretat i ca un urma al dadaismului fiind
frecvent numit neodada, fiindc i propunea s elimine seriozitatea artei i s
foloseasc reproducerea obiectului celui mai banal: benzile desenate, cutiile de sup
conservat, semnele de circulaie.
Lucrrile lui Jasper Johns (seria Steaguri) i colajele lui Robert
Rauschenberg au exercitat o influen puternic asupra artei newyorkeze la mijlocul
anilor 50. Ei le-au revelat artitilor americani un repertoriu vast de subiecte cutii de

bere, colaje i picturi combinate cu sticle de coca-cola, p sri mpiate i fotografii

decupate din reviste sau ziare.

Jasper Johns Trei steaguri

Nu exist, spunea Rauschenberg, materiale care introduse n pictur,
provoac emoia, i altele care nu-l mic pe privitor din inerie.
Totul depinde, fr ndoial de tensiunea luntric a artistului, de dramatismul
lucrurilor pe care el vrea s le spun
O pereche de ciorapi se potrivete la fel de bine comunicrii artistice ca i
lemnul, cuiele, uleiul i pnza.
Nu exist subiecte inexpresive prin ele nsele, pictura se afl n relaie
deopotriv cu arta i cu viaa.
n anul 1962 au loc expoziii a celor mai importan i reprezentan i ai artei pop
precum Andy Warhol, Roy Lichtenstein i Tom Wesselman.
Andy Warhol, cu serigrafiile reprezentnd cutii de sup, portrete a celor mai
iubite vedete a vremii: Marylin Monroe, Liz Taylor, Elvis Presley.
Roy Lichtenstein picteaz n imagini de dimensiuni mai sub forma benzilor
desenate, personaje stereotipe, figuri interpretate n stilul graficii comerciale, al graficii
de ambalaj, prin folosirea unor tehnici grafice n care alterneaz puncte aezate ntr-o
tram ordonat ce amintete de principiul autotipiei rasterul fotografiilor de ziar, i
pata de culoare plat, n tonuri saturate.

James Rosenquist comenteaz visul american al vacanei, reconstituit din

afie strident colorate, ale ageniilor de voiaj i a celor de nchirieri automobile,
mprtete bucuria americanului de rnd care crede ntr-o via mai bun, prin
apariia curcubeului dttor de speran ca motiv plastic.
nc din anii 20, arta i grafica publicitar se influeneaz reciproc, ceea ce se
regsete, n anii 60 i la reprezentanii americani ai pop art-ului.
Pop-art ul a reprezentat un mare succes financiar, ajungnd la public pe ci pe
care puine micri ale artei moderne au mers, i n acelai timp, i-a cucerit pe
colecionarii bogai.
Cu toate acestea, muli critici l-au nregistrat cu foarte mari rezerve.- Harold
Rosenberg, l descrie ca fiind o glum lipsit de umor, repetat ntr-una, pn cnd
ajunge s sune ca o ameninare.
Cotidianul devine obiect estetic prin intermediul graficii publicitare, al benzii
desenate, al graffiti-urilor, al modei i designului, i dep ete superficialitatea privirii
obinuite prin mrire, stilizare i transformare indirect, ceea ce poate face dintr-un
obiect uzual, un obiect de art, care i va gsi locul ntr-un muzeu sau ntr-o galerie de
art.

----------------------------------------------------------------------------------------------Pastrand spatiul geografic in care s-a nascut Hiperrealismul, arta a luat din nou
o alta intorsatura, fiind pus acum in slujba publicitatii, a societatii contemporane
moderne. Arta pop din America s-a afirmat, aproape concomitent, in doua centre
principale, New York si California. Desi a adus numeroase inovatii, noua miscare
artistica nu a renuntat vreun moment la temele si la formele estetice afirmate la inceput.
Artistii Pop-art-ului pretindeau ca vad arta in produsele comerciale, in reclame,
comicsuri si etichete, unde nu existau nici pretentia de arta, nici minime semne de
expresie personala. Arta, sustineau ei, poate fi facuta pur si simplu selectand si
reproducand asemenea elemente. Miscarea a devenit cunoscuta sub numele de Pop
art deoarece se baza pe cultura populara si pe produsele destinate consumatorilor, insa
Pop-art-ul ramane o miscare artistica pe care criticii ezita s-o numeasca vreodata
curent.
Aparitia miscarii este in cea mai mare masura legata de arta celor doi artisti
neo-dadaisti Jasper Jones si Robert Rauschenberg, dar cel mai cunoscut artist pop art
este americanul Andy Warhol, care initiaza seria Sticlele de Coca-Cola si Cutiile de
conserve, reprezentari ale obiectelor de uz casnic, produse industriale sau motive de
reclama. Ulterior, el insereaza in picturile sale fragmente de benzi desenate, cu structuri
rezistente sau elastice. Seriografia ii permite lui Andy Warhol sa realizeze serii intregi de
variante ale aceluiasi portret al unei stele de cinema, a unei scene inspirate din

evenimentele actuale, a unei flori, modificand de multe ori culoarea sau repetand
motivul dupa bunul plac.
Asemenea Realismului si Hiperrealismului, arta pop are ca prima sursa de
inspiratie societatea contemporana, omul si preocuparile sale, in ciuda faptului ca cele
trei miscari artistice s-au afirmat in intervale de timp diferite. Daca Realismul se
preocupa de observarea atenta a realitatii si reflectarea ei veridica, punand accent pe
relatia arta-realitate, Hiperrealismul imita obiectele realitatii, ducand naturalismul la
extrema, iar arta pop se dedica domeniului tot mai fascinant al tehnicii si al productiei in
serie,.