Australia . - Suprafata : 7.682.

300 km patrati
- Populatia : 17.746.600 locuitori
- Capitala : Cambera
- Cel mai mare oras : Sydney
- Limba oficiala : Engleza
- Moneda : dolarul australian
Caracteristici geografice
Australia este a cincea tara din lume ca marime si cel mai mic continent . Este , de
asemenea , cea mai joasa si mai plata intindere de uscat si continentul cel mai secetos .
Contine mai mult desert decat orice alt continent .:doua treimi :intinderea sunt de aride sau
semiaride.Are o linie de coasta de linire de coasta foarte scurta pentru o suprafata atat de
mare:in afara Golfului Carpentaria si a marelui Golf Australian , sunt foarte putine golfuri
de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coasta .
Continentului ii lipsesc in mod evident formele de relief : nu exista rauri mari , iar muntii
sunt josi . Cel mai inalt varf australian , Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granita
dintre South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2.228 m , mai putin de jumatate din
inaltimea Mont Blanc-ului.
Continentul poate fi impartit in trei regiuni principale : Scutul Australiei de Vest , Platoul
Estic si Marele Bazin Artezian . Scutul este un podis care se suprapune in mare parte cu
statul Australiei de Vest , format in principal de aflorimente de roci precambriene vechi de
5.703.000 milioane de ani . Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula
Arnhem si Podisul Kimberly din nord-vest . Platoul Estic este o regiune muntoasa cu o
latime de aproximativ 500 km , care formeaza Muntii Marii cumpene de Ape . Varfurile cele
mai inalte au o inaltime de numai 1.500 m . Muntii New England si Muntii Albastrii din sud
au inaltimi intre 900-1.500 m.
Intre Scutul Vestic si Platoul Estic sunt trei bazine interioare -Bazinul Murray , Bazinul
Carpentaria , Bazinul Eyre . Acestea se numesc impreuna Marele Bazin Artezian , care are in
cea mai mare parte mai putin de 300 m peste nivelul marii . In nord , partea mai mare a
Bazinului Carpentaria este inundat de Golful Carpentaria . Bazinul Eyre contine Lacul Eyre
care la 15 m sub nivelul marii este cel mai jos din Australia . Intersectarea Desertului
Simpson cu aceste bazine interioare estompeaza distinctiile fizice dintre aceste regiuni
In Australia activitatea vulcanica a incetat doar in ultimele milioane de ani si exista multa
activitate seismica in Platoul Estic si Vestic.
Cealalta caracteristica geografica importanta a Australiei este marea din dreptul coastei
tropicale a Queensland-ului . Marea Bariera de Corali , cel mai mare recif coralier din lume ,
are o lungime de peste 2.000 km si este clar vizibila din cosmos.
Clima
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasa . Vara , care tine din decembrie panan februarie , exista valuri de caldura frecvente, temperaturile ating in general 38 grade
Celsius . Unele parti sunt umede , in general regiunile de coasta estice si Insula Tasmania .
Efectele neplacute sunt intr-o oarecare atenuate de brize vestice racoroase care sufla in tot
timpul anului . In zone restranse din Australia de Sud si Australia de Vest , iernile secetoase

din iunie pana in august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie . Coasta
nord-vestica tropicala are ierni secetoase si veri umede : aici ploile sunt tropicale si exista
conditii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii ;
totusi , in alte parti , zapada este extrem de rara . Orasul nordic Darwin are o temperatura
medie de 30 grade Celsius vara si 27 iarna , cantitatea medie de precipitati fiind de 150 cm ,
cea mai mare parte cazand vara . La Sydney , pe coasta de nord-est , cantitatea de
precipitati este de aproape 120 cm , cazand in tot timpul anului . Partea cea mai racoroasa a
tarii este Hobart din Tasmania , cu o temperatura medie de 17 grade Celsius vara si 12 iarna
. In Perth , din Australia de Vest , cad aproximativ 90 cm de precipitatii pe an si
temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius ( ianuarie ) si 13 ( iulie ).
Vegetatia Naturala
Vegetatia este dominata de plante perene cu frunze tari , cu frunze bine adaptate pentru
supravietuirea in regiuni aride . Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcam .
Zonele de vegetatie ale Australiei corespund in mare parte cu zonele de clima . Padurile
tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica contin palmieri , pini , ferigi de copac si
mangrove in mlastinile de coasta . Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu
paduri subtropicale si temperate,mai dese pe coasta de est, constand din palmieri , ferigi de
copac si eucalipt.
Versantii vestici ai Muntilor Marii Cumpene de Ape contin paduri subtropicale sau temperate
de eucalipt si arbusti, acoperind 9% din uscat.
Campia , spre sud de Tropicul Capricornului si padurea de savana, spre nord , constituie
26% din continent . In regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum sfecla si
arbustii cu fructe . Regiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta mulga , un
salcam cu o mare importanta furajera . In sud-vest cresc arbori valorosi cu lemn de esenta
tare , precum jarra si kauri .
Depresiunea Australiana de Vest consta din roci dure, foarte vechi, si ocupa aproape intregul
stat al Australiei de Vest si partile invecinate ale Teritoriului de Nord si Australiei de Sud .
Inaltate deasupra nivelului acstei depresiuni, exista mai multe lanturi muntoase, cum sunt
Kimberley si Hamersley , precum si aflorimente izolate de roci , cum este Muntele Ayers .
Agricultura
Terenul arabil este cultivat in proportie de 80 % . Australia este un important producator si
exportator de produse agricole . Cultura principala este cea de grau . Productia de fructe
este concentrata in regiuni umede sau irigate . Principalele fructe cultivate sunt : fructele de
padure , strugurii , merele , bananele si ananasul.
Economia
Economia foarte dezvoltata a Australiei se bazeaza pe aportul finantelor , industriei si al
serviciilor . Australia este unul dintre principalii producatori de lana , grau , carne , produse
lactate , zahar si fructe ai lumii . Bogatia sa minerala este mare . Industria prelucratoare
este concentrata in jurul oraselor mari . Principalele produse sunt : autovehiculele ,
avioanele , instalatiile electrice , produsele chimice si textile . Parteneri de comert :
Japonia , S.U.A. , Coreea de Sud , Noua Zeelanda , Singapore , Marea Britanie si Hong Kong
.

Fauna
Australia are multe specii unice de animale si plante : canguri mari si mici,ursi koala si ursi
marsupiali.Ornitorincul cu cioc de rata si furnicarul tepos sunt mamifere ce depun oua
( monotrene ) ,specifice Australiei.Cainele dingo este un membru al familiei cainilor si se
crede ca a fost introdus in Australia cu circa 30.000 de ani in urma.
Pasarile sunt,de asemenea,foarte variate : cocosul de eucalipt,cacaduul,pasarea lira
,papagalul,kookaburra si marea pasare nezburatoare emu. este un continent cu o faun foarte

deosebit: 83 % din mamifere, 89 % din reptile, 90 % din peti i insecte, precum si 93 % din
amfibieni sunt endemice continentului australian. Acest nivel de endemicitate poate fi atribuit izolrii
geografice a continentului, a stabilitii tectonice i a unui model de schimbri climatice, care au flora
i solul australian n diferite epoci geologice. Caracteristic faunei australiene este numrul limitat al
mamiferelor plancetare, majoritatea speciilor existente fiind aduce de ctre colonizatorii europeni,
precum i abundena mamiferelor marsupiale. Australia are mai multe specii de erpi veninoi dect
neveninoi. In Australia sunt cei mai veninoi erpi (ex : taipanul , arpele tigru , arpele cafeniu
vestic ), oparle unice adaptate la deert (ex : diavolul epos , agama gulerata ) , estoase marine i
de uscat i crocodilieni (crocodilul de ap sarat cea mai mare reptila )

speciile australiene au evoluat diferit fa de cele din America i Europa. Aa se face c

numai aici gsim marsupiale canguri, koala, wombai, echidne i pasrea emu

Contrar ateptrilor, cangurii nu opie pe

strad i prin parcurile orneti, sunt animale destul de fricoase, aa c habitatul lor sa restrns odat cu dezvoltarea uman (dei sunt departe de a fi n pericol, ba chiar
australienii se plng c sunt prea muli i c reprezint o pacoste pe osele.Este foarte
haios s i vezi cum opie, balansndu-se cu coada, i la fel de haios s vezi cum merg
(da, cangurii se pot deplasa i la pas): fiindc bazinul lor e sudat, nu pot s i deplaseze
picioarele pe rnd, astfel c trebuie s se aplece i s se sprijine pe labele din fa ca s
i avanseze ambele picioare deodat. O rud mai mic a cangurului este wallaby. .
nTeritoriul
de
Nord.

Emu este un alt animal haios. Pasre nalt, de 1.5m,

care nu zboar, seamn cu truul. zburdau ano prin deert ndoindu-i picioarele
lungi i innd capul sus. oule de emu, c dup ce le depune femela, masculul e cel care
le
clocete,
ca
la
pinguinii
imperiali.

Koala sunt preferaii tuturor. Dei ne place

s i numim ursulei, ei sunt de fapt marsupiale. Locuiesc n pduri i se hrnesc cu
frunze de eucalipt. Lumea zice c sunt lenei, dar motivul pentru care sunt inactivi n
marea parte a zilei este alimentaia deficitar, eucaliptul fiind singurul lor fel de
mncare. ncercai i voi s ronii frunze toat ziua i vedei ct energie avei! De fapt,
pdurile de eucalipt reprezint pentru koala i cas, i mas. Partea trist este c ironia
sorii face c au nevoie de att de multe frunze pe zi cam un kilogram, echivalent cu un
metru cub nct risc s-i mnnce propriul habitat. n anii 70 n Australia s-a
instaurat o politic de projetare a speciei, ceea ce a dus la creterea efectivelor, ns chiar
i n lipsa nclzirii globale i a industrializrii, pdurile de eucalipt nu sunt capabile s
se regenereze pe att de repede pe ct ar avea nevoie populaia actual de koala. Asta

este prima cauz pentru care numrul lor e n scdere acum. fapt trist este c muli
koala nu mor de btrnee, ci fiindc li s-au tocit toi diniide la atta ronit de frunze,
cam dup 10 ani dinii lor se uzeaz att de tare nct nu mai pot mnca i sfresc prin
a muri de foame

Koala intr-un eucalipt pe marginea drumului

Echidna este un animlu ciudat. Ca i ornitorincul, este un mamifer care depune ou,
dar n plus are i marsupiu! i se hrnete cu furnici, ca furnicarul. i e acoperit de spini
ca un arici. De talie mic, se mic ncet i poate tri pn la 50 de ani.

De fapt este vorba de cel mai mic

pinguin din lume, de 20-30cm, care triete pe toat coasta sudic a Australiei i n
Noua Zeeland (tiai c pinguinii se gsesc doar n emisfera sudic?). Noi i-am vzut
pe Phillip Island, lng Melbourne, unde triesc aproximativ 26000 de pinguini n
colonii. n fiecare sear pinguinii revin de pe mare, de la pescuit, la vizuinele lor
terestre, unde i ateapt puii. Pleac n grupuri la rsrit i revin numai la nserat, ca s
evite predatorii. Dei n ap se deplaseaz cu 10-15km la or, pe uscat sunt cam
mpleticii i deci, vulnerabili. n plus, cnd noat, sunt perfect camuflai: au burta alb

ca s nu i vad rechinii i spatele indigo, ca s nu i vad psrile. Sunt drgui, dar

zgomotoi. Puii nu sunt capabili s-i recunoasc prinii, aa c ceresc de mncare
tuturor adulilor care trec pe lng vizuina lor, poate-poate o fi mama sau tata cu un
pete n gur!
Dingo ii auzi urlnd noaptea n Teritoriul de Nord, la DEVILS MARBLES dingo nu
mnnc oameni, dar sunt temui fiindc atac oile i vieii.

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Dingo_fence_in_Australia.PNG

crocodilii. Rspndii n Teritoriul de Nord, mai ales n sezonul ploios, din noiembrie
pn n aprilie. Australienii fac diferena ntre SALTIES i FRESHIES*, adic
crocodili de ap srat i crocodili de ap dulce. Cei din urm sunt mai mici i
inofensivi (spun localnicii), atac numai dac sunt provocai. Crocodilii de ap srat
sunt adevrata problem, pot atinge 6m lungime i devoreaz tot. n mod normal,
crocodilii de ap srat stau n mare, nu? Aa c dac nu fac baie n mare, sunt n
siguran? Ei bine, NU! Sunt de fapt crocodili de estuar, care se pot deplasa pn la 400
de km n interiorul teritoriului, n amontele rurilor. Mai ales c n sezonul ploios, solul
roiatic care altfel crap de uscat nu poate absorbi toat apa i se inund. Este
o transformare incredibil fa de sezonul secetos: apar cursuri de ap n locul fostelor
vi, rurile se umfl, iarba mustete de ap, radcinile copacilor sunt cufundate n ap.
i uite aa i fac cale crocodilii pe rurile dezlnuite, stnd la pnd n apa mloas,
ateptnd urmtoarea vac rtcit sau urmtorul turist neavizat. Regula de aur n

Teritoriul de Nord este c dac nu vezi o pancart care autorizeaz n mod expres
scldatul, e interzis s intri n ap fie ea ru, mare sau lac.

Statele Australiene i insulele principale

La nord statele: Indonezia, Timorul de Est i Papua Noua Guinee;

Insulele mai nsemnate la nord, nord-vest: Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee i Timor;

La sud: Antarctica;

La nord-est: Insulele din Oceanul Pacific;

La sud-est: Noua Zeeland.

Vegetaia este dominat de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru
supravieuirea n regiuni aride. Exist 600 de specii de eucalipt i 800 de specii de salcm. Zonele
de vegetaie ale Australiei corespund n mare parte cu zonele de clim. Pdurile tropicale de pe
coasta nordic i nord-vestic conin palmieri, pini, ferigi de copac i mangrove n mlatinile de
coast. Aproximativ 9% din suprafaa Australiei este acoperit cu pduri subtropicale i temperate,
mai dese pe coasta de est, constnd din palmieri, ferigi de copac i eucalipt.Versan ii vestici ai
Munilor Marii Cumpene de Ape conin pduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbu ti,
acoperind 9% din uscat. Cmpia, spre sud de Tropicul Capricornului i pdurea de savan, spre

nord, constituie 26% din continent. n regiunile cele mai aride sunt rspndite plante mici precum
sfecla i arbutii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei con in planta mulga, un
salcm cu o mare importan furajer. n sud-vest cresc arbori valoroi cu lemn de esen tare,
precum jarra i kauri.Depresiunea Australian de Vest const din roci dure, foarte vechi, i ocup
aproape ntregul stat al Australiei de Vest i prile nvecinate ale Teritoriului de Nord i Australiei de
Sud. nlate deasupra nivelului acestei depresiuni, exist mai multe lanuri muntoase, cum sunt
Kimberley i Hamersley, precum i aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayer
LIsta patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse urmtoarele obiective din Australia (n stnga:
anul prelurii bunului / locului pe Lista UNESCO):

1981 Marele Recif de Corali

1981, 1987, 1992 Parcul Naional Kakadu

1981 Zona lacustr Willandra

1982, 1989 Parcurile naturale din Tasmania de vest

1982 Grupa de insule Lord Howe

1986, 1994 Rezervaiile forestiere umede din estul Australiei

1987, 1994 Parcul Naional Uluru (Ayers Rock) - Kata Tjuta (Mount Olgas)

1988 Parcul Naional Wet Tropics n Queensland

1991 Parcul Naional Shark Bay din vestul Australiei

1992 Insula Fraser

1994 Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte

1997 Insulele vulcanice subantarctice Heard i McDonald

1997 Insula Macquarie

2000 Zona montan Greater Blue

2003 Parcul Naional Purnululu

2004 Cldirea regal de expoziii i grdinile Carlton

2007 Opera din Sydney

2010 Lagrul istoric al deinuilor

2011 Coasta Ningaloo

CLIMA [
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoas. n timpul verii, care ine din decembrie pnn februarie, exist valuri de cldur frecvente, iar temperaturile ating n general 38 grade Celsius.
Unele pri sunt umede, n general regiunile de coast estice i Insula Tasmania. Efectele neplcute
sunt ntr-o oarecare msur atenuate de brize vestice rcoroase care sufl n tot timpul anului. n
zone restrnse din Australia de Sud i Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pn n august
alterneaz cu veri umede din noiembrie pn n martie. Coasta nord-vestic tropical are ierni
secetoase i veri umede: aici ploile sunt tropicale i exist condiii musonice. Insula Tasmania i
Vrful Kosciusko au inuturi nzpezite n timpul iernii; totui, n alte pri, zpada este extrem de
rar. Oraul nordic Darwin are o temperatur medie de 30 grade Celsius vara i 27 iarna, cantitatea
medie de precipitaii fiind de 150 cm, cea mai mare parte cznd vara. La Sydney, pe coasta de
sud-est, cantitatea de precipitaii este de aproape 120 cm, cznd n tot timpul anului. Partea cea
mai rcoroas a rii este Hobart din Tasmania, cu o temperatur medie de 17 grade Celsius vara i
12 iarna. n Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitaii pe an i temperaturile
medii sunt de 23 grade Celsius (n ianuarie) i 13 (n iulie).

Populatia
Pana la sfarsitul secolului XX populatia a fost remarcabil de omogena
datorita restrictiilor de imigrare non-europeana.Majoritatea australienilor a
fost de origine britanica si din regiunile locuite de albi ale Comunitatii
Britanice a Natiunilor Unite.Religia principala a fost si ramane
crestinismul,predominand romano-catolicii si anglicanii.Cel mai mare grup de
culoare il formeaza aborigenii,nativii Australiei care au fost acolo cand au
sosit europenii.
Australia are rata natalitatii si mortalitatii scazute.Stiinta de carte este de
aproape 100%.Cel mai mare oras este Sydney,urmat de
Melbourne,Brisbane,Perth,Adelaide,Hobart si Darwin.
Transportul
Austrailia are 38.670 km de cai ferate in posesia guvernului si 1.610 km cai
ferate private.Aproximativ 50% din drumurile Australiei sunt pavate.Exista
aprox. 8,8 milioane de masini si peste 1 milion de autocamioane si autobuze.

Transportul aerian este important.Cel mai mare aeroport international si

principalul punct de intrare in tara este la Sydney

Australia este a 6-a cea mai mare tara dar are cea mai mica densitate din lume. 3/4 din tara
este nelocuita

Australia este cel mai mic si mai uscat continent locuit.

Australia de Vest (WA) este cel mai mare stat si aproape la fel de mare cat Vestul Europei

Este singurul continent care nu are vulcani

Australia are 60.000 km de plaja. Este de 1.5 ori mai mare decat circumferinta globului.

Snowy Mountains din Alpii Australieni primesc mai multa zapada decat muntii din Elvetia

Iarna incepe in Iunie si Vara incepe in jurul Craciunului

Nu exista regiune pe tot continentul care sa fie la o distanta mai mare de 1.000 Km de
coasta