ira rspaeeEsHING 2 ARHITECTURA BUCURESTI, MAI 1936 Siilp si cosoroaba dela o veehe casd roméneased din RVileva ext dérimata (se plstreasi in muzeu! gcoaletsuperloare de arhitectard). STILUL ROMANESC , Miscarea artistic impul nostru si mai cu seama buna voingi cu care a fost imbratisata arta roméneasca — deci si arhi- tectura nafionali —a avut daral de a sufla praful ce se depusese de veacuri peste monumentele trecutului sia ni se arata comorile de frumuseti ce ne-au lasat stramosii nostri. Aceasta bogata si aleasa mostenire, nea rascolit gandul unei renasteri si nea dat credinja cd umbland pe wrmele trecutului vom yiunge intr-o zi la desdodrsirea stilulu’ romanesc. Dar, cum adese ori se intampla, cand pleci la drum sau incepi un lucru’ cu mai mulfi, firesc este, si se gaseasci gi din cei ce au pareri dimpotriva, aratind meajunsurile ce ar intimp!xa folosinga arhitecturei vechi, in constructinnile moderne : — aceasta, — dupa ideia unora —ar fi un anahronism. Cum, se poate — zic ei —si dim caselor_ moderne, proportiu= nile si caracterul caselor vechi, cind azi, sunt alti determinanti la alcatuirea unui program? Casele vechi aveau un caracter cu totul intim, gospodérese, pe cand cele de azi, — mai ales la orase —au un caracter public, comercial, cum sunt magazinele, teatrele, restau- rantele, administratinnile, etc, Ar fi, ca prefacerile cerute de civil se mladie dup: tia timpurilor mai noui si normele stabilite in vremuri indepartate cand se traia o alta cu totul in alte conditiuni sociale... . . . Batrani i nu aveau Gari, Teatre, Fabrici, Palate Admi- nistrative, Banci, ..., deci cum vom puted da acestor clidiri mo- ectura pastrata prin satele si méndstirile noastre? gduesc originalitatea acestei arhitecturi, susfinand ci liana, chiar turceasca. Unii sunt de parere ca 0 casi in stil romanese, trebue asezata in cadrul nature’ dela fara, adica sa fie inconjurata de o curte mare, si de gradind care sa serveasca de fond peretilor albi ai casei. ‘Aga cum sunt ingirate pe strazile draselor, unele linga altele, de diferite stiluri, este un non sens; ele compun un ansamblu ciudat: ca si cum neam afla intr'un oras fird nafionalitate, cosmopolit, = O casa romaneasca,—zic ei —trebue sa fie decorata in interior si mobilata, tot in acelay stil; ba chiar imbracimintea celor din casa, si fie aceia’a°timpului, . .. . numai’ agi, stilul isi pastreaza ca racterul sau intreg. Ce rost are — zic acestia —o decorasie copiata intocmai dupa unele isvoade vechi romanesti, si aplicate pe perefii unor case croite in liniile unei arhitecturi straine?. . . . . o lucrare de sti/ adevarat, cere, ca intreaga ci fiptura si respire aerul particular, al stilului, iar nu si tagele aparenfa.printr-o hina de imprungt: 4%.» « fo Ls I heaey.. bs . “One, =}} 34 ARHITECTURA Cam aga gandese cei ce privese cu oare- care ingrijorare, diferitele interpretari ce se dau stilului romanesc, la constructiunile el dite in capitala gi in fara mai peste tot locul ; si, pentruca suntem cu tofii plecati pe calea desavargirei stilului, le primim parerile ca pe niste tovarasi de drum, spre auzul cclor ce cultiva arta,romaneasca.... Totusi, examinand situatiunea, putem afirma c& aceasta stare de lucruri ‘este oarecum fireasea, intru cit noi ne-am redesteptat la 0 viafa proprie abia de 40—50 ani incoace si in acest interval \d sub diferite influente din afara Arta noastra national s'a oprit aproape bruse la inceputul veacului 18 odati cu stingerea dom- lor pamén‘ene si a stat in stare latenta aproape 150 ani, pe tot timpul domniilor fanariote si al ocupatiunilor streine. In acest timp parte din monumentele vechi s'au ruinat, parte s'au trans format si doar pugine din cele ramase s'au-men| nut neschimbat Paralel cu. arta monu- mental aflata prin m: nastirile si bisericile no: stre, arla (ardneasca wi- tata si nestiuta de nime a continuat si traiasca muntilor si sa pastreze neatins germenele, care mai tarziu trebuid sa. i colfeascé. In afara de aceste doui isvoare de arta romaneasci, mai sunt casele boeresti, culele, si palatele domnesti, a caror arhitectura tine oare-cum mijlocia intre acea bisericeasca § faraneascd, de gi se resimte de influenta o rientala grafic contactului social ce-l aveau boerii si voivozii nostri, cu lumea din Cons- jopole si Orient. Urmand firul istoriei, vedem ca de la 1859, odata cu unirea principatelor s'a inceput 0 nowd viata sociala si 0 noua erd pentr artele romanesti. Dupa razboiul independentei, s'au’deschis larg porgile civilizafiei occiden- CCruce pe mormént ta biserica din Qura-Sarafit-Bazan tale si in acest rastimp s'a inffiptuit acel noian de prefaceri, care a pricinuit sacrificarea multora din vechile noastre monumente, pe altarul Romdnie! moderne. ‘Atunci, s'a ridicat prima pleiada de arhi- tecti_ romani, — veniti din strainatate — unde pe lainga cunostinfele profesionale invafara si cultul ce aveau strainii pentru monumen- tele lor — gi-au dat semnalul unei renaster? intemeiata pe monumentele istorice si nafio- nale, Juptiind pentru restaurarea si conser varea lor. In paginele «Analelor arhitecturet» se in cinse vii discutiuni asupra lipsei de pietate cu care se restaura sau se dérdmd parte din monumentele noastre, luptade principii, dusd cu atata insufletire de penele autorizate ale arhitectilor: Sterian, Cio- cirlan, Gabriclesen, Soco- lesen, andreas... Geniul lui AZincw rupse cel dintai_ zagazul celor 150 ani ce ne desparjea de epoca stralucitoare a artei nationale, creifand casa Lahovary, Scoala Centralé, Bufetul de la Sosea,..., Dupa el, § aproape in acelag. timp, Socolescu dete la lu Casa tui Gion, Casa pro- prie $10 multime de case risipite prin oras, purtand caracteristica unei arhitec- turi policrome, cu strea- sind... Slerian cladi ca- Zinoul din Slanic-Mol- M. Zagoritz ova si Alenend din Ba- cau... . Gabrielesen, casa din gradina botanica, AZichaescw, palatul functionarilor gi casa din Bulev, Colfea.. . . 2. + + Descn de Dupa acesti antemergdtori ai nasterei ar hitecturei romanesti, urmari mai departe, tinerele generatiuni de arhitecti, interpretand vechile isvoade, fie-care dupa priceperea lor gi cladind jn stilul roménesc numeroase si variate constructiuni. Multe din noile clidiri_romanesti_conce- pute sub imboldul amorului artei, au isbutit s&ARHITECTURA = pastreze aerué stilului; iar parte din ele lu- crate din spirit comercial sau de mitafie, sunt inca departe de hotarele lui. In vecinica goané dupa now sau dupa cas si firesc si se intémple unele greseli s rataciri, cari si motiveze oare-cari reflexiuni pesimiste asupra stilului romanesc. Acestora, noi le — opunem xeclintita | eredinfaé ce avem, ci stilul romanesc fiind | inca la inceputul for- magiunei lui, va trec cu pasi repezi prin fazele desvoltarei lui treptate, pana ce va | atingeculmiledemne de bogata si vigu- | roasa lui obirste i... Ca prin asemenca faze au trecut toate stilurile din lume si ca pana la complecta lor desvoltare a tre- buit sa treaca secole si sa lucreze multe | generafii de artisti Ca formele mladi- oase ale stilului ro- manesc au imbracat | deopotriva de bine cladirile rurale, seoli, primarii, Spitale, conacuri de mosii, vile; cum $i cladirile urbane, ca: administratii, bénci, teatre, hoteluri, ma- gasine, gari, ete., ca acoperigurile cu stre- sini se inpaca cu ne- voile climei, dind caselor aspecte gi si- lucte dintre cele mai | pitoresti ; ca in fine | —ca buni romani— suntem datori, sa lo- cuim in case cari sa ne reaminteasci cat de pedeparte casele in cari au trait stramosii nostri, Cu modul acesta vom da oraselor noastre un caracter propria, national, iar streinul ce ne va viziti, Va simfi, c& se afla intr-o fara constienta de ‘Stalp ta tind tn Tangata trecutul siu, urzindu-si viitorul prin pro priele ei puteri. De ce sa inclinam pe po- varnisul scepticismului, indoindu ne, ea din clementele arhitecturei noastre vechi, reli gioase sau faranesti, sA nu se poata cladh aseziminte moderne, cand in tarile cu mult mai inaintate in civilizatie ca noi, vedem => momumente cu des- tinatiuni, cu totul | deosebite de acelea din cari s‘au inspirat ca arhitectura ? Sentimentul reli gios a inspirat cel fsa arta monu. mentala a trecutului, din timpurile cele mai vechi gi la toate popoarele, iar arta fAraneasca s'a des- voltat in tihna la | adpostul muntilor cu elementele arhi tecturei culeas din templele, moscheele, basilice, catedral icat_ mai tar- ziu—chiar in timpul nostru,,.. teatre, mu- zee, scoli, gari, banc’ | restaurante, mobi lier In stilul monu mentelor clasice, — templele greci si ro mane—, vedem ri- dicandusemai tarziu palate, universitai muzee, case patti culare, mobilier ; iar in stilulmaretelor catedrale ogivale gari, teatre, edificii particulare rante, herd bilier ete, De ce sa fim atat de ingaduitori cu ar- tele clasice, si faya de arta noastra veche sa fim asa de vitregi? De ce si nu nadajduim si noi, cA cu elementele artei noastre vechi, sa nu vedem ridicandwse monumentele Romdnieé mari de maine | , . In projectul fatadei «Adevaruluir, D-sa rezolva in. mod fericit problema data; de a inlocui o ahitectura dafa printr’una voitd, dnd fatadei un caracter propriu pentru o institutie de presd si un aspect monumental, cu elemente arkitecturale romdnesti. ‘Aceiasi tendinfa il calauzeste si in celelalte lucrari expuse. Releveul vechei case romdnesti din Ploesti, in~ tereseaza de o potriva atét prin infatisarea_ ei caracteristica, precum si prin minunatul tavan de lemn, lucrat in chipul unei_sfele arabesti. A- quarelele D-lui Socolescu prezinta mult adevar, ceace le da valoarea unor documente pretioase, inbogatind materialul arhitecturei vechi prahovene. D-sa, s’a stabilit in oragul sau natal, Ploesti, acolo, unde parintele sau—arhitectul Toma So- colescu—a profesat o viata intreaga aceasta arta — si unde deci, prin tradifie, ‘D-sa, poate duce mai departe firul unei arhitecturi locale, dupa cum prea bine se exprima D-1 Spiridon Ceganeanu articolul sau din «Cronica» No, 67, cu privire la aceasta expozitie. D-sa inchee cu. cuvintele : « au expus D-nii arhi- tecti: Doneaud, projectul locuintei unui amator de arta, 0 incercare isbutita de a intrebuinta ele- mentele romanesti la 0 focuinfa-muzeu, cum gi proectul Senatului ce se afla in executie ; D-nu P. Smarandescu, expune project casei Atanasovici, in care gaseste 0 buna solufie de plan pe un teren neregulat ;—iar D-nu Marcu Duilia un studiu de fer forjat si un grup de 3. ascen- soare, ambele lucrari compuse cu mult simt prac tic si artistic. CRONCAEE esTRIBUNA LIBERA ® NOTE FUGITIVE. — Scrisoare deschisa d-lui Arhitect Trajanescu. Dragd Domnule Trajaneseu, Intr'o serisoare precedenta, am avut pla- cerea'a va face cunoscut ca doresc a da peritru No, 2 al «Arhitectureis ; 1) Un necrolog al regretatului nostru coleg Gheorghe Mandrea, — el fiind unul din ceé patru ce au deschis lupta in «Analele Arhitecturei», — membru fondator si unul din ced drei ce au intocmit statutele Societéfer Arhi- tectilor Roméni, — Unul din fondatorii primeé Scoli de Ar. hitectura, — unul din semnatarii petitiunei ce au pro- testat in potriva vandalismelor ce se faceau cu cladirile vechi bisericesti ceeace a adus legea tnfit siunei'monumentelor istorice. — Unul din cer sase ce au protestat in 1887 potriva monopolului cu eladirile scolar — cel d'Antai ce a finut conferinte la So- cietatea Arhitectilor, — a functionat in doua randuri ca arhitect- sef al comunei Bucuresti : prima oara pe la 1889—91 cand a construit — judecatoriile de ocoal — §coli comunale (tipul scoalei Golescu din str, Azilul de noapte) = foisorul de foc — srajdul si rotonda (vehicule) dela graj- durile comunale (str. Berzei). — In a doua functionare 1905-1997 a con- struit piata Bébescu- Voda — a functionat ca arhitect sef al Eforiei spitalelor civile, cu care ocaziune a reconstruit monastirea Sinaia, cea mai de frunte luerare a | 2) O rapid dare de seam asupra expozifiunei tinerilor nostri colegi D-ni Cretzoiu si Th. Socolescu D. Gretzoiv ne reaminteste Bucuresti de odinioara in bucafi pline de lumina, Credem *) In aceasta rubrica se vor publich parerife libere Mexiumi ce ar jieni amoral propria at eorpului de arhitect ca vom ave’ multumirea ca intr'o zi si re- dam dupa o publicatiune facuta acum vre-o 70 de ani si detalii—publicatiuni din biblioteca lui Gheorghe Assaky—toate vechile cladiri : Hanul Manne (azi Dacia), Biserica Sft. Gheorghe (cu totul tran- sformata azi), Biserica Bucur, Hanul Constantin Vodi (ce se gisea la spatele bisericei Stavropoleos), iserica Sft, Sava (diramata acum vre-o 45 de ani si se afla just pe locul de azi al statue’ lui Mihai Viteazul), multe altele ce dealtmintrelea le-am si zt publicate de multe ori fie in carti de scoala, fie in serieri asupra Bucurestiului D. Socolescu in bucati de aquarela ne-a dat dovada de munca si constiintiozitate redandu-ne multe cladiri dup natura, in afara de Inerari de arhitectura in care am revazut cu plicere concursul Palatului Adevarului, opera D-sale premiata. 3) O cercetare rapida asupra Cetatuei dela lasi opera ce face multi cinste colegului nostru D. arhitect G. Lupu, Ce departe suntem de timpul cand in compania vechiului prieten arhitectul Gabr elescu, am vizitat vechia locuinga a Ini Vow Duca, cu faimoasa sald goticd ce se gasea intr’o stare de plans! Inci odata felicitam Iduros pe d-l arhitect Lupu, o repet, lu- crarea fi face mult cinste ! 4) — De asemenea, despre mica D-voastra publicatiune recenta, publicatiune popular «Arhitectura» unde am recitit articolele ce ati publicat in ziarele cotidiane, asi fi dorit si vorbesc mult si pe larg. Trajaneseu ne da de mult dovada c& munceasca gi va las4o urma frumoasa. 5) —Tot D-voastra ati dat strigatul de ale colegilor nostri, Intru cat nu se fac personalitafi, si re ‘Sau sentimental nafionat. Comltetul de redac70 ARHITECTURA alarma asupra dardmari casei Ciureu din stradele Labirint-Epureanu, una din cl ladirile Vechi dar solide si care a disparut mai re- pede decat Turnul Cotte. "cel pufin tineretul de acum 30 de ani pie- tori, sculptori, arhitecyi au protestat... Dela turnul Colfei nea ramas o bucata de piatra cu data 1772 gi cu 0 stemd ; pia- tri ce sté aruncata in intrarea vechiului nos- tru muzeu din parterul Senatului ! Dar n’asi mai sfarsi... * ane ‘Vam spus in scrisoarea precedent ci tot ce am incercat a scrie merge spre coarda nafionalista ceeace ar indispune pe cerberii “cArhitecturi» si in vremurile de fafa, cand fu ne mai este inima spre art’, cdnd un foc naprazic de doi ani s’a incins in intreaga Europa... Este o viata atata de grea azi, © viaya enervanta Dintr’o serie intreaga de scrisori dela vechi si excelenti camarazi din scoala de Jele arte din Paris, colegi ce poarta numele de Felix Ollivier, arhitect inspector al ora- gului Paris, ce in ultima lui scrisoare ne Aduce trista veste a morfii vechiului prieten Frenry Duray, dupa patru luni de grele su- feringe ; de caderea glorioasa a multor fii ai colegilor ; cum si de rana capatata pe cimpul de rasboi a excelentului coleg Umbdemstock ‘ce urma sa fie operat in spitalul dela Ver- sailles de catre chirurgul Manois. De esemenea din scrisoarea plina de cel mai cald patriotism a colegului /, Rousseaw, aarhitect departamental la Auxere, care a vazut plecdnd la lupti, pe unicul saw fin in varsta de 18 ani si devotamentul fara margine al mmamei acestui vlistar ce se duce si moard pentru tari Din scrisorile arhitectului Margotin caruia "i era incredingata cathedrala dela Reims ce a avut s& sufere atita dupa urma barbarilor teutoni! Sunt multe de citit despre colegii nostri ! De asemenea dela cei doi veri, Gustave Majoux 51 Léon Majou, posedim scrisori ce de sigur le vom da la lumina, Cate pagine frumoase ! cati alti colegi : Toulouse dela Cahors, Colies de la Roubaix, oras L ce de aproape doui ani se gaseste sub domnia hordelor barbare ! Coliez are asemenea wn singur fiu de 25 de ani |... Si noi... Unde's timpii de marive Ai stramogilor roméni Ce murean cu fericire*) Rasbunindwsi pe pagani !! Si cu toate acestea 300,000 de brazi, su- flete romanesti de flacai de peste munfi, dorm somnul vesniciei, fara ca_cel pujin sa simgim 6 lacrima ci ne curge! Noi! Noi! Noi pe- trecem |... ‘Theatre, Concerte, expozijii, baluri, re- prezentafii de reviste, operete, pantomine, balet, mosi... Cu sutele se numara volumele aparute colo in Franja departata, unde se vorbeste de sfintu! amor al patriei, unde tineri neri artisti scriu mamelor lor : ‘Ma chéve maman, je suis contant de mou- rir pour la patrie», Voi istorisi intr’o zi, intr’o serie de amin- tiri, de chipul frayese in care am parasit scumpii si nepretuitii colegi si, cand aflan- du-ma la frontiera la Avricourt, carta tri- misi atelierului avand ca localitate de tri- ere: Cerchez Grigore, Presedinte. Burcus St. $i Ghika N--Budesti, Vice-Presedinfi. Stanescu N. si Stan- culescu Fh, Secretari. Trajanescu 1. D., Casier. Petculescu Sc., Cenzor. Vulcan 1., Bibliotecar. Renard D., Ciortan St., Smarandescu P. si Ca- zaban G., Membrii COMITETUL ACTUAL AL SOCIETATII ALES DE ADUNAREA PLENARA DELA 8 MARTIE 1916 Cerchez Gr., Pregedinte. Berindei J, si Anto- nescu P., Vice-Presedinfi. Stanescu N. si Stan- culescu Fl, Secretari. Trajanescu D. 1, Casier. Ciortan G. St., Cenzor. Smarandescu P., Biblio- tecar. Dobrescu Toma, Burcug St, Petculescu Sc. si Renard D., Membri. MEMBRII FONDATORI *) Al REVISTEI «ARHITECTURA» Cerkez Gr., Burcus $t., Ghika N-Budesti, Pet- culescu Se., Ciortan G. St., Vulcan I., Renard D., Smarandescu P., Trajanescu D. I, Asquini V., Susskind H., Reisz Aug., Cazaban G., Stanescu N., au donat pentru fondul revistei cate 100 lei, Prefectura de Ifov a donat pentru fondul re- vistei suma de lei 40. *) Numarul membritor fondatori este nelimitat si pot face parte tofi aceia care vor bine-vol sa doneze pentru fondul Revistei, minimum, 100 tei, (COMITETUL) aLISTA MEMBRILOR TITULARI Al SOCIETATII ARHITECTILOR ROMANI Albu Eug., Antonescu P., Artimescu I., Asquini V., Balosin St., Balaban N., Berendei I, Berthet, Biliargiu N., Bolomey R., Busuioc I., Burcus $t., Calleya O., Cazaban G., Calinescu Gr., Cerkez Gr., Cerkez G. Gr., Ciocarlan $t,, Ciortan G. St., Ciocoiu Th., Ciugolea C., Clejan H., Constant nescu L, Constantinescu M., Cretzoiu C., Cris- toloveanu A., Cristinel C., Culcer R., Culina A. Culluri G., Davidescu A., Dobrescu D. C., Do- brescu Toma, Doneaud E., Dinulescu 1, Dum- braveanu T., Dumitreseu N., Dumitrescu P., Enescu I., Fonescu I., Gabrielescu N., Ghika N.- Budesti, Goldman M., Goldman .N., Grossu E., Gunesi Em., Harjeu D., Miescu Remus, Ili Stefan, loanid Mih., Ionescu Eug,, lotzu C., Kas~ prowski E., Lazarescu Er., Luca Th., Lupu G., Maimarolu D., Mayer I, Marcu Duitiu, Maxen- ian G., Mihailescu. lamandi, Mihailescu V. L, ‘Manea Const., Mingopol C., Moga V., Mohor D., Mihaescu N., Mihailescu Z., Nedelescu R., Ne~ grescu L., Nenciulescu N., Nicolescu. A., Nico- lescu M., Nicolescu P., Nicolau Gr., Nicolaita L, Paunescu A., Parvanescu T., Pagcanu P.. Pet- culescu Sc., Petrescu D., Pompilian 1, Popescu lie, Popovici Alex., Pozi Pozzana H., Radu Stefan, Reise Aug., Referendaru Alex., Renard D., Sachelarie G., Secara V., Sima D., Simota G., Simionescu C., Simionescu I., Simionescu C. M., Smarandescu P., Socolescu N. I., Socolescu Toma. Stanculescu Fl, Stanescu N., Sonenfeld M., Stefanescu G. V., Stefanescu V. V., Schu- ckerle A., Schmidts Er, Schmiedigen A., Sus- skind H., Steinbach V., Steimbach H., Trajanesew D. 1, Udrescu N., Vasilescu Simion, Vignali L., Vulean 1, Zumino L., Zagoritz Alex., in total 117 membrii. SS ADUNAREA PLENARA A SOCIETATE! IN ZIMA DE 18 MARTIE 1916 DARE DE SEAMA ASUPRA ACTIVITATE! COMITETULUI ,SOCIETATE! ARHITECTILOR ROMANI* FE ANUL In cursul anului 1915 activitatea Comitetului,— dupa cum reese din lucrarile depuse la dosar—, a fost caracterizata prin urmatoarele fapte mai importante : 1) Ca urmare indeplinireiprogramului din anul 1914, Comitetul in mai multe gedinte a pus chéstiunea financiara a societatei, in scopul de ‘a se ameliora si in acelas timp a gasi un mijloc 1915 ca membrii in restanta cu plata cotizafiunilor $3 se puna la curent — si in urma mai multor se dinfe s’a decis ca sa se trimeatd d-lor_membrit jn chestiune o scrisoare-apel prin care s& li se aduca la cunostin{a starea rea financiara a so cietafei din cauza neachitarei cotizatiunilor, — $# prevederile statutare in aceasta privinta La acest apel au raspuns 10 membrii cart30 ARHITECTURA, Printr’o obligatie oarecare s'au aranjat situatia, pentru a se pune la curent cu plata, iar 35 au rimas considerafi retrasi, conf. art. 9 alin. € din statut, La 28 Februarie are loc o frumoasa agapa pentru serbarea de 24 ani dela infiintarea socie- tatei cu care ocazie se trimete din Paris cate o telegrama, la cari posedam la dosar 2 raspunsuri colegiale si entusiaste. 2) Tot ca urmare la Programul de lucru, in Februari s'a_pus in discutie chestia localului Propriu al societatei si in mai multe sedinte se decide a se starui pentru locul societatei Poli technice cedat societatei de «Locuinte Eftine: din str. Rosetti colt cu Domnitei, In acest sens se face 0 adresa Presedintelui ‘soctetifei Politechnice prin care se facea demer- ‘sul necesar obfinerei acestui teren pentru localul Propriu al «societafei Arhitectilor». In urma di- ficultafilor insé ce s'a intimpinat din partea so- cietafei . Pana in prezent alt raspuns Primaria nu ne-a dat. 3) La 31 Martie 1915, Comitetul, in urma unui apel adresat societafei de D-I St. Ciortan pune fa ordinea zilei chestiunea verificarei_titlurilor Arhitectilor inscrisi in listele Primariei cu drep- turi de a intocmi proecte, si dupa mai multe gedinge in care s'au cercetat si tablourile exis~ tente la Primarie, s'a ajuns la deciziunea de a se face un memoriu catre Primarie, coprinzénd fn linii generale dorinta societatei ca inscrierile in tablou sa nu mai aiba toc de acum inainte pe alte baze si consideratiuni decat diplome equi- valate de. stat, avandu-se in vedere ca pentru orice reforma este inevitabila o stare de tranzitie. Memoriul prevede sa se respecte celor inscrisi drepturile recunoscute de Primarie ca atare in fablourile existente. Memoriul s'a inaintat. D-lui Primar de catre 0 comisiune compusa din D+1 Presedinte si 2 membrii si copia Iui se 2s te dosar la No. 385 si pe el s'a pus rezolutiomen’ urmatoare : «Serviciul Technic va prepara toate lucrarile si va convoca comisia ce se propame pentru reglementarea acestei chestiuni, pentru ca in urma sa se trimeata in dezbaterea Comisiuned Technice>. Aci stau lucrurile. 4) La 10 Martie se decide aparitia unui buletia al societatei_numit revista «Arhitecturay fixin— Pu-se programul si instituindu-se 0 comisiume de 3 membrii cari vor de aparifia ei, $i tot deodata membrii Comitetului au contribuit cu cate 100 lei pentru a inlesni aparitia ei, fara a se apela la fondurile societatei. Revista a apa rut 1a 26 Februarie a. c. 5) In Aprilie era la ordinea zilei «Legea Arhi- tectilor Romani» si in mai multe sedinfe sa discutat aceasta chestiune si s'au propus mai multe solufiuni pentru obfinerea ei, intre care s’a decis ca deocamdata sa aranjam prin societate unele dispozitiuni antemergatoare unei legi cum este aceia a tabloului Primariei Capitalei prin care se reglementa inscrierea in tablouri a celor cu drepturi de a intocmi planuri, iar pentru legea in sine si pentru alte nevoi ale Corpului Arhi- tectilor se decide finerea Congresului in care sa se facd un raport detaliat si propunerei asupra necesitafii legei corpului nostru, concursuri $i alte chestiuni, Congresul s'a finut cu. deplin succes Ja 26 Februarie 1916, iar despre mersul si re- zolufiunile Iuate cu acea ocazie se va intoemi o brogura de toate rezolutiunile gi motiunile luate cu acea ocazie. Prin Julie 1915 se fixeaza de catre societate un Premiu de 200 lei din fondurile societafei numit Premii _ 955|—| Fotogral 137 » Constructia Imobil 8622 40, Mobilier i 1338/30) > Rezerva. ~ .. | 4724)34! Efecte Publicee . 14997/59 » Comemorarea I. Mincu | _ 191/2 Debitori 4300 Capital... . . .. . |_ 6961/15) 2204/59 |=|24.706'54| Profit pierdere beneficiul net82 ARHITECTURA DE LA SCOALA SUPERIOARA DE ARHITECTURA Consilinl profesoral al Scoalei Superioare de Arhitectura& intrunindu-se in sedinfa dela x \ Aprilie 1916 — a judecat lucrarile de Arhitectura sé schite, executate de elevi in cursul trim mestrului al I-lea $i a acordat urmatoarele valori Desemn arhitectural anul al Il-lea pregatitor Elementele ordinului Doric — planse refacute conform procesului verbal No. 21 din 16 Ianuarie 1916: Au obfinut cate o mentiune elevii: Dumbra- veanu. Lucia, Pompeiu Marcel, Fiedler Albert, Aprinaineanu N. La porticul Doric —intre doua cladiri : ‘Au Iuat cate o mentiune elevii: Aprihaneanu N,, Dutulescu C., Costescu Em., Ipear Mircea, Gabrielescu Adr., Hergot D-tru, Dumbraveanu Lucia, Pompeiu Marcel, Audisio Gh., Dudescu Radu, Dragu C., Peternelli Virgil. La studiul comparativ intre ord. lonic Gree si Roman Au obtinut menfiunea Fa elevii: Audisio Gh., Peternelli V. lar cite 0 mentiune elevii: Gabrielescu Adrs Dumbraveanu L., Hergot D-tru, Aprihameanu N., Pompeiu Marcel, Ipcar Mircea, Dudescu. Radu, Costescu Em. Anul Liu de Arhitecturd Proectul — <0 poarta de intrare intr'un pare» Au obtinut menfiune [-a elevii: Vimer Paul, Maller Marcel, Ganciu Eug. lar cite 0 mentiune elevii: Delavrancea H. La proectul «O casa de economie> ‘Au obfinut mentiunea I-a elevii: loanovici Ant. Tar cate o mentiune elevii: Mandi lonel, Vimer Paul, Ganciu Eug., Dutulescu Cost., Maller Mar- cel, Delavrancea H. Concurs de Schite, anul I de Arhitectur& . Subiectul — O fantana Au obfinut 0 mentiune: Lupus Aureliu. Subiectul: O statiune de tramvai Au obfinu cate o menfiune elevii : Delavrancea H,, Maller Marcel, Grosu Adi Subiectul: Un pod de peatra in munti Au obfinut cate o mentiune ele H,, Maller Marcel, Grosu. Adrian. : Delavrancea Anul al Il-lea de Arl Proectul: O Scoala de Arte si Meserii Au obtinut cate o mentiune elevii: Fridman ‘Maria, Magheru M., Hogas Gh., Reisz Fr., Gheaciu Achil, Andrescu M., lonescu Gh. turk Proectul : Servicii 1a 0 Mitropolie (Muzeu) Au obfinut mentiunea La elevii: Andreseu Maria, Feldstein I. lar cate 0 mentiune elevii: Fridman Maria, Radulescu Al, V., Reisz Fr., Magheru M., Zlatian Detru, Hogasi Gh., Gheaciu Achil. Concurs de Schite, Anul Il-lea de Arhitectur& Subiectul — «O fantina in munti> Au obtinut cate o mentiune elevii: Magheru Marcel, Feldst Cananau C. Au obtinut céte o mentiune elevii: Magheru M., Onigor Tiberiu, Radulescu M. V.. Zlatian Detru, Feldstein L, Cananau C., Hogas Gh. Au obfinut mentiunea Ia elevii: Zaganeseu Ada, Radulescu M. V- lar cate o mentiune elevii: Magheru M., Feld- stein L, Onisor Tiberiu, Cananau C., Fridman Matia, Popescu M. M., Ghiaciu Achil, Hogasi Gh. «Un afisi de serbare» Au obfinut cate o mentiune elevii : Raduleseu M, V., Popescu M. M., Ganciu Eug.. Hogas Gh., er Paul.ARHITECTURA 83 Anul al Ill-lea de Arhitectura Proectul: Palat pentru expozitit artistice Au obfinut menfiunea I-a elevul: Georgescu Nicolae, lar cate o mentiune elevii: Davidescu Miron, Zaganescu Ada, Popescu M. M., Onigor Tiber Proectul de decoratie — «Bufet intr'un mare restaurant» Aw obfinut menfiumea I-a-elevii: Ciortan lorgu, Georgescu N. lar o menfiune elevul: Zaganescu Ada. Coneurs de schite—Anul al Ill-lea de Arhitectura Subiectul «un afise Au obfinut cate o mentiune elevii: Georgescu N., Ciortan lorgu. Au obfinut menfiunea I-a elevul: Georgescu Eug. Tar o mentiune elevul: Dumitrescu Em, Concurs de schite —Sectia Conductorilor Anul al IIL Subiectul «Studiul unei usi de intrare» Au obfinut cate o mentiune elevii Dumitrescu Em., Georgescu Eug. Pitigoi M. a publicat un concurs printre arhitectii din fara, pentru cladirea unui nou local al asezamintelor pe terenul de langé hypodromul Baneasa. Modul neobignuit, cum este aledtuit programul acestui concurs, a starnit vii discusiuni printre arhitecti, cari au sezizat Societatea, printr-o adres semnata de numerosi colegi, in urma cAreia, Societatea intrunita in adunarea ordinara din 8 Tunie 1916, a hotarat ca si intervie catre asezimintele ludnd cunostinta de concursul ce a-fi instituit pentru cladirea unui nou local al Asezdmintelor «Nifon Mitropolitul», gaseste ca normele dupa care s'a stabilit acest concurs sunt unele prea ingreundtoare si reobisnuite, iar altele neechitabile, prin faptul ca se face selectiune intre arhitecfi si prin nesiguranta alegerei persoanet meritoase. Societatea reprezentand expresiunea Arhitectilor din tard, tsi are norma sa de program pentru instituirea unor asemenea concursuri-program pe care vil alaturam aci ‘in copie. Tot-deodata ne permitem a va remarcd punctele din programul D-voastra care nu pot figura in asemenea concursuri decdt in paguba institufiunei D-voastra si al rezultatului ce s'ar puted obtine dela un asemenea concurs. 1. — Este drept a se-invitd- fa concurs tofi arhitectit fara restrictiunea celor 3 ani de practica. Il, — Suma de 800.000 lei nu e in raport cu cerintele programului fiind mult prea mica—si gasim de datoria noastra a atrage atentia Onor. Administratiuni spre a nu aved surprinderi. Ill. — Planul de ansamblu sa se ceara ta scara de 0",002—1",00. IV. — Sa se reduca scara ceruta pentru toate planurite la scara de 0",01—1",00. V. — Antemasuratoarea nu se poate face decat pe proectul de executie, contrar ar fi fictive. In cazul acesta sa se facd o evaluare estimativa si aproximativa pe m. p. de constructie. Vi. — Predarea proectelor sa se faca intr’o singura zi, dela 8 dim. la 8 seara. Vil. — Premiul 1, sa se decearnd ori care ar fi numarul proectelor presentate, iar premiantul 1 sa fie insarcinat cu executarea lucraritor, — fara ca valoarea premiului sa se scada din oriorariul destinat Iu Vill.—Judecata sé se faca in minimum 15 zile dela predare si tucrarile sa_fie expuse dupd judecata un timp anumit. In interesal reusiteé concursului, resolutiunile Du cut privire la intdmpinarea noastra, vad rugam sa binevoiti a le face cunoscut din nou arhitectilor, de oarece in conditiunile in care s'a publicat concursul nu putem face niciun demers pe langa arhitecti sa participe la et si nici putem detegd membri din sanul nostra sd formeze jurial examinator. Primifi Onor. Epitropie, asigurarea inaltei noastre considerafiuni. p. Presedinte, Berindei Secretar, Arhitect Fl. Stanculescu Onor. EPITROPIEI ASEZAMINTELOR NIFON, Loco.PROGRAM PENTRU INSTITUIREA CONCURSURILOR PUBLICE 1, Publicarea concursului va cuprinde un plan de situatie cu indicarea vecinatatilor sau a stra- delor din apropiere, precum si un plan exact al terenului pe care se construeste cu indicarea co- telor de nivel. 2. Programul cladirei va indica diferitele di- viziuni ale serviciilor cu incaperile ce fie-care din ele comporta. 3. Concursul va ave& in vedere numai ante- proecte a caror scara nu va fi mai mare de 0* O1 pe metru si nu se vor cere nici detaliuri nici ante-masuratori, sau devize ; estimatiunea aproxi- mativa se va face pe metru patrat sau pe m.c., de constructie termenut pentru predarea concurst- lui va fide um 3 luni de la data publicarei lui, Autoritatea care publica concursul poate cu invoirea autorului, sa ini nsugeasca proectele care de si nepremiate ar puted sa-i ofere un interes. 4. Este de dorit ca sa se acorde cel putin trei premiuri, a caror valoate totala sa nu se depar~ teze de 2°/, socotiti asupra sumei destinata pentru constructiine, 5. Premiul Liu va aved de drept insarcinarea de a elabora proectul definitiv (aprobat de con- siliul technic superior) si de a conduce lucrarile de executare primind pentru aceasta onorariile ce vor fi fixate prin chiar publicarea concursului (de obicinuit 5°/, din costul total al cladirei). 6. Juriul instituit pentru examinarea concursului si acordarea premiilor se va compune in majo- ritate din Arhitecti cu o reputatiune stabilita si care sa nu fi luat parte la concurs ; unul cel putin dintre dangii delegat de «Societatea Arhitectilor Romani. 7. Concursurile nu vor fi nici odata iscalite, ele vor purta un moto; iar numele autorului va fi inchis intr'un plic purtand acelas moto. Aceste plicuri nu se vor deschide de cat dupa judecarea proectelor si intrucat ele apartin proectelor pre miate; celeValte se vor remite nedeschise concu- rentilor odata cu proectele lor. Toate proectele se vor primi cu contra chitanta si nu vor fi expuse publicului de cat dupa ju- decarea lor. Expozitiunea se va face cu cheltuiala si pe raspunderea autoritatei. 8. Ziua hotarata pentru remiterea proectelor nt va puted fi depasita de nici un concurent, iar proba datei de remitere a proectului se va face fie prin chitanta de predare directa la adminis~ tratiune, fie prin recipisa predarei la posta, pre- dave de care administratiunea va fi avizata la timp prin telegraf. 9. Judecarea concursului se va face dupa tre- cerea unui termen maxim de 15 zile, fara a se depasi acest termen, iar resultatul se va da pu- blicitatii imediat dupa aceia.La aceastt interventie a societajei noastre, Epitropia asezimintelor, a raspuns cu adresa No. 45 pe care © reproducem mai jos : ASEZAMINTELE Bucuresti, 27 Tunie 1916 NIFON «MITROPOLITUL> No. 45. Domnule Presedinte, Referindw-ne la adresa D-Voastra No. 437 din 21 lumie a. c, avem emoare a vt aduce la cunostinfis ca, Epitropia acestor Agestminte se gasesle tn imposibilitate de a modifica conditiunile pentru construirea noulut local al Age- simintelor, tntrn cat aceste conditiuni, inca din luna Mai a. ¢., au fost aduse fa cunostinfa Dolor Avhitecti, cari, probabil au inceput lucravile pe basa lor. Aducindu-vd la cunostinfa cele ce precede, ne place a crede Domnule Pre- yedinte ca Societatea Arhitectilor va reveni asupra declaratiune’ ce ne face prin sus citata adresét $i in consecinfa va delegé la timpul oportun pe cei doi membrii, cari vor face parte din jurin instrcinat cu examinarea Iucrarilor ce se vor presents de D-nii arhitecti. Primiti, va rog, Domnule Presedinte, asigurarea consideratiune’ noastre. Epitropi-Administratori A. GOGU Secretar Am. Hernianu Domniei-Sale Domnului Presedinte al Societatii Arhitectilor Romani Calea Victoriei No. 43, Et. Il Loco.La care Societatea, intrunita din nou in sedinfa ordinara din $ Epitropiei cu adresa No. 438\916 pe care o reproducem mai jos: SOCIETATEA ARHITECTILOR ROMAN! FONDATK IN ANUL 1461 FEBRUARIE 26 snecooscuTi Penson woRALA $1 Joroek UA 7 anRTE 1803 Sediol: CALEA WICTORIEL Mo, 43, ft. No. 438 Onoraté Epitropie, lulie 1916, a raspuns Bucuresti, 12 Tulie 1916 Societatea noastra, in adunarea sa dela 8 lulie a. c., a luat cunostinfa de ras- > punsul D-voastra cu No. 45 din 27 lunie a. c. si discutdnd hotardrea ce afi luat de a menfine neschimbate conditille concursului, avem onoare sd va facem cunoscut ca so- cietatea a kotardt tn unanimitate de a mentine cele aratate prin adresa No. 437 din 21 Junie a. c. si va roaga din nou a reveni asupra concursului deschis. Asa cum D-voastra infelegeti executarea acestui concurs, el nu va puted da rezul- tate bune, iar cei cari au inceput aceasta lucrare—dupa cum D-voastra credeti—sau cat < ignoreaza normele concursuritor publice stabilite prin practica lucrului, atat in fara cat si in streinatate, sau ca dansii conteaza mai mult pe unele avantaje creiate de 0 anu- mita atmosfera favorabila lor, decat pe valoarea tucrarilor ce vor prezenta la concurs. Societatea, in dorinta de a lamuri aceasta chestiune, va lua la timp pozitiunea cuvenita pentru clarificarea in mod public a’ unor astfel de actiuni pe cari le gaseste absolut daunatoare att Onor. Epitropiei, cat si Corpului de Arkitecti Primiti, Onorata Epitropie, asigurarea consideratianei noastre. p. Presedinte, I. BERINDEI Secretar, Onor. Epitropiei Asezdmintelor ,Nifon Mitropolital*, Loco. In urma acestor demersu N. Stanescu acute de Societate, credem c& Epitropia va reveni asupra programului, introducand modificarile cerute de Societatea noastra—iar pana atunci, intregul corp al arhitectilor find solidari cu actiunea Societitei— si nu ia parte la acest concurs—pana ce dreptele cereri ale arhitectilor nu vor fi satisfacute. ARHITECTURA» REVISTA SOC ARHITI "TILOR ROMANI