DREPT CIVIL.

DREPTURI REALE
Dreptul de proprietate

1.DEFINITIE:acel drept subiectiv care da expresia apropierii unui bun,drept care permite
titularului sa posede,sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru,in putere proprie si in interes
propriu,in cadrul si cu respectarea legislatiei existente.
Acesta se concretizeaza in urmatoarele elemente:
-sub aspect economic,este un drept de apropiere a unor bunuri,corporale si incorporale
-exprima o relatie sociala de apropiere
-cuprinde in continutul atributele posesiei,folosintei si dispozitiei
-atributele dreptului de propritate sunt exercitate de proprietar prin puterea si in interesul sau
propriu

2.CONTINUT JURIDIC
Continutul juridic este determinat prin enumerarea aributelor juridice pe care dreptul de
proprietate le confera titularului sau:posesia,folosinta si dispozitia,attribute ce sunt exercitate in
limitele stabilite de lege.
POSESIA(IUS POSSIDENDI)
-reprezinta apropierea,insusirea si stapanirea bunului ce formeaza obiectul dreptului analizat de
catre titularul sau,acesta avand reprezentarea psihologica,intelectuala a imprejurarii ca el are
calitatea de proprietar.
-dobandirea si prefigurarea calitatii de proprietar poate avea temeiuri juridice dintre cele mai
diverse,toate trebuie sa fie in masura sa asigure aceasta calitate:construirea,fabricarea
bunului,dobandirea dr.de propr. asupra bunului prin acte juridice perfect valabile:vanzare,donatie
-starea de fapt se suprapune starii de drept,cel care poseda bunul,fiind insusi titularul dr.de propr.

-reprezinta o stare de fapt constand in stapanirea unui bun,cu intentia de a aparea ca proprietar al
bunului,dar posesorul nu este prin definitie proprietar,el nu are dreptul de propr. asupra bunului,il
detine ca si cum a fi proprietar
-posesia ca stare de fapt nu se confunda cu dr.de propr.
-posesia ca stare de fapt,este distincta de proprietate,ca stare de drept;si proprietarul stapaneste
bunul,dar posesia lui,dar in calitatea sa de titular al dreptului de proprietate,posesia fiind un
atribut la dreptului de proprietate.

FOLOSINTA(IUS UTENDI/IUS FRUENDI)

-presupune facultatea recunoscuta titularului dr.de propr.de a utiliza bunul ce formeaza obiectul
dreptului in materialitatea sa,direct si nemijlocit,prin putere proprie si in interes propriu
-uzul este prerogative cea mai directa a dreptului de propr.,manifestarea concreta a contractului
direct al propr.cu bunul ce formeaza obiectul dreptului sau;atributul folosintei bunului nu poate fi
exercitat printr-o alta persoana.
-dreptul proprietarului de a-si pune bunul in valoare prin exploatarea sa,ceea ce conduce la
culegerea derivatelor bunului,adica fructele si productele(ius fruendi);produsele bunurilor sunt
fructele si productele
-dreptul proprietarului de a culege fructele bunului sau presupune atat acte juridice cat si
material,propr.poate efectua acte maeriale de culegere a fructelor sau productele realizate de bun
sau poate sa le culeaga ca urmare a incheierii de acte juridice:inchiriere,imprumut
-fructele sunt derivatele bunului care se obtin in mod periodic,fara alterarea substantei lui iar
productele sunt acele derivate care,prin culegerea lor,duc la alterarea substantei
bunului(cariere,paduri)
-fructele sunt naturale(produse de bun in mod spontan,fara a fi necesara munca omului in scopul
producerii lor),industriale(produse ca urmare a muncii omului,cum ar fi recoltele),civile(venituri
periodice ale bunului,pe care propr.le culege prin trasnmiterea folosintei bunului)
-fructele si productele se cuvin proprietarului daca prin lege nu se prevede altfel.

DISPOZITIA(IUS ABUTENDI)
-prerogativa propritarului de a hotara cu privire la soarta bunului sau,atat din punct de vedere
material cat si juridic.
-dreptul de a dispune material si juridic este un atribut essential al dr.de propr.
-daca proprietarul poate transmite catre un tert atributele stapanirii si folosintei bunului,temporar
sau perpetuu,niciodata proprietarul nu poate transmite atributul dispozitiei bunului,asta
semnificand insasi transmiterea dr.de propr.
-uneori exercitiul atributului dispozitiei juridice asupra bunului este supus mai ales in materie
imobiliara unor limitari,ce tin de interese de ordin general.
-legea poate sa impuna necesitatea unei autorizari administrative prealabile pentru instrainarea
unui bun,sa recunoasca dr.de preemtiune,in caz de instrainare,pentru anumite categorii de
persoane,sa dispuna inalienabilitatea temporara a unor categorii de bunuri sau pur si simplu sa
interzica circulatia juridical a bunurilor afara din comert;acestea trebuie private din prisma
faptului ca dr.de propr trebuie exercitat in conditiile prevazute de lege

3.CARACTERE JURIDICE
DREPT ABSOLUT
-titularul sau are asupra lucrului,latitudinea de a-i trage toate foloasele,de a profita de toata
utilitatea pe care el o confera si de a savarsi toate actele juridice care raspund nevoilor propr.sau
impuse de propriul sau interes
-prin caracterul abolut se voieste demarcarea lui de celelalte drepturi reale
-este un drep real complet,deoarece este unicul astfel de drept care confera titularului sau
exercitiul tuturor prerogativelor sale:posesia,folosinta,dispozitia;in celelate drepturi reale,se
exercita numai stapanirea si folosinta bunului,dr. de dispozitie apartinand intotdeauana titularului
dr.de propr.
-adeseori se impun anumite restrictii in exercitiul dr.de propr.,cand este nevoie de protectia sau
realizarea unor obiective de interes general;totusi propr.este liber si in masura sa efectueze toate
actele materiale si juridice care nu ii sunt interzise in mod expres.
-legiuitorul poate fixa limitele exercitiului prerogativelor dr.de propr.,dar cand o face,trebuie sa
asigure un echilibru intre interesele proprietarului si a celui general,social.

DREPT EXCLUSIV
-proprietarul este indreptatit sa exercite singur toate prerogative conferite;el poate utiliza bunul
cum doreste,fara ca vreo alta persoana sa poata intervene in exercitiul dr. sau
-titularul este singurul indreptatit sa dezmenbreze dr. de propr. prin consimtirea ca anumite
prerogative sa fie exercitate de alte pers,ca drepturi reale-din prisma caracterului exclusive,tertii
nu au,in principiu,nici o parte din utilitatea lucrului care apartine altuia;ei nu pot sa-l
intrebuinteze,nici sa- l foloseasca,nici sa dispuna de el
-acest caracter opereaza mai ales in raport cu autoritatiile publice carora le este interzisa
incalcarea monopolului propr. privind exercitarea dr.de propr.
-dr.de propr. este inviolabil,propr.privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege
-dr.de propr poate fi exercitat in limitele material ale obiectului sau,iar limitarea exercitiului
atributelor acestor drepturi trebuie sa rezulte din lege sau din vointa propr.,cu exceptia cand legea
nu permite o astfel de limitare in cazul proprietarului

DREPT PERPETUU
-el dureaza cat subzista bunul care ii formeaza obiectul,natura bunului influenteaza acest
character al dreptului de proprietate
-aceasta caracteristica are un sens juridic propriu,este perpetuu fiindca:
a.dr.de propr. nu are o durata limitata in timp,ci dureaza atat timp cat exista bunul asupra
caruia el se exercita;el nu este un drept viager,ci se transmite prin succesiune sau prin acte intre
vii si va exista in patrioniul celui care il dobandeste
b.exista independent de exercitarea lui,daca legea nu il obliga,propr poate sa uzeze un bun
c.dr.de propr nu se pierde prin neuz,inseamna ca actiunea cea mai energica prin care el are a fi
aparat,respective actiunea in revendicare este imprescriptibila extintiv
-in anumite situatii special,numai prin recunoasterea caracterului perpetuu se pune problema
reconstituirii lui.

LIMITELE EXERCITARII DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA

A.LIMITELE MATERIALE
-privesc insasi corporabilitatea bunului respective,numai bunuri corporale mobile sau imobile
SUPRAFATA TERENULUI
-orice proprietar al unui teren,indifferent de natura sau destinatie trebuie sa cunoasca suprafata
adica intinderea materiala a dreptului sau
-daca este inscris in CF,inscrierea cu printe si o descriere a terenului,care are drept component
suprafata acestuia
-orice proprietar poate sa-si ingradeasca propr.,suportand cheltuielile ocazionate;in ipoteaza
inaxistentei unui conflict intre porpr.vecini cu privire la limitele suprafetei ce aprtine propr.care
vrea sa il ingradeasca,ingradirea se face strict in limitele material ale obiectului
dreptului;eventualele litigii dintre propr vecini pt.determinarea suprafetei material vor putea fi
solutionate pe calea actiunii in grantuire

SPATIUL DE DEASUPRA TERENULUI

-teoretic propretiarul terenului este si proprietarul acelui spatiu
-proprietarul poate face deasupra terenului sau toate constructiile,plantaiile si lucrarile pe care le
gaseste de cuviinta,in afara de exceptiile prevazute de lege si poate trage din ele toate foloasele
produse de acestea
-daca propr.va edifice o constructive,pe langa aceste norme,el va trebui sa respecte ,ca limita a
folosintei spatiului de deasupra terenului sau,normele administrative de stabilire a inaltimii
cladirilor in zona data si normele de urbanism;la plantatii si alte lucrari trebuie avute in vedere
normele administrative ce regl.ocuparea solului
-la terenurile aflate in vecinatatea aeroporturilor,limita materiala a folosintei terenurilor
proprietate private este determ de exitenta servitutiilor aeronautice(conditii si restrictii impuse de
reg.nationale in interesul sigurantei zborurilor),acestea sunt norme de ordin public
-ca titular ar dr.de propr. asupra spatiului aflat deasupra terenului sau,propr.poate interzice
oricarei persoane sa ii incalce in vreun mod acest drept

SUBSOLUL TERENULUI
-potrivit reglementarii din codul civil, dretul de proprietate asupra unui teren cuprinde in mod
nelimitat di subsolul unui teren,geologic si fizic;acest principiu este inezistent din punct de
vedere juridic asa ca trebuie coroborat cu dispozitiile din Constitutia,care dispune ca bogatiile de
interes public ale subsolului fac exclusive obiect al dreptului de proprietate publica,deducandu-se
ca bogatiile care nu sunt de oridin public pot fi exploatate de titularul dreptului de propr.asupra
terenului in subsolul caruia s-ar putea gasi
-in ipoteza efectuarii unor lucrari de interes general,autoritatea publica este indrituita sa
foloseasca subsolul oricarei propr imobiliare,cu obligatia de a-l despagubi pe proprietar pentru
eventualele daune aduse solului,constructiei;cuantumul este stabilit de parti,altfel de instant de
judecata
-despagubirile sunt de doua feluri:despagubiri ce trebuie acordate pentru pagube reultate,in mod
obiectic prin insasi folosinta subsolului propr. imobiliare si despagubiri ce ce sunt imputabile
autoritatilor publice,angajandu-se raspunderea civila delictuala a autoritatii publice
-proprietarul unui teren este tinut sa respecte ,in conditiile si limitele determinare de lege
,drepturile tertilor asupra resurselor minerale ale subsolului,izvoarelor si apelor
subterane,lucrarilor si instalatiilor subterane

TERENURILE CU APE
-Limitele material ale exercitiului dr.de propr.trebuie raportate la dispozitiile legale ce
reglementeaza regimul apelor
-apele cu potential energetic valorificabil,de interes national,fac obiectul exclusive al
propr.publice
-apele de suprafata si albiile acestora apartin propr.terenului pe care se formeaza sau curg,in
conditiile prevazute de lege;propr.are dreptul de a utiliza in conditiile legii,apa izvoarelor si
lacurile aflate pe acel teren,apa featicasi apele pluviale.

B.LIMITELE JURIDICE(LEGALE,CONVENTIONALE,JUDICIARE)
1.LIMITELE LEGALE-determinate de lege
-principiul general ,potrivit caruia legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie in
interes public fie in privat;acest principiu domina intreaga materie a exercitarii prerogativelor
conferite de dreptul de proprietate
-limitele legale ale dreptului de proprietate in interes privat pot fi modificate ori desfiintate
temporar prin acordul partilor,pentru a fi opozabile tertilor trebuie sa indeplineasca si conditiile
de publicitate
-dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului(obligatiile
prinvind protectia mediului ce revin persoanelor fizice si juricdice sunt in legatura cu regimul
juridic al subst.periculoase,regimul ingrasamintelor chimice,conservarea biodiversitatii,protectia
solului si subsolului, protectia asezarilor umane) si asigurarea bunei vecinatati(in unele situiatii
raporturile de vecinatate pot constitui unele sarcini reale,respective obligatia de a face-care
decurge din stapanirea cu orice titlu,a unor bunuri ),precum si la respectarea celorlalte sarcini
care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului

CATEGORII DE LIMITE
a.limite privitoare la folosirea apelor:reguli privind curgererea fireasca a apelor,obligatia
propr.caruia ii prisoseste apa,intrebuintarea izvoarelor
b.limite de natura a asigura,in privinta imobilelor,bune raporturi de vecinatate:picatura
stresinii,distanta minima in constructii,distanta minima intre arbori,vederea asupra vecinatatii
vecinului,dreptul de trecere
c.limite aplicabile in situatii special:dreptul de trecere pentru utilitati,dreptul de trecere pentru
efectuarea unor lucrari,dreptul de trecere pentru reintrarea in posesie

A.LIMITELE REFERITOARE LA FOLOSIREA APELOR

a.Reguli privind curgererea fireasca a apelor
-proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in nici un fel curgerea fireasca a apelor
provenite de pe fondul superior;daca aaceste curgeri cauzeaza prejudicii fondului
inferior,propr.acestuia poate cere instantei de judecata competente sa il autorizeze sa efectueze,
pe fondul sau,lucrari necesare schimbarii directive apelor,cu suportarea cheltuielilor;scopul
acestor modificari este cel al evitarii distrugerii fondului inferior cauzate de curgerea naturala a
apelor de pe fondul superior,iar proprietarul fondului superior este obligat sa nu efectueze nici o
lucrare de natura sa afecteteze fondul inferior
-orice incidente intre proprietari se solutioneaza cu respectarea interesului cultivarii terenurilor,a
intereselor proprietarilor,in conformitate cu regulamentele paritculare si locare privind curgerea
apelor
-propr unui fond inferior nu poate impiedica ca curgerea unor ape provocata de propr.fondului
superior,cum ar fi cele care tasnesc pe cel din urma fond prin realizarea de lucrari subterane de
catre proprietarul acesteia,nici curgerea apelor provenite din secarea mlastinilor,apelor folosite in
scop casnic/agricol/industrial;in acest caz,propr.fondului superior este obligat sa aleaga acalea si
mijloacele de curgere care ar aduce prejudicii minime fondului inferior;chiar daca allege calea cu
cele mai putine pagube,el ramane dator la plata unei despagubiri juste si prealabile catre
proprietarul fondului inferio(in caz de neintelegre intre cei doi proprietary,instant competenta va
stabili cunatumul despagubirilor)
-principiile privitoare la curgerea provocata a apelor,nu se aplica cat pe fondul inferior se afla o
constructie cu gradina afereanta sau un cimitr
-propritarul care doreste sa foloseasca pentru irigarea terenului asu ape riverine si artificiale de
care poate dispune in mod efectiv are dreptul ca pe cheltuiala sa exclusiva,sa faca pe terenul
riveranului opus lucrarile necesare pentru captarea apei,cu obligatia sa aleaga mijloacele care
aduc cele mai mici prejudicii riveranului si de a-I plati despagubiri;asemenea lucrari nu pot fi
facute daca pe fondul riveranului se afla o constructive cu curte sau un cimitir.

b.Obligatia propr.caruia ii prisoseste apa

-legiuitorul instituie o limita legala a exercitiului dr.de propr.privata asupra unui teren ce dispune
de o sursa sau o intindere de apa,insa aceasta produce un surplus de apa fata de intrebuintarea pe
care proprietarul o da acelei ape;astfel propr.are obligatia ca in schimbul unei juste si prealabile
compensatii sa oferea acest surplus proprietarului care nu si-ar putea procura apa apentru
punerea in valoare a fondului sau decat cu o cheltuiala excesiva
-propr nu poate fi scutit de aceasta obligatie sub pretextul ca ar putea utiliza in alte scop
surplusul de apa decat satisfacerea necesitatilor curente,dar va putea cere despagubiri
suplimentare proprietarului aflat in nevoie,cu conditia de a dovedi existent reala a destinatiei
pretense
-aplicarea acestei limite presupene indeplinirea a trei conditii:
a.sa existe un surplus de apa fata de necesitatile curente pe fondul unui a numit proprietar
b.alt proprietare sa nu-si poata procura apa necesara punerii in valoare a a fondului sau decat
facand chetuieli excesive,situiatie in care primul proprietare este obligat sa ofere celui din urma
acel surplus;daca partile nu ajung la o intelegere asupra cuantumului compensatiei,aceasta va fi
stabilita de instanta

c.Intrebuintarea izvoarelor
-proprietarul unui izvor care se alfa pe fondul sau poate da acestuia orice intrebuintare ce
corespunde,evident,nevoilor sale,sub rezerva sa nu aduca atingere drepturilor dobandite de
proprietarul fondului inferior
-proprietarul fondului pe care se afla izvorul nu poate sa ii schimbe cursul,daca printr-o
asemenea modificare i-ar lipsi pe locuitorii unei localitati de apa necesara satisfacerii nevoilor lor
curente;daca o terta persoana ar efectua lucrari c ear duce la secarea/micsorarea/alterearea apei
izvorului,proprietarul fondului pe care se afla izvorul va putea cere repararea prejudiciilor
cauzate de acea persoana si daca starea o permite restabilirea starii anterioare
-aceasta limita consacra dreptul absolut al proprietarului izvorului aflat pe proprietatea sa,dar
insa ingragit si cenzurabil de justitie ori de cate ori prin exercitiul acestul drept se vatama dreptul
proprietarului vecin,dobandit asupra izvorului prin titlu sau uzucapiune.

-daca izvorul se intinde pe doua fonduri invecinate,principiile se vor aplica in mod

corespunzator tinand seama de intinderea izvorului pe fiecare fond
-aceste dispozitii se completeaza cu reglemetarile special in material apelor din cadrul legislatiei
interne si comunitare

B.LIMITELE TINAND DE RAPORTURILE DE VECINATATE

1.Picatura stresinii
-proprietarul este obligat sa isi faca streasina casei,astfel incat apele provevind de la ploi sa nu se
scurga pe fondul propritarului vecin
-potrivit practicii judecatoresti,s-a decis ca aprecierea locului de scurgerea a apelor de pe stresini
se face tinand cont de linia de hotar intre doua propr.,doar ca modul de seazare alcestora poate
determina existent servituii natural de scurgere a apelor,suportatrea limitei legale a exercitiului
dr.de propr.ce consta in asigurarea curgerii firesti a apelor (Proprietarul fondului inferior nu
poate mpiedica n niciun fel curgerea fireasc a apelor provenite de pe fondul superior.)

2.Distanta minima intre constructii

-propr.poate realiza orice fel de constrctii lucrari sau plantatii,numai cu respectarea unei distante
minime de 60 de cm fata de linia de hotar care desparte propr. sa de propr.invecinate,daca prin
lege sau proiectul de urbanism nu se prevede altfel;astefl de lucrari se efectueaza fara a adduce
atingere drepturilor proprietarilor invecinati
-orice derogare de la distanta minima,se poate face prin acordul partilor;acordul trebuie exprimat
in forma autentica
-aceasta conditie este imperativa

3.Distanta minima intre arbori

-in lipsa unor dispozitii contrare cuprinse in lege,regulamentul de urbanism sau stabilite de
obiceiul locului,arborii trebuie saditi la o distanta de cel putin doi metri fata de linia de hotar,cu
exceptia arborilor care ajung la o inaltime mai mica de doi metri,plantatii si garduri vii;
-la arborii sub 2 metri se pot planta la minim 60 de cm de linia hotarului

-daca nu se respenta distanta de 2 metri,propr.vecin care constata neregula este indreptatit ca

ceara scoaterea lor ori taierea la inaltimea cuvenita
-aceasta norma are un caracter supletiv,ele se aplica numai daca legi special/regulamentul de
urbanism nu prevede altfel
-propr.fondului peste care,eventual se intend radacinile sau ramurile arborilor ce sa gasesc pe
fondul propr.vecin si aprtin acestuia are dreptul de a le taia si a I le preda,precum si de a culege
in proprietate-a pastra fructele cazute in mod natural pe fondul sau,nu si cele a caror cadere o
provoaca.

4.Vederea asupra proprietatii vecinului

-limita a exercitiului dreptului de propritate private,prevazuta de lege prin raportatre la relatiile
de vecinatate
-nu este permis nici unui coproprietar sa faca o fereastra sau sa practice o deschidere in zidul
comun decat cu acordul celorlalti coproprietari;
-toti coproprietarii trebuie sa consimtala efectuarea unei ferestre ori despartiruri in zidul comun;
zidul ce desparte doua fonduri prin despartiturile prezumate a fi coproprietatea fortata a
proprietarilor fondurilor invecinate astfel despartite
-este obligatorie pastrarea unei distante de cel putin 2 metri intre fondul ingradit ori neingradit ce
apartine propr.vecin si fereasctra pentru vedere,balconul orientat catre acel fond
-daca lucrarile sunt situate neparalel cu linia de hotar sper fondul vecin,ele trebuie executate la o
distanta de pana la un metro fata de acea linie;sunt interzise lucrarile la o distanta mai mica de un
metru
-distanta se calculeaza de la punctual cel mai apropiat fata de linia de hotar existent pe fata
zidului in care s-a deschis vederea sau linia exterior a balconului
-nu sunt prevazute nici un fel de limite in cazul construirii asa numitelor ferestre de
lumina;acestea fiind construite incat sa impiedice vederea spre fondul invecinat
-propr.imobilelor invecinate sunt obligati reciproc sa nu deschida ferestre sau balcoane la o
distanta mai mica de 1,9 metri,respective 60 de cm cand vederea este oblica fata de vecin
-dreptul de a avea deschideri la distante mai mici fata de fondul invecinat,poate fi dobandita prin
uzicapiune,titlu sau prin destinatia proprietarului

-practica a decis ca deschiderile care servesc numai la aerisire si iluminat natural pot fi practicate
la orice inaltime si distanta fata de fondul vecin,ele constituind un atribut al dr.de propr. si nu
sunt de natura a prejudicial pe propr.vecin

5.Dreptul de trecere
-cea mai importnata limitare legala a dreptului de proprietate
-propr.unui fond,adica al unui teren care este lipsit de acces pe calea publica are dreptul sa I se
permita trecerea pe fondul vecinului sau,pt a I se permite exploatarea propriului fond
-cele doua fonduri se afla intr-o stare obiectiva,in sensul ca unul are acces la calea publica iar
fondul invecinat nu
-situatia obiectiva celui care nu are acces la calea publica face ca el sa dobandeasca ex lege,prin
manifestarea sa de vointa ,dreptul de a I se permite trecerea pe fondul vecinului sau.acest drept a
fost calificat ca iind potestativ,iar punerea lui in valoare se realizeaza prin intelegerea
partilor,hotararea judecatoreasca ori uzucapiune speciala de 10 ani instituita in materie.
-trebuie deosebit dreptul de trecere ca limita legala a exercitiului dreptuli de proprietate private
de eventuala servitute de trecere,care este un dezmenbramant al dr.de propr.;se poate constitui o
servitute de trecere prin acordul partilor la un teren ce are iesire la calea publica,iar cei doi
proprietari considera ca trecerea pe fondul unuia dintre ei este mai usoara pt propr.fondului
dominant,sau se pot constitui asemenea servituti chiar in privinta unor fonduri ce nu sunt
invecinate.
-fie ca este vorba de punerea in valoare a dreptului legal de trecere,fie de constituirea unei
servituti de trecere prin fapta omului ca dezmenbramant al titlului de propr.proprietarul fondului
care suporta trecerea celuilalt proprietar isi poate exercita toate prerogativele dreptului de
propr.asupra fondului sau,inclusive asupra portiunii material pe care a dobandit dr.de trecere
celalalt proprietar cu conditia de a nu impiedica in vreun mod aceasta trecere.Propr fondului
dominant exercita practice anunmite acte de folosinta asupra terenului celuilalt proprietar,apar
astfel a fi exercitate in comun prerogativele dreptului de propr.asupra aceluiasi bun.
NOTIUNEA DE FOND LIPSIT DE ACCES LA CALEA PUBLICA
-prin fond lipsit de acces la calea publica se intelege acel teren care este inconjurat de alte
diferite proprietati,fara ca titularul dr.de propr. asupra fondului dominant sa aiba vreo posibilitate
de a iesi la calea publica(loc infundat)

-situatia de fond lipsit de acces la calea publica trebuie sa rezulte dintr-un caz fortuity sau dintrun caz de forta majora
- cand lipsa accesului este imputabila proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi
stabilita numai cu consimtmantul proprietarului fondului care are acces la calea publica si cu
plata dublului despagubirii
-nu mai este loc infundat acel teren invecinat cu altul care are acces la calea publica,iar
propr.acestuia din urma l-a dobnadit sip e primul.
-daca lipsa accesului la calea publica este rezultatul unui act juridic trecerea nu va putea fi ceruta
decat acelor proprietary cre,in urma incheierii unor asemenea acte translative sau declarative de
proprietate,au dobandit in propr.lor partea de teren pe care se facea anterior accesul la calea
publica;ca urmare a incheierii unui act juridic,tittularul dr.de trecere nu poate schimba modul de
exercitare al acestui drept.
-notiunea de cale publica la care se dobandeste acces este definite ca drum deschis circulatiei
publice,adice orice drum public sau orice drum de utilitate privata care asigura de regula accesul
nediscriminatoriu al vehiculelor si pietonilor

INTINDEREA SI MODUL DE STABILIRE AL DREPTULUI DE TRECERE

-proprietartul fondului infundat are dreptul sa I se permita trecerea pe fondul vecinului sau spre
calea publica ,punerea in valoare a acestui drept prin stabilirea atat a intinderii sale cat si a
mudului de exercitare se determina prin intelegerea partilor,hotarare judecatoreasca sau prin
folosinta continua exercitata timp de 10 ani,adica uzucapiune.
-trecerea se va face in conditii care aduc o minima stanjenire exercitarii dr.de propr.asupra
fondului cu acces la calea publica,iar daca sunt mai multe fonduri trecerea se va face pe fondul
caruia I s-ar adduce cele mai putine prejudicii
-daca nu se ajunge la un accord intre parti,proprietarul fondului faca acces la calea publica se va
putea adresa instantei sa stabileasca existenta dr.de trecere si locul,intinderea si conditiile de
exercitare
-exista posibilitatea stabilirii dr.lega de trecere prin uzucapiune,pe o durata mai mare de 10
ani,uzucapiunea fiind considerate un mod de dobandire a dr.de propr. si a altor dr.reale

DESPAGUBIRI;STINGEREA DREPTULUI DE TRECERE

-nu este prevazut expres acest character al dreptului legal de trecere

-despagubirile se vor stabili prin acordul partilor iar in caz de litigiu de instant de judecata
-instanta suprema a stabilit ca atunci cand trecerea serveste si fondului aservit,cheltuielile vor fi
suportate proportional cu foloasele culese si de proprietarul acestui fond
-daca propr.fondului ce suporta trecerea la calea publica in folosul propr. invecinat a
indisponibilizat o parte din terenul sau special in acest scop,atunci despagubire va acoperi
echivalentul lipsei de folosinta a terenului catre fondului aservit,dar daca trecerea este folosita de
ambii atunci la nivelul despagurii se va lua in vedere acest fapt
-daca dreptul de trecere a fost dobandit prin uzucapiune,propr.locului infundat nu va datora
celuilat propr. nici o despagubire;termenul de prescriptie pentru actiunea in despagubiri pe care
propr.fondului aservit o are impotriva propr fondului dominant incepe sa curga de la momentul
stabilirii dreptului de trecere
-daca dintr-un motiv anume inceteaza dr.de trecere,propr.fondului aservit este dator sa restituie
despagubirea incasata cu reducerea acesteia proportional cu perioada efectiva a exrcitarii dr.de
trecere.
-dreptul de trecere este imprescriptibil,dar el se poate stinge in situatia in care fondul dominant
dobandeste un alt acces la calea publica

-C.ALTE LIMITE LEGALE

1.Dreptul de trecere pentru utilitati
-proprietarul unui fosnd este obligat sa permita trecerea pri ori pe fondul sau a retelelor edilitare
ce deserves fonduri invecinate ori din aceiasi zona,cum ar fi conductele de apa/gaz,cabluri
electrice subterane sau aeriene
-proprietarului lipsit de acces la calea publica,dreptul de trecere pentru utilitati este recunoscut
in beneficiul celui care le realizeaza si priveste fonduri invecinate sau din aceiasi zona;propr
acestor fonduri este obligat sa permita trecerea pe fondul sau a oricaror instalatii de acest gen
-acest drept este recunoscut in interes public,nu in interes privat
-in cazurile de coproprietati fortate,bunurile comune afectate utilizarii a doua sau mai multe
fonduri,cum ar fi instalatii sau drumuri care deservesc doua sau mai multe cladiri,daca ar trebui

effectuate lucrari pt acestea ,pentru a caror realizare ar trebui sa se treaca printr-un fond invecinat
proprietatea altei persoane,acestea s-ar realiza in interes privat
-exista si o conditie restrictive pt realizarea acestot tipuri de lucrari:obligatia de a permite
trecerea pt.utilitati subzista numai in situatia in care prin alta parte ar fi imposibila periculoasa si
costisitoare;sarcina probei revine propr.fondului care va beneficia de acest drept special de
trecere
-in toate cazurile proprietarul obloigat sa permita trecerea prin fondul sau are dreptul la plata
unei despagubiri,car in ipoteaza realizarii unor utilitati noi trebuie sa fie prealabila;partile se pot
intelege cu privire la despagubiri,altfel instant va dedice;
-din ratiuni economice cladirile,curtile,gradinile sunt exceptate de la acest drept de trecere ce are
obiect conducte si canale subterane,daca acestea sunt noi

2.Dreptul de trecere pentru efecruarea unor lucrari

-exista doua limitari ale dreptului de propr.privata ce tin de raporturile de buna vecinatate
a.obligatia unui propr.de a permite folosirea fondului sau pentru efectuarea unor lucrari necesare
fondului invecinat
b.obligatia de a permite accesul vecinului pe terenul sau pt a taia crengile copacilor si culegeerea
fructelor
-ambele ipoteze au in vedere un fond temporar,iar acesta poate conduce la acordarea de
despagubiri pentru titularul fondului care suporta trecerea ori efectuarea lucrarilor,numai daca
este cazul
-dreptul de trecere poate fi recunoscut numai daca taierea crengilor/efectuarea
lucrarilor/culegerea fructelor nu poate fi facuta printr-o alta parte

3.Dreptul de trecere pentru reintrarea in posesie

-proprietarul unui fond nu poate impidica o alta persoana pt a redobandi posesia bunului
sau,ajuns intamplator pe propr.sa,cu conditia de a fi instiintat in prealabil despre intentia celui ce
doreste sa ii foloseasca fondul in acest scop
-acest drept poate fi complet strain de raporturile de vecinatate

-in toate cazurile ,propr.fondului care permite trecerea pentru reintrarea in posesie are dreptul la
justa despagubire pentru prejudiciile ocazionate de reintrarea in posesie,precum si pentru cele pe
care bunul le-a cauzat fondului

STAREA DE NECESITATE
-in caz de necesitate,nu se mai are in vedere un drept de trecere ci o limitat legala a exercitiului
dreptului de proprietate ce poate sa apara intr-o imprejurare complet straina de vointa partilor
-persoana care foloseste bunul altuia pentru a se apara pe sine ori pe altul,trebuie sa fie intr-un
pericol real si imminent,real si serios,nu imaginar pe cale sa se produca sau in curs de producere;
cel al carui bun a fost distrus in acest scop,are dreptul sa ceara o despagubire echitabila de la cel
salvat
-starea de necessitate exclude caracterul licit al faptei;propr bunului folosit va primi o
indemnizatie de la cel salvat;daca propr.a provocat ori favorizat pericolul nu va mai fi
indemnizat pt.folosirea ori chiar distrugerea bunului sau

2.LIMITE CONVENTIONALE-prin conventia partilor

INALIENABILITATEA VOLUNTARA.CLAUZA DE INALIENABILITATE

-proprietarul poate consimti la limitarea dreptului sau prin acte juridice,cu conditia ca sanu fie
incalcate ordinea publica si bunele moravuri
-prin conventie sau testament se poat interzice instrainarea unui bun pe cel mult 49 de ani,daca
exista un interes serios si legitim
-pt ca o clauza de inalienabilitatea sa fie valabila trebuie indeplinite mai multe conditii:
a.poate fi dispusa numai prin conventia partilor sau testament;obligatia de a nu instraina bunul
revine dobanditorului acestuia ca effect la contractului incheiat intre parti sau impusa
beneficiarului testamentului prin vointa unilaterala a testatorului-de cuius
b.sa aiba un interes serios si legitim;acesta ar putea fi al dispunatorului(proprietarul constituie un
uzufruct in beneficiul altei persoane careia ii interzice instrainarea uzufructului,doar sa aiba
acelasi uzufructuar pe durata uzufructului ),al dobanditorului bunului gratificat de proprietar,al
unui tert(propr. transmitarot ii constituie o renta viagera in sarcina dobanditorului cu titlu gratuity

al bunului);dobanditoru; poate fi autorizat de instant de judecata sa dispuna totusi de bunul

dobandit afectat de o asemenea clauza,daca interesul care a justtificat clauza de inalienabilitate a
disparut sau daca un interes superior o impune
c.sa fie temporara,se constituie pe un termen limitat de cel mult 49 de ani,car curge din
momentul dobandirii bunului de noul proprietar
-daca o clauza este inserata intr-un contract translativ de proprietate,spre a fi opozabila tertilor
aceasta sa fie supusa formalitatilor de publicitate
-un contract ce contine o clauza de inalienabilitate,produce efecte inte parti si fata de succesori
universali,cu titlu universal sau cu tittlu particular
-clauza nu poate fi invocate impotriva dobanditorilor bunului cu privire la care exista o asemenea
clauza sau impotriva creditorilor proprietari care s-au obligat sa nu instraineze ,decat daca indepl
conditiile de validitate si au fost indepl formele de publicitate,dupa caz.
-daca o clauza a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuita,este opozabila creditortilor
actuali,viitori si celor anteriori actului de dobandire.

CLAUZA DE INALIENABILITATE IN SITUATII SPECIALE

-partile unui contract de instrainare se pot intelege in sensul ca dobanditorul bunului sa transmita
bunul doar catre o pers.determinata sau determinabila,de exemplu primul copil care se va
naste;intr-o asemenea situatie clauza de inalienabilitaate este subinteleasa,se prezuma existenta ei
-solutia este de natura sa conduca la indeplinirea intocmai a obligatiei asumate dobanditorului
bunului de a nu instraina in viitor acel bun decat catre o persoana determinabila sau determinata
-astefel de clause sunt cuprinse si in anecontracte
-transmitere bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprita prin stipularea inalienabilitatii;chiar
daca bunul a fost dobandit afectat de o clauza de inalienabilitate,dobanditorul ramane liber ca la
decesul sau sa-l transmita mostenitorilor legali ori testamentari.
-daca bunul formeaza obiectul unei substitutii fideicomisare ce ce consta in obligatia prevazuta n
sarcina legatarului sau donatarului gratificat cu acest bun de a-l administra si a-l transmite,,la
decesul sau unei persoane desemnate de dispunator,dobanditorul va trebui sa indeplineasca
aceasta obligatie,trebuie sa transmita doar persoanei desemnate.

FORMALITATI DE PUBLICITATE
-pt anumite bunuri sunt instituite system de publicitatea transmisiunii sau a altor operatiuni
juridice,clauza de inalienabilitate care are ca obiect un astfel de bun devine opozabila tertior prin
indeplinirea formalitatilor prevazute de lege.
-daca actul de instrainare are drept obiect un bun imobil,clauza va fi notate in CF,ea devine
opozabila tertilor prin notarea in registrul de publicitate imobiliara
-daca actul de instrainare are drept obiect un bun mobil,se vor aplica regulile prevazute pentru
dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta,aceasta are rolul de a asigura opozabilitatea
fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de dr.reale.
-este posesor de buna credinta cel ce nu cunostea si nici nu trebuia sa cunoasca lipsa calitatii e
propr a instrainatorului bunului rezulta deci ca cel care a dobandit un bun si cunoastea exitenta
clauzei de inalienabilitate nu poate sa invoce dobandirea dr. de propr. asupra acelui bun prin
posesia de buna credinta

DISP.SPECIALE PRIVITOARE LA SANCTIUNILE DE DREPT CIVIL APLICABILE

-o prima sanctiune,este consecinta neindeplinirii unei obligatii contractuale de catre debitorul
acestuia si angajarea in acest fel a raspunderii sale
-sanctiunea nulitatii opereaza si in cazul clauzei de inalienabilitate;daca nulitatea loveste doar
clauza contractual isi va produce efectele,iar daca contractual este lovit de nulitate se va desfiinta
si clauza;daca clauza de inalienabilitate a fost determinant la incheiere unui contract,nuliatea
clauzei va atrage nulitatea intregului contract
-instrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in ipoteza incalcarii clauzei de
ianlienabilitatede catre debitorul sau;acesta poate sa obtina rezolutiunea,deoarece aceasta
opereaza nu numai prin intentarea unei actiuni in justitie,ci poate opera si prin delcaratie
unilaterala de rezolutiune sau in temeiul unui pact comisoriu facut in acest sens
-atat tertul in beneficiul careia a fost inserata o asemenea cauza cat si instrainatorul pot cere
anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu nerespectarea acesteia;legea prevede
posibilitatea de a se cere anularea actului,aflandu-ne in prezneta unei nulitati relative a actului
subsecvent;sunt anulabile si actele prin care s-ar constitui drepturi reale(ipoteca/gaj),nu numai
cele prin care se transmit dr.de proprietate

-inserarea unei clauze inalienabilitate intr-un act juridic translativ de proprietate,constituie o

derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor prin exercitarea atributului dipsozitiei
juridice de catre proprietarul lor.
-temporara prin esenta ei,clauza trebui sa fie aiba un interes legitim si serios

3.LIMITE JUDICIARE-prin hotarare judecatoreasca

Fondurile ce aprtin unor propr.diferiti care se invecineaza intre ele semnifica existent unor
imprejurari de fapt,vecinatatea fiind un fapt.
-punerea in valoare a acestor fonduri de catre proprietari duce la la crearea unor raporuturi
juridice sau de fapt numite raporturi de vecinatate
-dr.de propr oblige la respectarea sarcinilor privind asigurarea bunei vecinatati si la respectarea
celorlalte sarcini care potrivit legii revin proprietarului;aceasta reprezentand o limitare a
exercitiului dr.de propr,cu finalitatea asigurarii unei tolerante pasnice commune
-limitele judiciare au ca izvor legea si vointe instantei de judecata
-in general apar conflicte intre parti cu privire la modul in care sunt aplicate limtele legale ori
conventionale,ele apreciind in fuctie de fapta dedudusa judecatii ,modul contrec in care au a
opera aceste limite,dar exista si situatii cand limitele judiciare sunt stabilite direct de
judecator,prevederile legale neexistand

1.LIMITELE JUDICIARE CA POSIBILITATE JURIDICA DE DEPASIRE A

INCOVENIENTELOR NORMALE ALE VECINATATII
-domeniul de aplicare al limitelor judiciare este dat de raportul de vecinatate,dupa criteriul
incovenientelor normale ce ar putea sa apara
-daca un propr.prin execitarea dreptului sau cauzeaza anumite incoveninte mai mari decat cele
normale in cadrul raporturilor de vecinatate,instant va putea din considerente de echitate,s ail
oblige la despagubiri in folosul celui vatamat si la stabilirea sitatiei anterioare producerii acestor
incoveniente,care pot aparea in realitate,practic ca urmare a exercitiului atributului folosintei de
catre unul din propr.vecini,efectele acestora resimtindu-se asupra fondului invecinat

-daca propr.depaseste inconvenientele normale in exercitiul dreptului sau,el comite un abuz de

drept,sanctionat de judecator prin angajarea raspunderii civile delictuale a propr.care a actionat
cu vinovatie
-nu se presupune ca exista vinovatie cand propr.creeaza incoveniente normale vecinului sau,dar
principiul echitatii il oblige la repararea prejudiciului cauzat si daca este posibil restabilirea
situatiei anterioare
-daca prejudicial cauzat este minor in raport cu necesitatea desfasurarii activiatii prejudiciabile
de catre proprietar,instant va putea incuviinta desfasurarea acelei activitati,dar cel prejudiciat va
avea dreptul la despagubiri
-daca prejudicial este imminent sau foarte probabil,instant va putea incuviinta prin ordonanta
presedintiala,specifica solutionarii situatiilor de urgenta,masurile necesare pentru prevenirea
pagubei

2.ALTE LIMITE
A.Bunuri proprietate private declarate temporar inalienabile ori alienabile conditionat
-prin legi special au fost instituite asemenea limite ale exercitiului prerogative dispozitiei juridice
privitorla bunuri proprietate private
a.locuintele car au fost realizate cu subventii de la bugetul de stat nu pot fi instrainate prin acte
intre vii decat dupa restituirea integral a sumelor de bani actualizate sip e baza dovezii de
depunere integrala a contravalorii acestor sume actualizate
b.locuintele cumparate cu credit C.E.C.,pana la rambursarea integral a creditului,nu se pot
restructura sau instraina
c.investitiile imobiliare constand in construirea,cumpararea,consolidarea sau extinderea
imobilelor,realizate prin acordarea de credite ipotecare grevate cu drept de ipoteca ce garanteaza
restituirea creditelor obtinute in acest scop,nu pot fi instrainate decat cu acordul scris si prealabil
dar de creditorul ipotecar adica institutia finantatoare;biroul de CF are obligatia de a nota din
oficiu aceasta interdictie de instrainare
d.terenurile atribuite in proprietatea tinerilor din mediul rural pentru construirea de locuinte si
anexe gospodaresti nu pot fi instrainate prin acte juridice intre vii tim de 10 ani,socotitide la data
constructiei locuintei,sub sanct NA

B.Bunuri care nu pot circula decat in conditii restrictive

Bunuri care sunt in circuitul civil dar din considerente de oridine publica sau altele,nu pot
circula/instrainate/doabandite decat in conditii restrictive.
a.armele si munitiile
b.materialele explosive
c.ingrasamintele chimice si produsele de protective a plantelor;substante si preparate
periculoase;organisme modificate genetic
d.obiecte de cult
e.bunurle sacre si cele afectate direct si exclusive de cultul relogios,sunt inalienabilesi
imprscriptibile pot fi instrainate in conditiile prevazute de statutele fiecarui cult
f.donarea si transplantul de organe se fca doar in scop therapeutic,cu asigurarea unor standard de
siguranta si calitate

POSESIA
DEFINITIE exercitarea in drept a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de
catre o persoana care il stapaneeste si care se comporta ca un proprietar ala acelui bun si ca
posesor poate fi cel ce se comporta ca un titular al unui alt drept real,cu exceptia drepturilor reale
de garantie.In dreptul civil,posesia nu este conceputa ca o stare de drept ci ca o stare de
fapt,constand in stapanirea unui lucru,in exercitarea unei puteri de fapt,in cadrul careia posesorul
se comporta ca si cand el ar fi adevaratul titular al dreptului real asupra acelui lucru.
POSESIA SI DREPTUL DE PROPRIETATE
Posesia nu trebuie confundata cu dreptul de proprietate;posesia este o stare de fapt iar
proprietatea este o stare de drept.Proprietarul sau titularul unui drept real,dezmenbramant al unui
drept de proprietate(dreptull de usufruct) are anumite prerogative asupra unui bun,conferite de
dreptul sau,care ii sunt recunoscute tocmai pe temeiul dreptului pe care il are,avand o putere de
drept asupra bunului.Dimpotriva este posibil ca o persoana,fara a avea puterea conferita de un
drept sa exercite in fapt stapanirea unui bun.Cel care are puteri pe temeiul unui drept exercita
acte material,dar la baza exercitiului lor sta insusi dreptul sau,pe cand cel care are o putere de
fapt exercita asemenea acte,ca si cum ar avea un drept dar nu il are.In dreptul civil roman,aceasta

stare de fapt este protejata de lege prin aparenta de drept pe care o creeaza,mai ales ca posesorul
nu numai ca ca stapaneste bunul in fapt,dar o face si cu intentia de a se comporta ca un titular al
dreptului real asupra acelui bun si produce anumite efecte juridice.Cand posesia este conforma
cu starea de drept este o posesie legitima,in caz contrar fiind nelegitima.Posesia legitima
reprezinta atributul dreptului de proprietate, pe cand posesia nelegitima este posesia stare de
fapt.:Prin raportare la starea de drept este nelegitima,pentru ca starea de fapt nu se suprapune cu
cea de drept.

POSESIA SI DETENTIA PRECARA

Detentorul precar este cel care detine un bun de la o alta persoana,de regula propr. in puterea
actului juridic pe care l-a incheiat cu acesta.El stapaneste bunul,nu pt.sine,ca posesorul,ci pentru
altul,dar o face intotdeauna pe baza unei situatii juridice nascute dintr-un act juridic si nu dintr-o
situatie de fapt.Detentorul precar nu neaga,ci,dimpotriva,recunoaste dreptul celei de la care sip
t.care detine bunul.Detentorul precar poate invoca efecte cunoscute posesiei,dar numai in
cazurile prevazute de lege.Posesorul apare cu intentia de a detine bunul pentru sine,pe cand
detentorul precar detine pentru altul,adica pentru propr.sau pt cel de la care a primit bunul.
Nu constituie posesie stapanirea unui bun de catre un detentor precar ,precum:
-locatarul,comodatarul,depozitarul,creditor gajist
-tittularul dezmembramintelor de proprietate-superficia,uzufructul-fata de nuda proprietate
-fiecare coproprietar,in proportie cu cotele part ice ii revin
-orice alta persoana care dobandeste temporar un bun si este obligata sa il restituie
Rezulta deci ca spre deosebire de posesie,detentia este o stare de drept si nu o stare de fapt.

Exista trei situatii juridice diferite privitoare la stapanirea unui bun:

a.Proprietarul stapaneste bunul in puterea dreptului sau de proprietate;posesia sa apare ca un
atribut al acestui drept,starea de fapt suprapunandu-se cu cea de drept
b.Posesorul stapaneste bunul in puterea sac a si cum ar fi proprietar,dar nu este;el are doar o
putere de fapt asupra bunului,nu este nici titularul dreptului real,nici titular; unui drept de
creanta;starea de fapt nu se suprapune cu cea de drept

c.Detentorul precar stapaneste bunul pt proprietar,pe temeiul unui act incheiat cu acesta;starea de
fapt se suprapune cu cea de drept.
Calitatea de proprietar este incompatibila cu cea de detentor precar,proprietarul nu poate fi
niciodata detentor precar cu privire la propriul bun
ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE POSESIEI
Doua elemente trebuie sa fie indeplinite cumulativ,pentru ca stapanirea unui bun sa poata fi
calificata drept posesie:
a)un element material-corpus-presupune un contact direct cu lucrul,concretizat in orice fel de
acte maeriale(detinerea bunului,culegerea fructelor,savarsirea de acte de folosinta,efectuarea
unor modificari)
b)un element psihologic,intentional-animus-consta in intentia,voinat celui care stapaneste bunul
de a efectua aceasta stapanire pentru sine,de a se comporta ca un proprietar al lucrului sau titular
al altui drept real,cel care detine lucrul are animus domini/animus possindendi.Lipsa elementului
psihologic,face ca detinatorul lucrului sa nu aib acalitatea de posesor,ci cea de detentor precar.

DOBANDIREA POSESIEI
Pentru dobandirea posesiei este necesar sa fie intrunite ambele elemente constitutive. Nu este
sufficient sa existe numai stapanirea materiala,fara elemental subiectiv adica intentia
detinatorului de a se comporta ca proprietar sau sa existe doar simpla vointa de a poseda,fara
elemental material.se pune problema da ambele trebuie exercitate de aceiasi persoana.Elementul
intentional trebuie sa fie intrunit chiar in persoana celui care pretinde ca poseda,de regula acest
element nu se poate exercita prin altcineva, exceptie daca persoana este lipsita de capacitate de
exercitiu si se admite ca elementul intentional sa se exercite prin reprezentantul legal,se aplica si
la persoanele juridice(ex.un minor sub 14 ani apare ca mostenitor,el isi va exercita posesia asupra
bunurilor prin reprezentantul legal).Elementul material,puterea materiala asupra lucrului poate fi
exercitata si printr-un reprezentant al posesorului,nu numai personal.(ex.posesorul care a

inchiriat lucrul exercita puterea materiala prin intermediul chiriasului).Rezulta ca elementul

intentional exista si in persoana posesorului,iar elemental material se exercita printr o alta
persoana,dar tot pentru posesor.A dovedi posesia inseamna a dovedi existent elementelor sale.
Modul in care se face Dovada,este diferit infunctie de elementul care trebuie dovedid:
a)elementul material,ca element obiectiv este relative usor de dovedit,dar fiind caracterul sau
apparent.ca fapt material el poate fi doabandit prin orice mijloc de proba
b)elementul intentional,ca element psihologic,subiectiv este mai greu de dovedit,prin instituirea
unor prezumtii legale,dintre care prima face din elementul material al posesiei dovada
elementului institutional,pornind de la premisa ca stapanirea materiala este o exprimare a
vointei,ca el poseda pentru sine,sub nume de proprietar,daca nu este probat ca a inceput a poseda
pentru altul.Codul civil dispune ca pana la proba contrarie,Acela care stapaneste bunul este
prezumat posesor,ceea ce inseamna ca se prezuma ca el are animus domini;prezumtia este
relative,ea poate fi rasturnata oricand prin pierderea posesiei.De asemenea,detentia precara,o data
dovedita,este prezumata -tot relativ-ca se mentine ca atare pana la proba
intervertirii,transformarii sale in posesie.
PIERDEREA POSESIEI
Vechiul cod civil prevedea ca daca dispare unul dintre elementele posesiei ori se pierd ambele de
catre posesor,va inceta insasi posesia.Noul cod,reglementeaza pierderea posesiei sub forma
incetarii acesteia.Posesia inceteaza prin:
a.transformarea sa in detentie precara
b.instrainarea bunului posedat
c.pieirea bunului
d.trecerea bunului in proprietate publica
e.abandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea funciara a declaratiei de renuntare la
dreptul de proprietate asupra unui bun imobil
f.deposedarea,daca posesorul ramane lipsit de posesis bunului pe o perioada mai mare de un an

g.inscrierea dreptului de proprietate al comunei ,orasului sau a municipiului,dupa caz;adica in

ipoteza in care proprietarul bunului renunta la dreptul sa de proprietate asupra acelui bun printr-o
declarative autentica notariala,inregistrata la biroul de cadastru si publicitate imobiliara,pentru a
se inscribe radierea dreptului celui care era inscris ca titular,respective renuntatorului,si o alta
persoana nu a solicitat inscrierea in temeiul uzucapiunii.
Cauzele de pierdere a posesiei tin de manifestarea de vointa a posesorului(abandonarea bunului
mobil,inscrierea in cf a declaratiei de renuntare la dreptul de proprietate asupra bunului
imobil)sau sunt independente de vointa sa(pieirea bunului dintr-un caz fortuit,deposedarea facuta
de un tert,daca are o durata mai mare de un an).De asemenea unele cauze tin de pierderea unui
element al posesiei(transformarea posesiei in detentie precara,titularul pierzand astfelelementul
psihologic) sau de ambele elemente(instrainarea bunului).

VICIILE POSESIEI
DISCONTINUITATEA POSESIEI
Potrivit fostului cod Posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat,adica cu
intermitente anormale.Discontinutatea,nu trebuie confundata cu intreruperea posesiei,aceasta din
urma fiind o cauza de incetare a posesiei,nu un simplu viciu.pentru ca posesia sa fie continua,nu
se cere ca posesorul sa se gaseasca in contact permanent cu lucrul sis a faca zilnic acte de
folosinta a acestuia.Exista continuitate daca actele de stapanire se fac cu regulalitate pe care
natura lucrului o impune.Continuitatea nu exlude intermitenta in stapanirea lucrului,daca natura
lucrului o impune(ex.nu trebuie stapanita o pasune in timpul iernii).potrivit noului cod posesia
este discontinua atata timp cat posesorul o exercita cu intermitente anormale,dupa natura
lucrului;deci dixcontinuitatea poate fi definita ca acel viciu al posesiei ce consta in exercitarea ei
cu intermitente anormale in raport cu natura lucrului.Continuitatea si intermitenta anormala
reprezinta chestiunii de fapt,aflate la aprecierea instantei,care va decide pornind de la situatia
concreta a naturii bunului posedat.Sarcina probei discontinuitatii revine celui care pretinde ca
posesia a fost lovita de acest viciu.Viciul discontinuitatii,nu trebuie confundat cu incetarea
posesesiei in cazul neexercitarii ei timp de un an,in cazul discontinuitatii si nu a pierderii
posesiei,se impune intermitenta anormala a exercitarii ei sa fie mai mica de un an.

Caractere juridice
-este temporar,inceteaza daca actele de stapanire devin regulate portivit naturii lucrului
-este absolut,poate fi invocate de orice persoana interesata
-se aplica de regula in cazul posesiilor nemiscatoare;la bunurile miscatoare se aplica
regula,potrivit cu care posesorul de buna credinta al unui bun mobil pe care l-a dobandit printrun act translativ de proprietate cu titlu oneros,devine proprietarul acestuia din momentu; in care a
intrat in posesia efectiva a bunului.Discontinuitatea posesiei bunurilor mobile nu este de exclus
in situatiile in care posesia nu conduce la dobandirea dreptului de proprietate,art 937??
VIOLENTA
Fostul cod civil dispunea ca posesia este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de
violenta in contra sau din partea adversarului.Nu este sufficient ca posesia sa fie inceputa in mod
pasnic,dare a trebuie mentinuta in continuare-consevata tot astfel.Dispozitia legala citata ar putea
duce la concluzia,ca nu numai violenta active,ci si cea pasiva,in apararea posesorului ar fi
suficienta pentru a-I vicia posesia.in literature de specialitate se admitea ca violenta pasiva din
partea posesorului,cand atacul provine din partea unui tert,nu era de natura a vicia posesia.o alta
solutie ar avea drept rezultat o oferi tertului interesat putinta ca ,pe langa calea exercitarii unor
acte violente,sa determine vicierea posesiei,desi posesorul,aflat intr-o adevarata legitima
aparare,nu a avut nici o initiativa violenta,nici in dobandirea sau conservarea posesiei.
Caractere juridice
-este relativ, poate fi invocate numai de cel inpotriva caruia s-a exercitat violenta,fata de celelalte
persoane,posesia nu este afectata de acest viciu
-este temporar,de indata ce violenta a incetat,posesia redevine utile
-se aplica in privinte posesiei nemiscatoarelor cat si bunurilor miscatoare

CLANDESTINITATEA
Vechiul cod cerea ca posesia sa fie publica,sa se exercite pe fata,asa cum ar exercita-o
proprietarul;posesia este clandestine,cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau,inacta
acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca.
Noul cod civil:posesia este caldestina daca este exercitata astfel incat sa nu fie cunoscuta.se
poate concepe usor in cazul bunurilor mobile,fiind mai greu de imaginat in cazul imobilelor
Caractere juridice
-este realtiv,poate fi invocate numai faat de cel fata de care posesia a fost exeercitata pe
ascuns;numai persoana fata de care posesia este clandestina poate invoca acest viciu
-este temporar,inceteaza de indata ce posesia a devenit publica
PRECARITATEA
Precaritatea este insasi lipsa posesiei.
Caracteristic precaritatii este faptul ca ii lipseste elementul intentional,asta insemnand ca actele
sau faptele material de folosinta sau de putere asupra lucrului sunt savarsite nu pentru sine ci
pentru altcineva.
Nu constituie posesie stapanirea unui bun de catre cel care il detine pentru altul,precum
locatarul,comodatarul si in general este detentor precar orice persoana care detine in mod
temporar un bun al altuia si are obligatia sa il restituie acestuia sua il stapaneste cu ingaduinta
proprietarului.
Precaritatea intervine si situatii ca:
a. dac detentorul precar ncheie cu bun-credin un act translativ de proprietate cu titlu
particular cu alt persoan dect cu proprietarul bunului
b. detentia precara se transforma in posesie utila dac detentorul precar svrete mpotriva
posesorului acte de rezisten neechivoce n privina inteniei sale de a ncepe s se
comporte ca un proprietar; n acest caz, intervertirea nu se va produce ns mai nainte de
mplinirea termenului prevzut pentru restituirea bunului

c. detentia precara se tranforma in posesie utila si dac detentorul precar nstrineaz bunul,
printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu condiia ca dobnditorul s fie
de bun-credin.
n cazul imobilelor nscrise n cartea funciar, dobnditorul este de bun-credin dac nscrie
dreptul n folosul su ntemeindu-se pe cuprinsul crii funciare. n celelalte cazuri, este de
bun-credin dobnditorul care nu cunotea i nici nu trebuia, dup mprejurri, s cunoasc
lipsa calitii de proprietara celui de la care a dobndit bunul.
EFECTELE POSESIEI
a.creeaza o prezumtie de proprietate:
b.posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste dreptul de proprietate asupra acestuia
c.posesia este protejata prin actiunile posesorii.
a.posesia creeaza o prezumtie de proprietate
Pana la proba contrara,posesorul este considerat proprietar,cu exceptia imobileleor inscrise in
cartea funciara;per a contrario,pentru imobilele neinscrise,din diverse motive,in cartea
funciara,prezumtia de proprietate a acestora se va opera,in continuare,in favoarea posesorului
unui asemenea imobil.Ca principiu,instituind prezumtia relativa de proporietate in favoarea
posesorului,cu exceptia aratata,de cele mai multe ori,starea de fapt a posesiei corespunde starii de
drept,fiind corespunzatoare acesteia.Prezumtia dreptului de proprietate este mai
puternica;posesorul de buna-credinta al bunului mobil corporal va dobandi chiar proprietatea
bunului din momentul intrarii in posesia acestuia.Rigoarea regimului juridic al dobandirii si
transmiterii dreptului de proprietate imobiliara in actualul sistem al cartii funciare determina o
aplicare limitata a prezumtiei de proprietate privitoare la bunurile mobile;daca in cartea funciara
a fost inscris un drept real in folosul unei anumite personae,se prezuma ca acel drept exista in
folosul celui astfel inscris in registrul de publicitate imobiliara.Asadar,privitor la immobile
inscrise in cartea funciara,nu se mai poate vorbi despre aplicarea prezumtiei de proprietate in
favoarea posesorului acelui bun.
e.posesia este protejata prin actiunile posesorii

Actiunea posesorie este acea actiunee pusa la indemana posesorului,pentru a apara posesia-ca
stare de fapt-impotriva oricarei tulburari,pentru a mentine aceasta stare ori pentru a redobandi
posesia atunci cand ea a fost pierduta.Prin actiunea posesorie se apara starea de fapt a
posesiei,fara a se pune in discutie dreptul asupra lucrului.Actiunea posesorie presupune dovada
stapanirii de fapt,nu si a stapanirii de drept.acestea sunt actiuni reale,nu pentru ca ar proteja un
drept real ci pentru ca se intemeiaza pe stapanirea unui bun.Actiunile se aplica atat la bunurile
mobile cat si la cele immobile.Felurile actiunii posesorii:
a.actiune posesorie generala(actiune in complangere)
Este folosita pt.a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei,de natura de a impiedica
exercitiul liber si efectele juridice ale posesiei.
Cel care a posedat cel putin un an poate solicita instantei de judecata prevenirea ori inlaturarea
oricarei tulburari a posesiei sale sau restituire bunului.
Actiunile posesorii pot fi execitate si de detntorul precar;o asemenea actiune poate fi intentata de
titularul dezmenbramintelor de propritate,pentru apararea posesiei sale,corespunzatoare dr.real
pe care il exercita:uz,servitute,usufruct,superficie.
Pot fi introduce si impotriva proprietarului dar nu impotriva persoanei fata de care exista
obligatia de a restitui bunul posedat.
Actiunea trebuie introdusa in maxim un an,de catre posesorul ori detentorul precar.Actiune
generala in caz de tulburare ori deposedare,pasnica sau violenta se intr-o duce tot in termne de un
an,de la data tulburarii sau deposedarii.
b.actiune posesorie speciala(actiune in reintegrare)
Este specifica situatiei in care tulburarea sua deposedarea s-a facut prin violenta.
Actiunea poate fi introdusa de cel care exercita o posesie viciata indifferent de natura ei,in
termen de prescriptie de un an.

LUAREA MASURILOR PENTRU CONSERVAREA BUNULUI POSEDAT

Actiunile posesorii apara posesia dupa ce s-a produs tulburarea ori deposedarea celui cara
stapaneste bunul ca posesor sau detentor precar. Dac exist motive temeinice s se considere c
bunul posedat poate fi distrus ori deteriorat de un lucru aflat n posesia unei alte persoane sau ca
urmare a unor lucrri, precum ridicarea unei construcii, tierea unor arbori ori efectuarea unor

spturi pe fondul nvecinat, posesorul poate s cear luarea msurilor necesare pentru evitarea
pericolului sau, dac este cazul, ncetarea lucrrilor.
Pn la soluionarea cererii, posesorul ori, dup caz, cealalt persoan poate fi obligat la plata
unei cauiuni, lsate la aprecierea instanei, numai n urmtoarele situaii:
a) dac instana dispune, n mod provizoriu,deplasarea lucrului ori ncetarea lucrrilor, cauiunea
se stabilete n sarcina posesorului, astfel nct s se poat repara prejudiciul ce s-ar cauza
prtului prin aceast msur;
b) dac instana ncuviineaz meninerea lucrului n starea sa actual ori continuarea lucrrilor,
cauiunea se stabilete n sarcina prtului astfel nct s se asigure posesorului sumele necesare
pentru restabilirea situaiei anterioare.

c.posesorul de buna credinta al unui bun mobil dobandeste dreptul de proprietate asupra
acestuia
Oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de
dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului.Persoana care cu buna credinta ,incheie cu un
neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine
propr.acelui bun din momentul luarii sale in posesia efectiva. Cu toate acestea, bunul pierdut sau
furat poate fi revendicat de la posesorul de bun-credin, dac aciunea este intentat, sub
sanciunea decderii, n termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stpnirea
material a bunului.Calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca posesia bunului mobil,pentru ca
persoana care cu buna credinta incheie un act translativ de propr.cu un nepropr este adevarata
daca:
a.posesia este reala,adica tertul dobanditor trebuie sa indeplineasca concomitant ambele elemente
ale posesiei:animus si corpus
b.posesia sa fie utila,adica sa fie neviciata,deaoarece in situatiile prevazute de lege,nu produce
efecte decat posesia utila.
c.posesia sa fie de buna credinta.
Unele efecte juridice ale posesiei se produc,numai daca posesorul a fost de buna credinta,cum ar
fi dobandirea dr.de propr. asupra bunului mobil.Este considerat de buna credinta posesorul care
nu cunostea si nici nu trebuia,dupa imprejurari,sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a
instrainatorului,va fi considerat de rea credinta cel care nu a cunoscut desi trebuia sa cunoasca

sau a cunoscut lipsa calitatii de propretar.Buna credinta trebuie sa existe la data intrarii in posesia
efectiva a bunului.
Cu exceptia cazurilor prevazute de lege,posesia de buna credinta asigura opozabilitatea fata de
terti a actelor juridice constitutive sau translative de proprietate:
a.pana la proba contrara,cel ce stapaneste un bun mobil este prezumat posesorul acestuia
b.oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de
dobandire a dr.de propr asupra acelui lucur
c.cu exceptia situatilor prevazute de lege,exercitarea unei posesii de buna credinta asupra unui
bun mobil este de natura sa asigura insasi opozabilitatea fata de terti a actelor juridice
constitutive ori translative de drepturi reale asupra acelui bun.
Acela care poseda bunul altuia timp de 10 ani, in alte conditii decat cele prevazute in prezenta
sectiune, poate dobandi dreptul de proprietate, in temeiul uzucapiunii.