INTRODUCERE

Administratia publica, in orice societate, fie ea clasica, fie moderna, reprezinta un

instrument al statului indispensabil in atingerea unor obiective majore detreminate de el, de
realizarea unor valori politice stabilite prin acte juridice, ,,in scopul satisfacerii interesului
general, prin actiunea puterii publice ,, .
Alaturi de interesele generale ale statului se regasesc si interesele locale intre acestea
existand o interdepenta reciproca.
Anibal Teodorescu in conceptia sa subliniaza ca, ,,intr-un
generale, alaturi de care exista interese judetene si interese locale ''

stat

exista

interese

Anibal Teodorescu mai precizeaza ca, pe de alta parte nu trebuie sa credem ca intre stat, in
general si interesele judetene sau cele pur locale ar exista o separatiune completa ci, dimpotriva si
unele si altele au intotdeauna o anumita inraurire asupra bunului mers al statului. O nevoie
judeteana si chiar una locala sunt resimtite adeseori de intreg statul, numai ca, cu mai putina
intensitate.
George Alexianu intelege ,, prin administratie locala, toate acele organisme ale statului care
sunt chemate sa satisfaca interesele care nu sunt generale, ci privesc in primul rand gruparile
omenesti din localitate, se caracterizeaza prin faptul ca titularii nu detin puterea de la autoritatea
centrala, ci de la grupul electoral local, pe cale de alegere''.
Acesti titulari sunt si ei subordonati autoritatii centrale reprezentata prin Guvern, care isi
exercita dreptul sau de coordonare si unitate a statului pe calea tutelei si a controlului.
Administratia publica locala, fundamentata pe dispozitiile constitutionale, apare ca
totalitate a serviciilor publice locale, organizate sau recunoscute de lege, chemate sa administreze
interesele proprii ale colectivitatilor locale, prin autoritati administrative autonome cu putere de
decizie alese de catre acestea si sub controlul de legalitate al autoritatilor statului.
Rolul administratiei publice locale, consta, in principal in a rezolva treburile publice si a
asigura, in acest cadru, interesele colectivitatilor locale conform nevoilor si cerintelor exprimate de
acestea strans legate de specificul unitatii administrativ-teritoriale de care ele apartin.
Analizand dispozitiile generale ale Legii nr.215/2001 a admistratiei publice locale rezulta ca
menirea acestea este de a rezolva si de a gestiona, prin autoritatile sale autonome, in nume propriu
si sub responsabilitatea lor, o parte importanta a trebutilor publice, in interesul colectivitatilor locale
pe care le reprezinta.
CONCLUZII
Putem deci concluziona ca in ultimii 13 ani procesul de descentralizare a administratiei
publice, desi s-a desfasurat greoi si a intampinat multe obstacole, a dus la obtinerea unei autonomii
locale relative in curs de perfectionare. Un rol capital pentru obtinerea unei adevarate autonomii
decizionale la nivelul administratiei locale l-au avut finantele publice locale.
Autonomia financiara a administratiilor locale determina o degrevare a finantelor centrale
de o seama de venituri si cheltuieli publice, o reducere a fluxurilor financiare realizate intre cele
doua nivele structurale ale finantelor publice, precum si o mai mare transparenta a utilizarii
fondurilor publice.
Se observa o crestere considerabila a veniturilor proprii in anul 2008 fata de 2007, adica cu
140,66% ceea ce denota o mai buna colectare a acestora si o descentralizare a impozitelor si
taxelor la bugetul de stat catre bugetele locale.
La impozitul pe mijloace de transport se observa o crester considerabila (in medie de cca
100%), iar modul de calcul a acestuia se face la capacitatea cilindrica fractionata de 200cmc fata
de 500cmc cat era in 2006.

Conceptul de autonomie locala este insa sortit sa ramana golit de continut atata vreme cat
autoritatile locale nu dispun de resursele financiare, de competentele legale si de autoritatea
politica de care au nevoie pentru a-si asuma efectiv responsabilitatile ce le sunt acordate de
aceasta autonomie. De aceea, trebuie sa se realizeze o echivalenta intre competentele acordate
autoritatilor publice locale si modalitatile de atragere a veniturilor aflate la dispozitia acestora,
pentru a analiza cu strictete efectuarea cheltuielilor.
In momentul de fata, cu toate prevederile favorabile ale legii finantelor publice locale
( Legea nr.189/1998 care va fi abrogata prin Ordonanta de urgenta nr.45 publicata in M.O. 431/19
iunie 2003, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2004), organele de conducere locale sunt confruntate
inca cu imposibilitatea asigurarii anumitor servicii publice din cauza insuficientei fondurilor pe care
le au la dispozitie.
Deci se impune aplicarea unor masuri care sa duca la cresterea fondurilor disponibile
organelor de conducere locale.Una dintre aceste masuri ar fi cresterea valorica a cotelor defalcate
din impozitele directe si indirecte, in sensul acordarii unei parti mai mare din acestea bugetelor
locale, cum ar fi :
- impozit pe venit persoane fizice ;
- impozit pe venit asociatii familiare ;
- T.V.A aferenta activitatii desfasurate pe raza localitatii respective.
O alta masura benefica ar fi colectarea mai judicioasa a impozitelor directe si indirecte atat
la nivel central cat si la nivel local. Pe aceeasi linie, se poate inscrie si masura de acordare a cat mai
putine scutiri nejustificative de la plata unor impozite si taxe de catre autoritatile statului.
De asemenea, ar trebui ca autoritatile locale sa depuna un efort mai sustinut pentru
obtinerea unor fonduri suplimentare de pe piata de capital, apeland la imprumuturi sau la obtinerea
unor fonduri nerambursabile de la organismele financiare internationale, pentru a putea duce la
indeplinirea strategiilor de dezvoltare si a proiectelor propuse pe termen lung.

INTRODUCERE Impozitele i taxele locale sunt instituite pentru asigurarea resurselor

financiare necesare desfurrii activitii unitilor administrativ-teritoriale. Cu ajutorul
impozitelor i taxelor locale sunt acoperite cheltuielile publice din veniturile persoanelor
fizice i juridice, ce sunt puse la dispoziia colectivitilor locale. Aceast fapt are loc n mod
obligatoriu, cu titlu nerambursabil i fr contraprestaie direct din partea unitii
administrativ-teritoriale. Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie neles n sensul c plata
acestora ctre bugetul public este o sarcin impus tuturor persoanelor fizice sau juridice care
realizeaz venit dintr-o anumit surs sau posed un anumit gen de avere pentru care, n
condiiile legii, datoreaz impozit. Caracterul definitiv i nerambursabil al impozitelor se
reflect n faptul c pltitorii impozitelor locale nu pot solicita unitilor administrativteritoriale un contraserviciu de valoare egal sau apropiat. Pentru aceste venituri, realizate
din impozitele pltite de contribuabili, exist o contraprestaie indirect din partea unitii
administrativ-teritoriale, sub forma serviciilor publice puse la dispoziia persoanelor fizice i
juridice. Stabilirea, constatarea, controlul, urmrirea i ncasarea impozitelor i taxelor locale,
precum i a altor venituri locale, este de competena compartimentelor proprii de specialitate
ale autoritii administraiei publice locale. In Romania, impozitele si taxele locale ocupa
locul al treilea in veniturile totale ale bugetelor locale, dupa sumele defalcate din TVA si
cotele defalcate din impozitul pe venit. Pe parcursul acestui proiect vor fi prezentate
modalitile de determinare a impozitelor i taxelor locale, aa cum sunt ele instituite prin
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
1. CONCLUZII Impozitele constituie o form de prelevare a unei pri din veniturile
persoanelor fizice i juridice la dispoziia statului pentru a acoperi cheltuielile publice.

Aceast prelevare este cu titlu obligatoriu, nerambursabil i de asemenea fr

contraprestaie direct i imediat din partea statului. Deoarece prin intermediul
impozitelor se pot realiza obiectivele financiare, economice i sociale urmrite de ctre
stat la introducerea lor, se impune faptul ca reglementrile fiscale s fie cunoscute i
respectate att de organele fiscale, ct i de contribuabili. n acest sens, n legile prin care
se fixeaz impozitele se precizeaz persoanele n sarcina crora cade plata impozitelor,
obiectul impozabil, mrimea relativ a impozitului, termenele de plata, sanciunile ce se
aplic persoanelor fizice i/sau juridice care nu-i onoreaz obligaiile fiscale la termenele
stabilite, sustrag materia impozabil de la impunere i ncalc alte dispoziii ale
reglementrilor fiscale. Printre elementele impozitului se numr subiectul (pltitorul),
suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota impozitului,
termenele de plata .a. Pentru a evidenia rolul impozitelor i taxelor n dezvoltarea
activitii economico-sociale, au fost analizate n lucrare fiecare impozit i tax local n
parte.
Am ales ca tem de licen Impozite i taxe locale, deoarece consider c
impozitelereprezint, n zilele noastre, obligaii pecuniare pretinse, n temeiul legii, de
ctre autoritateapublic, de la persoane fizice i juridice, n raport cu capacitatea
contributiv a acestora,preluate la bugetul statului, n mod silit i fr contraprestaie
imediat i folosite de ctreacesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice i ca
instrument de armonizare ainteresului public cu interesele individuale ale
oamenilor.Lucrarea de licen este structurat n trei capitole:n primul capitol, intitulat
Consideraii generale privind finanele publice localeeste prezentat coninutul, sfera i
rolul finanelor locale depind de modul de organizare aputerii i administraiei de stat, de
mprirea administrativ teritorial, de aciunile generate decompetenele organelor
locale.Bugetele locale reflect, ntr-o unitate dual coerent, modul de
mobilizare repartizare i utilizare a fondurilor financiare la dispoziia fiecrei
uniti administrativteritorial. Pe lng resursele existente n bugetele locale, la
dispoziia organelor locale suntfurnizate i repartizate i alte fonduri bneti, constituite
prin mecanisme nebugetare.n Romnia, organizarea teritorial a finanelor publice este
aezat pe mprirea riin uniti administrativ teritoriale. Colectivitile locale
reprezint comuniti umanedistincte de stat, au autoriti publice diferite de ale
statului. Aceasta este o condiie aautonomiei financiare absolut necesar, deoarece
autonomia administrativ nu ar fi posibilfr autonomia financiar, care i asigur
suportul material al funcionrii.Criteriul principal pentru delimitare veniturilor bugetului de
stat de cele ale bugetelorlocale l constituie subordonarea entitii prin care se realizeaz
resursele respective. Finanelecomunelor, oraelor, judeelor se administreaz
conform principiului autonomiei locale.Veniturile administraiei locale i judeene se
constituie din sursele realizate pe teritoriulacestora, sau din alte surse, n conformitate cu
dispoziiile legale. Pentru fiecare Relaia dintre creterea venitului i creterea
cheltuielilor publice este mai uorobservabil n legtur cu furnizarea public a
bunurilor capital (osele, aeroporturi, etc.), decicheltuielile publice pentru bunurile capital
cunosc o evoluie diferit n funcie de stadiul dedezvoltare pe care-l atinge, la un moment
dat, o ar sau alta.
O cretere a veniturilor personale este asociat, n general, n rile industrializate,
cucreterea activitii economice i a complexitii vieii sociale. Aceast situaie impune

n modfiresc, i datele statistice o confirm, o cretere a cheltuielilor publice. Totodat,

cretereaveniturilor personale permite n mod corespunztor creterea veniturilor fiscale,
care pot fifolosite la finanarea unui nivel mai ridicat al cheltuielilor public.Densitatea
populaiei afecteaz i ea structura cheltuielilor publice i nivelul total alacestora. n cazul
marilor aglomerri urbane, de exemplu, cresc cheltuielile publice privinddepoluarea, cele
legate n general de urbanizare. Natura relaiei dintre mrimea populaiei imrimea
cheltuielilor publice depinde de natura bunurilor i serviciilor fumizate de sectorulpublic.
Astfel, n cazul unui bun public pur (iluminatul public), costul social marginal alcreterii cu
o unitate a populaiei este prin definiie zero. n acest caz nu exist nici un motivde
cretere a cheltuielilor publice ca urmare a creterii numrului populaie.Elaborarea
proiectelor bugetare locale se bazeaz pe proiectele de bugete proprii aleadministariei,
ale instituiilor i serviciilor publice din subordine.Ordonatorii principali de credite ai
bugetelor locale propun programele prin care suntiniiate aciunile de implementare a
finanrii bugetare.ncepnd cu secolul XX, aceast teorie a impozitului-schimb a fost
numit teoriabeneficiului care asimileaz luarea deciziei n cadrul sectorului public cu cea
propus depia cunoscnd o anumit primenire sub denumirea de principiul
echivalenei. Conform acestui principiu, dac o persoan este de dou ori mai avut
dect alta, atunci contribuia ei lastat pentru protecie trebuie s fie de dou ori mai mare.
Impozitele sunt privite deci, potrivitacestei teorii, ca plat pentru valoarea primit i ca
reflectare a cererii pentru servicii publice.Impozitul este plata bneasc obligatorie,
general i definitiv (nerambursabil)efectuat de persoane fizice i juridice la
bugetul statului sau la bugetele locale, n cuantumuli la termenele prevzute de lege,
fr obligaia din partea statului da a presta pltitorului unechivalent direct i imediat, el
fiind necesar pentru satisfacerea cerinelor societii.Calitatea de pltitor de impozite
presupune ntrunirea anumitor condiii, ntre carerealizarea de venituri sau posedarea de
bunuri impozabile este condiia esenial. Companiilenaionale, regiile autonome i
societile comerciale cu capital de stat, unitile cooperatiste,mixte i cele private pot fi
pltitoare de impozite numai dac au personalitate juridic.Personalitatea juridic se
obine prin nregistrarea n Registrul Comerului i la organelefinanciare.Determinarea
materiei impozabile constituie o operaiune complex ca urmare adiversitii
economice, a naturii i destinaiei venitului.O dat stabilit mrimea impozitului, organele
fiscale trebuie s aduc la cunotinacontribuabililor cuantumul impozitului datorat statului
i termenele de plat a acestuia. Dupaceasta se trece la perceperea (ncasarea)
impozitelor. Cel de-al doilea capitol Impozite i taxe locale elemente conceptuale
descrieimpozitele i taxele locale, i anume: impozitul pe cldiri; impozitul pe teren; taxa
asupramijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i
autorizaiilor; taxapentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate; impozitul pe
spectacole; taxa hotelier;taxe speciale; alte taxe locale.Impozitele i taxele locale
constituie venituri ale bugetelor locale ale unitiloradministrativ-teritoriale i
sunt reglementate prin Legea 571/2003, cu modificrile icompletrile
ulterioare.n cel de-al treilea capitol Studiu de caz privind elaborarea, urmrirea i
execuiabugetului local al Consiliului Local Bogai descrie fundamentarea veniturilor i
cheltuielilorbugetelor locale
Fundamentarea veniturilor este necesar pentru cunoaterea principalelor venituri pecare
se bazeaz primria, ct i a factorilor care le afecteaz.Veniturile se fundamenteaz n
funcie de factorii de care depinde realizarea lor,folosindu-se n acest scop indicatori de

condiionare i calcule specificen ceea ce prive te taxa pentru folosirea mijloacelor de

publicitate, afiaj, reclam;taxa pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale,
monumentelor; taxele pentru folosirealocurilor publice, fundamentarea acestora se
bazeaz pe dinamica anilor anteriori imodificrile survenite n legislaie. Impozitul
pe spectacole i penalitile i majorrile pentruneplata la termen se datoreaz n
momentul realizrii lor.Fundamentarea veniturilor din capital se realizeaz n conformitate
cu prevederileLegii Finanelor Publice privind formarea resurselor financiare ale unitilor
administrativ-teritoriale.Fundamentarea cheltuielilor este necesar pentru
cunoaterea posibilitilor deacoperire a acestora, ct i pentru stabilirea eficienei
utilizrii resurselor respective.Orice cheltuial prevzut n bugetul local trebuie
s aib stabilite i resurselefinanciare din care urmeaz a se realiza.Analiznd
contul de execuie al bugetului local pe anii 2009 2011 i bugetulprogramat pe
anul 2012 avem evideniate situaia veniturilor i cheltuielilor bugetului local
CONCLUZII I PROPUNERIBugetul local este un document previzional n care se nscriu
veniturile i cheltuielilelocale ce urmeaz a se realiza pe parcursul anului. Pe baza
acestui document previzional,Consiliul local i stabilete obiectivele i sursele de
acoperire a cheltuielilor cu realizareaacestora.n cadrul bugetului local al comunei Bogai,
pe baza datelor analizate n perioada 2006 2008 ponderea deinut de impozitele i
taxele de la populaie n totalul veniturilor obinuteeste una nesemnificativ, lucru care
se datoreaz n principal numrului foarte mic delocuitori ai comunei dar i zonei i
rangului localitii.Majoritatea veniturilor realizate de Consiliul local Bogai provin din
cotele i sumeledefalcate din impozitul pe venit , din sumele alocate de Consiliul judeean
i din subveniileprimite de la alte bugete.Datorit acestui lucru consider absolut
necesar ca aceste impozite i taxe de lapopulaie s fie ncasate n totalitate la
termenele legale stabilite pentru fiecare trimestru alanului bugetar. Pentru aceasta propun
ca organele abilitate din cadrul Consiliului local Bogai s sedeplaseze la domiciliul
contribuabililor de mai multe ori n cadrul unui trimestru i s trimitntiinri cu obligaiile
de plata fiecruia pentru a se evita pierderile de timp datorateeventualelor
neconcordane . Pentru aceasta este absolut necesar verificarea atent a declaraiilor de
impuneredepuse de contribuabili pentru ca acestea s corespund cu datele nregistrate
n Registreleagricole existente la Consiliul local.Chiar dac trim n mileniul trei ,
beneficiem de tehnologii avansate, am trecut deperioada feudal n care prclabii
ulterior devenind funcionari, aveau sarcina de a strngedrile i de a controla actele i n
perioada actual este necesar s vin o persoan s strngimpozitul datorat bugetului
local.
n cadrul sistemului de stabilire , nregistrare i percepere a impozitelor i taxelorlocale
mai trebuiesc introduse unele elemente i informaii suplimentare care s permit o
maibun definire a materiei impozabile pentru a nu mai exista neclariti pentru unele
impozite.Spre exemplu, sunt comune care au n componena lor pn la 10 14 sate ,
dispersateliniar pn la 40 km, unele dintre acestea fiind amplasate de o parte i de alta a
unor drumurinaionale i eoropene, iar alte sate sunt izolate, cu ci de acces grele, chiar
fr curent electric,rmase fr nici o legtur cu lumea n cazul producerii unor
intemperii ale naturii. Cu toate acestea , n frecvente cazuri, ntregul teren al comunei se
ncadreaz naceeiai zon, ceea ce constituie un act de inechitate economic i
social.n situaia actual, pentru stabilirea impozitelor i taxelor locale , trebuie s se
aib nvedere i posibilitile materiale ale contribuabililor de a-i achita impozitele i

taxele. ncadrul localitilor rurale populaia majoritar este de vrsta a III-a,

avnd posibilitimateriale reduse i nu i permite s i achite la timp obligaiile fa de
bugetul local.Modul n care se folosesc n prezent mijloacele de publicitate, afiaj i
reclam,constituie un adevrat factor poluant la adresa necesitilor de gust i frumos.
Spre exemplunu se va permite montarea n faa sau apropierea colilor, de panouri prin
care se face reclamla buturi alcoolice sau igri.Inechitate fiscal este i n cazul
impozitului pe cldiri perceput de la persoanele fizicei juridice. La persoanele fizice
impozitul se stabilete prin aplicarea cotei de impozit asupravalorii impozabile a cldirii,
iar pentru persoanele juridice se aplic cota de impozit asupravalorii de inventar a cldirii
nregistrat n contabilitate. Totui, pentru a se elimina acestediferene Legea 571/2003
prevede aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii cldiriintregistrate n
contabilitatea persoanelor juridice care nu au fost reevaluate din 1998 de 10%fa de 1% ,
corespunztoare cldirilor care au fost reevaluate.Un alt exemplu de inechitate fiscal
poate fi modul de impozitare a mijloacelor detransport care se determin pe baza
capacitii cilindrice a motorului fr a se mai lua nconsuiderare i alte elemente legate
de situaia autovehiculului cum ar fi vechimea. Laimpozitul pe cldiri se ine cont de
vechimea cldirii i se acord unele reduceri. n ara noastr nu se ine cont de vechimea
autoturismului, spre deosebire de riledezvoltate unde pentru stabilirea taxei se ine cont
de vechimea autoturismului i la o vechimemai mare de 5 ani, taxele corespunztoare
capacitii cilindrice a motorului se reduc cu 10%anual. Consider c este necesar s se
in seama de vechimea autoturismului i s se acordeunele reduceri deoarece starea
unui mijloc de transport nou nu este aceiai i la unul vechi de10 ani.Din analiza siutaiilor
financiare existente la nivelul comunei Bogai am constatat c secontientizeaz
importana impozitelor i taxelor de la populaie pentru formarea bugetuluilocal dei
acestea sunt relativ mici, autoritile locale acionnd continuu pentru
mbuntireaperfomanelor n acest domeniu.

Lucrarea de fata isi propune surprinderea si tratarea aspectelor esentiale privind impozitele si
taxele locale, urmarindu-se o mai buna cunoastere si intelegere a modului de stabilire,
urmarire si incasare a acestor resurse ale bugetului local. Pentru atingerea acestui obiectiv am
intreprins un studiu la Primaria municipiului Bistrita si mai concret, prin intermediul
Serviciului public municipal - ,,Directia Finante Publice Municipale".
Am ales impozitele si taxele locale ca obiectiv al acestei lucrari, datorita cresterii rolului pe
care acestea il au in formarea veniturilor bugetelor locale si in finantarea cheltuielilor publice.
Caracteristica pentru evolutia impozitelor si taxelor este tendinta de crestere continua ca
marime absoluta si relativa, in paralel cu cresterea cheltuielilor publice. Chiar daca aparent,
plata impozitelor se face fara o contraprestatie directa sau fara vreun echivalent, sau
contraserviciu imediat, de valoare egala sau apropiata, din partea statului, in realitate, in timp,
fiecare contribuabil beneficiaza de pe urma impozitelor platite, mai mult sau mai putin, mai
devreme sau mai tarziu, direct sau indirect. Asadar instituirea si obligativitatea achitarii
impozitelor si taxelor locale este pe cat de necesara, pe atat de apasatoare asupra bugetelor
individuale ale contribuabililor persoane fizice si juridice.
Impozitele si taxele locale au fost transferate in sarcina autoritatilor administratiei publice
locale incepand cu data de 01 ianuarie 2000, ca urmare a prevederilor Legii nr.189/1998

privind finantele publice locale, unde se precizeaza ca autoritatile administratiei publice locale
preiau de la organele teritoriale ale Ministerului Finantelor o serie de atributii privind
stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale si a altor
venituri ale bugetelor locale, inclusiv a majorarilor de intarziere si a amenzilor, solutionarea
obiectiunilor si a plangerilor formulate la actele de control si de impunere, precum si
executarea creantelor bugetare.

In domeniul fiscal actual, problema impozitelor si taxelor este abordata atat de pe

pozitia contribuabililor platitori, cat si din punctul de vedere al activitatii desfasurate de
aparatul fiscal.
Impozitele si taxele locale influenteaza pe de o parte, in mod direct sau indirect
persoanele fizice sau juridice, indiferent de modul de desfasurare a activitatii si de sursa de
realizare a veniturilor impozabile, iar pe de alta parte (influenteaza) veniturile fiscale ale
bugetului local, respectiv bugetul de stat.
Pe parcursul intregii lucrarii am urmarit fazele procedurii fiscale ale impozitelor si
taxelor locale: asezare, fundamentare, administrarea, respectiv incasarea impozitelor si taxelor
locale.
Impozitele si taxele locale constituie resurse indispensabile functiilor si sarcinilor
statului. Ele constituie 'baza economica' a functionarii statului si institutiile sale, desi
impozitele si taxele locale nu detin o pondere in cadrul resurselor bugetare.
Tema abordata: 'Impozitele si taxele locale: asezare si administrare' are un inalt grad
de dificultate stiintifica si aplicativa. In elaborarea lucrarii am avut in vedere reglementarile
legale fundamentale din domeniul fiscal, respectiv Codul fiscal, Codul de procedura fiscala si
alte reglementari principale, cu caracter sau incidenta fiscala. Legislatia fiscala din tara
noastra, aplicata in ultima perioada contine prevederi menite sa contribuie la armonizarea
acestuia cu cea a Uniunii Europene, dar in acelasi timp urmarindu-se elaborarea si
promovarea polticii sale fiscale corespunzatoare.
Am ales aceasta tema: ' Impozitele si taxele locale: Asezare si administrare ', deoarece
fac parte din viata noastra, guvernata de domeniul fiscal si in acelasi timp toti suntem
contribuabili, platitori de impozite si taxe, in calitate de persoane fizice sau juridice.

Aceasta tema este o tema destul de controversata si trebuie abordata atat din punct de
vedere legislativ, cat si practic. Deoarece este un domeniu, controverst in continua prefacere si
este departe de a fi complet elaborat si definit in stiinta finantelor. In acest sens am citat
urmatorul mooto, apartinand lui Nicolae Iorga: ' Practica este o grosalanie fara teorie si teoria
este o zadarnicie fara fara cunoasterii practicii si indreptarea catre dansa
Posibilitatea de a stabili impozitele si taxe speciale, nu poate sa se transforme intr-o
competenta efectiva a administratiei, deoarece obiectivul dezvoltarii locale impune o relaxare
fiscala.' Astfel, se confirma, un vechi proverb popular: ' Ceea ce da statul cu o mana, ia cu
cealalta'.
Lipsa puterii decizionale efective in materia fiscala este evidenta in Romania. In
general, se apreciaza ca daca ponderea veniturilor fiscale proprii este sub 20 % administratiile
au o putere decizionala foarte redusa. Nu putem vorbi de o autonomie financiara reala a
administratiilor locale, decat la un nivel al veniturilor fiscale proprii de peste 40 %.
Din tema abordata, reiese una dintre problemele fundamentale cu care ne confruntam,
este cantitatea de servicii publice putine, care este direct proportional cu gradul de autonomie
locala.
In acest context, lucrarea de fata, prin continutul sau stiintific, practic, legislativ,
incearca sa aduca in actualitate principalele aspecte teoretice si practice in legatura cu
asezarea, urmarirea si perceperea principalelor venituri fiscale din Romania, cu impact
economico-social atat asupra agentiilor economici, cat si asupra persoanelor fizice.

Misiunea principala a oricarei administratii fiscale este de a colecta suma corecta a

impozitelor si taxelor si a altor contributii datorate de contribuabili bugetului public, cu minim
de costuri atat pentru administratie, cat si pentru contribuabil. Administratia fiscala este cea
care trebuie sa asigure aplicarea si respectarea legislatiei financiar -fiscale de catre
contribuabili. In acest context controlul poate fi definit si ca o functie a administratiei fiscale.
Controlul fiscal cuprinde ansamblul activitatilor care au ca scop verificarea realitatii,
legalitatii si sinceritatii declaratiilor, verificarea corectitudinii si exactitatii indeplinirii,

conform legii, a obligatiilor fiscale de catre contribuabili, precum si activitatea de investigare

si constatare a evaziunii fiscale.
Subiecti ai controlului fiscal, denumiti contribuabili, sunt persoanele juridice si fizice,
atat romane, cat si straine, precum si asociatiile fara personalitate juridica, carora le revin,
potrivit legii, obligatii fiscale, deci, orice entitate care are calitate de contribuabil, adica de
subiect al impunerii este si subiect al controlului fiscal. Telul oricarei administratii fiscale
moderne este aceea de realizare a unui grad cat mai mare de conformare fiscala voluntara a
contribuabililor. Activitatea de control fiscal, alaturi de informarea si educarea
contribuabililor, reprezinta unul din principalele instrumente pentru imbunatatirea conformarii
fiscale voluntare. In trecut, controlul fiscal era axat, in principal, pe atragerea de sume
suplimentare la bugetul de stat, fiind perceput de catre contribuabili ca un mijloc coercitiv al
statului asupra lor.
In ultimii ani, toate administratiile fiscale din tarile dezvoltate economic au trecut de la
latura cantitativa a controlului fiscal la latura calitativa. Acum, administratia fiscala trateaza
contribuabilii ca ,,parteneri de afaceri", ei sunt priviti ca si ,,clienti" ai administratiei. In acest
sens, un rol important in relatia cu contribuabilii o are acordarea asistentei financiar-fiscale de
catre Ministerul Finantelor Publice si unitatile fiscale teritoriale.
De asemenea, un rol esential in administratia fiscala o are principiul declarativ contribuabilii folosind in acest sens declaratiile fiscale, controlului fiscal revenindu-i sarcina
verificarii sinceritatii declaratiilor, precum si corectitudinea si indeplinirea la termenele legale
a obligatiilor fiscale de catre contribuabili.
Obligatiile fiscale cuprind :
-obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile sau, dupa caz, impozitele
datorate, taxele, contributiile la fondurile speciale;
-obligatia de a calcula si de a inregistra in evidentele contabile si de plata, la
termenele legale, a impozitelor, taxelor si contributiilor la fondurile speciale;
-obligatia de a calcula, de a retine si de a inregistra in evidentele contabile si de a
plati, la termenele legale, impozitele care se realizeaza prin stopaj la sursa;
-orice alte obligatii legale care revin contribuabililor persoane fizice sau juridice,

in aplicarea legilor fiscale.

Controlul fiscal se exercita de organele de control fiscal din Ministerul Finantelor
Publice si ale unitatilor sale teritoriale, denumite organe de control fiscal (pentru veniturile
bugetului statului), precum si de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei
publice locale (pentru resursele publice locale). In cadrul organelor de control financiar
abilitate de lege se includ si organele de control financiar ale Curtii de Conturi a Romaniei.
Pentru a sublinia importanta controlului fiscal, legea prevede ca angajatii organelor de control
fiscal, indeplinesc o functie care implica exercitiul autoritatii de stat. In exercitarea atributiilor
sale de serviciu, organele de control fiscal colaboreaza cu autoritatile publice centrale si
locale, cu directiile de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice, precum si cu
institutiile fiscale similare din alte state, in conditiile legii, pentru realizarea obiectivelor sale.
Caracteristicile formelor decontrol fiscal
In functie de scopul pentru care se efectueaza :
- informativ, care are caracter educativ-profesional sau pentru informarea agentilor
economici nou inregistratti asupra drepturilor si obligatiilor fiscale ce le revin;
- de rutina, cu scopul mentinerii legaturii cu contribuabilii, urmaririi modului de
respectare de catre contribuabili a obligatiilor fiscale sau pentru inregistrarea acestora ca
platitori de impozite si taxe (de exemplu : constituirea si plata impozitului pe venit,
constituirea si plata accizelor, taxelor pentru desfasurarea activitatilor de jocuri de noroc, etc);
Din punct de vedere al sferei de cuprindere :
- general, caracterizat prin faptul ca, controlul cuprinde toate impozitele si taxele si
contributiile datorate de contribuabili, verificandu-se modul de aplicare de catre contribuabil a
legilor si reglementarilor financiar-fiscale, respectiv plata obligatiilor fiscale la termenele
legale;
- partial/limitat, controlul fiscal efectuandu-se cu referire numai la anumite impozite si
taxe;
Din punct de vedere al operatiunilor supuse controlul fiscal:
- complet (de fond), controlandu-se toate operatiunile, documentele si evidentele care
au stat la baza constituirii si stabilirii unui impozit, precum si plata acestuia la bugetul statului.
Acest tip de control fiscal incepe printr-un test de credibilitate, ce include verificarea

integritatii sistemului si evidentelor contabile. Controlul de fond se realizeaza prin efectuarea

verificarilor asupra : conturilor, documentelor referitoare la achizitii si vanzari (prin sondaj) si
a conformitatii documentelor justificative inregistrate in evidenta contabila, precum si a
sinceritatii si corectitudinii datelor din toate declaratiile fiscale depuse de contribuabil la
organul fiscal competent;
- selectiv (prin sondaj), cand se controleaza numai anumite operatiuni, documente sau
perioade cu privire la constituirea si stabilirea unui impozit. In cazul cand controlul selectiv
releva nereguli de fond, cercetarea fiscala continua, programandu-se si efectuandu-se un
control complet. Acest tip de control are ca scop diminuarea evaziunii fiscale, in cel mai scurt
timp posibil, prin axarea controlului fiscal pe anumite activitati economico-financiare ale
contribuabililor, care prezinta un risc ridicat (de exemplu : in domeniul productiei si
comercializarii alcoolului, produselor petroliere, etc - verificandu-se in special
comercializarea acestora cu documente fiscale speciale, constituirea si plata accizelor aferente
sau cu privire la munca la "negru" utilizata tot mai des de angajatori).
- documentar, examinandu-se forma si continutul, a realitatii si legalitatii operatiunilor
economico-financiare efectuate de contribuabil

Societatea contemporan promoveaz cu consecven ideea fundamental a eficienei,

viznd n mod principal intensificarea laturii calitative a activitii economice, sociale,
administrative sau de alt natur.
n contextul acestor preocupri, un rol important revine controlului economic,
financiar,gestionar, expertizei contabile i altor structuri cu atribuii de control n economie.
Component de baz al managementului modern, controlul, asigur cunoaterea operativ a
modului n care sedesfoara activitile economice i sociale.
Cunoaterea complex, complet i continu a strii ansamblului de activiti ce se dezvolt n
cadrul sistemelor economice, ca i a condiiilor n care aceasta evolueaz, stau la

baza fundamentrii, dispunerii i punerii in practica a deciziilor.

Premisele realizrii unui management eficient, efect al unor decizii pertinente, cresc pemsur
ce fondul de informaii care stau la baza acestor decizii este mai exact, obiectiv, cuinformaii
reale corecte i actualizate, rezultate din activitatea de control, indiferent de forma pecare
acesta o mbrac.