Proiect Managementul Proiectul

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti
Specializarea: Inginerie Economic n Agricultur
Disciplina
Produciei
:Managementul
Tema proiectului de an:
ntocmirea
planului
anual
de
producie in cadrul exploataiei
agricole SC.ARGILOASA.SRL
Student: Militaru Andrei-Vian

Grupa: 8301
Profesor coordinator : Necula Raluca
Page
1

An universitar 2015-2016
Page
2

Cuprins
Introducere..................................................................................................................... 3
Necesitatea intocmirii unui plan intr-o exploatatie agricola.......................................................3
1.
Ce este planul de afaceri?........................................................................................ 3
2.
Ce este exploataia agricol?.................................................................................... 3
3.
La ce foloeste planul?............................................................................................ 3
Capitolul 1. Date privind exploataia agricol.............................................................4

1.1.
Date generale despre zon...................................................................................... 4
1.1.1.
Aezare geografic , coordonate , localitai nvecinate.............................................4
1.1.2.
Condiii naturale : aezare geografic, tipul de clim i sol.....................5
1.1.3. Profilul agricol al localitii...................................................................................5

1.1.
Aezarea administrativ i statutul juridic...............................................................6
1.2.
Suprafaa exploataiei distribuit pe moduri de folosin...........................................6
1.4. Culturile Exploataiilor sunt : Gru , Porumb , Floarea-Soarelui , Orz....................................7

1.4.1. Caracteristicile Culturilor..................................................................................... 7
1.4.2. Intocmirea Asolamentului...................................................................................10
1.3.
Tehnologiile cadru ale culturilor . Fiele tehnologice................................................12
1.4.
Dotarea exploataiei : tractoare, maini, for de munc...........................................16
CAPITOLUL II.............................................................................................................. 17
2. STABILIREA PLANULUI ANUAL DE CULTUR, A NECESARULUI DE FOR DE MUNC I A
NECESARULUI DE MATERIALE.................................................................................... 17
2.1.
Stabilirea planului anual de cultur.....................................................................17
2.2.
Stabilirea necesarului de ZO manual i de lucrtori................................................17
2.3.
Stabilirea nceesarului de ZN mecanizat i de tractoare.............................................18
2.4.
Stabilirea fondului de salarizare..........................................................................18
Capitolul 3. Calcularea cheltuielilor , veniturilor i a rezultatelor financiare....................................22

3.1.
Evaluarea preurilor i tarifelor pentru materialele folosite la nivelul exploataiei.........22
3.2.
Repartizarea cheltuielilor pe culturi ( Ha i S )......................................................22
3.3.
Calcularea rezultatelor tehnico-economice.............................................................22
Capitolul 4. Memoriu justificativ................................................................................23

Page
3

Introducere
Necesitatea intocmirii unui plan intr-o exploatatie agricola.
1. Ce este planul de afaceri?

Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei intreprinderi
intr-o anumita perioad de timp. El stabilete misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune
pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.
2. Ce este exploataia agricol?

Exploataia este o unitate de sine statatoare, att din punct de vedere economic, ct si tehnic, care
are gestiune curent unica si realizeaza produse agricole.
Exploatatia agricol, ca unitate de observare statistic, reprezint unitatea economica de productie
agricol care i desfasoar activitatea sub o gestiune curent unic si cuprinde toate animalele deinute
si toat suprafat de teren utilizat, integral sau parial, pentru realizarea unei producii agricole,
indiferent de tipul de proprietate, form juridic sau mrime.
3. La ce foloeste planul?
Intocmirea planului anual in cadrul unei exploataii agicole este necesar, in primul rnd pentru
cuantificarea evoluiei sau involuiei unor fenomene de natura economic, social sau climatic, ceea
ce determin in mod direct modul de functionare al exploataiei.
Este important, deasemenea, s cunoastem cerinele pe care cultura le impune: alegerea unei zone
cu un climat corespunzator, cu soluri si precipitaii medii anuale prielnice dezvoltarii normale a culturii.
Cunoaterea costurilor,a necesarului de materii i materiale, ajut la anticiparea unor rezulate
planificate i astfel exploataia ii va putea asigura funcionalitatea in condiii optime.
Page
4

Capitolul 1. Date privind exploataia agricol

Denumire: SC. Argiloasa.SRL
Statut juridic: SRL( Societate cu raspundere limitat)
Aezare administrativ: Comuna Grivia judeul Ialomia
1.1.
Date generale despre zon

Aezare: Judeul Ialomia simbol IL, este situat in cmpia Roman, Brgan, pe cursul
Ialomiei. A fost parte a provinciei istorice Muntenia. Suprafaa - 4453 kmp , Locuitori- 291178 , are
57 comune cu 121 sate.
Satul Grivia are o structur compact , regulat, cu ulie largi si drepte, perpendiculare pe D.N.
2C care traverseaz satul de la est la vest.
Comuna Grivia are o suprafa total de 8321 de ha dintre care suprafaa agricol este format
din 7704 de ha.
1.1.1. Aezare geografic , coordonate , localitai nvecinate

Judeul Ialomia se gsete in partea de sud-est a Romaniei, in estul Campiei
Romne (pe cursul inferior al raului cu acelai nume) i se intinde pe o suprafa
de 4.453 kmp. Se invecineaza cu judeele Prahova, Buzu, Brila la nord, judeul
Constana la est, Calarai la sud si Ilfov la vest. Organizarea administrativ
teritoriala cuprinde 3 municipii, 4 orae si 59 de comune.Localitatea se afl
situat pe drumul care leag Slobozia de Buzu, la aproximativ 23 km de
Municipiul Slobozia.Coordonatele judeului Ialomia si ale comunei Grivia.
DinpunctdevederematematicogeograficcomunaGriviaesteaezatlainterseciaparaleleide
44si45latitudinenordiccumeridianulde27i18longitudineestic,laoaltitudinefadenivelul
marii de 45 metri, dar cu o uoar nclinare spre sudest. Paralela de 44 si45 latitudine nordic
reprezintaaproapejumtateadistaneidintreEcuatoriPolulNord,cuinflueneasupracondiiilor
climaterice,fiindaezatinplinzontemperat.
Din punct de vedere fizicogeografic localitatea Grivia este aezat in partea central
BraganuluiIalomiei,incmpiaGriviei.Esteasezatinplinclimatdestepacuinfluenepregnante
alemaselordeaerdinnordsiest.
Localitile nvecinate comunei Grivia:

Page
5

VECINTI- la Nord comuna Traian, la sud oraul Amara, la est comuna Scneia i municipiul
Slobozia, la vest comuna Miloseti si judeul Brila
1.1.2.
Condiii naturale : aezare geografic, tipul de clim
i sol
Aezare geografic: comuna Grivia judeul Ialomia
Tipul de clim: temperat- continental
Tipul de sol: cernoziom- cambic
Precipitaii medii anuale: 450- 500 mm
Temperatura medie anual: 10,5 - 11C
Culturi predominante: porumb, gru, ovz, orz, floarea-soarelui ,rapi.
1.1.3. Profilul agricol al localitii

In ceea ce privete ponderea deinut de principalele culturi, se constat c cerealele pentru
boabe ocup peste dou treimi din terenul arabil, urmate de plantele tehnice i plantele furajere. Cultura
cerealelor imprim o not caracteristic agriculturii din acest jude de cmpie a comunei Grivia, unde
grul i porumbul continu s ocupe locul principal n producia vegetal, ntruct acestea
condiioneaz acoperirea nevoilor de consum ale populaiei, ct i satisfacerea, ntr-o oarecare msur,
a cerinelor economiei naionale
Gru
Orz
Anul 2013
4500 Kg/ha
4573 Kg/ha
Anul 2014
4507 Kg/ha
4234 Kg/ha
Mazre boabe
Fasole boabe
Floarea Soarelui
Orz
Rapi
Soia boabe
Pepeni verzi si galbeni
Furaje verzi anuale
2200 Kg/ha
2209 Kg/ha
2333 Kg/ha
4573 Kg/ha
2732 Kg/ha
2429 Kg/ha
17944 Kg/ha
17435 Kg/ha
2469 Kg/ha
1131 Kg/ha
2575 Kg/ha
4234 Kg/ha
2899 Kg/ha
2314 Kg/ha
21044 Kg/ha
19849 Kg/ha
Page
6

1.1.
Aezarea administrativ i statutul juridic
Asezare adminsitrativ: Comuna Grivia , Judetul Ialomia

Denumire : Sc. Argiloasa . Srl ( Societate cu raspundere limitata )
Avantajele acestei forme juridice sunt:
-
nu este obligatorie depunerea unor documente care atest pregtirea i experiena profesional a
fondatorilor firmei n domeniul de activitate.

n cazul datoriilor, rspunderea fiecrui asociat este limitat la capitalul social pe care l-a depus
n momentul nfiinrii firmei.

ntreprinztorii tineri (sub 35 de ani) pot descoperi beneficiile programului de nfiinare a
societilor de tip SRL-D, n cadrul cruia pot solicita sprijin nerambursabil de la stat (n limita
sumei de 10.000 euro) i pot beneficia de diferite reduceri de taxe, cum ar fi cele de nfiinare
percepute de Registrul Comerului.
1.2.
Suprafaa exploataiei distribuit pe moduri de folosin

Tabelul 1.1
Nr. Ctr.
1
1.1
1.2
1.3
1.4
2
2.1
3
Suprafa
Teren agricol
Teren arabil
Vii
Pomii
Pauni/Fnee
Teren neagricol
Curtii/constructii
Total
Hectarele
65
62
0.5
0.4
1.2
0.6
0.5
65.2
Page
7
%
99.69
95.09
0.76
0.61
1.84
0.92
0.76
100

1.4. Culturile Exploataiilor sunt : Gru , Porumb , Floarea-Soarelui , Orz
1.4.1. Caracteristicile Culturilor

Grul
Grul prezint unele cerine fat de rotaie cum ar fi :
- ponderea nsemnat a speciei in structura culturilor de cmp
- cerine deosebite fat de pregatirea solului si fa de epoca de semnat
- sensibilitatea mare a culturilor la imburuienare, la toate categoriile de buruieni
- capacitatea redus de valorificare a fertilitaii naturale a solului datorit sistemului radicular slab
dezvoltat .
- sensibilitate la un numr mare de boli foliare.
Fa de aceste multiple cerine planta premergtoare pentru gru trebuie s indeplineasca unele
condiii :
- s elibereze terenul cat mai devreme
- sa lase terenul curat de buruieni, cu insuiri chimice si fizice imbunataite, cu un coninut mare in
substane organice si nutritive.
Cele mai bune premergtoare pentru gru sunt leguminoasele pentru boabe i furaj( mazre,
borceag, fasole, soia), rapi de toamn, coriandrul, mutarul, macul, inul, cnepa, cartofii de vartoamn, sfecla, porumbul, floarea soarelui. Orice cultur cu recoltare timpurie cu excepia cerealelor
pioase trebuie luate in considerare ca premergatoare pentru graul de toamn. Culturile trzii cele mai
importante ca premergtoare pentru gru sunt porumbul si floarea soarelui.
Porumbul pentru boabe este in general o premergtoare mediocr pentru gru deoarece in
general las solul srac in ap si cu resturi vegetale. Dei mult timp floarea-soarelui a fost socotit o
premergtoare rea pentru gru ultimele cercetri dovedesc contrariul :
- elibereaz terenul naintea porumbului,
-l las mai curat de buruieni,
- solul se pregatete mai bine dect dup porumb,
- nu sufer de boli comune grului.
Sunt neindicate ca premergtoare orzul, sorbul i iarba de Sudan (pentru ca las solul sarac in ap),
lucerna i monocultura mai mare de 2 ani.
Porumb
Page
8

Datorit particularitilor biologice, porumbul nu este pretenios fa de plant premergtoare, el

putnd fi cultivat mai muli ani pe acelai teren fr s se manifeste fenomenul de oboseal a solului.
Porumbul d totui producii mari dup diferite culturi cum sunt mazrea, soia, fasolea, borceagurile,
trifoiul etc.
Principala cultur dup care se seaman porumbul este grul de toamn, acesta elibereaz
terenul devreme, crnduse astfel condiii pentru lucrrile solului, combaterea buruienilor i acumulare
nitraiilor. Producii bune se obin la porumb i dup pritoare; cartofi, sfecl, floarea soarelui etc. Sunt
neindicate ca premergtoare pentru porumb sorgul, iarba de sudan, sau meiul. Porumbul are cerine mai
sczute fa de plant premergtoare deoarece el valorific i straturile mai profunde ale solului, este
mai rezistent la secet, reacioneaz mai bine la fertilizarea cu ngrminte fa de alte plante i
valorific mai bine rezervele rmase de la planta premergtoare. Monocultura la porumb este des
ntlnit, dac dorim s avem producii constant n fiecare an atunci trebuie s se aplice ngrminte
minerale i organice. Este dovedit faptul c acolo unde se cultiv mulii ani producia de porumb scade,
iar dac anul urmtor vom semna porumbul dup alt plant producia realizat va fi simitor mai
mare.
Orz
Are cerine ridicate din cauza ca el este mai putin rustic dect grul.
- Foarte bune premergtoare : mazrea, rapita de toamn , inul pentru fibra, borceag var i primvara,
fasolea, plante care se recolteaz timpuriu.
- Bune premergtoare : floarea soarelui, trifoi, cartoful timpuriu, soia.
- Mijlocii premergtoare : porumbul semi-timpuriu, cartoful semi-timpuriu, ovzul, sfecla de zahr
recoltat devreme.
- Necorespunzatoare premergtoare : porumb tardiv, soia, trzie, sfecla de zahr recoltat dup 10
octombrie.
Pentru orzoaica de toamn se excepteaz mazarea, soia, fasolea, ca premergtoare deoarece s-ar obine
boabe n coninut mare de substane proteice.
Floarea- soarelui
Page
9

Floarea- soarelui este pretenioas fa de rotaie datorit sensibilitii la boli i duntori i

consumul mare de ap i substane nutritive. Nu trebuie s revin pe acelai teren mai devreme de 6
ani, iar monocultura este exclus, ea ducnd la nmulirea atacului de boli (putregaiul alb- Sclerotina
sclerotiorum, putregaiul cenuiu- Botrytis cinerea, mana- Plasmopara heliannthi), a plantelor parazitare
(lupoaie- orobanche cumana) i a duntorilor (grgria porumbului- Tanimecus dilaticolis, viermi
srm- Agriotes sp.). Pe msur ce se reduce numrul de ani n care floarea soarelui revine pe acelai
teren crete frecvena atacului de man i scade producia de semine. Floarea soarelui este o bun
premergtoare pentru culturile de primvar, dar i pentru cele de toamn, dac se recolteaz mai
timpuriu.
De asemenea, trebuie evitate ca premergtoare sau postmergtoare plantele parazitare de
lupoaie (tutunul i cnepa) i plantele atacate de boli comune (soia, fasolea, inul i rapia). Nu sunt
indicate nici plantele mari consumatoare de ap cu nrdcinare profund (lucern, sparceta, sorgul,
iarba de Sudan, sfecla pentru zahr). Cele mai bune premergtoare pentru floarea soarelui sunt plantele
care elibereaz terenul devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrrile solului s se acumuleze i s se
pstreze n sol o cantitate ct mai mare de ap. De regul, cerealele pioase i n primul rnd grul de
toamn constituie premergtoare pentru floarea-soarelui, dar ea se cultiv cu bune rezultate i dup
porumb.
1.4.2. Intocmirea Asolamentului

Asolamentul reprezinta rotatia culturilor pe sole in timp si spatiu.
Restricitii:
1. Suprafata cultivat cu cereale paioase nu trebuie sa depaseasca jumatate din suprafata totala
cultivate.
2. Suprafata cultivate cu porumb nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suprafata total cultivat.
3. Suprafata cultivate cu floarea-soarelui sau rapi nu trebuie sa depaeasc un sfert din suprafaa
total cultivat.
4. Pentru leguminoase nu practicai monocultura .
Page
10

Tabel 1.2. Structura culturii pe ani .
Nr ctr
1
2
3
Cultura
Gru
Porumb
Floarea-
An precedent
ha
%
30
46.15
15
23.08
10
15.38
4
5
soarelui
Orz
Total
10
65
15.38
100%
An de plan
ha
%
28
43.08
18
27.69
12
18.46
An urmator
ha
%
20
30.77
20
30.77
10
15.38
7
65
15
65
10.77
100%
Tabel 1.3. Asolamentul

C1-Gru
C2-Porumb
C3-Floarea-soarelui
C4-Orz
An precedent
An
C1
An
C3
C4
C2
C3
C4
C4
C3
C1
C2
C2
C1
plan
urmtor
Page
11
23.08
100%

1.3. Tehnologiile cadru ale culturilor . Fiele tehnologice
Page
12

Page
13

Page
14

Page
15

Page
16

Page
17

1.4.
Dotarea exploataiei : tractoare, maini, for de munc.
Page
18

CAPITOLUL II.
2.
STABILIREA PLANULUI ANUAL DE CULTUR, A NECESARULUI DE

FOR DE MUNC I A NECESARULUI DE MATERIALE
2.1.
Stabilirea planului anual de cultur
2.2.
Stabilirea necesarului de ZO manual i de lucrtori
Calculul necesarului de ZO manual pe luni i culturi
Page
19

2.3.
Stabilirea nceesarului de ZN mecanizat i de tractoare
Calculul necesarului de ZN mecanizat pe luni si culturi
2.4.
Stabilirea fondului de salarizare
Page
20

Grafic nr. 2.1 Calculul necesarului de lucrtori
Grafic nr.2.2 - Calculul necesarului de tractoare pentru formaia de mecanizare a

agriculturii
Page
21

2.3/1. Balana necesarului de ngrminte
2.3/2. Balana necesarului de erbicide
Page
22

2.3/3. Balana necesarului de fitosanitare
2.3/4. Balana necesarului de alte materiale

Page
23

Capitolul 3. Calcularea cheltuielilor , veniturilor i a rezultatelor financiare

3.1. Evaluarea preurilor i tarifelor pentru materialele folosite la nivelul exploataiei
Page
24

3.2. Repartizarea cheltuielilor pe culturi ( Ha i S )
3.3. Calcularea rezultatelor tehnico-economice
Page
25

Capitolul 4. Memoriu justificativ

Prin ntocmirea planului anual de producie am avut oportunitatea de a-mi nfiin a propria
exploataie agricol , de a-mi alege propriile culturii agricole (gru , porumb, floarea-soarelui i orz) ,
sole , fora de munc, utilajele i mainile agricole necesare pentru desfaurarea unei agriculturii
durabile n condiii optime de funcionare. Dei rezultatele obtinue nu sunt unele reale, rezultatul final
este unul ncurajator pentru mine ca viitor fermier deoarece zona aleas corespunde locului meu natal
unde condiiile naturale sunt extrem de favorabile pentru orice cultur.
n cadrul acestui proiect am parcurs urmatoarele etape:
Stabilirea planului de cultur
Stabilirea necesarului de mijloace financiare
Amplasarea culturilor n anul anterior anului de plan, anul de plan i n anul urmtor anului de
plan
Stabilirea necesarului de zile norm mecanizat si manual
Stabilirea necesarului de ZO manual i de lucrtori
Stabilirea necesarului de materiale
Evaluarea preurilor i tarifelor
Stabilirea fondului de salarizare ( retribuii manuale)
Calcularea veniturilor i a rezultatelor financiare la nivelul exploataiei i la nivelul fiecrei
activiti
Evaluarea preurilor i tarifelor pentru materialele folosite la nivelul exploataiei
Page
26

Exploataia agricol SC.ARGILOASA.SRL
n decursul perioadei de activitate a cunoscut o
evoluie ntruct profitul s-a nregistrat la nivelul urmtoarelor culturi : gru , porumb, floarea- soarelui
i orz. Cu o suprafa de 65 ha, ferma este dotat cu 1 tractor permanent , 16 ma ini agricole i 1
angajat permanent care lucreaz 22 de zile pe lun .Cu toate acestea a fost nevoie de un numr de 1
tractoare mprumutate i 12 lucrtori sezonieri pentru ca intreaga activitate de producie s se
desfaoare n perioada optim i in condiiile impuse de fia tehnologic.
Tractoarele i mainile agrocole permit ca munca n cmp s fie mai usoar sa avem un randament
mai bun i rezultate favorabile. Mecanizarea unei exploataii contribuie la scderea timpului de lucru i
poate permite o creterea suprafeei cultivate.
Suprafaa de teren va fi mparit astfel : 28 de hectare vor fi cultivate cu gru , 18 cu porumb , 12
hectare cu floarea-soarelui i 7 vor fi cultivate cu orz. Pentru aceste suprafee va fi nevoie de o cantitate
de samn pentru nfiinarea culturilor dupa cum urmeaz: 7280 kg de gru (Boema) , 450 kg porumb
(Turda Star) , 54 kg de floarea-soarelui (Favorit) i 1820 kg de orz. (Laverda). Vom avea nevoie i de
sfoar pentru cultura de gru si orz pentru imbalotarea produciei secundare rezultate in urma recoltarii
i anume : pentru gru 74,48 kg de sfoara i de 18,62 kg de sfoar pentru orz.
Erbicidele sunt produse chimice folosite n lupta pentru combaterea buruienilor din diferite culturi ,
iar pentru fiecare suprafa cultivata vom aplica un anumt dozaj dup cum urmeaza:
-Pentru cultura de gru pentru cele 28 de hectare cultivate in exploaia agricol vom aplica in luna
aprilie 25,2 l buctril universal
-Pentru cultura de porumb pentru cele 18 de hectare cultivate n exploa ia agricol vom aplica in luna
aprilie 6,3 l Adengo 465 sc
-Pentru cultura de floarea -soarelui pentru cele 12 hectare cultivate n exploaia agricol vom aplica in
luna martie 15 l DUAL GOLD 960 EC
- Pentru cultura de orz pentru cele 7 hectare cultivate n exploaia agricol vom aplica in luna inie 6,3 l
Buctril universal.
Page
27

Prin calcutarea rezultatelor tehnico-economice observm urmatoarele :

-Pentru cultura de gru am nregistrat o producie medie de 4,8 t/ha pe o suprafaa de 28 ha
avnd un cost de 633,54 lei/t i un pre de vnzare de 600 lei/t nregistrm un venit de 2880 lei/ha
respectiv 80640 lei/suprafa cu cheltuieli de 3041 lei/ha respectiv 85148 lei/suprafa , nregistrm
profi nregistrat fr acordarea subveniilor este 95 lei/ha respectiv 2660 lei/suprafa dup acordarea
subveniilor profitul nregistrat este de 745 lei/ha respectiv 20860 lei/suprafa
-Pentru cultura de porumb am nregistrat o producie medie de 7 t/ha i o suprafaa de 18 ha
avnd un cost de 541,44 lei/t i un pre de vnzare de 600 lei/t nregistrm un venit de 4200 lei/ha
respectiv 75600 lei/suprafa cu cheltuieli de 3790,1 lei/ha respectiv 68221,8 lei/suprafa , iar profitul
nregistrat fr acordarea subveniilor este de 409,9 lei/ha respectiv 7378,2 lei/suprafa
dup
acordarea subveniilor profitul nregistrat este de 1059,9 lei/ha respectiv 19078,2 lei/suprafa
-Pentru cultura de floarea-sorelui am nregistrat o producie medie de 2,7 t/ha i o suprafaa de
12 ha avnd un cost de 1227,81 lei/t i un pre de vnzare de 1260 lei/t nregistrm un venit de 3402
lei/ha respectiv 40824 lei/suprafa cu cheltuieli de 3315,1 lei/ha respectiv 39781,2 lei/suprafa , iar
profitul nregistrat fr acordarea subveniilor este de 86,9 lei/ha respectiv 1042,8 lei/suprafa dup
acordarea subveniilor profitul nregistrat este de 736,9 lei/ha respectiv 8842,8 lei/suprafa
-Pentru cultura de orz am nregistrat o producie medie de 4 t/ha i o suprafaa de 7 ha avnd un
cost de 759,10 lei/t i un pre de vnzare de 700 lei/t nregistrm un venit de 2800 lei/ha respectiv
19600 lei/suprafa cu cheltuieli de 3036,4 lei/ha respectiv 21254,8 lei/suprafa , inregistram profit
fr acordarea subveniilor este de 83.6 lei/ha respectiv 585.2 lei/suprafa dup acordarea subveniilor
profitul nregistrat este de 733.6 lei/ha respectiv 5135.2 lei/suprafa.
n concluzie exploaia agricol SC.ARGILOASA.SRL i-a desfurat activitatea pe o suprafa
de 65 de hectare, culturile de baz au fost gru, porumb, floarea-soarelui, orz far sa avem un sistem de
irigaii am avut producii foarte bune nregistrate la nivel de exploataie datorit faptului ca am folosit
soiuri de semine hibrizi si certificate erbicide de calitate tratamente la samn am respectat dozajele
de ngaminte iar prin acest lucru am pacticat o agricultur durabil, iar in final am ob inut profit dup
acordarea subveniilor de ctre stat.
Page
28

BIBLIOGRAFIE
-WWW.AGROFARMSERV.RO
- WWW.MADR.RO
- WWW.INSSE.RO
-WWW.CICNET.RO
-WWW.PRIMRIAGRIVITA.RO
Page
29

Proiect Managementul Proiectul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Managementul Proiectul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Specializarea: Inginerie Economic n Agricultur

Tema proiectului de an:

Student: Militaru Andrei-Vian

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Ce este planul de afaceri?........................................................................................ 3

Ce este exploataia agricol?.................................................................................... 3

Capitolul 1. Date privind exploataia agricol.............................................................4

Date generale despre zon...................................................................................... 4

Aezare geografic , coordonate , localitai nvecinate.............................................4

Condiii naturale : aezare geografic, tipul de clim i sol.....................5

1.1.3. Profilul agricol al localitii...................................................................................5

Aezarea administrativ i statutul juridic...............................................................6

Suprafaa exploataiei distribuit pe moduri de folosin...........................................6

1.4. Culturile Exploataiilor sunt : Gru , Porumb , Floarea-Soarelui , Orz....................................7

Tehnologiile cadru ale culturilor . Fiele tehnologice................................................12

Dotarea exploataiei : tractoare, maini, for de munc...........................................16

Stabilirea planului anual de cultur.....................................................................17

Stabilirea necesarului de ZO manual i de lucrtori................................................17

Stabilirea nceesarului de ZN mecanizat i de tractoare.............................................18

Stabilirea fondului de salarizare..........................................................................18

Capitolul 3. Calcularea cheltuielilor , veniturilor i a rezultatelor financiare....................................22

Evaluarea preurilor i tarifelor pentru materialele folosite la nivelul exploataiei.........22

Repartizarea cheltuielilor pe culturi ( Ha i S )......................................................22

Calcularea rezultatelor tehnico-economice.............................................................22

Capitolul 4. Memoriu justificativ................................................................................23

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

1. Ce este planul de afaceri?

2. Ce este exploataia agricol?

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Capitolul 1. Date privind exploataia agricol

Date generale despre zon

1.1.1. Aezare geografic , coordonate , localitai nvecinate

Localitile nvecinate comunei Grivia:

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Condiii naturale : aezare geografic, tipul de clim

1.1.3. Profilul agricol al localitii

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Aezarea administrativ i statutul juridic

Asezare adminsitrativ: Comuna Grivia , Judetul Ialomia

fondatorilor firmei n domeniul de activitate.

n momentul nfiinrii firmei.

Suprafaa exploataiei distribuit pe moduri de folosin

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

1.4. Culturile Exploataiilor sunt : Gru , Porumb , Floarea-Soarelui , Orz

1.4.1. Caracteristicile Culturilor

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Datorit particularitilor biologice, porumbul nu este pretenios fa de plant premergtoare, el

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Floarea- soarelui este pretenioas fa de rotaie datorit sensibilitii la boli i duntori i

1.4.2. Intocmirea Asolamentului

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Tabel 1.2. Structura culturii pe ani .

Tabel 1.3. Asolamentul

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

1.3. Tehnologiile cadru ale culturilor . Fiele tehnologice

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti