Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OPIS
CAPITOLUL 1 - CADRUL LEGISLATIV GENERAL REFERITOR LA
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA..............................................................4
CAPITOLUL 2 - CONCEPTE DE BAZA REFERITOARE LA SECURITATE SI
SANATATE IN MUNCA........................................................................................15
2.1.OBIECTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA...........................................................15
2.2.ELEMENTELE IMPLICATE IN PROCESUL DE MUNCA SI INTERACTIUNEA LOR17
2.3.ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE19
2.3.1. ACCIDENTUL DE MUNCA..20
2.3.2. BOLILE PROFESIONALE32
2.3.3. CONSECINTELE SOCIALE SI ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCA SI
BOLILOR PROFESIONALE...34
2.4.MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A BOLILOR
PROFESIONALE..36
2.4.1.MASURI ORGANIZATORICE..37
2.4.2. MASURI TEHNICE44
BIBLIOGRAFIE...106
CAPITOLUL 1
CADRUL LEGISLATIV GENERAL REFERITOR
LA SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Prefacerile politice, sociale, economice din ultimii ani din tara noastra au determinat si
reevaluarea domeniului securitatii si sanatatii in munca, pentru care s-a creat o noua legislatie
armonizata cu directivele europene, cu conventiile si recomandarile Organizatiei Mondiale a
Muncii.
Noua legislatie a introdus sau a dezvoltat concepte care asigura schimbarea modului de
abordare a aspectelor referitoare la asigurarea securitatii si sanatatii in munca. Dintre trasaturile
esentiale care caracterizeaza noua legislatie se pot enunta:
-
Constituia Romniei;
Codul Muncii;
Legea securitatii si sanatatii in munca;
Normele metodologice de aplicare a legii securitatii si sanatatii in munca;
Hotararile Guvernamentale;
Standardele de securitate a muncii;
Alte acte normative: instructiunile proprii.
1.1.CONSTITUTIA ROMANIEI
Constitutia prevede garantarea dreptului la viata, dreptului la integritate fizica si psihica a
persoanelor, dreptul salariatilor la protectia sociala a muncii, dreptul la masuri de protectie care
privesc securitatea si igiena muncii, instituirea salariului brut pe tara garantat in plata, repausul
saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele precum si protectia
femeilor, a tinerilor si a unor persoane dezavantajate.
1.2.CODUL MUNCII
Codul muncii prevede regulile generale privind securitatea si santatea in munca, stabilind
obligatia angajatorului de a lua toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii
salariatilor.
Dispozitiile Codului Muncii se completeaza cu dispozitii ale contractelor colective de
munca aplicabile precum si cu normele si normativele de securitate a muncii.
Prin normele si normativele de securitate a muncii se stabilesc:
-
1.3.1.Obligatiile angajatorului
Legea securitatii si sanatatii stabileste ca angajatorul are urmatoarele obligatii:
de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor n toate aspectele legate de
munca ( innd seama de modificarea condiiilor iniiale, i pentru mbuntirea
situaiilor existente principiul mbuntirii continue ).
de de a lua msuri pentru:
a) asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea i instruirea lucrtorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i sntii n
munc ).
sa implementeze aceste masuri pe baza principiilor generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs;
d) adaptarea muncii la om:
proiectarea posturilor de munc
alegerea echipamentelor de munc
alegerea a metodelor de munc i de producie
reducerea monotoniei muncii
reducerea muncii cu ritm predeterminat i a diminurii efectelor acestora asupra
sntii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este
mai puin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire;
h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fa de msurile de
protecie individual;
i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
s evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor;
s implementeze msurile puse n eviden de evaluare i s le integreze la toate
nivelele ierarhice, n toat organizaia;
s evalueze eficiena msurilor implementate sau dac acestea au condus la o
real mbuntire a nivelului de securitate ssm;
s coreleze sarcina de munc cu capacitile (competenele) lucrtorului;
1.3.2.Obligatiile lucratorilor
Articolele 22 si 23 din Legea securitatii si sanatatii in munca stabilesc obligatiile
lucratorilor:
10
11
12
13
1.6.HOTARARILE GUVERNAMENTALE
Hotararile guvernamentale cuprind cerinte minime de securitate pentru anumite activitati
sau domenii de activitate.
Prevederile acestor Hotarari Guvernamentale se aplica cumulativ si contin prevederi
minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate.
Intrebari recapitulative
1. Definiti securitatea si sanatatea in munca, potrivit Legii 319 / 2006.
2. Cine este responsabil pentru stabirea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si
sanatatii in munca prin fisa postului?
3. Care sunt obligatiile lucratorilor, potrivit art. 22 si 23 din Legea 319 / 2006?
4. Pentru cine stabileste sanctiuni Legea 319 / 2006?
14
CAPITOLUL 2
CONCEPTE DE BAZA REFERITOARE LA
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
2.1.OBIECTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
Din momentul in care omul a inceput sa desfasoare constient o activiotate de
transformare a elementelor de mediu pentru a-si asigura existenta, dateaza si primele
preocupari de imbunatatire a conditiilor de munca.
In cursul si din cauza proceselor de munca, omul nu este supus numai unor solicitari
fizice si psihice care se pot compensa prin odihna zilnica si alte actiuni similare de refacere a
fortei sale de munca. Uneori, el devine subiectul unor evenimente nedorite, care-i diminueaza
pana la indisponibilizarea temporara sau permanenta sau anihileaza capacitatea de munca:
accidentele si imbolnavirile profesionale.
Actuala era industriala a fost insotita, printre altele, de amplificarea fara precedent a
dimensiunii si gravitatii acestui fenomen. In consecinta, in ansamblul practicilor si cercetarilor
vizand relatia omului cu munca s-a conturat, in decursul timpului ca obiectiv distinct apararea
15
16
consecintele lipsei de securitate in munca reprezinta un flagel a carui indepartare este urmarita
si dorita din punct de vedere umanitar si economic.
Intrebari recapitulative:
1.De cand dateaza primele preocupari pentru imbunatatirea conditiilor de munca?
2.Ce se intelege prin notiunea de securitate si sanatate in munca?
3.Ce sensuri are notiunea de securitate si sanatate in munca?
4.Explicati conceptul: securitatea si sanatatea in munca parte integranta a organizarii
productiei.
2.2. ELEMENTELE
INTERACTIUNEA LOR
IMPLICATE
IN
PROCESUL
DE
MUNCA
SI
17
18
19
Intrebari recapitulative:
1.Ce se intelege prin proces de munca?
2.Care sunt elementele implicate in procesul de munca? Definiti-le.
3.Cum se defineste sistemul de munca?
20
21
Din definitia data prin lege, rezulta ca, pentru ca un accident oarecare sa poata fi
calificat accident de munca, trebuie sa fie intrunite mai multe conditii referitoare la: vatamarea
violenta a organismului, timpul si locul producerii accidentului si calitatea celui
accidentat.
Vatamarea organismului presupune o lezare a integritatii anatomice, conducand la
anularea sau diminuarea uneia sau mai multor functii fiziologice.
In cazul accidentului de munca, vatamarea organismului trebuie sa aiba o cauza
exterioara, sa fie violent si involuntara. Astfel, un atac de cord survenit in timpul lucrului, dar fara
sa fie provocat de un factor extern, legat de procesul de munca nu constituie accident de
munca; dimpotriva, in cazul unei congestii cerebrale datorata caldurii excessive de la un anumit
loc de munca ne gasim in prezenta unui accident de munca.
Violenta presupune actiunea rapida, brusca a factorului extern asupra organismului.
Evenimentul se produce neasteptat, surprinzand victim, care, tocmai datorita timpului scurt in
care se petrece, nu , nu poate lua masuri de evitare.
22
23
24
Decesul
Spre deosebire de primele doua situatii, in cazul decesului este afectata nu numai
integritatea organismului si capacitatea de munca ci insasi viata.
Prin accident mortal se intelege accidental care cauzeaza decesul imediat sau dupa un
interval de timp, daca acesta a fost confirmat in baza unui act medico legal, ca urmare a
accidentului de munca suferit.
Accidentul mortal este accidental cu consecinta maxima ( cea mai grava ).
25
26
O alta departajare utila in stabilirea masurilor se securitate a muncii este cea care
imparte cauzele accidentelor in directe si indirect, dupa modul in care participa la vatamarea
organismului.
Cauzele directe sut cele care produc efectiv vatamarea; cele indirect conduc la aparitia
altor cause, inclusiv a celor directe, datorita carora are loc lezarea organismului uman.
Accidentele mecanice se produc in urma actiunilor fizice vatamatoare ale obiectelor,
uneltelor si agregatelor utilizate in procesul de productie si pot avea urmari usoare sau grave, in
functie de conditiile in care s-au produs.In mod obisnuit accidentele mecanice pot provoca:
zgarieturi, intepaturi, taieturi, lovituri, raniri, luxatii, striviri, fracturi si leziuni interne.
Statisticile arata ca accidentele mecanice sunt printre cele mai frecvente si se produc in
toate domeniile de activitate. Ca si la celelalte tipuri de accidente, cele mai importante cauze
care le pot provoca sunt de natura tehnica si organizatorica.
Cauzele tehnice se refera la starea necoresopunzatoare a sculelor sau folosirea
neindicata a unor scule pentru anumite lucrari, starea necorespunzatoare a utilajelor sau
nedotarea acestora cu dispozitive, cu aparatori de protective sau cu aparate de control si
semnalizare.
Cauzele organizatorice privesc depozitarea necorespunzatoare a materialelor,
incrucisari de operatii in fluxul tehnologic, lipsa instructiunilor privind folosirea utilajelor, lipsa
indicatoarelor de securitate, lipsa echipamentului de protectie sau utilizarea echipamentului de
protective degradat, neadecvat, metode incorecte de lucrusau instruire insuficienta privind
metodele de lucru nepericuloase etc.
Conditiile in care se pot produce accidente mecanice sunt diferite dupa cum se poate
constata din urmatoarea enumerare succinta:
- caderea obiectelor de la inaltime sau caderea lucratorilor prin alunecare pe
pardoseala murdara de ulei sau prin impiedicare din cauza materialelor lasate pe jos,
in dezordine, din cauza neingradirii santurilor etc.;
- surparile sau alunecarile de teren, prabusirea schelelor nesolidarizate, a covrajelor
incorect executate sau a indepartarii premature sau irationale a popilor, caderea
zidurilor sau a planseelor etc.;
- pinderea defectuoasa a pieselor care se prelucreaza la un utilaj, spargerea pietrei de
polizor sau ruperea curelei de transmisie a unui utilaj daca acesta nu a fost prevazut
cu aparatori de protective;
- folosirea unor piese necorespunzatoare sau improvizate la masini sau instalatii;
- prinderea imbracamintii intre roti dintate sau valturi;
- prinderea membrelor superioare sau inferioare la partile in miscare ale masinilor
unelte si utilajelor neprotejate;
- utilizarea sculelor manuale necorespunzatoare sau defecte;
- proiectarea de particule care se pot desprinde in timpul prelucrarii materialelor;
- neintretinerea corespunzatoare a locurilor de munca si a cailor de acces.
Accidentele termice se datoreaza actiunii vatamatoare a temperaturii ridicate sau a
temperaturii scazute asupra organismului uman.
27
Formele principale de accidentare termica sunt: arsurile, socul termic sau caloric si
degeraturile.
Arsurile sunt leziuni locale ale tesuturilor produse prin actiunea unei temperaturi
ridicate, in urmatoarele conditii:
- prin contactul direct al epidermei cu suprafete supraincalzite ale echipamentelor de
munca: cazane, cuptoare, conducte neizolate prin care circula fluide fierbinti etc.
- prin contactul indirect sau de la distanta, respective datorita radiatiei materialelor
fierbinti sau incandescente, a pieselor fierbinti in curs de prelucrare, nituri sau suduri
inrosite, materiale topite ( plumb, cositor, bitum etc. );
- prin contactul direct cu lichide sau vapori supraincalziti etc.
- datorita unor suprafete inflamabile aprinse.
Socul termic consta in supraincalzirea generala a corpului, in urma actiunii intense a
caldurii din mediul ambiant.
Organismul omenesc, prin mecanismul sau de autoreglare termica isi pastreaza in timpul
muncii temperatura constanta de 37 grade Celsius numai intre anumite limite de variatie a
temperaturii mediului inconjurator. Daca schimbul de caldura intre organism si mediu este
dereglat prin supraincalzire, organismul nu mai reuseste sa si mentina echilibrul termic,
suferind modificari in functionarea aparatului cardiovascular, a aparatului respirator etc.,
declansandu-se astfel socul termic.
Insolatia este socul termic care se produce prin expunerea neprotejata a lucratorilor la
razele solare un timp indelungat ( de exemplu lucratorii in constructii etc. ).
Degeraturile sunt accidente care pot avea loc datorita temperaturii scazute, daca procesul
tehnologic necesita munca in exterior iarna sau in instalatii frigorifice.
Arsurile, ca si degeraturile, dupa gravitatea lor, pot fi de gradul I, II si III.
Accidentele chimice se produc in urma actiunii vatamatoare a substantelor chimice
( solide, lichide si gazoase ) asupra organismului.
Astfel de accidente se pot produce in toate ramurile industrial in care substantele chimice
sunt folosite ca: materii prime de baza sau auxiliare, in procesul tehnologic ( de exemplu:
compusi cu plumb, mangan si clor in industria miniera, chimica si textile ), produse intermediare
care apar in cursul fabricatiei ( de exemplu vapori si gaze toxice, oxid de carbon, oxid de azot,
hydrogen sulfurat ), produse finite ( aniline, acizi, baze, sarurifabricate in industria chimica ),
substante toxice ( pigmenti, solutii de lipit, emanatii din sapaturi in activitatea de constructii ).
Dupa natura actiunilor, substantele vatamatoare pot fi toxice sau iritante ( agresive ).
Substantele toxice patrund in organism prin intermediul aparatului respirator, digestiv sau
prin piele, provocand intoxicatii.
Ingerarea substantelor toxice ( patrunderea prin aparatul digestiv ) poate avea loc in
timpul mesei sau fumatului.
Inhalarea ( patrunderea pe caile respiratorii ) gazelor sau a vaporilor toxici ( oxid de
carbon, oxid de plumb, clor, bioxid de sulf etc. ) genereaza cele mai periculoase si mai frecvente
accidente circa 90 % din numarul total de intoxicatii profesionale. Patrunderea substantelor
28
toxice care dizolva grasimile ( solventii organic etc. ), sau a mercurului prin piele produce, de
asemenea, intoxicatii.
Intoxicatiile profesionale, specific unor anumite activitati sau locuri de munca, se pot
manifesta in forma acuta sau cronica.
Intoxicatiile acute se produc cand substanta toxica patrunde in organism intr-un timp
scurt, simptomele de otravire manifestandu-se imediat. Intoxicatia acuta profesionala este
considerate accident de munca.
Intoxicatiile cronice au loc daca substanta toxica patrunde in organism in cantitati mici
intr-o perioada mai lunga de timp, provocand imbolnaviri profesionale.
Activitatea vatamatoare a substantelor toxice volatile se accentueaza odata cu cresterea
temperaturii mediului inconjurator care inlesneste transpiratia si intensificarea circulatiei
sangelui. Substantele toxice pulverizate devin mai active cu cat creste gradul de concentratie in
aer si umiditatea din spatial de lucru.
Substantele chimice iritante ( solutiile acide sau alkaline, clorul, bromul, fosforul, diverse
saruri etc. ) au actiune caustica ( corosiva ), producand arsuri grave ale pielii sau ale ochilor.
Gravitatea leziunii depinde de natura, de concentratia substantei precum si de suprafata din
corp atinsa. Arsurile chimice sunt considerate accidente de munca.
Accidentele electrice se produc prin actiunea violenta si vatamatoare a curentului
electric asupra organismului uman.
Ele se pot imparti in doua mari categorii:
- electrocutari ( socuri electrice ) accidente provocate de trecerea prin corpul
omenesc a unui curent electric de intensitate periculoasa, care conduc, in general, la
vatamarea organelor interne sau la moarte.
- electrotraumatismele, unde se incadreaza celelalte accidente electrice, care produc,
de obicei, vatamari externe.
Astfel:
- arsura electrica este un traumatism produs de actiunea unui arc electric; ea poate
avea loc si in cazul conectarii gresite a unor intrerupatoare sau al inlocuirii unor
sigurante fara a fi remediat scurtcircuitul din retea;
- semnele electrice apar prin contactul conductorului electric cu epiderma, sub forma
de leziuni, umflaturisau pete, mai putin periculoase;
- electrometalizarea consta in acoperirea unei parti din suprafata pielii cu metal topit
prin caldura arcului electric.
29
30
31
32
Care este definitia accidentului de munca, conform legislatiei in vigoare in tara noastra?
Care sunt urmarile accidentului de munca asupra victimei?
Cum se clasifica accidentele de munca?
Ce sunt accidentele mecanice? Dati exemple.
Cui se datoreaza accidentele termice? In ce conditii se produce le?
Cui se datoreaza accidentele electrice si care sunt acestea?
Ce prevede legislatia in vigoare privind comunicarea accidentelor de muca?
Care este scopul cercetarii accidentelor de munca?
33
agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munca.
Pentru ca o afectiune a organismului sa fie calificata ca boala profesionala, trebuie deci
sa fie indeplinite trei conditii:
- sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii;
- sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de munca
sau de suprasolicitari;
- actiunea factorilor nocivi asupra organismului sa fie de lunga durata.
Procesul patologic este lent si afecteaza fie starea generala a organismului, fie anumite
aparate sau organe. In multe cazuri, actiunea este reversibila: prin scoaterea bolnavului din
mediul nociv si aplicarea unui tratament adecvat, urmarile bolii se atenueaza sau dispar
complet.
Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei boli
profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii cantitative intre doza noxei respective
absorbita de organism si efectul produs asupra acestora.
Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numerosi: unii dintre ei sunt bine
cunoscuti si studiati din punct de vedere al actiunii asupra organismului, altii apar o data cu
dezvoltarea unor noi tehnologii.
Clasificarea bolilor profesionale
In functie de natura factorului nociv care le-a generat, bolile profesionale se pot
clasifica in urmatoarele grupe:
intoxicatii, provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice;
pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
boli prin expunere la energie radiant;
boli prin expunere la temperature inalte sau scazute;
boli prin expunere la zgomot si vibratii;
boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
alergii profesionale;
dermatoze profesionale;
cancerul professional;
boli infectioase si parazitare;
boli prin suprasolicitare;
alte boli ( care nu intra in categoriile anterioare.
Dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv, exista:
- boli cornice, provocate, de regula, de doze relative mici, dar care actioneaza timp
indelungat asupra organismului;
34
35
36
Intrebari recapitulative
1. Definiti conceptul de ,, boala profesionala
2. Ce conditii trebuie sa indeplineasca o afectiune spre a fi calificata drept boala
profesionala?
3. Cum se face declararea bolilor profesionale, conform legislatiei in vigoare din tara
noastra?
37
2.4.1.MASURI ORGANIZATORICE
38
39
40
41
Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii in functie de
conditiile locului de munca si / sau postului de lucru si nu va fi mai mare de 6 luni.
Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza
instruirea si, prin sondaj de catre angajator / lucrator desemnat / serviciul intern de prevenire si
protectie / serviciul extern de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale
lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.
Instruirea periodica se efectueaza suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:
- cand un lucrator a lipsit peste 30 zile lucratoare;
- cand au aparut modificari ale prevederilor ssm privind activitati specific ale locului de
munca si / sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusive datorita
evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
- la reluarea activitatii dupa accident de munca;
- la executarea unor lucrari special;
- la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
- la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
- la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor procedure de lucru.
Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore.
2.4.1.3. Propaganda in domeniul securitatii muncii reprezinta ansamblul de actiuni,
metode si mijloace de influentare a comportamentului uman, in raport cu cerintele de securitate
a muncii. Prin propaganda se urmareste, mai ales, influentarea atitudinii necorespunzatoare fata
de pericole si sarcina de munca prin diseminarea unor idei si informatii menite sa consolideze
opinii, atitudini si comportamente corespunzatoare, in ceea ce priveste cunoasterea,
respectarea si aplicarea legislatiei de securitate a muncii.
Obiectivele propagandei sunt, in principal:
-
Principalele forme si mijloace prin care aceste obiective pot fi realizate sunt:
informarea, popularizarea, reamintirea, atentionarea, avertizarea, mobilizarea, educarea,
constientizarea.
Cele mai eficiente mijloace in domeniul propagandei sunt mijloacele de propaganda
vizuala.
2.4.1.4. Organizarea activitatii si a locului de munca
42
43
44
evitarea mentinerii in stare suspendata, frontal sau lateral a bratului in pozitie prea intins,
deoarece aceasta pozitie oboseste, reduce precizia si dexteritatea bratului si a mainilor;
adaptarea, in limita posibilitatilor, a pozitiei sezand, care sa poata alterna cu cea
ortostatica;
dotarea locurilor de munca cu stative si cu scaune concepute si construite functional;
asigurarea ca locul de munca sa permita atat schimbari in pozitia de lucru cat si o pozitie
corecta a corpului, etc.
2.4.2.3.Protectia individuala
Totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat lucratorul in timpul
45
46
CAPITOLUL 3
NOTIUNI DESPRE RISCURI GENERALE
SI PREVENIREA LOR
3.1.
47
48
Factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice, posibil
generatoare de boli sau accidente, ale substantelor utilizate in procesele de munca ( acizi,
substante toxice, inflamabile, explozive );
Factori de risc biologic, intalniti mai ales in laboratoarele farmaceutice, ale institutiilor
medicale etcc., unde se lucreaza cu microorganisme care pot provoca, de obicei, boli
profesionale;
Sub / suprasolicitarea executantului, datorita anumitor caracteristici ale mijloacelor de
productie ( de exemplu o presa automata al carui tact este mult prea rapid in raport cu
posibilitatile operatorului care trebuie sa o alimenteze ).
49
A doua grupa provine din neluarea in considerare a posibilitatilor fizice si psihice ale
omului. In cosecinta, dificultatea si complexitatea sarcinii provoaca fie subsolicitarea, fie
suprasolicitarea organismului lucratorului.
In ambele cazuri, aare loc scaderea capacitatii de munca datorita oboselii excesive si,
implicit, imposibilitatea executantului de a mai actiona corect ( sub / suprasolicitare mai ales
psihica ) sau alterarea brusca a capacitatii ( de exemplu, o criza de discopatie lombara, in cazul
ridicarii unei greutati mai mari decat in mod mnormal ).
50
A.
1.
EXECUTANT
ACIUNI GREITE
1.1.Executare defectuoas de operaii
comenzi;
manevre;
poziionri, fixri, asamblri;
reglaje;
utilizare greit a mijloacelor de protecie etc.
1.2. Nesincronizri de operaii
ntrzieri;
devansri.
1.3.Efectuare de operaii neprevzute prin sarcina de munc
pornirea echipamentelor tehnice;
ntreruperea funcionrii echipamentelor tehnice;
alimentarea sau oprirea alimentrii cu energie (curent electric, fluide energetice
51
2.
B.
1.
2.
C.
1.
etc.) ;
deplasri, staionri n zone periculoase;
deplasri cu pericol de cdere:
de la acelai nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o mpiedicare;
de la nlime:
prin pire n gol;
prin dezechilibrare;
prin alunecare.
1.4.Comunicri accidentogene
OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecie
SARCINA DE MUNC
CONINUT NECORESPUNZTOR AL SARCINII DE MUNC N RAPORT CU
CERINELE DE SECURITATE
1.1.Operaii, reguli, procedee greite
1.2.Absena unor operaii
1.3.Metode de munc necorespunztoare (succesiune greit a operaiilor)
SARCINA
SUB/SUPRADIMENSIONAT
N
RAPORT
CU
CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizic:
efort static;
poziii de lucru forate sau vicioase;
efort dinamic.
2.2.Solicitare psihic :
ritm de munc mare;
decizii dificile n timp scurt;
operaii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
monotonia muncii.
MIJLOACE DE PRODUCIE
FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Micri periculoase
1.1.1.Micri funcionale ale echipamentelor tehnice:
organe de maini n micare;
curgeri de fluide;
deplasri ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanri sau autoblocri contraindicate ale micrilor funcionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasri sub efectul gravitaiei:
alunecare;
52
rostogolire;
rulare pe roi;
rsturnare;
cdere liber;
scurgere liber;
deversare;
surpare, prbuire;
scufundare.
1.1.4.Deplasri sub efectul propulsiei:
proiectare de corpuri sau particule;
deviere de la traiectoria normal;
balans;
recul;
ocuri excesive;
jet, erupie.
1.2.Suprafee sau contururi periculoase:
neptoare;
tioase;
alunecoase;
abrasive;
adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraii excesive ale echipamentelor tehnice
2.
3.
4.
5.
53
D.
1.
54
2.
3.
4.
gama.
1.12.Potenial electrostatic
1.13.Calamiti naturale (trsnet, inundaie, vnt, grindin, viscol, alunecri, surpri,
prbuiri de teren sau copaci, avalane, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi n suspensie n aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme n suspensie n aer:
bacterii;
virusuri;
richei;
spirochete;
ciuperci;
protozoare etc.
CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
subteran;
acvatic;
subacvatic;
mltinos;
aerian;
cosmic etc.
CAPITOLUL 4
NOTIUNI DESPRE RISCURI SPECIFICE SI
PREVENIREA LOR IN SECTORUL CORESPUNZATOR
ACTIVITATII INTREPRINDERII SI / SAU UNITATII
55
56
57
Dupa natura actiunii lor, factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala proprii
mijloacelor de productie se pot imparti in urmatoarele categorii:
factori de risc mecanic;
factori de risc termic;
factori de risc electric;
factori de risc chimic;
factori de risc biologic.
functionale:
normale in intervalul de timp de functionare, fara restrictii in legatura cu declansarea,
intreruperea, dozarea vitezei;
cu pericolul autodeclansarii contraindicate ( autopornire prin autoaprindere, contact electric
etc., prin actiunea involuntara sau din greseala );
cu pericolul intreruperii imprevizibile;
cu momente de pericol in cazul in care nu pot fi sau nu sunt controlate in sensul declansarii,
intreruperii sau dozarii vitezei;
nefunctionale: devieri de la traiectoriile normale; recul, balans, socuri la pornire sau
oprire; desprinderea si proiectarea de corpuri, particule, ruperea unui element de legatura,
desprinderea, desfacerea unei legaturi.
Toate aceste categorii de miscari constituie surse potentiale de accidentare , putand
produce vatamari sub forma de striviri, taieturi, contuzii, strapungeri etc.
Accidentarea se produce prin contactul executantului cu un element periculos. Spatiul
situat in interiorul sau imprejurul unui echipament tehnic in care prezenta oricarei persoane o
expune pe aceasta riscului de accidentare mecanica este numit zona de risc mecanic sau zona
de pericol mecanic.
58
59
Efectul expunerii la vibratii depinde de durata actiunii acestui factor de risc asupra
omului. Actiunea vibratiilor poate fi caracterizata de:
nivelul de acceleratie;
continutul in frecventa;
locul de contact al corpului cu sursa de vibratii;
durata totala de expunere.
60
Rolul nociv al vibratiilor se traduce prin modificari numeroase, disparate sau asociate in
sindroame generale, neurologice si psihice, atrofii musculare progresive etc., alcatuind tabloul
clinic al ,, bolii de vibratie .
61
atunci
cand
rezistenta
conductorului
nu
este
asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice, care se
realizeaza prin:
amplasarea conductelor electrice la o inaltime inaccesibila pentru om;
izolarea electrica a conductoarelor;
folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;
ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu se distanta pana la
elementele sub tensiune.
62
63
64
In functie de localizare:
efect local: se manifesta la locul de contact cu agentul chimic;
efect sistemic: se manifesta in diferite zone ale organismului, la distanta de punctul de
contact cu agentul chimic.
65
66
4.3.1.FACTORI
DE
MICROCLIMAT
TEMPERATURA, UMIDITATEA)
(CALITATEA
AERULUI,
67
68
se produc datorita patrunderii aerului din exterior prin diferite orificii, ferestre sau
luminatoare sparte, instalatii de ventilare defecte etc. Ei sunt periculosi in cazul
unei diferente mari intre temperaturile aerului din interior si exterior ( in special
iarna ).
Cercetarile efectuate arata ca organismul omenesc poate suporta fara pericol curentii de
aer, cu viteze chiar de 3 4 m / s, daca temperatura lor nu este prea scazuta. In orice caz,
pericol mai mare de imbolnavire prezinta oprirea de catre unii lucratori a instalatiilor de ventilare,
deoarece aceasta determina noxe care pot produce intozicatii acute sau imbolnaviri
69
profesionale.
VENTILAREA
4.3.1.3 Umiditatea
Natura procesului tehnologic si alte conditii determina grade de umiditate foarte variate.
Prin umiditate absoluta se intelege cantitatea de vapori de apa care se gaseste intr-un metru
cub de aer. Raportul dintre umiditatea absoluta si cea maxima posibila la temperatura data se
numeste umiditate relativa si se exprima in procente.
Umiditatea relativa normala variaza intre 30 si 70 %. In afara acestor limite, aerul se
considera uscat, respectiv umed.
Umiditatea ridicata produce perturbarea procesului de termoreglare.
4.3.1.4. Presiunea atmosferica
Presiunea atmosferica normala este de 760 mmHg, iar variatiile mici nu sunt resimtite de
organismul omului.
La presiune crescuta sunt expusi cei care lucreaza la fundatii si poduri, la lucrari
submarine etc. Trecerea brusca de la presiunea crescuta la presiunea atmosferica normala de
la suprafata ( decompresiune brusca ) poate produce: dureri de articulatii, ale muschilor, dureri
in piept, imbolnavirea pielii, greutate in respiratie etc.
70
Pentru prevenirea acestora, masurile de securitate si sanatate in munca prevad mai intai
antrenarea lucratorului in trei etape: ridicarea presiunii, mentinerea lucratorului, incepand cu un
timp scurt pana la timpul normal de lucru, la acea presiune si apoi decompresiunea in etape
pana la presiunea normala.
La presiune scazuta sunt expusi cei care lucreaza la altitudini mari ( pe munti inalti ). In
aceste cazuri, se impune uneori, ca masura de precautie, folosirea mastii de oxigen.
71
Sunetele, respectiv zgomotele, ca si vibratiile sunt efecte ale oscilatiilor solide, lichide sau
gazoase.
Sunetele sunt produse de oscilatii regulate, caracterizate prin:
intensitate acustica ( taria auditiva ), respectiv cat de puternic sau de slab este
auzit sunetul. Intensitatea depinde de amplitudinea ( marimea ) oscilatiilor si se
exprima in foni;
nivelul intensitatii sonore, care este taria sursei sunetului si se masoara in
decibeli
( db );
inaltimea, care arata cat de ascutit sau gros este sunetul si se exprima prin
frecventa oscilatiilor, masurate in Hz ( numarul de oscilatii pe secunda ). Cu cat
frecventa este mai mare, cu atat zgomotul este mai ascutit;
timbru, care depinde de natura corpului care emite vibratia sonora;
durata, care care arata timpul de actionare a sunetului.
Zgomotul este o oscilatie neregulata, aperiodica, alcatuita dintr-unul sau mai multe
sunete de intensitate si frecventa diferite, intr-o succesiune dezordonata si intamplatoare.
Efectele nocive ale zgomotului sunt:
efectul de acoperire a sunetelor mai slabe de catre un sunet mai intens si care
poate face neinteligibila vorbirea, poate impiedica perceperea semnalelor sonore,
ascultarea functionarii masinilor, inlesnind astfel producerea de accidente;
oboseala auditiva, care produce o oboseala generala, o incetinire a reactiilor
psihice, diminuarea atentiei, insomnie, excitabilitate crescuta, reducerea capacitatii
de munca;
surditatea profesionala, care este caracterizata prin leziuni ale urechii interne,
provocate de munca desfasurata timp indelungat in conditii de intensitate ridicata a
zgomotului ( slabirea progresiva a auzului, surditate totala bilaterala putand aparea
dupa 10 20 de ani );
actiunea mecanica traumatizanta a presiunii aerului, provocata de explozii sau
zgomote foarte puternice, care produce spargerea timpanului sau alte traumatisme
ale organelor din urechea interna.
4.3.2.2. VIBRATIILE
sunt efecte ale unor oscilatii produse in corpuri solide, datorita unor operati
tehnice;
Din punctul de vedere al actiunii nocive asupra organismului, vibratiile pot provoca:
afectiuni ale articulatiilor, tulburari vasculare la maini sau la picioare, modificari osteo
articulare si musculare ( la cot, la oasele maini, scleroze etc. ).
72
4.3.3.. ILUMINAT
73
4.3.3.1. Iluminatul natural, realizat prin patrunderea razelor solare, prin ferestre
practicate in peretii exteriori, prin luminatoare sau prin sisteme mixte, are avantajul ca nu
oboseste vederea, insa prezinta inconveniente in ceea ce priveste repartizarea uniforma a
fluxului luminos, variatia intensitatii in cursul zilei, fenomene de orbire provocate de razele
solare directe etc.
4.3.3.2. Iluminatul artificial. In spatiile inchise sau pentru lucrul in timpul noptii, este
necesar sa se asigure iluminatul artificial. In multe cazuri, accidentele se datoreaza nivelului
prea scazut de iluminare la locul de munca, orbirii directe sau reflectate, umbrelor intunecate,
distributiei necorespunzatoare a stralucirilor, adaptarii lente a ochiului cand lucratorul isi
schimba directia privirii, dinspre spatiul puternic luminat spre alta parte mai putin luminata a
incaperii.
Un iluminat necorespunzator produce oboseala oculara si nervoasa a lucratorilor.
Iluminatul artificial trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa asigure un nivel suficient de luminare;
sa creeze o repartizare uniforma a luminii;
sa nu impurifice si sa nu incalzeazsca aerul din incapere.
4.3.4. RADIATII
In cursul activitatilor sunt prezente adesea anumite radiatii.
Radiatiile, in functie de natura, intensitatea, frecventa si durata actiunii lor, pot avea
diverse influente nocive asupra organismului, si anume:
arsuri;
oboseala;
somnolenta;
lesin;
socuri calorice;
afectiuni oculare;
pigmentarea pielii;
caderea parului;
tulburari ale sangelui etc.
75
izolante;
reflectorizante;
filtrante.
76
77
78
Orice masca trebuie sa fie ajustata pe fata sau pe capul lucratorului, sa nu prezinte fisuri,
gauri etc.
d) Protectia auzului
Pentru protectia personalului expus la niveluri ridicate de zgomot, impotriva efectelor
nocive ale acestuia, se utilizeaza ca mijloace individuala de protectie antifoanele, care pot fi:
- de tip intern, sub forma de dopuri sau tampoane care se introduc in canalul auditiv;
- de tip extern, sub forma de casti care acopera pavilionul urechii.
79
80
In cazul temperaturilor scazute, scopul urmarit prin folosirea costumelor de protectie este
impiedicarea transferului de caldura dinspre organism spre mediul inconjurator.
Pentru aceasta, se intrebuinteaza costume din materiale termoizolante .
81
f) Protectia mainilor
Echipamentul pentru protectia mainilor consta din numeroase feluri de manusi din
bumbac, cauciuc, piele, material plastic, lana si palmare, degetare.
Materialele din care se confectioneaza manusile pot avea diverse caracteristici, in functie
de factorul de risc de care protejeaza. De exemplu, manusi termoizolante, manusi antiacide,
manusi de protectie impotriva uleiurilor , solventilor organici, manusi care asigura protejarea
mainilor impotriva ranirilor etc.
g) Protectia picioarelor
Echipamentul pentru protectia picioarelor consta din:
bocanci cu talpa din piele sau din cauciuc, in cazul locurilor de munca cu cantitati mari de
praf, lucrari subterane miniere etc.
bocanci cu bombeuri metalice, in cazul manipularii unor materiale grele;
bocanci cu talpa din lemn de fag aburit si uscat, in cazul atelierelor de forja, topitorii etc.
cizme de cauciuc hidroizolante scurte, pentru sapaturi in terenuri umede, sau pe timp de
ploaie , sau lungi, pentru lucrari de canalizari;
ghete, jambiere din piele sau din material plastic impotriva stropirii picioarelor cu diverse
substante etc.
h) Unguente de protectie
Pentru asigurarea protectiei pielii care vine in contact cu substante nocive, se utilizeaza
compozitiile de protectie ( solutii, suspensii, emulsii, creme, unguente etc. ). Ele se aplica pe
maini, pe fata si gat, realizand o bariera care se interpune intre tegument si agentul nociv.
i) Protectia intregului organism
Pentru a preveni accidentele grave ce pot interveni in situatii speciale, in care riscurile
sunt deosebit de mari ( avarii la conducte cu gaze toxice, manipulari de substante toxice si
radioactive, avarii la cuptoare termice etc. ), este necesara utilizarea unor mijloace individuale
de protectie complexe, care sa protejeze intregul organism. In acest caz, riscul fiind cunoscut si
timpul de interventie scurt, principala cerinta impusa echipamentului este eficacitatea, confortul
situandu-se pe un plan secundar.
De obicei, MIP pentru interventii sunt echipamente etanse, prevazute cu dispozitive
respiratorii, care asigura izolarea totala a operatorului de mediul nociv: costum de interventie in
medii de amoniac si oxizi de azot, in medii de acizi si vapori toxici, in medii cu radiatii termice si
flacari etc.
82
Un alt tip de centura este centura de siguranta cu bretele si scaun sau cu dublu scaun,
pentru lucrari de constructii la inaltime sau in cariere si centura cu scaun si rezematoare pentru
montatori.
Centura de siguranta se verifica periodic, pentru a se scoate din uz centurile rupte, cu
partile din piele rascoapte de umezeala si caldura, cu cusaturile desfacute, franghiile rupte si
innodate, piesele metalice turtite sau ruginite.
k) Echipamentul contra electrocutarii
Electricienii care executa lucrari la instalatii electrice de joasa tensiune, precum si
electricienii care manevreaza aparatele de inalta tensiune, folosesc, dupa caz, in afara de
diverse dispozitive speciale si urmatorul echipament de protectie:
- echipament electroizolant: manusi, cizme, galosi de cauciuc, in buna stare, fara crapaturi,
gauri sau incluziuni metalice, avand inscriptionata tensiunea pentru care sunt eficace;
- ochelari de protectie la inlocuirea sigurantelor;
- casca de protectie si centura de siguranta, in cazul lucrului la inaltime.
Echipamentul electroizolant ( manusi, cizme, galosi ) trebuie verificat zilnic, inainte de a fi
folosit; nu este permisa utilizarea nici unui echipament avand cea mai mica fisura. De
asemenea, este interzisa intrebuintarea echipamentului pentru joasa tensiune la lucrarile de
83
inalta tensiune, deoarece este ineficace. De asemenea, nu trebuie folosit echipamentul pentru
tensiune inalta la lucrari sub tensiune joasa, deoarece se uzeaza in mod inutil.
Echipamentul electroizolant din cauciuc se verifica, in mod periodic, daca, prin uzura, nu
si-a pierdut proprietatile electroizolante .
Intrebari recapitulative:
1.Cum se clasifica mijloacele individuale de protectie?
2.De cate feluri sunt mijloacele care asigura protectia capului?
3.Ce tipuri de ochelari de protectie cunoasteti?
4.Ce masti de protectie cunoasteti?
5.Care sunt cerintele pe care trebuie sa le prezinte antifoanele?
6.Ce tipuri de costume de protectie se folosesc impotriva efectului nociv al caldurii? Dar al
frigului?
7.Ce mijloace de protectie se utilizeaza impotriva umezelii?
8.Care este rolul unguentelor de protectie?
9.In ce consta echipamentul contra caderilor de la inaltime?
10.Ce echipament se utilizeaza contra electrocutarii?
84
CAPITOLUL 5
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
5.1.ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
La organizarea si acordarea primului ajutor participa:
DIN INTERIORUL INTREPRINDERII / UNITATII :
- martorul accidentului sau prima persoana anuntata ;
- salvatorul ;
- medicul societatii ;
- serviciul de protectie a muncii ;
- conducerea societatii .
DIN ORGANIZATIILE CU COMPETENTA :
- pompieri ;
- serviciu de ambulanta ;
- medici ;
- spitale, centre medicale specializate ( pentru arsi, microchirurgie, intoxicatii etc. )
- politie jandarmerie .
Mijloace dIsponibile :
-
85
5.1.1.CONDUITA
ACCIDENT
SALVATORULUI
IN
CAZUL
PRODUCERII
UNUI
5.1.2.ACTIUNILE SALVATORULUI
ANALIZA SITUATIEI
Inainte de orice interventie asupra victimei,salvatorul trebuie sa si puna
intrebarile :
86
Ce s-a petrecut ?
de surpare ;
de electrocutare ;
de incendiu sau explozie ;
de intoxicatie printr-un gaz toxic (monoxid de carbon , etc) ;
87
5.1.4.EXAMINAREA VICTIMEI
Intr-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa examineze victima (victimele)
inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor, pentru a putea actiona corect si a
obtine rezultatul asteptat.
Pentru aceasta, salvatorul
Va cerceta si va recunoaste prezenta unuia sau mai multor semne care
indica faptul ca viata victimei este amenintata :
- sangereaza abundent ?
- raspunde la intrebari ?
- respira?
- ii bate inima ?
In functie de semnele gasite, salvatorul va prefigura si rezultatul
interventiei sale ;
In czul in care victima prezinta mai multe semne, el isi va defini
ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care se asteapta sa le obtina.
In cazul existentei mai multor victime, salvatorul va face triajul acestora, pe baza unei
examinari rapide.
Sunt considerati ca extrema urgenta accidentatii ale caror functii
vitale sunt deteriorate si anume :
- accidentatii cu stop cardio - respirator;
- accidentatii cu hemoragii mari;
- accidentatii cu hemoragii ale organelor interne;
- accidentatii prezentand plagi cu hemoragii arteriale unde nu se poate aplica garou ( gat,
axila etc. ) si / sau unde prin pansament compresiv sau compresiune manuala,
hemoragia nu se poate opri;
88
traumatisme.
5.1.5.ANUNTAREA ACCIDENTULUI
Salvatorul va anunta accidentul ( va da alarma ) personal sau prin alta persoana, in
functie de locul accidentului.
Pentru aceasta, el :
Va anunta seful diviziei careia ii apartine angajatul accidentat,
conducerea, respectiv Directorul General si Responsabilul cu securitatea si sanatatea in munca
pe unitate. Daca accidentul este grav, in primul rand va apela serviciul de ambulanta, sunand la
nr. de telefon 961.
Va da persoanei respective informatii pertinente, pentru a asigura o
transmitere eficace a mesajului.
Va asigura accesul ajutoarelor la locul accidentului, cat mai aproape de
victima.
Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii :
-
89
5.1.6.PRIMUL AJUTOR
Intr-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze interventia
( succesiunea manevrelor ) corespunzatoare starii victimei ( victimelor ).
Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel :
Daca victima nu vorbeste ( este inconstienta ), dar respira si are puls,
sunt necesare :
- asezarea in pozitie de siguranta ;
- acoperirea victimei, alarmare ;
- supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor
medicale .
-
90
foc sau caldura, se face spalare pentru a seevita ca arsura sa progreseze si pentru
racorire ;
substante chimice, se face spalare abundenta cu apa ( nu se incearca neutralizarea
acidului cu baza si invers ! ).
Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari :
oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitand sa o
deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul : membrului superior,
membrului inferior, coloanei vertebrale.
Daca victima prezinta :
plagi grave : asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat,
compresie pentru oprirea sangerarii etc.
plagi simple : curatirea si pansarea plagii.
victimei.
-
91
92
electrica a corpului. Rezistenta electrica a corpului este influentata de multi factori, externi
(umiditatea si temperatura aerului, gradul de umezire al pielii etc.) si interni (transpiratie, febra,
continutul de alcool in sange, stare de oboseala). S-a stabilit ca rezistenta corpului omenesc
variaza intre 500 si 3000 ohmi.
In calculul sistemelor de protectie se iau in considerare valoarea de 1000 ohmi pentru
cazul atingerilor directe si valoarea de 3000 ohmi pentru cazul atingerilor indirecte.
In functie de intensitatea curentului care strabate corpul omenesc se produc urmatoarele
efecte, prezentate gradat:
- intre 0,5 si 2 mA se situeaza pragul de senzatie, care variaza de la persoana la
persoana;
- intre 2 si 3 mA senzatie usoara de tremur, intepatura;
- intre 3 si 10 mA convulsii, soc electric;
- intre 10 si 18 mA senzatie dureroasa, contractii musculare;
- intre 18 si 25 mA dificultati in respiratie;
- intre 25 si 75 mA soc electric sever;
- intre 75 si 200 mA fibrilatie ventriculara daca o parte din curent trece prin inima in
perioada de repolarizare a muschiului cardiac;
- intre 200 si 1000 mA apar, in plus, arsuri la punctele de intrare si iesire din organism;
- intre 1000 si 4000 mA arsurile sunt grave, extinse.
Valorile curentilor de mai sus si efectele lor au fost grupate in zone de pericol, astfel:
- curentul care trece prin corp este mai mic de 10 mA: pericolul de deces este foarte redus;
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA, dar mai mic de 200 mA: pericolul
de paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte probabil, pot aparea stop respirator
si stop cardiac;
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA: probabilitatea decesului este
ridicata si agravata de efectele termice ale curentului electric.
Din experienta tragica in timp a rezultat ca efectele cele mai probabile de paralizare a
functiilor sistemului nervos, le provoaca intensitatile curentului de tip industrial (380/220 V).
Curentii rezultati la tensiuni mai mari de 1000 V produc in mod suplimentar si efecte termice,
cu consecinte fizice grave.
Timpul de expunere, respectiv de trecere a curentului prin corpul omenesc este foarte
important, mai ales in raport cu intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt,
valoarea curentului la care omul reuseste sa se desprinda este mai mare si invers.
Din motive de protectie, limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de
joasa tensiune trebuie sa fie de 0,2 sec. pentru tensiuni pana la 250 V si de 0,1 sec.
pentru tensiuni pana la 500 V.
Este foarte important pentru viata omului ca timpul in care acesta este in circuitul electric
sa fie cat mai scurt, intrucat rezistenta electrica a corpului continua sa scada sub actiunea
curentului si, ca urmare, intensitatea curentului care trece prin corp creste continuu, moartea
devenind practic inevitabila.
93
94
95
In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau:
culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);
transpiratia fetei si a palmelor;
prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.
Alte vatamari
La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburari de vedere etc.
96
Simptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii aflati in stare de
constienta. In cazul celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea vatamarilor trebuie facuta
abia dupa ce s-a constatat starea satisfacatoare a respiratiei si circulatiei sanguine iar
examinarea trebuie realizata numai vizual, fara a misca si dezbraca inutil accidentatul.
Dupa constatarea starii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor in
functie de tipul vatamarii: arsuri, fracturi, plagi etc. (a se vedea capitolele respective).
Atentie!
5.3.2.CLASIFICAREA PLAGILOR
Plagile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii. Cunoasterea si recunoasterea
tipului de plaga permite acordarea unui prim ajutor competent.
In general plagile pot fi inchise sau deschise.
In functie de profunzime se impart in:
- escoriatii (julituri), care intereseaza numai straturile
superficiale ale pielii;
- plagi superficiale, care intereseaza tegumentul in intregime si
97
5.3.3.INGRIJIREA PLAGILOR
Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt urmatoarele:
combaterea hemoragiei;
prevenirea infectie;
combaterea durerii;
prevenirea si combaterea socului.
98
99
fost infectate prin pamant, praf sau fecale de animale prezinta un risc inalt de infectare tetanica
si persoana in cauza trebuie sfatuita sa se adreseze medicului pentru a fi imunizata impotriva
tetanosului.
ATENTIE!
Avand in vedere ca de primul pansament depinde evolutia ranii (si starea ranitului),
trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
Rana nu trebuie pansata cu orice si oricum! Plaga este o poarta larga deschisa microbilor
patogeni si deci nu este permis sa contribuim noi insine la infectarea ei.
Sa nu neglijam o hemoragie importanta , pe motivul ca trebuie sa fie pregatite mai intai
cele necesare pentru pansat. In caz ca sangele tasneste din plaga sau se scurge intr-o
cantitate apreciabila, primul ajutor se va adresa hemoragiei ,seoarece hemoragia ese
una dintre cauzele cele mai importante ale socului.
Corpii straini care nu pot fi inlaturati cu apa oxigenata (de exemplu aschie infipta, cutit
infipt in rana etc.) se lasa pe loc, din cauza pericolului de sangerare.
Tot in scopul prevenirii socului, sa calmam durerea si nici intr-un caz sa nu o
accentuam.
Sa nu stergem rana cu comprese, sa procedam bland si rapid, fara gesturi dezordonate
si inutile.
Sa nu aplicam pe rana proaspata substante grase, de tipul alifiilor sulfamidare sau al
alifiilor cu antibiotice. Grasimile impiedica drenajul secretiilor din plaga, anihiland actiunea
absorbanta a pansamentului. Substantele grase se folosesc mai tarziu, cand plaga se
usuca iar pansamentului. Substantele grase se folosesc mai tarziu, cand plaga se usuca
iar pansamentul tinde sa se lipeasca.
Sa ne spalam pe maini cu apa si sapun inainte de a acorda primul ajutor.
Sa nu tusim si sa nu respiram deasupra ranii.
Sa nu atingem rana sau partea bandajului care va veni in contact cu rana.
Sa acoperim cat mai repede rana cu un pansament steril sau macar cu unul care este
curat.
Sa ne spalam pe maini sau pe alta portiune care a venit in contact cu sangele ranitului si
supa acordarea primului ajutor, pentru a evita propria infectare.
100
PANSAMENTE ADEZIVE
5.3.3.2.TOALETA PLAGILOR
Avand in vedere cele prezentate anterior, acordarea primului ajutor trebuie sa inceapa
prin prevenirea suprainfectarii plagii protejand-o de orice contact cu obiecte murdare, nesterile
(maini, instrumente, materiale de pansat etc.).
Principalul mijloc de protejare este reprezentat de aplicarea pansamentelor care variaza dupa
intinderea, profunzimea si localizarea plagilor . Inainte de aplicarea pansamentelor este
necesara curatarea (toaleta) plagilor.
Se va proceda astfel:
Se curata zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plagii spre pielea
sanatoasa din jur (nu se utilizeaza vata la aceste manevre pentru a nu lasa scame ce pot
stanjeni vindecarea).
Se spala apoi pielea din jur utilijand substante detergente (sapun lichid, bromocet,
benzina etc.).
Se dezinfecteaza pielea din jurul plagii cu ajutorul unor substante antispetice (alcool,
tinctura de iod, rivanol) folosind, de asemenea, comprese sterile; se evita patrunderea
acestora in plaga pentru ca sunt iritate.
Pentru a indeparta eventualii corpi straini din plaga, cea mai buna metoda consta in a
turna pa plaga apa oxigenata care, prin spuma care o produce, antreneaza eventualii
corpi straini, concomitent realizandu-se si dezinfectia plagii.
Corpii straini care pot fi inlaturati cu apa oxigenata (de exemplu aschie infipta, cutit in
rana etc.) se lasa pe loc, din cauza pericolului de sangerare.
Numai pentru corpii straini superficiali si care nu sunt indepartati cu lichid turnat, se va
incerca extragerea lor cu ajutorul unei pensete sterile (eventual sterilizata la flacara) sau
cu degetele (unghiile), dupa o buna dezinfectare (alcool, tinctura de iod, apa si sapun ).
101
5.4.2.PREVENIREA FRACTURILOR
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate in
diferite activitati profesionale, casnice, sportive etc.
De asemenea, trebuie evitate:
suprafetele accidentate sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole ): unelte,
materiale, cordoane de record, furtunuri etc.
pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase;
scarile laminate insuficient si blocate cu diferite obiecte, fara balustrade, acoperite
cu gheata sau zapada;
102
5.4.3.CLASIFICAREA FRACTURILOR
Exista urmatoarele tipuri de fracturi:
5.4.4.SEMNE SI SIMPTOME:
durerea si sensibilitatea dureroasa sunt maxime la locul fracturii, cu ocazia miscarii sau a
palparii portiunii ranite;
deformarea regiunii traumatizate este un semn de fractura, dar si hematomul si luxatia
pot deforma zona afectata;
scurtarea membrului fracturat;
miscarea anormala ivita in afara articulatiilor indica in mod sigur o fractura completa;
crepitatia sau frecatura rezulta din frecarea fragmentelor de oase intre ele, in timp ce
accidentatul executa o miscare.
Ce nu trebuie facut:
nu trebuie sa se actioneze brutal sau sa i se impuna victimei miscari inutile;
victima nu trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea facturii.
103
Ce trebuie facut:
primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un pericol
pentru salvator sau victima. In acest caz, victima trebuie asezata in cel mai apropiat loc
sigur.
in caz de fractura deschisa trebuie procedat mai intai la oprirea hemoragiei si la pansarea
ranii.Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar nu trebuie fortat sa
intre inapoi in rana.
ca si in cazul altor traumatisme este necesara administrarea unui calmant pentru a
diminua durerea;
obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului fracturii
pentru a preveni complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul
atelelor confectionate special sau improvizate.
Imobilizarea fracturii trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
ca regula generala, orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii ( incheieturi ) :
cea de deasupra si cea de dedesuptul focarului de fractura;
la membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura;
atelele se invelesc in vata ( sau alte materiale moi ) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni
circulatia sau a mari durerea;
acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu
vata.
se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si membrului
fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie ( imobilizarea de durata in aparat
gipsat urmand sa se faca la un serviciu medical de specialitate ).
104
105
5.5.1.DEFINITIE
Arsurile sunt raniri ale pielii sau a altor tesuturi produse de agenti termici, chimici,
electrici sau de radiatii.
Pielea protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la cotrolul temperaturii corpului si
retine fluidele acestuia. Ranirea pielii prin arsuri poate produce pierderea acestor functii si, daca
leziunea este intinsa, se poate ajunge la complicatii serioase.
Durerea extrema, suferinta intensa produse de arsuri precum si evolutia acestora trebuie
sa determine luarea tuturor masurilor de precautie pentru a impiedica producerea acestora.
5.5.2. CLASIFICARE
Dupa profunzimea lor, arsurile pot fi clasificate:
- arsuri de gradul intai limitate la stratul superficial al pielii;pielea este rosie si ustura.
- arsuri de gradul doi cuprind toata grosimea pielii; pe piele apar basici cu continut
seros ( galbui ) sau hematic ( amestecat cu sange ). Pe langa durerea mare pe care o resimte
victima, pericolul principal consta in infectarea continutului veziculelor;
- arsuri de gradul trei leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si straturile mai
profunde: grasime, muschi, vase, nervi, pana la os. Durerea este mai mica,deoarece
extremitatile nervilor din piele au fost distruse;
- arsuri de gradul patru sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor structurilor,
inclusiv a osului ( carbonizare ).
5.5.3. EFECTE
Efectele arsurilor sunt determinate de:
- intinderea suprafetei arse a corpului. Viata accidentatutului este amenintata daca
arsurile depasesc 10% din suprafata totala a pielii;
- localizarea arsurii ( de exemplu, arsurile din zona fetei pot afecta respiratia );
- gradul arsurii,determinat de profunzimea leziunii;
- varsta, starea fizica si fiziologica a victimei ( chiar si arsurile mici pot fi critice pentru
persoane mai varstnice ).
106
5.5.4. COMPLICATII
Arsurile se complica adesea ca urmare a conditiilor care rezulta din distrugerea
tesuturilor. Aceste complicatii sunt:
- socul, produs de durerea intensa si de pierderea masei sanguine sau a plasmei;
- infectia, deoarece zonele arse constituie un mediu prielnic de dezvoltare a microbilor;
- problemele respiratorii, la victimele cu arsuri faciale severe sau care au inhalat fum
sau vapori fierbinti, lezand caile respiratorii si plamanii;
- inflamarea ( producerea edemelor ), mai ales daca zona arsurii este presata de
imbracaminte stransa sau de bijuterii.
107
In cazul prezentei unor corpi straini in ochi se va acorda primul ajutor astfel:
- va fi avertizata persoana sa nu-si frece ochiul, deoarece isi poate provoca dureri si
iritarea conjunctivelor;
- se vor spala bine mainile inaintea acordarii primului ajutor;
- daca particula este vizibila se va indeparta cu coltul umezit al unei batiste sau al unui
pansament curat;
- daca particula nu este vizibila, este incastrata sau s-a lipit de globul ocular, este pe
cornee, se va acoperi ochiul afectat ( avand pleoapa inchisa ) cu un tampon pentru ochi sau cu
tifon, prelungindu-se acoperirea pana la frunte si obraz pentru a evita presiunea asupra ochiului
si se va fixa cu benzi adezive; daca ochiul este foarte serios lezat se recomanda acoperirea cu
pansament a ambilor ochi. Aceasta se explica prin faptul ca ochii, in mod normal, se misca
sincronic ( concomitent, in aceeasi directie ) si, daca ochiul sanatos se va misca, aceasta va
provoca durere suplimentara in ochiul afectat.
- se va solicita asistenta medicala de specialitate.
Atunci cand o persoana sufera arsuri faciale cauzate de o flacara, ochii se inchid rapid.
Acesta este un reflex natural care protejeaza ochiul. Totusi, pleoapele raman expuse si pot fi
arse.
Pleoapele arse necesita ingrijire speciala: se acopera ( pleoapele ) cu un pansament
umed si rece si se transporta persoana la cel mai propiat centru medical pentru a primi asistenta
medicala de specialitate.
108
BIBLIOGRAFIE:
Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 / 2006;
H.G. 1425 / 2006 pentru aprobarea Normelor M<etodologice de aplicare a
Legii 319 / 2006;
H.G. 1048 / 2006 cu privire la prescriptiile minime de securitate si sanatate
in utilizarea echipamentelor individuale de protectie de catre lucratori la
locul de munca;
H.G. 971 / 2006 cu privire la prescriptiile minime de semnalizare de
securitate si / sau sanatate la locul de munca;
H.G. 1091 / 2006 cu privire la pescriptiile minime de securitate si sanatate
pentru locurile de munca ;
H.G. 493 / 2006 cu privire la pescriptiile minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot;
Primul ajutor la locul accidentului Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,
1999
109