X.3.2.

2 Derivata clasic a unei funcii continue

Una din cele mai concise expuneri ale conceptului de derivat conform calculului diferenial
clasic o gsim n Manualul Inginerului1.
Definiia derivatei. Fie y=f(x) o funcie continu ntr-un interval (a, b) i un punct x0 n
interiorul lui. Prin definiie se numete derivata funciei n x0 limita ctre care tinde raportul
dintre creterea funciei i creterea variabilei cnd aceasta din urm tinde ctre zero. Vom nota
cu:
f ( x 0 x) f ( x 0 )
y
dy
lim
lim
f ' ( x0 )

x 0 x
x 0
x
dx x0
(X.3.2.2.1)
Dac aceast limit exist, vom spune c funcia f(x) este derivabil n x0. Dac facem
graficul funciei f(x), derivata ntr-un punct al ei reprezint coeficientul unghiular al tangentei la
x
curb. Se poate ntmpla ca limita acestui raport s aib ntr-un punct dou valori, dup cum
tinde spre zero prin valori pozitive sau negative; vom spune c avem o derivat la stnga sau la
dreapta.
Difereniale. Fie y=f(x) o funcie derivabil ntr-un interval (a, b) i fie x o variabil
cuprins n acest interval. Creterea variabilei dx o vom numi difereniala variabilei. Prin
definiie vom numi difereniala funciei valoarea:
dy f ' ( x )dx
(X.3.2.2.2)
Pentru a comenta definiiile de mai sus avem n fig. X.3.2.2.1 urmtoarele elemente:
P ( x0 , y0 )
curba f(x) pe care exist un punct curent
;

M ( x0 x, y1 ) N ( x0 x, y2 )
tot pe curb, mai avem alte dou puncte
i
, unde
y1 f ( x0 x )
y2 f ( x0 x )
iar
;
Q( x0 x, y3 )
tangenta la curba f(x) n punctul P, pe care avem punctele
i
S ( x0 x, y4 )
;

y
y2
y4

y3
y0
y1

P
S

f(x)

x0-x x0 x0+x

Fig. X.3.2.2.1
Observm c punctele M, P i N aparin curbei f(x), n timp ce punctele Q i S nu, dar n
calculul diferenialelor la stnga sau dreapta punctului P intervin tocmai valorile din Q i S, cu
toate c ele nu aparin funciei (de exemplu difereniala la dreapta lui P este reprezentat
conform definiiei de segmentul RQ, n timp ce variaia real este RN). n cazul n care valorile
funciei din M, P i N sunt obinute prin eantionare, nici nu se poate vorbi de valorile din Q i S,
aceste valori fiind pur abstracte (generate prin calcul). Pe graficul din fig, X.3.2.2.1, linia ce
unete dou puncte de pe curb, de exemplu PM este o secant a curbei f(x). Aceast secant are
S
fa de axa de referin (axa valorilor mrimii independente) X, o direcie unghiular
P( x0 , y0 )
(evaluare la stnga referinei
, dat de relaia:
y y1 f ( x0 ) f ( x 0 x)
tg S 0

x
x
(X.3.2.2.3)
iar secanta PN are fa de aceeai ax de referin direcia unghiular
P ( x0 , y0 )
referinei
), dat de relaia :
y y 0 f ( x0 x) f ( x 0 )
tg D 2

x
x

(evaluare la dreapta

(X.3.2.2.4)

x
ambele relaii fiind valabile pentru orice interval finit i nenul
, dar dup cum ne arat relaia
X.3.2.2.1, n definirea derivatei clasice, la un moment dat acest interval devine nul (n punctul
P), acolo unde calculul diferenial clasic definete derivata n punctul P.