Curs Teorii, concepte, diagnostic n nursing

(Sem. I rezumat)
Definiia nursingului
Nursingul=proces de ngrijire. Termenul este preluat din literatura anglo-saxon i reprezint
noiunea de ngrijire a omului sntos i bolnav.
Starea de sntate este definit ca starea de bine fizic i mental.
Esena nursingului este relaia profesional terapeutic dintre nurs i pacient.
Organizaia Mondial a Sntii i Consiliul Internaional al Nurselor definete nursingul ca o
parte integrant a sistemului de ngrijire a sntii care cuprinde:
promovarea sntii
prevenirea mbolnvirilor
ngrijirea bolnavilor de toate vrstele i n toate stadiile bolilor, chiar i n stadiul terminal.
Asociatia American a Nurselor definete conceptul de nursing la msurile de ngrijire, necesare
pentru a ajuta pacientul n cazul confruntrii acestuia cu problemele de sntate actuale sau viitoare
(poteniale).
La modul general, practica nursingului sau practica asistentei medicale implic o relaie de
ngrijire dinamic acordat pacientului pentru obinerea celei mai bune stri de sntate.

Definiia profesiei de nurs (asistent) care lucreaz n procesul de ngrijire

Asistenta/nursa este un membru cu roluri precise al echipei medicale care desfoar activitate cu
competene bine stabilite cu sarcini curative i profilactice(promovarea strii de sntate). Ea intervine att
n ngrijirea pacientului (cu particularitile lui) ct i n comunitate promovnd starea de sntate.
Consiliul Internaional al Nurselor (ICN) n codul de etic pentru nurse, ICN 2007, aprecieaz c
nursele au patru responsabiliti fundamentale, i anume:

de a promova sntatea
de a preveni mbolnvirile (de a face profilaxie)
de a pstra sntatea
de a alina suferina
De asemenea conform ICN nursele:

-dezvolt i menin legtura ntre indivizi, familii, comuniti i furnizorii ngrijirilor de sntate
-lucreaz autonom i colaborativ pentru prevenirea bolilor i dizabilitilor
-conduc i coordoneaz ngrijirile.
Nursa are de asemenea un rol important i n societate prin asistarea indivizilor, familiilor i
grupurilor n procesul de adaptare la noua situaie ivit prin modificarea strii de sntate.

Florance Nightingale (1820-1910) aprecieaz c n activitatea de nursing: ,, Cea mai important

lecie practic care poate fi dat nurselor este:
s le nvei s observe,
cum s observe,
care sunt manifestrile care indic nsntoirea, care nu,
care sunt semnele importante, care nu sunt,
care sunt dovezile neglijenei,
ce fel de neglijen......
Dar dac ele nu pot s observe, ntr-un fel sau altul, mai bine s renune de a mai fi nurse, pentru c
nursingul nu este chemarea lor, chiar dac renunarea le afecteaz sau nu.
Activitatea de nursing se mparte n:
Activitate de natur dependent (delegat) -urmarete indicaiile medicului i ofer
tratamentul necesar conform prescripiei acestuia
Activitate de natur independent (autonom) - ofer ngrijire pacientului din proprie

iniiativ, stabilete relaii de ncredere i transmite informaii acestuia n legtur cu problemele de

sntate pe care le are
Activitate de natur interdependent -colaboreaz cu ceilali membri ai echipei medicale i cu
persoanele care acord ngrijiri pentru ndeplinirea scopului propus.

Obiectivele de perspectiv n nursing:

integrarea instruirii cu practica i cercetare
crearea unui sincronizri ntre cunotine i practic
dezvoltarea nursingului ca tiin
specializarea n nursing
meninerea unui standard nalt de ngrijire
munca n echip

II.1. Definiii
Teorie (DEX) este o form superioar a cunoaterii tiinifice care mijlocete reflectarea
realitii.
Teoria cuprinde idei, ipoteze, legi, concepte ce descriu realitatea.
Teoriile sunt cunoscute de asemenea ca paradigmele sau modele de nursing.
Rolul teoriilor n nursing ajut la educaia, deprinderea cercetrii i aplicarea n practic a
rezultatelor cercetrii care determin calitatea ngrijirii pacientului.
Concept (DEX) este o idee despre o clas de obiecte sau fenomene din realiatea nconjurtoare.
Concept (DEX) este sinonim cu noiune, termeni, ciorn, schi, sau este definit ca o idee
general despre o clas de obiecte sau fenomene din realitatea nconjurtoare.
Conceptele se dezvolt ca parte a teoriei (model) i sunt definite ca i cunotine de baz al
extinderii teoriei. Conceptele sunt necesare n nursing pentru a lega teoria de practic.

Un model (sau teorie) este un exemplu (paradigm) pentru descrierea unui mod de practic
adoptat consensual ntr-un domeniu tiinific sau profesional (deci modelul este cunoscut ca o teorie a
nursingului) .
Realizarea modelelor de nursing au importan n orientarea ngrijirilor centrate pe pacient.
Diagnosticul nursing este o judecat clinic despre individ, familie sau rspunsurile comunitii la
problemele de sntate/procesele vieii actuale sau poteniale. Un diagnostic de nursing asigur bazele
pentru selecia interveniilor nursing, este rspunztor pentru realizarea evalurilor fcute de fiecare nurs.
Diagnosticul nursing actual. Descrierile rspunsurilor umane la condiiile de sntate/procesele vieii
care exist ntr-un individ, familie sau comunitate. Este suportul definirii caracteristicilor (manifestrilor,
semne i simptome) ca grupuri de pattern a semnelor relatate sau interferenelor.
Promovarea sntii prin diagnosticul de nursing. Judecata clinic a individului, familiei sau
comunitii i dorina de a crete starea de bine i a crete conduita de sntate specific n nutriie i
exerciiu. Diagnosticul de promovare a sntii poate fi folosit n orice stare de sntate i nu reclam
niveluri curente de mbuntire. Interveniile sunt selectate n ceea ce privete individul, familia sau
comunitatea estfel nct s asigure ct mai bine abilitatea de a mbunti datele de evaluare.
Factorii de risc. Factori de mediu i fiziologici, psihologici, genetici sau elemente chimice ce cresc
vulnerabilitatea unui individ, familie sau comunitate la o ntmplare nesntoas.
Taxonomie (DEX). O disciplin tiinific care se ocup cu stabilirea unor legi de clasificare i
sistematizare a unor domenii.
II.2. Teorii i teoreticienii nursingului:
Teoria este un ansamblu sistematic de idei, ipoteze de legi i concepte care descriu i explic fapte
sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene.
Teoriile nursingului ajut la definirea lui ca o disciplin tiinific de sine stttoare.
Elementele teoriilor nursingului sunt aceleai - nursing, persoane, mediul nconjurtor i sntate.
Conceptele se dezvolt ca parte a teoriei (sau modelului) i sunt necesare n nursing pentru a lega
teoria de practic.

II. Etapele procesului de nursing

Procesul de nursing este un proces de rezolvare a problemelor de sanatate si a nevoilor de nursing
ale pacientilor.Procesul are baze stiintifice si ofera o metoda de stabilire a standardelor de ingrijire.
Aceasta implica anamneza (colectarea datelor), diagnosticul de nursing, planificarea, punerea in
practica si evaluarea, folosirea mecanismelor de feedback pentru sustinerea diagnosticelor de nursing.

II.1. Evoluia procesului de nursing

Procesul de nursing, de-a lungul anilor a evoluat sub influenta schimbarilor sociale, ajungand sa
devina in prezent o metoda stiintifica de lucru a asistentei medicale. Dac iniial s-a pus acentul pe
ingrijirea persoanelor bolnave, n prezent se insista pe mentinerea unei stri de sntate corespunzatoare,
pe preventie.
Hall in 1955 a utilizat pentru prima data termenul de proces de nursing. El definete trei etape ale
procesului: observarea, acordarea ajutorului i validarea ( datelor).
Cei care au contribuit ulterior la dezvoltarea procesului de nursing au fost:
F.R. Kreuer,1957-defineste trei etape ale procesului: coordonarea, planificarea si evaluarea
ingijirilor.
D. Johnson, 1959 - consider c procesul de nursing consta in aprecierea situatiei, luarea
deciziilor, implementarea actiunilor menite sa rezolve problemele de evaluare.
Wiedenbach, 1963 - descrie i el trei etape: observarea, acordarea ajutorului, validarea.
D. Bloch, 1974 - identifica cinci etape ale procesului de nursing: colectarea datelor, definirea
problemei, planificarea i implementarea interventiilor, evaluarea acestora.
K. Gebbie si M.A. Levin, 1975 - identific cinci etape ale procesului de nursing i anume:
aprecierea, diagnosticul, planificarea, interventiile, evaluarea.
S.C. Roy, 1976 - propune sase etape: aprecierea comportamentului pacientului si a influentei
factorilor, identificarea problemei, obiective, interventii si evaluare.

II.2. Caracteristicile procesului de nursing

Procesul de nursing este:

un proces organizat si planificat,

un proces dinamic in fiecare etapa putand obtine noi date despre pacient,

un sistem ciclic - etapele procesului de nursing sunt in inter-relatie

o metoda rationala de planificare si promovare a interveniilor individualizate,

o metoda stiintifica de rezolvare a problemelor actuale si potentiale ale pacientului,

transformat in actiune prin utilizarea planului de nursing.

II.3. Procesul de nursing - proces continuu

Procesul privit ca intreg este ciclic, paii fiind intr-o interrelaie, interdependenta si recurenta.

DIAGNOSTIC

PLANIFICARE

ANAMNEZ
(colectarea
datelor)

IMPLEMENTARE

PACIENT

SCOP RATAT
Reincepe ciclul

EVALUARE

SCOP ATINS
Ciclu incheiat

Procesul de nursing-caracteristici:
1.Sistematic: caracterizat de folosirea unei proceduri obisnuite
2.Cu scop: ghidata de un anume scop.
3.Interactional: implica actiuni reciproce intre nurse si client.
4.Specific: formulat scris.
Scopul procesului de nursing este de a obine o stare mai bun de sntate pentru individ, familie
i comunitate.
Colectarea datelor are cel putin 2 faze: colectarea propriu-zisa a datelor si studierea legaturilor dintre ele,
impreuna cu formularea primelor ipoteze de diagmostic.
Paii necesari in procesul de nursing sunt:
Anamneza - colectarea sistematic a datelor pentru determinarea starii de sanatate a pacientului si
identificarea unor probleme de sanatate actuale sau potentiale.(Analizarea datelor face parte din procesul

de anamneza. Pentru cei care cred ca are o mai mare importanta, analizarea poate constitui un pas distinct
in procesul de nursing.)
Diagnosticul de nursing-identificarea problemelor de sanatate actuale sau potentiale ale
pacientului care se preteaza la o solutie prin masuri de nursing.
Planificarea-dezvoltarea unui plan si a unor scopuri de ingrijire pentru a ajuta pacientul in
rezolvarea diagnosticului de nursing.
Stabilirea prioritatilor se poate realiza cand nursa are cunostinte temeinice profesionale de
nursing.
Implementarea-punerea in practica a planului de ingrijire prin interventia nursei sau supervizarea
celorlalte persoane care pun in practica masurile necesare.Aceasta etapa presupune participarea si a altor
membrii din echipa de ingrijiri si o buna colaborare intre ei.

Evaluarea-determinarea raspunsului pacientului la interventia nurselor in functie de care se va

evalua daca au fost atinse scopurile propuse.
Evaluarea se realizeaza in cadrul unui proces la care ia parte familia si nursa.
II.4. Planul de nursing constitue un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate persoanele
implicate in ingijirea pacientului, o documentatie referitoare la interveniile planificate pentru pacient.

II.5. Avantajele procesului de nursing

Intelegerea conceptelor de baza ale nursingului cum ar fi rolul nursingului, teoriile lui, problemele
legale si de licenta determina cresterea performantelor de nursing.
Avantajele procesului de nursing pentru persoana care acord ngrijiri
-permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului
-evidentiaza legalitatea actiunilor
-creste profesionalismul
-creste responsabilitatea

-da satisfactie muncii

Avantajele procesului de nursing pentru pacient

beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi

are asigurata continuitatea ingrijirilor-planul fiind accesibil echipei de sanatate care are nevoie de
un reper de informatii pentru fiecare problema

determina pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe de obtinerea unei mai bune stari de
sanatate.
II.5. Abiliti necesare utilizrii procesului de nursing

cunoasterea etapelor procesului de nursing

conducerea unui interviu in vederea obtinerii de date pertinente

observarea sistematica a pacientului

utilizarea comunicarii verbale si nonverbale

capacitatea de a stabili o relatie terapeutica

capacitatea de organizare a informatiilor obtinute

capacitatea de decizie

competenta si profesionalism in efectuarea interventiilor

cunoasterea principiilor de baza pentru fiecare interventie planificata

II.7.Cunotiine necesare procesului de nursing

nevoile bio-fiziologice, psihologice,socio-culturale si spirituale ale individului

etiologia diferitelor probleme

semnele caracteristice problemelor de sanatate

factori de risc pentru probeleme potentiale

valorile normale ale parametrilor de sanatate

resursele pentru implementarea strategiilor de nursing

tehnicile de nursing-aparatura si instrumentar utilizat,mod de efectuare,accidente

criteriile de evaluare

drepturile pacientului

II.8. Activiti desfurate de nurs n cadrul procesului de nursing

colectarea informatiilor

verificarea datelor

stabilirea profilului pacientului

interpretarea datelor

elaborarea diagnosticului de nursing

stabilirea prioritatilor

stabilirea obiectivelor

selectarea strategiilor de nursing

intocmirea planului de nursing

IV. Diagnosticul de nursing
IV.1. Evoluia termenului de diagnostic de nursing in SUA
American Nurses Association (ANA) Standards for Nursing Practice (1973) i ANA Social Policy

Practice (1980) au ncurajat utilizarea n practic a termenului de diagnostic de nursing.

n 1973, un grup de asistente s-a reunit ntr-o conferin naional n vederea clasificrii
diagnosticului de nursing. Acest grup format din teoreticieni, educatori i practicieni au format North
American Nursing Diagnosis Association (NANDA). Ca rezultat al activitii grupului de lucru a fost
publicarea, n 1982, a unei liste de diagnostice de nursing n vederea testrii i studierii
n 1986, la cea de-a asea i a aptea conferin a fost acceptat o list de diagnostice de nursing

utilizat i n prezent.
Carpenito atrage ns atenia asupra faptului c n diagnosticul de nursing sunt cuprinse:

probleme care pot fi prevenite, diminuate sau combtute prin intervenii autonome ale
asistentei (ex.: promovarea mobilitii, educaia pacientului, asigurarea igienei personale,
etc.)

probleme care necesit intervenii delegate i pot fi executate numai la indicaia medicului
(ex.: potenial de complicaii infecii, hemoragie, dezechilibru hidroelectrolitic).

Utilizarea termenului de diagnostic de nursing ncurajeaz asistenta sa iniieze intervenii

independente si sa efectueze cercetri asupra activitii care urmeaz s fie implementate n funcie de
diagnosticul de nursing.
IV.2. Elaborarea diagnosticului
Elaborarea diagnosticului presupune:

Organizarea, analizarea, sintetizarea i sumarizarea datelor colectate.

Identificarea problemelor de sntate ale pacientului, caracteristicilor particulare i

etiologiei diagnosticului.

Din partea asistentei procesul de diagnostic necesit abiliti cognitive, obiectivitate, putere

de decizie determinate de cunotiine profesionale temeinice.

Diagnosticul de nursing are la baza lista emisa de Asociatia Nord Americana de Diagnostic in
Nursing (NANDA).
Prelucrarea este un act de interpretare a datelor culese, validate i organizate n prima etap a
procesului de nursing.
Modul de interpretare a datelor este influenat de:

cunotinele teoretice despre conceptul de nursing,

experiena clinic a asistentei

abilitile cognitive.

Identificarea problemelor
n aceast etap, asistenta i pacientul identific punctele forte ale acestuia, resursele de adaptare la
o nou situaie.
De obicei, pacientul are o percepie mai clar asupra slbiciunilor sale i nu asupra punctelor sale
forte care-l pot ajuta n procesul de refacere. n timpul interviului trebuie adoptat gndirea pozitiv.
Exemple de puncte forte care pot ajuta pacientul ar fi:

faptul c nu este fumtor, (faptul c nu suntei fumtor v avantajeaz n aceast

situaie...)

c are o familie care-i acord suport psihic, (suntei norocos c familia v este alturi i v
susine)

c nu este alergic, (faptul c nu suntei alegic v va grbi vindecarea)

c respect regimul igieno-dietetic prescris, (se vede c realizai importana respectrii

regimului igieno-dietetic recomandat )

integritatea pielii, etc.

Este foarte important de a se gsi aceste puncte forte deoarece ele il pot ajuta pe pacient s fac
fa unei situaii de criz sau stress. Amplitudinea unui eveniment, numrul mare de evenimente adunate
pn la un moment dat, sau nefamilizarea pacientului cu o anume situaie pot afecta adaptarea lui.
Problemele de sntate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestrilor clinice semne i
simptome reaciile i comportamentul acestuia.

Enunul diagnosticului de nursing

n aceast etap asistenta face conexiuni ntre problemele de sntate ale pacientului i factorii
de risc cei care determin schimbri n starea lui de sntate.
O problem de sntate poate avea mai muli factori cauzali.
Factorii etiologici pot fi:

factori de mediu,

psihici,

bio-fiziologici,

sociologici,

spirituali,

culturali.

Este important ca n acest moment s se stabileasc dac problema poate fi rezolvat prin
intervenii independente ale asistentei. Dac nu se poate rezolva n acest fel, asistenta trebuie s consulte
membrii echipei de sntate. (medicul curant, medicul specialist)
Prin includerea factorilor cauzali n diagnosticul de nursing, asistenta poate stabili strategii de
ngrijire pentru pacient.
De exemplu mobilitatea inadecvat este un diagnostic care nu sugereaz direcia interveniilor,
pe cnd imobilizare fizic legat de o afeciune neuro-muscular sugerez direcia interveniilor spre
rezolvarea problemelor.
Pentru formularea unui diagnostic asistenta se poate ghida dup o list de diagnostice acceptate,
din care poate selecta categoria necesar.
Dac n informaiile culese nu apar factori cauzali, asistenta trebuie s pun un diagnostic pe baza
cunotinelor teoretice i a experienei clinice. Trebuie apoi s revizuiasc datele pentru decelarea
eventualelor inadvertene i erori.
O dat ce legturile au fost stabilite, asistenta poate enuna diagnosticul de nursing. Acesta
trebuie s denote clar o problem de sntate actual sau potenial a pacientului, care poate fi rezolvat
prin intervenii independente sau dependente.

IV.3.Componentele diagnosticului de nursing

Problema (P)
Problema exprim un comportament, o reacie, o atitudine, o dificultate a pacientului fa de

satisfacerea nevoilor de sntate din punct de vedere bio-fiziologici, psihologici, socio-cultural i spiritual.
Termenii utilizai pentru enunul problemei sunt:

alterare,

diminuare,

dificultate,

deficit,

refuz,

incapacitate.

De exemplu: alterarea integritii tegumentelor, alterarea imaginii corporale, incapacitate de a se

deplasa, dificultate n meninerea igienei personale, refuz de a se alimenta-hidrata, diminuarea mobilitii
fizice.
Etiologie (E)
Etiologia cuprinde factorii cauzali, adic acei factori care constituie cauza n apariia problemelor
de sntate. Ele pot fi:
de ordin fizic

factori intrinseci (probleme metabolice, obstrucia cilor respiratorii, infecii, etc.)

factori extrinseci (ageni exteriori care, n contact cu organismul, mpiedic funcionarea

normal imobilizare n aparat gipsat, pansament compresiv, sonde nazo-gastrice,
vezicale);

de ordin psihologic sentimente, emoii, tulburri cognitive care influeneaz satisfacerea

nevoilor (anxietate, stres, situaii de criz, tulburri de gndire);
de ordin sociologic interaciunea cu familia, colegii de munc, prietenii, modificri ale rolului
social (sentiment de respingere, dificulti de comunicare, omaj, pensionare);
de ordin cultural i spiritual probleme de adaptare la o cultur, insatisfacii n respectarea
valorilor i credinelor;

 legai de necunoaterea modului de promovare a unei bune stri de sntate.

Semne de dependen (S)
Semne i simptomele de dependen sunt semne observabile ale incapacitii de meninere a
sntii, de satisfacerea a nevoilor fundamentale (nu-i efectueaz ngrijirile igienice, nu comunic cu
membrii echipei de sntate, nu respect regimul dietetic).

IV.4.Tipuri de diagnostic de nursing

Diagnosticul actual cuprinde dou elemente:

problema actual (sau reaciile pacientului la o problem)

factorii etiologici

Legtura dintre cele dou elemente se realizeaz prin intermediul expresiei legat de sau
datorit. Esenial este ca ntre cele dou elemente s existe o conexiune.

Exemple de formulare a diagnosticului actual:

Problema actual
discomfort
perturbarea imaginii corporale
anxietate

Legatur
legat de

Factori etiologici
durere
pierderea unui membru
iminena unei

sau

intervenii chirurgicale

datorit
Exemple de diagnostic actual:
-disconfort legat de durere;
-perturbarea imaginii corporale legat de pierderea unui membru;
-anxietate legat de iminea unei intervenii chirurgicale.

Diagnosticul potenial.
La diagnosticul cert (actual) se pot asocia diagnostice poteniale sau posibile (n suspiciuni de

diagnostic). El poate fi utilizat pentru a evidenia un rspuns incert al pacientului sau legat de factori
necunoscui.
Diagnosticul potenial poate fi enunat pe baza

istoricului strii de sntate a pacientului,

cunoaterea complicaiilor bolii,

experiena asistentei.

Exemplu: Un pacient care fumeaz 40 de igri pe zi poate avea un diagnostic potenial

posoperator: potenial de alterare a respiraiei legat de fumat excesiv.

IV.5. Erori n formularea diagnosticului de nursing

n formularea diagnosticului de nursing se pot produce erori prin:
-utilizarea terminologiei medicale n defavoarea celei specifice nursingului;
-utilizarea unui singur semn sau simptom ca rspuns al pacientului la o problem de sntate;
-plasarea factorilor cauzali naintea rspunsului pacientului;
-implicarea valorilor i credinelor proprii.
Acurateea diagnosticului de nursing depinde de

obinerea de informaii complete

prelucrarea obiectiv a acestor date

Dac sunt omise date, diagnosticul poate fi un eec, iar dac datele nu sunt prelucrate
corespunztor diagnosticul este incorect. Pentru a evita erorile de diagnostic, asistenta trebuie s se asigure
c nu a omis date relevante n favoarea culegerii altora, irelevante.
Asistenta poate evita omiterea de date dac utilizez un plan organizat de culegere a
informaiilor i poate evita obinerea de detalii irelevante prin punerea unor ntrebri corespunztoare
situaiei.

IV.5. Caracteristicile diagnosticului de nursing, avantaje

este un enun clar i concis al problemelor pacientului;

este specific unui pacient;

se bazeaz pe datele obinute n prima etap a procesului de nursing;

se schimb n funcie de modificrile rspunsului pacientului la problemele de sntate;

ine cont de factorii cauzali ai problemelor de sntate;

orienteaz asistenta spre interveniile specifice problemelor pacientului;

promoveaz planificarea interveniilor independente;

faciliteaz comunicarea asistentei cu ceilali membri ai echipei de sntate.

Concluzii
Un diagnostic de nursing este o problem de sntate actual sau potenial, care conduce la
intervenii autonome.
Procesul de nursing este analiza i sinteza datelor.
Abilitile cognitive pentru stabilirea diagnosticului sunt: obiectivitate, gndire, critic, putere de
decizie, judecat deductiv.
Un diagnostic de nursing trebuie s fie formulat clar, concis, centrat pe pacient, legat de o
problem, bazat pe date relevante i reale.
Diagnosticul de nursing este baza pentru planificarea interveniilor independente.
Dezvoltarea terminologiei diagnosticelor de nursing este i n prezent un proces n derulare.

IV.6. Stabilirea interventiilor in functie de diagnosticul de nursing

Pentru diagnosticul actual asistenta va studia atent etiologia si va identifica interventiile menite sa
reduca sau sa combata factorii etiologici.
Pentru diagnosticul potential asistenta va analiza factorii care pot determina o problema,va
identifica interventii de diminuare sau combatere a acestor factori.

IV.7. Exemple de stabilire a interventiilor in functie de diagnosticul de nursing si obiectiv

Diagnostic de nursing: potential de deficit al volumului de lichid legat de ingestia insuficienta de
lichide
Obiectiv-pacientul sa consume zilnic cate 2000ml lichid.
Interventii-incurajarea pacientului sa bea 2000ml lichid pe zi
Enunul interventiei: Ca si obiectivele, interventiile trebuie sa fie centrate pe pacient, masurabile,
evaluabile. Enuntul unei interventi va cuprinde data, verbul de actiune, locul de realizare, intervalul de
timp.
Notarea interventiei: In documentele utilizate pentru scrierea planului de nursing,interventiile vor
fi consemnate clar, complet lizibil pentru ceilalti membri ai echipei.

IV.8.Diagnostice de nursing acceptate

(de Asociatia Nord Americana de Diagnostic in Nursing)

Diagnosticul in nursing este in continua perfectionare si dezvoltare.

Universitatea Iowa a depus o munca asidua de perfectionare, extindere, validare si clasificare
taxonomica NANDA, denumit diagnosticul de nursing si clasificarea lui (NDEC).
Activitatea, impotenta functionala
Activitatea, risc pentru impotenta functionala
Capacitate de adaptare,intracranian, scazuta
Acomodarea, astenia
Eliberarea cailor respiratorii, ineficienta
Anxietatea
Aspiratie, risc pentru aspiratie
Absenta reflexelor, risc pentru absenta reflexelor
Tulburarea imaginii sinelui
Temperatura corpului, riscuri pentru tulburari termice
Alaptarea, eficienta
Alaptarea, ineficienta

Alaptarea, intrerupta
Tulburari ale respiratiei, ineficienta
Debit cardiac, diminuat
Suprasolicitare
Risc pentru suprasolicitare
Comunicare, tulburari de vorbire
Adaptare la stres, ineficienta
Confuzie, acuta
Confuzie, cronica
Constipatie
Constipatie, colonica
Constipatie, perceputa
Constipatie, risc pentru constipatie
Adaptarea psihofizica, defensiva
Adaptarea psihofizica, ineficienta individual
Frica de moarte, anxietate
Conflict decizional (specificat)
Negare, ineficienta
Dentitie, alterata
Diaree
Comportament dezorganizat infantil
Risc pentru comportament dezorganizat infantil
Risc pentru sindrom functional
Deficit al activitatii
Disreflexie
Tulburari ale campului energetic
Adaptare psihofizica familiala:compromisa, ineficienta
Adaptare psihofizica familiala:neuromotorie, ineficienta
Adaptare psihofizica familiala: risc potential pentru crestere
Proces familial: alcoolism, alterate
Proces familial, alterat
Fatigabilitate
Frica
Deficit al volumului de fluide
Risc pentru deficit al volumului fluidelor

Exces de volum al fluidelor

Risc pentru tulburari ale balantei fluidelor
Schimburile gazoase, tulburari
Depresie, anticipata
Depresie, disfunctionala
Alterarea cresterii si dezvoltarii
Alterarea starii de sanatate
Comportament de om bolnav(specificat)
Lipsa de speranta
Hipertermia
Hipotermia
Sindrom de inadaptare la mediul inconjurator
Incontinenta, vezicala
Incontinenta, functoinala renala
Incontinenta, reflex urinar
Incontinenta, stress
Incontinenta, totala
Incontinenta, impuls
Incontinenta, risc pentru reflex urinar
Tulburari ale alimentatiei infantile, ineficienta
Infectie, risc pentru infectie
Leziune, risc pentru leziune
Tulburari ale constientei(specificat)
Alergie la latex
Risc de alergie la latex
Singuratate, risc pentru singuratate
Memorie, tulburari ale memoriei
Greata
Necomplianta(specificat)
Nutritie, alterata:greutate scazuta fata de normal
Nutritie, alterata: Greutate crescuta fata de normal
Nutritie, alterata:tendinta la greutate crescuta fata de normal
Mucoasa orala, alterata
Comportament infantil, tendinta la agitatie

Durere
Durere, cronica
Atasament al copilului/adultului, risc de alterare
Conflict parental
Disfunctie neurovasculara periferica, risc pentru aparitia ei
Tulburari ale identitatii personale
Mobilitate fizica, alterata
Intoxicatie, risc pentru aparitia ei
Sindrom post traumatic
Sindrom post traumatic, risc de aparitie
Slabiciune
Imunitate, alterata
Sindrom posttraumatic dupa viol
Sindrom posttraumatic dupa viol, complicatii
Sindrom posttraumatic dupa viol, reactie de interiorizare
Deficit de autoingrijire
Deficit de baie/igiena
Deficit de alimentatie
Deficit de imbracat
Deficit in mersul la toaleta
Automutilare, risc de aparitie
Alterari ale senzoriului/perceptiilor(specificat)(vizual, auditiv, kinestezic, gustativ, tactil, olfactiv)
Disfunctii sexuale
Sexualitate, alterata
Integritate cutanata, risc de leziune
Integritate cutanata, necorespunzatoare
Tulburari ale ritmului de somn
Interactiune sociala, necorespunzatoare
Izolare sociala
Suferinta, cronica
Sufocare, risc de aparitie
Salivatie, necorespunzatoare
Regim terapeutic, management ineficient
Regim terapeutic, in comunitate, management ineficient
Regim terapeutic: in familie, ineficient condus

Regim terapeutic: individual, impropriu condus

Termoreglarea, improprie
Alterarea procesului de gandire
Integritate tisulara, improprie
Perfuzie

tisulare

alterata(specificarea

tipului)

(renala,

cerebrala,

gastrointestinala, periferica)
Traumatism, risc de aparitie
Neglijare
Eliminare urinara, alterata
Retentie urinara
Ventilatia, inabilitatea unei respiratii spontane
Tulburari ale respiratiei la intreruperea ventilatorului
Violenta, risc de aparitie: autoviolenta sau indreptata asupra altora

cardiopulmonara,

PLAN DE NURSING
Culegerea de date(prima etapa a procesului de nursing)
Numele i prenumele:
F.O.
Data naterii:
03.05.2006
Domiciliul:
localitatea A.
Greutatea la natere:
1840g
Diagnostic la internare:
Nou nscut prematur cu VG 36 spt.
Hipoxie perinatal gr. I (IA-7)
Antecedente: -Mama:F.G.-16 ani
-necastorit
Starea nou nscutului la internare:
Greutatea: 1840g
Temperatura: 35,6C
Talie: 46cm
Perimetru cranian: 28,5cm
Perimetru toracic: 27,5 cm
Primul examen medical:
Starea general: precar
Activitate motric: diminuat
Plns: scncit
Tegumente; mucoase: pal-rozate
Cianoz: absent
Cap: normal conformat
Ochi: aspect normal
Urechi: normal conformate
Gura i palatul: relaii normale
Cord: zgomote cardiace ritmice n stnga, AV 140b/min.
Aparat respirator: murmur vezicular prezent, FR 60/min.
Abdomen: suplu, ficat, splin n limite normale
Bontul ombilical: alb sidefiu, nesngernd
Regiunea dorsal(spatele): aspect normal
Anus: permeabil

Organe genitale externe: sex masculin, testiculi la baza scrotului

Membre superioare: normal conformate
Membre inferioare: normal conformate
Sistem nervos central: reflexe diminuate
Concluzii examen clinic:
-Nou nscut prematur LBW, VG 36 spt.
-Hipoxie perinatal gr.I (I.A.-7)

DIAGNOSTICE DE NURSING PRECIZATE LA NOU NSCUTUL F.O. DE 1950g CU VG 36 SAPT.,

N ZIUA X DE VIA:
-risc privind incapacitatea nou nscutului de a se alimenta la sn
-risc de hipoglicemie
-risc de hipotermie
-observarea prezenei eliminrii de scaun i urin primei miciuni i a primului scaun
-risc de alterare a integritii tegumenelor
-risc de infecie

Data

Aprecierea

Diagnostic
de nursing

21.06.2
006
ora 900

G=1950g
-nou nscut stabil:
tegu-mente pal-rozate,
respiraii eficiente, TA
n
limite
normale,
echilibrat metabolic
(glicemie normal)
-mama vine la alptat
n box

risc privind
incapacitatea
nou nscutului
de
a
se
alimenta
la
sn
risc
de
hipoglicemie

Data

Aprecierea

Diagnostic
de nursing

PLAN DE NURSING
ZIUA X
Obiective
Intervenii
Autonome
Delegate
instruirea luzei instruirea
mamei privind igiena
minilor la intrarea n box
primipare,
minore
privind evacuarea ctorva picturi de lapte
alimentaia
la din snul mamei
cntrirea nou nscutului nainte de a
sn
fi pus la sn
asigurarea
condiiilor pentru copilul apropiat la piept, cu faa la
un
alptat snul mamei
o poriune ct mai mare din sn se
eficient
introduce n gura copilului, pentru a
efectuarea
evacua laptele eficient
probei suptului
nou nscutul suge ntr-un ciclu
supt/nghiit/
respirat
stimularea tactil a nou nscutului n
periodele de repaus mai lungi
nou nscutul pus s sug la ambii
sni

PLAN DE NURSING
ZIUA X
Obiective
Intervenii
Autonome
Delegate
cntrirea nou nscutului
mama va evacua snul ntr-un
biberon steril
administrarea a 20ml lapte de mam n
completare nou nscutului cu tetina
temperatura n box >25oC
nou nscutul mbrcat, acoperit cu
ptur, cu cciuli pe cap

Evaluare
nou nscutul suge 30ml,
10 min. la un sn, 10 la
cellalt
la sfritul suptului este
linitit, teg. rozate, respir
normal
nou nscutul nghite bine
20ml lapte de mam muls
n comple-tare
copilul nu regurgiteaz,
nu vars

Evaluare

Data

constatarea eliminrilor de urin i

scaun
consemnarea n F.O.

nou nscutul pe pat

n box

risc
de
hipotermie

meninerea
temperaturii nou
nscutului
n
limite normale

nou nscutul elimin

scaun i urineaz

observarea
prezenei
eliminrii de
scaun i urin
risc
de
alterare
a
integritii
tegumenelor

meninerea
integritii
tegumentelor i
a confortului nou
nscutului

Aprecierea

Diagnostic
de nursing

G=2050g
-VG-28/29 spt.

risc
infecie

de

tergerea uoar a tegumentelor cu

ajutorul unor erveele umede
-nlocuirea pampersului

PLAN DE NURSING
ZIUA X
Obiective
Intervenii
Autonome
Delegate
respectarea
splarea minilor nainte i dup
regulilor
de fiecare procedur conform protocoalelor
asepsie
i utilizarea de materiale sanitare,
soluii, medicamente sterile
antisepsie
folosirea dezinfectantelor unde, cnd
prevenirea
i cum sunt indicate
apariiei
executarea tuturor manevrelor cu
infeciilor
respectarea regulilor de asepsie
nosocomiale

nou
nscutul
cu
tegumente
rozate,
tempera-tura
rectal 36,6oC
nou nscutul urineaz
-meconiu eliminat
tegumentele
nou
nscutu-lui sunt curate,
fr escoriatii sau iritatii

Evaluare
urmri-rea integritii teg.,
apariia leziunilor cutanate

Nou nscutul s-a stabilizat clinic n 6 zile avnd tegumente rozate, fr efort respirator(bine
oxigenat), TA stabil, echilibrat metabolic(glicemii normale), alimentat prin gavaj dou zile, apoi la sn .
A fost spitalizat pentru recuperare nutriional i s-au administrat vitamine, fier.
Evoluie favorabil, curb ponderal ascendent.
Se externeaz cu greutatea de 2350g.