NORMA JURIDICA

1. Noiunea i trsturile normei juridice

Norma juridic (sau de drept) este o regul social, general,
impersonal i obligatorie care prescrie conduita oamenilor n raporturile
dintre ei sau n raport cu societatea, avnd ca scop asigurarea ordinii
sociale; regul care poate fi adus la ndeplinire, n caz de nevoie, prin
fora de constrngere a statului.
Normele juridice sunt o categorie de norme sociale, care se adreseaz n
mod exclusiv oamenilor i se caracterizeaz prin:
- generalitate prevede o conduit tip,
- impersonalitate vizeaz pe toi membrii societii,
- obligativitate impune o conduit de la care nu se poate abate nimeni,
- coerciie respectarea conduitei este asigurat cu ajutorul mijloacelor de
constrngere exercitate de stat. Prin urmare, nclcarea normei juridice
atrage rspunderea juridic a celui vinovat.

2. Structura normei juridice

i) Structura intern (logico-juridic) a normei juridice cuprinde:
a) Ipoteza

arat condiiile sau mprejurrile n care se va aplica

norma juridic;

b) Dispoziia

prescrie conduita prilor adic aciunea sau inaciunea

pe care subiectele trebuie s o ndeplineasc

c) Sanciunea

reprezint acea parte a normei juridice care stabilete

consecinele nerespectrii conduitei prescrise de
dispoziie i msurile coercitive care se pot lua de
organele specializate ale statului.

ii) Structura extern (tehnico-legislativ) a normei juridice reprezint

forma de exprimare, de exteriorizare a normei juridice n texte concise fie
sub forma unui articol sau a mai multor articole dintr-un act normativ
(lege, hotrre de Guvern etc.).

3. Clasificarea normelor juridice

Dup tipul de conduit pe care o prescriu, distingem ntre:
a) norme imperative conduita prescris de ele este obligatorie, prile
neputnd deroga de la aceasta. Sunt de dou feluri:

onerative - care impun o anumit aciune de ex. vnztorul are

dou obligaii principale: de a preda lucrul i de a rspunde
de dnsul (art. 1313 C. civ.) i
prohibitive - care interzic o anumit aciune.
b) norme dispozitive recomand o anumit conduit. Pot fi:
permisive
- care nici nu oblig i nici nu interzic o anumit
conduit, lsnd la aprecierea fiecrei persoane alegerea
unei conduite - de ex. proprietarul unui teren poate s fac
orice lucrri asupra acestuia (s planteze sau s
construiasc) dup cum consider de cuviin (art. 490
C.civ.) i
supletive - reglementeaz o anumit conduit, care urmeaz s fie
aplicat n mod subsidiar, dac persoanele nu i-au
determinat-o ele nsele, adic suplinesc voina prilor.
Dup criteriul sferei de aplicare, normele juridice se clasific n:
a) norme generale au sfera cea mai larg de aplicabilitate ntr-o ramur
de drept;
b) norme speciale se aplic unei sfere restrnse de relaii, derog de la
dreptul comun i au prioritate fa de normele generale;
c) norme de excepie reglementeaz situaii deosebite care necesit
derogri de la conduita prescris de normele generale sau normele
speciale, pe care le completeaz fr a aduce atingere ordinii de drept.
Normele speciale i normele de excepie sunt de strict
interpretare i aplicare, coninutul lor neputnd fi extins prin
analogie i la alte situaii de fapt.

Din punct de vedere al tehnicii de alctuire normele pot fi:

determinate
- coninutul lor este exprimat clar n actul normativ i
cuprind cele trei elemente ipoteza, dispozitie, sanctiune;

de trimitere
norm de drept;

care fac trimitere la un alt act normativ sau la alta

n alb
care urmeaz a fi ntregite printr-un act normativ
ce va fi adoptat n viitor, n vederea aplicarii lor.

Dup criteriul forei juridice a actului normativ n care normele juridice

sunt cuprinse deosebim ntre:
Constituie, legi, decrete, ordonane de guvern, hotrri de guvern, ordine
ale minitrilor, hotrri ale autoritilor publice autonome centrale sau
locale etc.

Clasificarea izvoarelor de drept

IZVOARE
1. Noiune
Conceptul de izvor de drept cunoate dou accepiuni:
a) izvor de drept n sens material- reprezint condiiile materiale ale
societii la un moment dat care au stat la baza voinei legiuitorului de a
reglementa un anumit domeniu social; sunt acele dat-uri ale dreptului i
societii care determin aciunea legiuitorului.
b) izvor de drept n sens formal reprezint forma de exteriorizare a
normei juridice (a manifestrii de voin a legiuitorului).

2. Clasificarea izvoarelor dreptului afacerilor

a. izvoare scrise - actele normative (de ex.: Legea, Hotrrea de Guvern,
Ordonana de Guvern, Ordonana de Urgen a
Guvernului, Ordinele minitrilor, Regulamente, Circulare
etc.) i
- contractul normativ (de ex.:Contractul colectiv de munc
unic la nivel naional).
b. izvoare nescrise
- obiceiul juridic (cutuma) const
general, relativ ndelungat, repetat,
dintre subiectele de drept, acceptat de
drept regul obligatorie. Pentru ca obiceiul
drept este necesar ca o norm juridic din
act normativ s fac trimitere expres
obicei.

ntr-o practic
n raporturile
ctre acestea
s fie izvor de
cuprinsul unui
la respectivul

Nu constituie izvor de drept:

1. Doctrina reprezint literatura juridic.
2. Jurisprudena reprezint totalitatea hotrrilor judectoreti.

Negocierea contractului
Scopul negocierii este ca fiecare participant in aceasta etapa sa obtina o
pozitie cat mai buna, raportat la dorintele si la scopurile pe care si le-a
propus inainte de a intra in negocieri, fara sa periclieteze incheierea
contractului.
Negociere informal => neorganizata, reprezinta acea modalicate a
negocierii in care partenerii de negociere negociaza in mod liber si fara o
constrangere contractual anterioara incheierii contractului; cel mai des
intalnita in practica
Negociere formala => prin incheierea unor acorduri preparatorii, intervine
mai ales atunci cand complexitatea obiectului viitorului contract este
destul de mare sau a crescut pe parcursul negocierii informale, iar
partenerii de negociere (partile) simte nevoia reglementarii acestuia pt asi proteja interesele si a diminua riscurile esecului ei.
Dreptul comun al negocierii => acele reguli juridice stabilite in mod
expres sau implicit de catre legiuitor, care trebuie respectate pe tot
parcursul perioadei precontractuale in intreaga etapa a negocierilor,
indifferent ca ne aflam intr-o negociere formala sau informala.
Principiul libertatii negocierilor => Indiferent de destinul etapei
negocierilor, aceasta se desfasoara sub acest principiu: Partile au
libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute
raspunzatoare pt esecul acestora.
Obligatii specific etapei negocierii:
a) Obligatia de buna-credinta in negocieri: Partea care se angajeaza
intr-o negociere este tinuta sa respecte exigentele bunei-credinte.
Partile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligatii.
b) Obligatia de confidentialitate : Cand o informative confidential este
comunicata de catre o parte in cursul negocierilor, cealalta parte
este tinuta sa nu o divulge si sa nu o foloseasca in interes propriu,
indiferent daca se incheie sau nu contractul. Incalcarea acestei
obligatii atrage raspunderea partii in culpa.

OFERTA
Oferta sau policitaiune reprezint manifestare de voin fcut de ctre
o persoan i const n propunerea de a contracta.

Oferta poate fi fcut n scris, verbal sau chiar n mod tacit i se

adreseaz fie unei persoane determinate, fie publicului. Oferta poate fi
fcut cu precizarea unui termen sau fr termen.
Pentru a fi valabil, oferta trebuie s ndeplineasc cumulativ anumite
condiii:
- s fie o manifestare de voin real, serioas, contient, neviciat i cu
intenia de a angaja din punct de vedere juridic. O ofert fcut din joac
sau din simpl curtoazie, fr intenia de a se angaja juridic, nu poate s
duc la formarea unui contract.
- s fie ferm, adic s exprime o propunere nendoielnic pentru un
angajament juridic, care, prin acceptare, s conduc la ncheierea
contractului. Nu este ferm, de exemplu, oferta de vnzare a unui lucru,
prin care ofertantul i-ar rezerva dreptul de a modifica preul propus.
- s fie neechivoc, simpla expunere a unei mrfi n vitrin, fr indicarea
preului, nu poate fi considerat, neaprat, ca fiind o ofert de vnzare.
- s fie precis i complet, adic s cuprind toate elementele necesare
ncheierii contractului; acceptantul nu mai trebuie s adauge nimic i doar
s rspund afirmativ ofertei printr-un simplu da pentru perfectarea
contractului.
Revocarea ofertei situaii:
1. dac oferta nu a ajuns la destinatar, ofertantul poate revoca oferta n
mod liber, fr s rspund. Este necesar ca revocarea s ajung la
destinatar cel mai trziu odat cu oferta.
2. dac oferta a ajuns la destinatar, distingem ntre oferta cu termen (n
sensul c s-a stabilit un termen pentru acceptare) i oferta fr termen.
a) oferta cu termen - ofertantul este obligat s menin oferta pn la
expirarea termenului; imediat dup ce termenul a expirat, oferta devine
caduc.
b) oferta este fr termen - ofertantul este obligat s o menin un
timp rezonabil, apreciat n funcie de circumstanele de fapt, pentru a da
posibilitate destinatarului s o analizeze i s ia o decizie asupra ei.
Retragerea ofertei nainte de expirarea termenului atrage rspunderea
ofertantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a revocrii
intempestive.
Dac, nainte de acceptarea ofertei, ofertantul devine incapabil ori
decedeaz, oferta devine caduc i deci acceptarea ei, chiar n termen,
devine fr efect.

ACCEPTAREA OFERTEI
Acceptarea este manifestarea de voin prin care se exprim acordul cu
ofert primit sub forma unui rspuns dat n concordan cu aceast
ofert
n principiu, acceptarea nu necesit condiii speciale de form, putnd fi
realizat n scris sau verbal, n mod expres sau tacit1, cu condiia ca
gesturile sau atitudinea s exprime nendoielnic voina acceptantului de a
ncheia contractul.
Pentru a fi valabil, acceptarea trebuie s ntruneasc pe lng
condiiile generale de fond privind consimmntul anumite condiii:
- s concorde cu oferta, n sensul c trebuie s fie conform acesteia. n
caz contrar, dac acceptarea depete, condiioneaz ori limiteaz
cuprinsul ofertei, se consider c oferta a fost refuzat, iar acceptarea are
valoarea unei contraoferte;
- s fie nendoielnic;
- dac oferta a fost adresat unei anumite persoane, numai aceast
persoan o poate accepta; dac este vorba de o ofert adresat publicului,
acceptarea poate proveni de la oricine dorete s ncheie contractul;
- acceptarea trebuie s intervin nainte ca oferta s fi devenit caduc ori
s fi fost revocat.

VALIDITATEA CONTRACTULUI
Notiunea contractului: component care intra in alcatuirea contractului
Clasificarea conditiilor contractului:
a) In functie de aspectul la care se refera: conditii de fond ale
contractului: capacitatea, consimtamantului, obiectul si cauza;
conditii de forma; aceasta clasificare vizeaza conditiile de validitate.
b) Conditii de valididate (de fond, de forma);
c) Conditii de eficacitate
Principiul capacitatii de a incheia contractul: Nimeni nu poate fi ingradit
in capacitatea de folosinta sau lipsit in tot sau in parte de capacitatea de
exercitiu decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege.

1 Numai n mod excepional, prin lege sau n practica judectoreasc, se consider c

tcerea poate s nsemne acceptare.

Clasificare aincapacitatilor: de exercitiu, de folosinta, incapacitate

generale, speciale.
Consimtamantul = exteriorizarea hotararii de a incheia un contract.
Reprezinta o conditie de find, esentiala si de validitate a contractului.

Condiiile de valabilitate ale consimmntului:

-

a) s existe lipsa consimmntului atrage nulitatea absolut a aj;

b) s provin de la o persoan cu discernmnt o pf cu capacitate

deplin de exerciiu se prezum c are discernmntul necesar
ncheierii aj, dar este posibil ca la momentul ncheierii aj aceasta s
nu aib temporar discernmnt, cu consecina nulitii aj. Pj ncheie
aj prin reprezentantul su care are ntotdeauna discernmnt;

c) s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice

consimmntul se exprim n sensul ncheierii aj, adic de a
produce efecte juridice (respectiv de a lua natere, de a modifica sau
de a stinge un raport civil concret); consimmntul NU este
exprimat cu intenia de produce efecte juridice atunci cnd: este vag
(i dau cadou nite cri), este dat n glum, sau din prietenie,
curtoazie, fie din pur complezen (pentru tine fac orice), este
exprimat cu o rezerv mintal cunoscut de co-contractant, sau sub
o condiie pur potestativ din partea persoanei care l exprim (dac
vreu i vnd casa);

d) s fie exteriorizat intenia de a ncheia aj trebuie comunicat,

exteriorizat n mod inteligibil pentru celelalte pf sau pj. De regul, potrivit
principiului consensualismului, prile sunt libere s i aleag forma de
exteriorizare a consimmntului, astfel simpla manifestare de voin este
necesar i suficient pentru ca aj s fie valabil ncheiat. De la acest
principiu, fac excepie:
i) aj solemne la ncheierea crora consimmntul trebuie s mbrace o
form impus de lege, forma autentic ex. vnzarea-cumprarea unui
teren;
ii) aj reale - care iau natere la momentul predrii bunului ce formeaz
obiectul lor- ex. contractul de schimb (barter sau troc).

Viciul de consimtamant Eroarea

Viciile de consimmnt sunt: eroare, dol, violen, leziune.

Eroarea: reprezentarea fals a realitii, reprezentarea neconform cu
realitatea din mintea uneia dintre pri la ncheierea aj.
Clasificarea erorii :
-

Esentiala
Neesentiala
De fapt
De drept

Conditiile erorii:
-

Sa fie esentiala
Partenerul contractual sa cunoasca caracterul essential al
elementului asupra caruia poarta eroarea
Sa fie scuzabila
Sa fie neasumata

n funcie de consecinele produse asupra aj, distingem ntre:

-

- eroare grav (eroare obstacol) mpiedic nsi formarea

consimmntului (n acest caz practic consimmntul lipsete),
falsa reprezentare se refer fie la natura actului (se dorete
nchirierea unui bun dar n realitate se vinde bunul), fie la identitatea
obiectului (se dorete un bun, dar n realitate aj se refer la un alt
bun). n acest caz, aj este lovit de nulitate absolut;

- eroare propriu-zis const n falsa reprezentare cu privire fie la

calitile substaniale -determinante- ale obiectului aj (se dorete
achiziionarea unei picturi originale, dar n realitate era o copie), fie
la calitile persoanei co-contractante (numai n cazul actelor
ncheiate intuitu personae). n acest caz aj este lovit de nulitate
relativ ;

- eroare uoar (eroare indiferent) este falsa reprezentare a

unor mprejurri mai puin importante la ncheierea aj; nu afecteaz
valabilitatea aj dar poate atrage o diminuare valoric a contraprestaiei (poarta asupra valorii obiectului, asupra solvabilitii cocontractantului etc.).

Dolul: inducerea n eroare a unei persoane, prin mijloace viclene

(manopere dolozive) pentru a o determina s ncheie un aj, pe care nu
l-ar fi ncheiat sau l-ar fi ncheiat n alte condiii. Dolul este o eroare
provocata de co-contractant.

Dolul este format din 2 elemente: un element material, obiectiv ce

const n utilizarea de mijloace viclene, mainaiuni cu scopul
inducerii n eroare a co-contractantului si un element subiectiv ce
const n intenia de a-l induce n eroare pe co-contractant.

n funcie de consecinele produse asupra aj, avem:

- dol principal manoperele dolozive au determinat ncheierea aj.

Acesta atrage nulitatea relativ a aj;

- dol incident manoperele dolozive au determinat co-contractantul

s accepte condiii mai mpovrtoare n aj. n acest caz, partea
vtmat nu poate cere anularea aj dar poate solicita despgubiri.

Violena: constrngerea exercitata de una din pri sau de o ter

persoan asupra celeilalte pri, pentru a o determina astfel s ncheie un
act juridic.
-

Spre deosebire de dol, violena este viciu de consimmnt (i, n

consecin, atrage nulitatea relativ a aj) nu numai dac provine de
la co-contractant, dar i dac provine de la un ter. Constrngerea
const n ameninarea prii cu un ru, n insuflarea unei temeri c
se ntmpl ceva ru la cu ea, sau persoanele dragi, ori bunurile sale
sau ale acestor persoane. Este nerelavant natura constrngerii
(fizic sau psihic).

Pentru a fi viciu de consimmnt, violena trebuie:

- s fie determinant la ncheierea aj i

- s fie nelegitim, (adic s reprezinte o nclcare a legii).

Leziunea: reprezint paguba suferit de una din prile unui aj cu titlu

oneros, ca urmare a disproporiei sau inegalitii vdite (substaniale)
dintre cele 2 prestaii (adic dintre ceea ce se d i ceea ce se primete).
-

Leziunea constituie viciu de consimmnt numai n ceea ce privete

aj ncheiate de un minor, care a mplinit vrsta de 14 ani i numai
atunci cnd aj dei necesita ncuviinarea prealabil a printelui sau
tutorelui, acest ncuviinare nu a existat. Leziunea se sancioneaz
cu nulitatea relativ a aj.

Nulitatea contractului
Orice contract incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pentru
incheierea sa valabila este supus nulitatii, daca prin lege nu de prevede o
alta sanctiune.
Nulitatea:
-

Este o sanctiune care priveste actele juridice in general si contractile

in special, nu si faptele juridice stricto sensu;
Intervine atunci cand sunt inculcate norme juridice care
reglementeaza conditiile de validitate ale contractului ( de fond sau
de forma);
Aceasta consta in lipsirea contractului de efectele care contravin
normelor juridice edictate pentru incheierea valabila a acestula, dar
nu priveste I ntotdeauna actul in intregul lui, vizaznd numai efecte
care contravin scopului urmarit de legiuitor;

Conceptii asupra nulitatii:

-

Conceptia actului organism -> sanctiunea nulitatii apare ca o

maladie a acestuia. In aceasta conceptie nulitatea este intotdeauna
totala si iremediabila.
Conceptia proportionalizarii efectelor nulitatii (teoria functionala)
SE CONCENTREAZA NU ASUPRA CONTRACTULUI, CAT ASUPRA
EFECTELOR SALE SI ANALIZEAZA DACA ACESTEA CONTRAVIN SAU
NU SCOPULUI EDICTARII dispozitiei legale inculcate, urmand a se
mentine toate celelalte efecte ale contractului respective si a se
inlatura doar acele efecte care contravin scopului dispozitiei legale
incarcate.

- nulitatea absolut (actul este nul de

drept) = intervine pentru a sanciona nclcarea unei dispoziii
legale care ocrotete un interes general, al ntregii societi.
-

i) Cauzele nulitii absolute:

* lipsa consimmntului,

* lipsa obiectului aj sau obiectul este ilicit sau imoral,

* lipsa cauzei aj sau aceasta este fals, ilicit sau imoral,

* nerespectarea condiiei de form cerut ad validitatem,

* nerespectarea principiului specialitii capacitii juridice a pj,

* nerespectarea prevederilor prinvind capacitatea juridic a prilor,

* nclcarea dispoziiilor imperative ale legii, ordinii publice sau

bunelor moravuri,

* fraudarea legii,

* lipsa autorizaiei administrative sau aceasta nu este valabil.

ii) Regimul juridic:

1. poate fi invocat de orice persoan interesat,

2. aciunea n nulitate absolut nu este prescriptibil, adic poate fi

promovat oricnd,

3. nu poate fi acoperit prin confirmare, expres sau tacit, adic

prile nu pot ca printr-un nou acord s considere actul nul ca fiind
valid.

- nulitate relativ (actul este anulabil)

= intervine pentru a sanciona nclcarea unei dispoziii legale care
ocrotete un interes particular, propriu uneia dintre prile aj
-

i) Cauzele nulitii relative:

* existena unui viciu de consimmnt,

* lipsa discernmntului uneia din pri n momentul ncheierii aj,

* lipsa capacitii de exerciiu sau a capacitii depline de exerciiu,

* nerespectarea unor interdicii legale stipulate pentru ocrotirea unor

interese particulare,

* ncheierea aj de ctre reprezentantul pj n lipsa sau cu

depireaputerilor acordate acestuia.

ii) Regimul juridic:

1. poate fi invocat numai de ctre persoana al crei interes a fost

nesocotit la ncheierea aj,

2. aciunea n anulabilitate este prescriptibil,

3. poate fi confirmat expres sau tacit.

Nulitatea si rezolutiunea
Rezolutiunea reprezinta acel remediu contractual ce consta in
desfiintarea (incetare retroactive) a unui contract dinalagmatic cu
executare dintr-o data, in cazul neexecutarii neustificate a bligatiilor de
catre una dintre parti.
Asemanari:
-

Ambele sunt cause de ineficacitatea a contractului;

Atat rezolutiunea cat si nulitatea, in principiu, produc efecte
retroactiv;
Ambele pot intervene, in principiu, fie In temeiul unei hotarari a
organului de jurisdictie (instant sau tribunal arbitral), fie in temeiul
vointei partilor;

Deosebiri:
-

Nulitatea presupune un contract incheiat cu nerespectarea in conditii

de validitate, pe cand rezolutiunea presupune un contract valabil
incheiat;
Nulitatea se aplica oricarui contract, in timp ce rezolutiunea
intervine doar in cazul contractelor bilaterale (sinalagmatice cu
executare unu ictu);

Nulitatea si rezilierea
Rezilierea

este o sanctiune contractuala ce intervine in cazul

unei executari nejustificate a unui contract sinalagmatic cu executare
succesiva si consta in incetarea efectelor contractului respectiv numai

pt viitor. Spre exemplu, neplata chiriei de catre locatar poate duce la

rezilierea contractului de locatiune.
Comparatie intre nulitate si reziliere = nulitate si rezolutiune. Deosebiri
exista intre rezolutiune si reziliere si anume ca rezilierea intervine in
cazul contractelor sinalagmatice cu executare succesiva si a faptului ca
opereaza numai pentru viitor.