CURSUL de Teoria şi metodologia curriculum-ului

Anul 1, Psihopedagogie specială

Semestrul II, Anul universitar 2009-2010

TEMA 2: OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE ÎN CONTEXT

CURRICULAR

Structura
 Finalitatile educaţiei şi curriculum-ul şcolar
 Finalitati şi obiective pe cicluri curriculare
 Noi tipuri de obiective si concepte
 Operaţionalizarea obiectivelor

2.1 FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI ŞI CURRICULUM-UL

SCOLAR

Dimensiunea teleologică a educaţiei se refera la intentiile, la telurile urmarite de cei care

educa – parintii, cadrele didactice sau alti agenti educationali. Intentionalitatea reprezinta o
caracteristica importanta a procesului educational.
Idealul educational (IE) ca finalitate de maxima generalitate si extensie exprima un
tip/prototip (model) foarte general si abstract de personalitate.
IE este o instanta valorica (axiologica) suprema, din care radiaza norme, principii, strategii,
scopuri si obiective determinate, care directioneaza pe ansamblu intregul proces de educatie scolara
si nu numai.
Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si
armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative".
IE are in esenta un caracter rational-filosofic, general si abstract, de aceea l-am si tratat mai
detaliat in cursul de Introducere in pedagogie.
Scopurile educatiei (SE) sau obiectivele generale (OG) se refera la fatete multiple, mai
circumscrise de realizare a IE, la detalierile care redau diversitatea situatiilor educationale existente,
vizand formarea diferitelor laturi ale personalitatii umane.
Idealul educational si SE (OG) pot fi decelate la nivel macrostructural – al sistemului de
invatamant.
La nivelulul microstructural - al procesului de invatamant – se disting obiectivele
pedagogice sau educationale (OE). Acestea reprezinta acele finalitati ale educatiei care reflecta
anticipat rezultatele predarii-invatarii pe secvente foarte bine determinate. OE reprezinta asadar
ipostaza cea mai concreta si mai circumscrisa a finalitatilor in campul educatiei. Dupa unii autori
scopul si obiectivele educationale sunt complementare, in vreme ce alti autori prefera unul sau altul
dintre acesti 2 termeni, in detrimentul celuilalt. Termenul de OE tinde insa a fi folosit tot mai mult,
pe masura ce finalitatile educationale devin mai concrete, mai circumscrise si mai masurabile.
In contextul teoriei si metodologiei curriculum-ului pe masura ce exploram continuturi
curriculare mai concrete, mai de detaliu, analiza ia in seama tot mai mult obiectivele educationale.
Curriculum-ul nu poate ignora insa finalitatile stabilite la nivel macrosistemic – ale invatamantului
romanesc in ansamblu – precum si pe cela din celelalte tari membre ale UE, care directioneaza si
ghideaza proiectarea si elaborarea curriculara.

1
 2.2 FINALITATI ŞI OBIECTIVE PE CICLURI CURRICULARE

Reforma curriculara din scoala romaneasca a precizat si finalitati pe cicluri sau

etape ale educatiei scolare (Curriculum National, 1998).
Ciclurile curriculare constituie periodizari ale scolaritatii, care au in comun obiective
specifice si grupeaza mai multi ani de studiu, care apartin unor niveluri scolare diferite. Un
asemenea ciclu curricular are menirea de a focaliza obiectivul major al fiecarei etape scolare si de a
regla interventiile de natura curriculara, in invatamntul preuniversitar.

Varsta Treapta de invatamant Clase Finalitati de ciclu

curricular
19 Invatamant secundar superior: XIII
Liceu teoretic, tehnologic, Specializare
18 vocational XII
17 SAM (sc.profesionala) XI
Scoala de ucenici Aprofundare
16 X

15 IX
14 VIII Observare si
Orientare
13 VII
Invatamant
12 secundar inferior VI
(gimnaziu)
11 V
Dezvoltare
10 IV

9 III
Invatamant primar
8 II

7 I
Achizitii
Fundamentale
An
6 pregati-
Invatamant tor
prescolar
5
4
3
3

Fiecare ciclu curricular are un set coerent de obiective de invatare. Acestea sugereaza ceea
ce ar trebui sa realizeze elevii la finalul etapei respective de parcurs scolar. Natura si dozarea
2
obiectivelor din ciclurile curriculare confera diferitelor etape ale scolaritatii o serie de dominante,
care se reflecta si in alcatuirea programelor scolare si a manualelor.
Ciclul curricular al achizitiilor fundamentale (grupa pregatitoare sau anul pregatitor si
clasele I-II) are ca obiective majore:
- acomodarea la cerintele sistemului scolar;
- alfabetizarea initiala.
Obiective: 
 asimilarea elementelor de baza, ale principalelor limbaje conventionale (scris, citit,
calcul aritmetic/calculator);
 stimularea copilului in vederea perceperii, cunoasterii si stapanirii mediului
apropiat;
 stimularea potentialului creativ al copilului, a intuitiei si imaginatiei acestuia;
 formarea motivarii pentru invatare, inteleasa ca o activitate sociala.
Ciclul curricular de dezvoltare (clasele III-VI) are ca obiectiv major formarea
capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor
Obiective:
 dezvoltarea achizitiilor lingvistice si incurajarea folosirii limbii romane, a limbii
materne si a limbilor straine pentru exprimarea in situatii variate de comunicare
 dezvoltarea unei gandiri structurate si a competentei de a aplica in practica
rezolvarea de probleme
 familiarizarea cu o abordare pluridisciplinara a domeniilor cunoasterii
 constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratica si pluralista
 incurajarea talentului, experientei si expresiei in diferite forme de arta
 formarea responsabilitatii pentru propria dezvoltare si sanatate
 formarea unei atitudini responsabile fata de mediu
Ciclul curricular de observare si orientare (clasele VII – IX)
Obiectiv major – orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale
ulterioare
Obiective :
 descoperirea de catre elev a propriilor afinitati, aspiratii si valori in scopul
construirii unei imagini de sine pozitive
 formarea capacitatii de analiza si a setului de competente dobandite prin invatare in
scopul orientarii spre o anumita cariera profesionala
 dezvoltarea capacitatii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor limbaje
specializate
 dezvoltarea gandirii autonome si a responsabilitatii fata de integrarea in mediul
social
Ciclul curricular de aprofundare (clasele X – XI)
Obiectiv major – adancirea studiului in profilul si specializarea alese, asigurand, in acelasi
timp, o pregatire generala pe baza optiunilor din celelalte arii curriculare
Obiective:
 dezvoltarea competentelor cognitive ce permit relationarea informatiilor din
domenii inrudite ale cunoasterii
 dezvoltarea competentelor socioculturale ce permit integrarea activa in diferite
grupuri sociale
 formarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de actiunile personale cu
impact asupra mediului social

3
  exersarea imaginatiei si a creativitatii ca surse ale unei vieti personale si sociale de
calitate.
Ciclul curricular de specializare (clasele XII-XIII)
Obiectiv major – pregatirea in vederea integrarii eficiente in invatamantul universitar de
profil sau pe piata muncii
Obiective:
 dobandirea increderii in sine si construirea unei imagini pozitive asupra reusitei
personale
 luarea unei decizii adecvate in contextul mobilitatii conditiilor sociale si
profesionale
 intelegerea si utilizarea modelelor de functionare a societatii si de schimbare
sociala.
Profilul de formare a absolventului de invatamant obligatoriu
Absolventii invatamantului general si obligatoriu ar trebui:
1. Sa demonstreze gandire creativa
2. Sa foloseasca diverse modalitati de comunicare in situatii reale
3. Sa inteleaga sensul apartenentei la diverse tipuri de comunitati
4. Sa demonstreze capacitate de adaptare la situatii diferite
5. Sa contribuie la construirea unei vieti de calitate
6. Sa inteleaga si sa utilizeze tehnologiile in mod adecvat
7. Sa-si dezvolte capacitati de investigare si sa-si valorizeze propria experienta
8. Sa-si construiasca un set de valori individuale si sociale si sa-si orienteze
comportamentul si cariera in functie de acestea

2.3 NOI TIPURI DE OBIECTIVE SI CONCEPTE

Documentele care reglează în prezent reforma curriculara a invatamantului din Romania au

adus în politicile educationale si redefiniri, ajustari ale conceptelor corelate finalitatilor educationale.
Sunt conceptualizate în acelasi timp noi noi tipuri de obiective.
Obiectivele-cadru sunt acelea care au un grad ridicat de generalitate si complexitate, care se
refera la formarea unor capacitati si aptitudini generate de specificul disciplinei si sunt urmarite de-a
lungul mai multor ani de studiu. Ele au o structura comuna pentru toate disciplinele, apartinand unei
arii curriculare, avand si rolul de a asigura coerenta in cadrul acesteia.
Obiectivele de referinta sunt cele care specifica rezultatele asteptate ale invatarii la finalul
unui an de studiu si urmaresc progresia in formarea de capacitati si achizitia de cunostinte de catre
elev, de la un an de studiu la altul.
Un nou concept in domeniul curricular este acela de competenta, ca nou sistem de referinta
pentru stabilirea finalitatilor la nivelul ciclului liceal.
Competentele sunt ansambluri structurate de de cunostinte si deprinderi achizitionate prin
invatare. Ele reprezinta structuri operante care ajuta la identificarea si rezolvarea, in diferite
contexte, a unor probleme caracteristice in diverse domenii de activitate umana. De remarcat ca
accentul pe competente se situeaza in contextul evolutiei tendintelor europene (Lisabona 2000 –
viziunea Europei in anul 2012) si mondiale (UNESCO 1996 – Raportul pentru educatia secolului
XXI). Din perspectiva OCDE competenta este capacitatea individuala de a realiza sarcini coerente
intr-un anumit context.
Competente cheie – cele comune mai multor domenii; UE descrie 8, vezi agenda Lisabona
(2.000). Domenii de competente-cheie:
- comunicarea in limba materna ;

4
 - comunicare in limbi moderne;
- matematica-stiinte;
- tehnologii;
- competente interpersonale;
- tehnologia informatiei si comunicarii;
- educatia antreprenoriala;
- competente generale (cultura generala).
Consiliul Europei pune accent pe alte 5, complementare:
- competenta civica;
- interculturalitatea;
- plurilingvismul;
- multiperspectivitatea;
- angajamentul social.
Competentele sunt de mai multe feluri, in principal generale si specifice.
Competentele generale se definesc la nivelul unei discipline de studiu si se formeaza pe
durata unui ciclu de invatamant. Ele au – ca si obiectivele cadru – un grad ridicat de generalitate si
complexitate, rolul lor fiind acela de a orienta demersul didactic catre achizitiile finale dobandite de
elev in procesul de invatare.
Competentele specifice se precizeaza pe disciplina de studiu la nivelul unui an scolar. Ele
sunt derivate din cele generale, reprezinta etape in realizarea acestora. Prin programa scolara
competentelor specifice li se asociaza unitati de continut.
Competente care exprima etape in structurarea operatiilor mintale (Cucos, 2002)
- receptarea;
- prelucrarea primara a datelor;
- algoritmizarea;
- exprimarea;
- prelucrarea secundara;
- transferul;

2.4 OPERAŢIONALIZAREA OBIECTIVELOR

O definitie generala a operationalizarii are in vedere identificarea sarcinii educative si

formularea ei corespunzatoare.
Cerintele de baza care asigura operationalizarea:
- delimitarea unei secvente comportamentale observabile, care poate fi masurata;
- enuntarea sarcinii in mod comprehensiv.
Criterii de definire ale obiectivelor operationale (OO), dupa Lazar Vlasceanu
- OO nu descriu activitatea profesorului ci schimbarea care se asteapta de la elev in urma
procesului de instruire
- OO trebuie sa fie exprimat in termeni comportamentali, prin verbe 'de actiune'
- OO trebuie sa vizeze pe cit posibil o operatie singulara, pentru a facilita masurarea,
evaluarea
- OO trebuie sa fie integrate si derivabile logic
Alte cerinte in formularea OO:
- sa fie realizabile, accesibile (ca varsta, experienta anterioara a elevilor etc);
- sa aiba in vedere un rezultat imediat si nu unul de perspectiva, nedeterminat in spatiu si
timp;

5
 - OO sa contina pe cit posibil si conditiile de realizare, criterii de apreciere a performantei
asteptate;
Exemple de verbe de actiune: a recunoaste, a identifica, a utiliza, a aplica, a distinge, a reda,
a scrie, a produce, a citi, demonstra, a explica, ilustra, a completa etc.
Exemplu de obiectiv operational (dupa procedura lui Mager) – la fizica
a) Cine va produce comportamentul ? - Elevul
b) Ce comportament observabil trebuie sa construiasca
va dovedi ca obiectivul este atins ?
c) Care este produsul/ un aparat radio
performanta obtinuta ? cu tranzistori
d) In ce conditii va avea loc cautand de unul
comportamentul ? singur, dupa
schema data, piesele
la magazin
e) Care vor fi criteriile dupa care vom astfel incat radioul
concluziona ca produsul este satisfacator ? sa capteze
cel putin 2 posturi
pe unde medii si 2 pe
unde ultrascurte

O procedura de operationalizare mai simpla a lui Mager cuprinde:

 Comportamentul pe care elevul trebuie sa-l demonstreze (CE ?)
 In ce conditii se produce acest comportament (CUM ?)
 Nivelul de performanta su criteriul de reusita (CÂT ?)
Exemplu de obiectiv operationalizat la limba română
Elevul va fi capabil:
 sa rezume un text literar (CE)
 al unui autor studiat la clasa (CUM)
 evidentiind cel putin trei momente importante (CAT).

Obiective de tip SMART

Specifice
Masurabile
Abordabile (realizabile)
Rezonabile
Incadrabile in timp

Exemple de obiective (zise) operationale la gradinita si clasa a II a

Adaptarea lor la una dintre procedurile mentionate

Discutie
Unele continuturi nu pot fi exprimate in comportamente observabile, masurabile (obiective si
continuturi din stiintele socio-umane, din disciplinele artistice, socio-umane etc.)
Precautii in legatura cu OO:
- daca ordonarea obiectivelor de la simplu la complex este benefica pentru toti copiii?
- daca nu cumva obiectivele concrete devin (prea) acaparatoare?
- riscul excesului de obiective concrete - poate conduce la atomizarea artificiala a invatarii
- riscul mecanizarii actului didactic si chiar a unui anumit 'manierism'.