Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Adler Alfred - Cunoasterea Omului
Adler Alfred - Cunoasterea Omului
ALFREDADLER
CUNOAŞTERE
A OMULUI
Traducere, studiu
introductiv şi note de dr.
LEONARD GAVRILIU
10 11
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
lui Ermin Wexberg, unul dintre discipolii de îi spune unui prinţ, personajul
marcă ai teoreticianului „complexului principal al romanului, pe un ton
de inferioritate", pe care îl citează cam răutăcios, să bage de seamă să
mult mai frecvent decât pe Adler, nu cumva să răstoarne vasul chine-
cu toate că se referă la opera zesc de valoare din apropierea sa;
acestuia din urmă. la care el dă asigurări că va fi
Dat fiind că în rândul adlerienilor atent. Câteva minute mai târziu
se vădea o flagrantă lipsă de însă vasul zăcea fărâme pe podea.
unanimitate în a-1 considera pe Adler un Nimeni din cei care au asistat la
psiholog abisal autentic scenă nu a văzut în ea un efect al
{„Tiefenpsychologe"), problema a
hazardului, ci un act absolut logic,
constituit tema generală de
generat de întregul caracter al
dezbatere a Conferinţei Uniunii
acestui om, care se simţise jignit
Internaţionale pentru Psihologic 19
de cuvintele doamnei" .
Individuală, ale cărei lucrări s-au
17 în Ober den Nervosen Character,
desfăşurat în Olanda în anul 1966 .
Abstracţie făcând de concluziile atât recunoaşterea ca atare, cât şi
acestei conferinţe, se cuvine să ponderea acordată inconştientului
arătăm că în Menschenkenntnis, carte în viaţa psihică sunt în afară de
alcătuită pe baza unei largi serii de orice îndoială. „Chiar omul sănătos
prelegeri ţinute după primul război — citim aici — ar trebui să renunţe Ia
mondial la Universitatea populară speranţa de a se orienta în lume,
din Viena, audiate nu numai de dacă nu ar introduce ficţiuni în
marele public, ci şi de studenţi, imaginea pe care şi-o face despre
prelegeri în care Adler urmărea să-şi lume şi propria viaţă. Am şi văzut
expună cât mai clar şi exact că aceste ficţiuni se sprijină pe
concepţia, el admite în mod experienţe vechi («regresiune»), în
explicit existenţa şi funcţiile momentele de nelinişte şi de
inconştientului, contestând chiar şi nesiguranţă ele se manifestă ca o
atenţiei (privită îndeobşte drept putere deosebită, devenind
expresia cea mai pură a actului imperative ale credinţei, idealului,
conştient) caracterul ei de proces libcruiui-arbitru. în afara acestor
psihic propriu conştiinţei. „Cu toate momente, ele acţionează în surdi-
că — scrie el — atenţia conştientă se nă, în inconştient, ca toate
obţine, într-o anumită măsură, prin mecanismele psihice pentru care ele
constrângere, forţa propulsivă a 211
nu constituie decât imagini verbale" . în
atenţiei nu rezidă în conştiinţă, ci în
Praxis und Theorie der
interes, iar acesta ţine în cea mai
Individualpsychologie, referindu-se la
mare parte de sfera
inconştient şi într-un capitol distinct
inconştientului. Acesta este în
(„Zur Rollc des Unbewussten in der
întregul său un produs ai organului
Neurose"), Adler admite că numai
psihic, şi, totodată, cel mai
puternic factor al vieţii psihice. Aici existenţa dimensiunii abisale a
sunt de căutat şi de găsit forţele personalităţii face posibile
care configurează linia de mişcare a comportamentele nevrotice şi
omului, planul său (inconştient) de psihotice, „planul de viaţă" al
viaţă"'*, în conştiinţă — ne mai individului structurându-se în
spune Adler — astfel de forţe inconştientul acestuia. Prefaţând
motivaţionale nu sunt decât versiunea în limba engleză a
reflectarea inconştientului. acestei importante scrieri, el face
Vanitosul, frivolul, de cele mai relevanta precizare că inconştientul
multe ori habar n-au că sunt cum se manifestă în „neputinţa pacien-
sunt. Vanitatea, frivolitatea nu tului de a-şi înţelege impulsurile în
înseamnă şi conştiinţa vanităţii şi raport cu mediul social în care
1
frivolităţii. Există indivizi care nu-şi trăieşte'- . De unde şi cerinţa de
cunosc nici calităţile, nici defectele, bază a psihoterapiei (ca şi la Freud)
trăind într-o totală ignoranţă de de a aduce în conul de lumină al
sine. Cineva se poate crede un om conştiinţei „monştrii" generaţi de
brav, pe când tot ceea ce face el inconştient, pentru a-i anihila:
izvorăşte din egoism etc. „Aşadar „Psihoterapia poate să înceapă aici
— scrie Adler — mulţi oameni prin aducerea în conştiinţă a ideii
dezvoltă în ei forţe care intră în directoare de exagerare a propriei
acţiune fără ştirea lor. Aceste forţe
importanţe, făcând prin aceasta
ale inconştientului influenţează
imposibilă influenţa sa asupra vieţii
viaţa oamenilor şi, dacă nu vor fi 22
active" .
identificate, vor duce la urmări
grave. Un asemenea caz a fost Este limpede că Adler
descris de Dostoevski în romanul profesează o „Tiefenpsychologie",
său Idiotul, într-o manieră care nu fiind chiar încredinţat că a sa este
conteneşte să suscite admiraţia mai „profundă" decât altele, pe
psihologilor. Este episodul în care o care le cataloghează drept
23
doamnă, cu ocazia unei reuniuni de „superficiale" . Nefăcând paradă
societate, de termenul
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
14 15
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
16 17
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
20
LEONARD GAVRILIU
___________STUDIU INTRODUCTIV________________________
mai departe, datorăm simţului comun, întărit de
care pot să provină şi de la alte organe şi care sentimental comuniunii sociale, această
nu conduc în mod necesar la o structură psihică eliberare de sub tirania unor încercări exagerate
51
clară" . de securitate şi apărare, care sunt expresia unui
Critica absolutizării determinismului biochimic al penibil sentiment de inferioritate şi insecuritate.
vieţii psihice trebuie să aibă, bineînţeles, votul Cazul care urmează, destul de obişnuit, dovedeşte
nostru, dar Adler o face în favoarea monoideismului între altele că acelaşi proces eronat se produce şi la animale:
său absolutizant prin definiţie, punând la baza un căţeluş a fost dresat să-şi urmeze stăpânul pe
întregului comportament uman „complexul de stradă. Era destul de avansat în această deprindere,
inferioritate" şi adaptând, cu sadismul teoretic de rigoare, când, într-o zi, nu rezistă impulsului de a sări asupra
toate faptele la acest „pat alluiProcust". unui automobil în mers. Fu izbit lateral, fără a fi rănit.
Dacă Adler accentuează caracterul unitar şi de Era, desigur, o experienţă singulară, pentru care nu
unicat al fiecărei persoane umane, afirmând putea avea de-a gata un răspuns înnăscut. Nu s-ar
câteodată că diviziunea psihicului în conştient şi putea vorbi decât cu greu de un răspuns condiţionat,
52
inconştient este artificială şi încercând să estompeze dacă vom spune că acest câine a continuat să facă
colţurile şi scizurile structurii psihicului (mitica progrese în dresajul său, dar că era cu neputinţă să-1
indivizibilitate a personalităţii), el o face în semn de mai duci la locul accidentului. El nu se temea nici de
reacţie, adesea necontrolată logic, împotriva freudismului, stradă, nici de vehicule, ci de locul întâmplării, pentru
care legitimase o viziune structuralistă în psihologie; în că ajunsese la o concluzie generală, din acelea din
realitate însă Adler îşi subminează propria poziţie care trag uneori şi oamenii: locul este de vină, nu
teoretică (pentru care s-a propus denumirea de propria neatenţie şi lipsa de experienţă. Pericolul te
53
monism psihic , dar pentru care mai convenabil ar fi termenul pândeşte totdeauna din acelaşi loc. Mulţi oameni
monolilism psihic), făcând frecvent uz de sintagma procedează ca acest câine, întreţin prejudecăţi
„structură psihică" şi distingând un conştient şi un asemănătoare şi reuşesc cel puţin performanţa de a
inconştient, acesta din urmă incluzând „planul de nu mai putea fi prejudiciaţi «într-un anumit loc».
viaţă", „stilul de viaţă", „sentimentul de inferioritate", Structuri analoage găsim adesea în nevroză" .
54
nu este posibilă decât dacă dispune imagine care, conform principiului efortului
de limbaj, care, singur, permite formarea minim al lui Avenarius, rezultă din
56
noţiunilor" . tendinţa de economie a gândirii,
în Ober den Nervosen Character se nu este decât reziduul unui
trage o concluzie care calchiază eveniment psihic, prin
concepţia freudiană a filiaţiei intermediul căruia s-a realizat
materiale a psihicului: „ceea ce la un moment dat voinţa de
noi numim viaţă psihică, Psyche, putere. După Adler, dorinţa de
naşte din viaţa organică, dominaţie apare din cea mai
obiectivă, din reflex sau din fragedă copilărie, copiind un
57
instinct, din viaţa pulsională" . model indiscutabil, plasat la o
Principiul economic adlerian altitudine maximă, conceput din toate
(analog „libidoului") se numeşte perfecţiunile imaginabile, pe când
voinţă, iar uneori, după Henri individul îşi impune un efort voluntar
Bergson, elan vital. Psihonevrozele nu durabil „spre a urmări cu ochii închişi,
sunt decât un produs al amorului- cu o ascultare oarbă, ideea
propriu, al ambiţiei şi vanităţii, directoare reprezentată de voinţa
servind în ultimă analiză la 62
de putere" . O serie de „încercări
protejarea individului faţă de un de tatonare" au drept scop
contact prea dur cu viaţa şi realizarea compensării
exigenţele acesteia. Nevroticul, sentimentului de inferioritate primitiv.
care îşi structurează un „ideal de „într-o situaţie de inferioritate
personalitate" ca un complement psihică, ideea directoare,
al dorinţei de securitate şi la care personificată, divinizată — scrie
primează voinţa de putere, ca Adler —, apare adesea ca un al doilea
58
expresie a căutării perfecţiunii , Eu, ca o voce interioară care,
căutare mai febrilă decât la ceilalţi asemenea demonului lui Socrate,
indivizi, pune în evidenţă marcante avertizează, încurajează,
structuri specifice în acest sens, 63
pedepseşte, acuză" . Avem aici un
fapt care nu-i scapă lui Adlcr, calc cât se poate de străveziu al
care, la un moment dat, ne pune Supraeului definit de Freud, fiind vădit
chiar şi în faţa unei scheme grafice a faptul că Adler nu a putut evita
„idealului de personalitate ca scop" eşafodajul structural al aşa-nu-
59
(„Personlichkeitsideal als Zweck") , pe mitelor „instanţe ale psihicului"
care ne-o explică într-o descrise de părintele psihanalizei,
terminologie structuralistă pe care le combate pur şi simplu
(componente, asociaţii posibile formal, din raţiuni de polemică
între „elementele componente" programată afectiv, dar pe care,
etc). „Idealul de personalitate — scrie el pe de altă parte, le adoptă sub
— prezintă, fireşte, cel puţin în travestiri lesne de străpuns.
majoritatea cazurilor, un mare
număr de nuanţe, fiecare fiind 5. CAUZALITATE SAU
determinată de o inferioritate FINALISM? Opunându-se lui Freud —
organică distinctă, cei mai mulţi arată Ernest Aeppli —, acelui
indivizi având în general mai mult Freud care cercetează prin
decât o inferioritate. Iată aici o excelenţă cauzalitatea, motivaţia
schemă provizorie, cu siguranţă inconştientă a comportamentului,
incompletă, deoarece nu s-a ţinut atribuită îndeosebi refulării
seama de rectificările aduse de instinctelor, Adler, dimpotrivă,
sentimentele altruiste, schemă cercetează în primul rând
care se potriveşte mai mult finalitatea, scopul şi direcţia
psihicului abstract al individului 64
diferitelor acte ale individului . Aşa
nevrotic decât structurii concrete cum apar lucrurile din discursurile
şi reale a psihicului sănătos. sale teoretice, cel puţin, Adler se
Consultând această schemă, arată un adversar neîmpăcat al
destinată să ne ofere un mijloc de determinismului cauzal şi chiar al
orientare superficială, trebuie să determinismului în genere,
ne gândim la nenumăratele invocând în sprijinul atitudinii sale
asociaţii posibile între elementele care concepţiile indeterministe care
o compun"**'. aveau într-o vreme mare trecere
Fiecare vector al nevrozei, ca în fizica modernă. „întreaga
şi mecanismul psihic pe care cauzalitate aparentă din viaţa
acesta se sprijină, ne spune Adler, psihică — scrie el în Der Sinn des
poate deveni conştient sau poate Lebens — este rezultatul înclinaţiei a
fi făcut accesibil conştiinţei cu numeroşi psihologi de a-şi
ajutorul unei imagini-amintire prezenta dogma sub o înfăţişare
61
(„Erinnerungsbild") , care poate să- mecanică sau fizică... De când
şi aibă sursa în experienţa fizica însăşi le-a luat apa de la
infantilă sau poate fi doar un moara cauzalităţii, spre a da
produs al imaginaţiei, un simbol, cuvântul, în desfăşurarea eveni-
un fel de etichetă care mentelor, unei probabilităţi
desemnează un anumit mod de statistice, nu mai este cu putinţă
reacţie. Această să se ia
24 25
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
26 27
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
28 29
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
în realitate o psihologie împiedică dezvoltarea
centrată pe problematica sentimentului de comuniune
socială a omului, pe necesitatea socială. Luând în considerare aceste
integrării sociale a individului,
obstacole, trebuie, o dată mai mult,
pe linia de forţă a unui sănătos
să respingem orice principiu
„sentiment de comuniune socială".
fundamental, direcţional sau
„Adler simţea — remarcă pe bună
dreptate Harold H. Mosak — că omul cauzal, văzând în manifestarea lor
nu poate fi înţeles decât ca fiinţă numai un element înşelător care
socială. în consecinţă, de-a lungul poate fi exprimat în termenii unei
întregii sale cariere a privit probabilităţi statistice. Diversitatea
problemele omului în legătură cu şi singularitatea fiecărei
84
sarcinile vieţii" . manifestări individuale nu trebuie
Putem spune, în concluzie, că să ne scape. O manifestare de felul
punctele de maximă rezistenţă ale acesta este expresia puterii creatoare,
operei lui Alfred Adler sunt de fapt aproape arbitrare, a copilului în formarea
situate în afara psihologiei propriu- 87
legii sale dinamice" . Cu toate acestea,
zise, în etica sa socializantă şi în cauzalitatea este manifest
pedagogia sa. Dacă implicată, şi încă din exterior
„descoperirile" şi „inovaţiile" sale (răsfăţarea copilului de către
în psihologie nu sunt adesea
părinţi). Deşi se impune să nu
decât simple reformulări sau
confundăm noţiunea de
travestiri terminologice ale unor
probabilitate cu aceea de posibilitate, cu
idei ale lui Freud, ambiţia
originalităţii şi a surclasării toată marea asemănare dintre
88
adversarilor ducându-1 la unele ele , gradul de probabilitate fiind
incongruenţe şi inconsecvenţe în funcţie de realitate, nu riscăm
flagrante, în schimb el a avut atunci când admitem corelaţia
vocaţie de educator, soluţionând cauzalităţii cu statisticitatea,
cu succes numeroase cazuri dificile pentru că există realmente
(a se vedea, între altele, cele două raporturi cauzale statistice, cu
volume Heilen und Bilden, scrise în caracter probabilist. „Coeficientul mai
colaborare cu Cari Furtmiiller şi E. mare sau mai mic de certitudine în
Wexberg sau Individualpsychologie in cadrul probabilităţii — observă Ion
der Schule), pe linia integrării Tudosescu — variază direct
sociale, pe care o prescrie încă proporţional cu funcţia de
85
din prima copilărie . Centrele de distribuire a parametrilor cauzali şi
consultaţii psihopedagogice
condiţionali, necesari şi
înfiinţate de el la Viena şi acele
întâmplători, caracteristică stării
„Childhouses" organizate mai târziu în
iniţiale. Nu putem prevedea cu
S.U.A. urmăreau să imprime copiilor
un solid comportament social, punând certitudine absolută starea viitoare
accentul nu pe instruire, nu pe a sistemului, dar, o dată
informaţie („tete bien pleine"), ci desfăşurată (realizată) una din
pe formaţie C, tete bien faite'"), întocmai posibilităţile sale, această stare
ca Montaigne, Rousseau, Pestalozzi sau (finală) constituie efectul stării
Froebel. iniţiale cu care se găseşte într-un
Marile probleme ale vieţii sunt, raport cauzal (genetic) obiectiv.
după Adler, trei: viaţa în în acest raport cauzal, efectul nu a
societate, munca şi iubirea, depins numai de cauza iniţială care
deoarece — ne explică el — 1-a produs, deşi aceasta are un rol
„fiinţa umană privită ca produs al primordial în producerea sa. într-o
acestei planete nu şi-a putut mai mare sau mai mică măsură
menţine şi dezvolta relaţiile cu (aici apare probabilitatea,
restul lumii decât prin necoincidenţa relativă a cauzei şi
încorporarea în comunitate, prin
efectului), efectul este generat
aportul material şi spiritual pe care
deopotrivă atât de cercul iniţial de
i-1 furnizează acesteia, prin
condiţii şi cauze, cât şi de
diviziunea muncii, prin efort
susţinut şiprintr-opropagare complexele ulterioare de
86
suficientă a speciei" . Ca şi pentru interacţiune şi factorii aleatori care
89
Pestalozzi, pentru Adler mama este însoţesc procesul respectiv" .
aceea care are datoria sacră de a- Oricum, Adler are meritul major de a fi luat
şi educa copiii în acest spirit. Este de în considerare problema legilor
remarcat că, mai evident decât în probabiliste ale comportamentului
cazul freudismului, Adler pune uman, depăşind din acest punct de
problema probabilităţii statistice a vedere determinismul de fapt
comportamentului uman, cu toate nestatistic al psihanalizei lui
că şi aici el opune în mod tranşant Sigmund Freud, în care totuşi
probabilitatea şi cauzalitatea, Norbert Wiener vedea un
găsindu-le incompatibile. „Aşa cum reprezentant al probabilismului modern ,
90
30 31
LEONARD GAVRILIU STUDIUINTRODUCTIV
3
Unii exegeţi l-au comparat Alfred Adler a văzut lumina zilei
pe Alfred Adler cu Socrate, în Ia7 februarie 1870, într-o familie mic-
favoarea „socratismului" său burgheză, care locuia la periferia
fiind invocate, pe lângă Vienei. Tatăl său se ocupa cu comerţul
adoptarea imperativului de cereale, având de crescut patru
cunoaşterii de sine, unele similitudini băieţi şi două fete. între aceş tia, Alfred
superficiale (pasiunea cu care Adler era al doilea născut, un copil foarte
dialoga în agora, lipsa sa de entuziasm plăpând, rahitic. De mic l-au
pentru exprimarea în scris etc). în impresionat puternic boala şi moartea.
realitate, „socratismul" său este Nu avea decât 4 ani când unul din
unul mai de adâncime, la Adler cunoscutul fraţii săi a murit lângă dânsul, în patul
precept Gnothi seauton (Cunoaşte-te pe în care dormeau împreună. Acest fapt,
tine însuţi!) căpătând pe parcurs ca şi sănătatea mereu şubredă a
dimensiuni de profundă şi amplă mamei sale, pe care el dorea din toată
rezonanţă socială: Cunoaşteţi-vă fiinţa s-o poată însănătoşi, i-au trezit de
unii pe alţii! Acesta este, la urma urmei, timpuriu interesul pentru medici şi
mesajul major al întregii sale opere. medicină. Chiar el afirmă că încă de pe
atunci a luat hotărârea de a deveni
„Oamenii — scrie Adler — ar duce o
medic, orientare care a rămas
viaţă în comun mult mai bună dacă
definitivă. în anul 18 95 absolvea cu succes
cunoaşterea omului ar fi mai
facultatea de medicină din Viena,
profundă, deoarece anumite forme
specializându-se în oftalmologie. în
perturbatoare ale vieţii în comun ar
1898, ca urmare a preocupărilor sale
fi suprimate, forme care sunt astăzi
de larg orizont social, publică o
posibile pentru că nu ne
91 broşură de sfaturi medicale pentru
cunoaştem unii pe alţii" . Preceptul
croitori (Gesundheisbuch fiir c/as
adlerian înseamnă, desigur, mult
Schneidergewebe), în c are semnificative
mai mult decât acela al lui Socrate
sunt relaţia pe care o stabileşte între
în orizontul existenţei reale şi al
starea de sănătate şi „starea
conduitei realiste, din moment ce
economică" a populaţiei, precum şi
până şi simpla cunoaştere de sine
concepţia sa despre om ca „produs
este, după cum o demonstrează
92 social" („als Gcselschaftsprodukt"). Un rol
studiile moderne , esenţialmente aparte în evoluţia pe plan profesional a
condiţionată de descifrarea tânărului oftalmolog vienez 1-a avut
propriilor relaţii sociale însă Freud, căruia, între anii 1902-1908,
definitorii,ceea ce echivalează, în i-a fost un discipol mai mult sau mai
definitiv, cu cunoaşterea semenilor puţin credincios şi de care, în 1911, s-
cu care avem de-a face şi care au a separat cu mare vâlvă, împreună cu
de-a face cu noi. adepţii săî, respingând viziunea
Dincolo de teorie şi de exagerat sexuali stă a freudienilor
„sistem", cititorul găseşte în cărţile „ortodo cşi"şi trasând treptat
lui Alfred Adler extrem de coordonatele aşa-numitei „psihologii
penetrante şi exacte observaţii individuale", pe care Adler a propagat-
caracterologicele o mare utilitate în o cu o rară râvnă până la sfârşitul
orientarea practică pe planul vieţii. Din amul 1912 începe să
relaţiilor sociale concrete în care organizeze în zeci de şcoli vieneze
fiecare om se află necesarmente centre de consultaţii
angajat, ca fiinţă prin excelenţă psihopedagogice, bazate pe prop ria sa
socială, după cum va găsi şi o concepţie asupra naturii umane şi a
sănătoasă pedagogie a integrării educabilităţii copiilor. După ce, ca
şi a colaborării, bazată pe etica reacţie imediată la rupturai cu
datoriei, de perpetuă actualitate. psihanaliza freudiană, constituise de
urgenţă mai întâi o „Asociaţie pentru
dr. LEONARD GAVRILIU psihanaliza liberă" (,, Verein fiir freie
Psychoanalyse") , ulterior creează
„Societatea de psihologie individuală"
NOTE
(1912), iar doi ani mai târziu (1914)
1
J. P. Chaplin,T. S. Krawiec, Systems Internationale Zeitschrift fiir
und Theories ofPsychology, IndividuaJpsychologie, puiblicaţie care a
Hoit, Rinehart & Winston, New York, 1968, p. contribuit asiduu la cristalizarea
orientării noii şcoli, adleriene. Punând
403.
2 apoi în practică planul „cuceririi
Sigmund Freud, Zur Geschichte
Americii", unde Freud căilcase victorios
derpsychoalalitischen Bewegung, încă în anul 1909, începând din 1925
Werner Fritsch, Miinchen, 1966, p. 61. Adler întreprinde to>t mai frecvente
călătorii peste Atlantic, ţinând
conferinţe în mai multe orraşe din
Statele Unite ale Americii, unde în cele
din urm ă se şi stabileşte. Din 1927
(anul apariţiei cărţii Cunoaşterea
omului) i se oferă posibilittatea de a ţine
un curs de psihologie medicală la
32
LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV
14
Columbia University şi la New York Sigmund Freud,op. cit.,p.59.
15
Medical Center, pentru ca în anul
1932 să ocupe un post de
„visitingprofessor"la Long Island College Clifford
for Medicine. Trei ani mai târziu, când Allen,
devine cetăţean american cu drepturi op.ctt.,
depline, fondează Journal oflndividual p. 22.
l6
Psychology. Moare la 28 mai 1937, la Ibide
Aberdeen, în Scoţia, unde venise să m,p.
conferenţieze pe teme de psihologie 138.
individuală. A decedat în plină stradă, 17
Oliver Brachfeld,op. cit., p. 7.
nu departe de hotelul la care trăsese, 18
Alfred Adler,Menschenkenntnis,
răpus de un fulgerător atac de Verlag von S. Hirzel, Leipzig,
apoplexie. Principalelesale scrieri sunt: 1927,pp.77-78.
Studiu asupra inferiorităţii organelor 19
Ibidem,pp.79-80.
(1907), Cu privire la caracterulnevroticilor 20
A l f r e d A d l eOr b, e r d e n N e r v o s e n
(1912), A vindeca şi a educa(1914, în C h a r a c t e r ,1p6. .
colaborare cu CariFurtmiiller), Practica şi 21
I d e m , 7 7 Pi er a c t i c e a n d T h e o r y
teoria psihologiei indi viduale(1920), o f l n d i v i d u a l P r y c h o Hl oagryc,o u r t ,
Cunoaşterea omului (1927), Psihologia B ra c e a n d C o m p a n y , N ew Y o rk , K e g a n P a u l,
individuală în şcoală(1929), Psihologia T re nc h , T ru b n er & C o L td .
şcolarului greu educabil(1930) şi
London,1932,p.V.
Sensul vie(/i(1933). 22
4 I d e m P, r a x i s u n d T h e o r i e d e r
J. L. Moreno,Fondcments de la
I n d i v i d u a l p s y c h o l oVgei rel,a g v o n
sociometrie,P.U.F., Paris, 1970,
J . F . B e rg m a n , M iin c h e n , 1 9 2 4 , p . 1 6 4 .
p.316. 23
A p u d P a u l P l o t tokpe. , c i t .p, . 1 0 .
5
Cf. Paul Plottke,Avant-proposla Alfred 24
M a d e l a i n e G a nL za, p s y c h o l o g i e
Adler, Letemperament d 'A lfr e d A d le r e t le d e v e lo p -
nerveux,Payot, Paris, 1970, p. 7; vezi şi p e m e n t d e l 'e n f aDn te,l a c h a u x e t N i e s t l e ,
Oliver Brachfeld,Einleitung, în N eu ch âtel, 1 9 3 6, p . 1 1 .
Alfred Adler, Menschenkenntnis, Fischer 25
A l f r e d A d l ePr r, a x i s u n d T h e o r i e d e r
Biicherei, Frankfurt am Main, In d ivid u a lp sy ch o lo g ie,
Hamburg, 1966, p. 9. V o rw o rt zu r ers ten A u flag e, p . 1 5 .
^ Ibide m,p .l. 26
I d e m ,M e n s c h e n k e n n i n i s8, . p .
7
Manes Sperber crede că 27
S i g m u n d F r e uodp, . c i t .p, . 3 8 .
„ruptura" cu Freud a fost determinată 28
A l f r e d A d l e r , sLeen s d e l a v ipe., 1 9 3 .
de 29
I d e m ,M e n s c h e n k e n n t npi.s ,3 2 .
un „important element caracterologic": 30
I b i d e m , p p3.2 - 3 3 .
„Adler, cu 14 ani mai tânăr decât 31
S i g m u n d F r e uodp, . c i t . , p6. 6 .
Freud, nu-1 putea recunoaşte pe acesta 32
A lf r e d A d le r , L e sdeen sl a v i ep, . 6 1 .
drept autoritate paternă. El era mai 33
J b id em , p . 5 6 .
degrabă înclinat... să vadă în el un frate 34
G e n u v a l g u md i, f o r m i t a t e c o n s t â n d
mai mare"(Manes Sperber,Alfred d in d e v ie re a a x e i g a m b e i în
Adler oder das Elend der Psychologie, a fa r ă f a ţ ă d e a x a fe m u r u lu i, în a ş a fe l
Fischer Taschenbuch Verlag, în c â t e le fo r m e a z ă u n u n g h i o b t u z
Frankfurt am Main, 1971, p. 40). d e s c h is în a fa r ă ; în c a z u l c ă
8
Herbert Schaffer,Avertisment du d if o r m it a t e a e s te b ila t e r a lă , b o ln a v u l
traducteur,în Alfred Adler, are
Le sens de la vie,Payot, Paris, 1968, p. 9. p i c i o a r e l e îXn , c u g e n u n c h i i l i pGi ţei n. u
9 v a r u m d, i f o r m i t a t e î n c a r e
Clifford Allen,Les decouvertes
d e v ie r e a e s t e in v e r s ă f a gţ ăe n d u ev a lg u m ,
modernes de la psychiatrie,
Payot,
b o l n a v u l a v â n d p ic io a r e l e î n O ,
Paris, 1951, p. 128. c u g e n u n c h ii la d is ta n ţ ă u n u l d e a ltu l.
10
M. Laignel-Lavastine,Preface a P e s v a l g u ds ,i f o r m i t a t e a p i c i o r u l u i
1'edition frangaise,în A. Adler, c o n s t â n d d in d e v ia ţ ia s a în a fa r ă f a ţ ă
Le sens de la vie,p. 6. d e a x a g a m b e i , p e cpâe ns dv a r u s
1! c o n s t ă în tr -o d e v ia ţ ie în ă u n tr u a
Alfred Adler, Lesens de la vie,p. 108.
12
Alfred, Adler,Ober den Nervosen p ic io r u lu i fa ţă d e a x a g a m b e i.
35
„ e i n ev e r s t ă r k t e
Character. Grundzuge einer
v i s u e l l e P s y c h, îen "t e x t u l o r i g i n a l .
vergleichenden Individualpsychologie und
Psychotherapie,Verlag von
J. F. Bergmann, Wiesbaden, 1919, p. 5.
13
ibide/n, p. 40.
34 35
LEO NA R D G A VR ILIU STUDIU INTRODUCTIV
36 52
A l f r e d A d l e r ,U b e rd e n N c r v o s e n A l fr ed A d le r ,S o c ia l In te re st,F a b e r B
C h a r a c t e r , ? .1 3 . F a b e r, 1 9 3 8 , p . 1 6 1 .
37 53
I d e m , P ra x i s u n d T h e o r i e A l fr ed F a r a u , H e r b e rt S c h a ff erL,a
d e r I n d i v i d u a l p s y c h o l o g i e , ^9. . p s yc h o l o g i e d e s p ro fo n d e u r s
38
I d em , L e se n s d e la v ie ,p . 3 2 . d e s o rig i n es a n o sjo u r s,P a y o t, P a ri s, 1 9 6 0 , p .
39
Idem, Die Technik der 104.
54
Individualpsychologie, Zweiter Teii. Die A l fr ed A d le r ,L e se n s d e la v ie ,p p . 2 2 -
Seele des schwehrerziehbaren Schulkindes, 23.
Fischer Taschenbuch Verlag, 55
Id e m . M e n sch en k e n n tn i s,p p . 2 1 - 2 2 .
FrankfurtamMain, 1974, p. 16. 56
Ib id e m , p . 2 2 .
40
Idem, Le sens de la vie, p. 59. 57
41 A l fr ed A d le r,U b e rd e n N e rv o s c n
I d e m , M en sc h e n k e n n tn i s , p . 2 1 .
42 C h a r a c t e r ,p .5 6 .
I d e m , D i e S e e l c d e s sc h w e r c z i e h b a re n 58
Ib id e m , p . 3 9 .
S c h u l k in d e s,p . 1 7 . 5
43
în m o d g re şi t v o rb ete ş d r. C o n s ta n tin 9
G o r g o s d esp re„n e u ro lo g u l
ş i p sih i a t ru l a u s tria c "A lfr e d A d le r I
( D ic ţio n a r e n c ic lo p e d ic d e p s ih ia t ri c ,
b
v o i. I, E d i tu ra M e d ic a lă , B u c u re ş ti , 1 9 8 7 ,
i
p . 7 9 ). G ra tu it ă e st e ş i a fi rm a ţia
d
c ă A dle r e ste„un autor prolific",când el nu a
e
p ub licat m ai m u lt de 17 cărţi,
m
d i n c ar e tr e i în c o la b o r ar e , m u lte d i n e le d e
,
d i m e n siu n i re d u se. A d le r e ste
m ai de grab ăprolix de câ t p ro l ific. E l n u se
?
a pu ca cu p lă c e re d e sc ri s şi nu -1
p re o c u p a ţ in u t a s ti li st ic ă a te x t u l u i p e .
c a r e î l s e m n a . U n e le d i n c ă rţi le sa le
a u a p ă r u t n u m a i d a t o r i t ă f a p tu l u i c ă 4
s - a u g ă s i t a u d i t o r i c a re s ă - i 0
s te n o g ra f ie z e c o n f e rin ţe le , c u m e s te şi .
c a z u l lu c r ă r ii d e f a ţăC , u n o a ş te re a
H
o m u l u i, „ s a lv a tă " p e n t r u p o s te r i ta t e d e
)
u n a n u m e B ro se r .
44
A l f r e d A d l e r ,M e n sc h e n k c n n t s i s, p p .
128-129 I
45
C f . P a u l P lo ttk e ,o p . c i t ., p . 8 . b
46
A lfr ed A d l er ,o p . c i t., p p . 1 4 5 -1 4 6 . i
47
Jo se f R a ttn e r ,In d iv id u a lp sy c h o lo g ie , d
R in e h a rd t, M ii n ch e n / B a s el , e
m
19 63 .
48 .
„C a u z a m ic i lo r v a ria ţ ii c a re s e 61
/b/dem.p.41.
g ă se sc î n t re v â rs te le a p ro p ia te a le 6
a c e l u ia ş i s e x c u p r iv i r e l a te m p e ra m e n t 2
— s c r ie ş i D im i tr i e T o d o ra n u —
tr e b u ie c ă u ta tă în fa p tu l c ă s tr u c tu ra I
te m p e ra m e n tu lu i e s te st râ n s c o n e x a tă b
d e ch im ism u l or g a n ism u lu i ş i de i
s tr u c t u r a lu i so m a t ică c on s id e ra tă în d
to ta li ta te a sa . A ce st c him ism răm ân e, în e
co nd iţii n o rm a le de v ia ţă , a p ro ap e m
a ce la ş i în d e cu rs u l v ie ţii in div idu ale. .
N u m ai b o lile , fie p sihice , fie
fizio lo g ic e, p o t a d u ce o tran sfo rm a re p
ra d ic a lă a c h im ism u lu i in te rio r şi p rin .
a ce as ta a co nfig ura ţie i 4
t e m p e r a m e n t u l u i "( P s i h o l o g i a 8
temp era m en tu lu i. .
C lu j , 1 9 2 1 ,p . 1 1 8 ).
49
A lf re d A d l e r ,M e n sc h e n k e n n t n i s ,p . 6
147. 3
50
îbidem.pp. 147-148. 7
51
Ibidem, p. 149. 5
j
d
e
m
,
p
.
5
0
.
64
E rn e s t A c p p l i P, s y c h o l o g i e d u c o n s c i e n t
e l d e l 'i n c o n s c i c n tP, a y o t ,
Paris, 1953, p. 194.
65
A l f r e d A d l e r L, e s e n s d e l a v i e , p1. 4 .
6h
Idem ,D ie Seele des schw ercrziehbaren
S c h u l k i n d e s ,p . 7 6 .
67
I o n T u d o s e s c u ,D e t e r m i n i s m u l ş i
ş t i i n ţ a , E d i t u ra Ş t i i n ţ i f i c ă ,
B u c u re ş ti , 1 9 7l , p . 9 7 .
68
M a d e le in e G a n z,o p . c i t., p . 9 .
69
A l fr ed A d le r,M e n s ch e n k e n n tn i s,p . 1 3 .
70
Idem, Praxis und Theorie der
Individualpsychologie, p. 2.
7
,
1
p
.
I 4
b .
i 73
A lf r e d A d l e r ,M e n sc h e n k e n n t n i s,p . 1 4 .
d 74
Sigmund Freud, Zur Geschichtc
e der Psychoanalytischen
m Benegung,p. 65.
. 75
M a d e l e i n e G a n zo, p . c i t ., p . 1 2 .
p 76
A lfr e d A d le r,D ie S ee le d e s
. s ch w e re r zie h b a re n S c h u lk in d e s,p1.2 .
3 77
Jo se f R a ttn e r ,o p . c it., p . 1 0 1 .
. 78
A l fr e d A d le r,M e n s c h en ke n n t n i s , p p .
1
18-19.
79
2
„E s gibt hein e a bsolute W ah rh e il, w a s
a be r e in e r so lc hen n och a m
I năchsten kommt, ist die
b Gemeinschaft" este, după Oliver
i Brachfeld
d (op. cit., p. 1), una din tezele adleriene
e cardinale, tipică pentru ansamblul
m concepţiei sale.
36 37
LEON A RD GA V RILIU
80
81
A lf r e d A d leD
r , e r Ş in a d e s L e b e W
n si e, n , 1 9 3 3 , p . 1 9 . CUVÂNT ÎNAINTE
Id em , L ese n s d eV a v ie , p . 3 3 .
82
Idem, Die Seele des schwererziehbaren Schulkindes, p. 24.
83
Jbidem,p.l82.
84
H a r o l d H . M o s a k ( e Ad .l )f ,r e d A d l e r : H i s I n f l u e n c e o n
P s y c h o l o g y T o d aNyo, y e s P r e s s , P a r k R i d g s , N e w J e r s e y , 1V9.7 3 , p .
85
L e o n a r d G a v r i l iuA lf
, r e d A d l e r ş i p r o b le m a i n t e g r ă r i i
preco ce a
c o p i lu l u i,c o m u n ic a r e la S e s i u n e a d e c o m u n i c ă r i ş t ii n ţ if i c e a
In s t it u t u l u i
P e d a g o g ic d in C o n s t a n ţ a , 2 2 - 2 3 o c t o m b r i e 1 9 7 1 .
86
A lf r e d A d leLr ,e s e n s d e l a v ie p ., 3 6 .
87
I b i d e m p, . 3 9 . Cartea de faţă încearcă să prezinte celor mai
88
A n t o n D u m i t r iLuo, g i c a p o l i v a l e n Et ăd,i t u r a largi cercuri de cititori bazele de nezdruncinat ale
E n c ic lo p e d ic ă psihologiei individuale şi valoarea acestora pentru
R o m â n ă , B u c u rt ie, ş1 9 7 1 , p . 2 7 6 . cunoaşterea omului, ca şi însemnătatea pe care o au
89
I o n T u d o s e s c ou p, . c i t .,p . 5 3 . pe planul relaţiilor interumane şi al organizării
90
N o r b e r t W i e n eCr ,y b e m e t i q u e e t s o c i e t e . L ' u s a g e h u m a i n d e s propriei noastre vieţi. Am adunat aici prelegeri pe
a u t r e s h u m a i n eUs ,n io n G e n e r a l e d ' e d i ti o n s, P a r i s , 1 9 6 2 , p p . 1 0 - 1 1 . care le-am ţinut în faţa unui public de mai multe sute
91
A lf r e d A d l eM r , e n s c h e n k e n n t npi s. , 2 0 . de persoane, într-un cămin cultural popular din
92
V as ile P a v e lcIn u , v it a ţie la c u n o a ş te re a d e Es dinitu e,ra Viena. Principala sarcină a acestei cărţi constă în a ne
Ş t iin ţ ific ă , face să înţelegem neajunsurile activităţii şi creaţiei
B u c u r e ş ti, 1 9 7 0 , a s e v e d e a p a r a g ra f u l „ P a r a d o x u l noastre pe plan social, arătând cum decurg acestea
c u n o a ş t e r i i d e s in e " , din conduita eronată a individului; problema care se
pp .6 0 -67 . pune este ca acesta să-şi recunoască erorile şi să
obţină o mai bună integrare a sa în mediul social.
Fără îndoială, erorile sunt regretabile şi
dăunătoare în profesie şi în domeniul cercetării
ştiinţifice. în domeniul cunoaşterii omului, ele sunt
însă de-a dreptul periculoase. Sper că acei
conştiincioşi colaboratori care contribuie la
progresul ştiinţei noastre vor ţine seama câtuşi de
puţin de constatările şi experienţa prezentate aici,
cum au făcut-o şi în cazul lucrărilor mele anterioare.
Mă simt dator să aduc mulţumirile mele cele
mai profunde domnului doctor în ştiinţe juridice
Broser. Nu exagerez afirmând că, fără ajutorul său,
cartea aceasta numai cu greu ar fi putut vedea
lumina tiparului.
38
AL FR ED ADL ER
___________________________
său."
HERODOT
41
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
42 43
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMU LUI
45
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OM ULUI
47
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
49
ALFRED ADLER
50 51
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OM ULUI
52 53
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
54 55
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
56 57
_______ ALFREDADLER
_____________
Capitolul II
Dacă reflectăm asupra scopului unui copil care nu se
crede capabil să-şi ducă la bun sfârşit sarcinile, ne
putem reprezenta în acelaşi timp ceea ce se petrece în
sufletul unui astfel de copil. Descoperim aici şovăiala, ESENŢA SOCIALĂ A VIEŢII
timiditatea, închiderea în sine, neîncrederea şi toate
celelalte trăsături prin care cel slab încearcă să se
PSIHICE
apere. Scopul său este în afara graniţelor posibilului,
departe în spatele frontului vieţii.
NOTE
1
„die Seele", în textul original. (Nota trad.)
2
„einer einheitlichen Richtung",în textul original.
(No
3
„Uberhebung", în textul original. (Nota trad.)
4
„die Seele sich ăngstigt",în original. (Nota
trad.)
59
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULU I
60
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
62 63
ALFRED ADLER
65
ALFRED ADLER CUN OAŞTEREA
OM ULUI
66 67
ALFRED ADLER CUN OAŞTEREA
OM ULUI
68 69
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
70 71
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
72 73
CUNOAŞTEREA OMULUI
74 75
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
76 77
ALFRED ADLER CUN OAŞTEREA
OM ULUI
78 79
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
80 81
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
82 83
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
85
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
87
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
această privinţă intervin ascultă de oricine îi ia sub puterea
fenomenele de solidaritate. sa pot comite, la ordin, chiar crime. în
întreaga noastră viaţă se bandele de răufăcători ei
desfăşoară sub semnul îndeplinesc roluri sinistre, pe când
posibilităţii primordiale a capul bandei se ţine în general
influenţării reciproce. Aceasta de-o parte. în aproape toate ac-
este deosebit de accentuată în tele de pedepsire răsunătoare puse
anumite cazuri, cum sunt raporturile la cale de asemenea bande, astfel de
dintre profesor şi elev, părinţi şi indivizi sunt instrumentele de
copii, soţ şi soţie. Sub influenţa 7
execuţie . Asemenea oameni dau
sentimentului de comuniune dovadă de o ascultare
socială are loc, într-o anumită neverosimilă prin proporţiile ei şi
măsură, venirea în întâmpinarea pot simţi în aceasta chiar o
acţiunii exercitate de celălalt. satisfacere a propriei ambiţii.
Gradul acestei influenţabilităţi Dacă ne limităm însă numai la
depinde însă de măsura în care cazurile normale în care are loc
apare întemeiat dreptul celui care influenţa, putem stabili că indivizii
influenţează asupra celui cei mai dispuşi să se lase influ-
influenţat. Este exclusă o influenţă enţaţi şi să coopereze în acest
de durată asupra cuiva, în cazul în sens sunt cei al căror sentiment
care acesta este supus unui de comuniune socială a fost cel
prejudiciu. Influenţa va fi maximă mai puţin contrariat şi că, în
în cazul în care ne aflăm într-o stare schimb, refractari sunt cei la care
de spirit care ne dă sentimentul că înclinaţia de a parveni, aspiraţia la
propriul nostru drept este superioritate au atins cote
garantat. îndeosebi pentru deosebit de înalte. Observaţia ne
educaţie acest punct de vedere oferă zi de zi învăţăminte. Când
este important. Este posibil să se părinţii se plâng de un copil, o fac
propună sau chiar să se practice o extrem de rar pentru a-i reproşa
altă formă de educaţie. O educaţie ascultarea oarbă, pe ei
care ar ţine seama de acest punct neliniştindu-i neascultarea, iar
de vedere ar fi eficientă tocmai examinarea unor astfel de copii ne
pentru că s-ar conecta la ceea ce arată că ei cad pradă impulsului
este absolut fundamental, anume de a scăpa de chingile mediului lor
la sentimentul de comuniune şi că, dacă se străduiesc să frângă
socială. Ea nu ar da rezultate normele vieţii lor mărunte, este
decât în cazul în care un om ar pentru că un tratament eronat i-a
încerca să se sustragă în mod făcut inabordabili în ceea ce
deliberat influenţei societăţii. Iar priveşte intervenţiile pedagogice.
lucrul acesta nu se face fără Năzuinţa intensă spre putere (das
complicaţii; trebuie dusă în intensive Streben nach Macht) este
prealabil o luptă mai îndelungată, astfel invers proporţională cu
în cursul căreia să slăbească educabilitatea. în pofida acestui
legăturile sale cu mediul şi el să adevăr, educaţia noastră familială
se găsească într-o opoziţie totală tinde în principal să incite ambiţia
faţă de sentimentul de comuniune copilului şi să-i inculce idei de
socială. Atunci orice influenţă grandoare. Aceasta nu din nu ştiu
exercitată asupra sa întâmpină ce nechibzuinţă, ci pentru că
rezistenţă sau chiar devine întreaga noastră cultură şi
imposibilă şi avem în faţă civilizaţie, ele însele impregnate
priveliştea unui om care la orice de astfel de idei de grandoare,
tentativă de a se acţiona asupra lui generează asemenea impulsuri,
răspunde printr-o acţiune în sens încât în familie, ca şi în societate,
contrar (spirit de contradicţie). preocuparea primordială este
Avem deci toate motivele să aceea de a-1 face pe tânăr să
ne aşteptăm ca unii copii, care se păşească în viaţă cu o strălucire
simt mai mult sau mai puţin aparte, depăşindu-i pe toţi ceilalţi,
oprimaţi de mediul lor, să pe cât posibil în toate privinţele.
manifeste o slabă capacitate şi în capitolul în care vom trata
înclinaţie de a da ascultare despre infatuare vom arăta mai pe
educatorilor lor. Există, desigur, larg cât de necorespunzătoare
numeroase cazuri în care este această metodă educaţională
presiunea din afară este atât de bazată pe ambiţie şi cum, lovindu-
puternică încât înlătură orice se de asemenea dificultăţi,
rezistenţă, în aparenţă orice dezvoltarea vieţii psihice poate să
influenţă fiind acceptată şi eşueze.
urmată. Ne vom convinge însă în într-o situaţie similară cu a
scurt timp că această supunere nu acelora care, ca urmare a
are nici o valoare practică. Ne înclinaţiei lor de a se supune
aflăm uneori în faţa spectacolului necondiţionat, se conformează
unei fiinţe groteşti, făcută inaptă aproape fără excepţie cerinţelor
pentru viaţă (ascultarea oarbă), un mediului, se găseşte orice
om care pururea aşteaptă să-i mediu/n*. Acestuia trebuie doar
comanzi ce şi cum să facă. Marele să-i fie indusă intenţia de a face
pericol pe care îl aduce cu sine câtva timp tot ceea ce
această supunere dusă atât de
departe poate fi apreciat prin
faptul că acei copii care
89
ALFRED ADLER CUN OAŞTEREA
OM ULUI
i se cere. Iată procesul care stă la fluid misterios, unei puteri extraordinare,
baza predispoziţiei pentru hipnoză. care le-ar fi proprii. Aceasta duce la
în legătură cu aceasta sunt de nemaipomenite scandaluri, la abuzuri,
făcut, în general, următoarele îndeosebi la revoltătoare
observaţii: este posibil ca un om să excese din partea celor care
declare sau să creadă că poate fi practică telepatia şi hipnotismul.
hipnotizat, cu toate că lui îi lipseşte La drept vorbind, se poate afirma
starea de pregătire psihică că ei înjosesc în aşa măsură
favorabilă supunerii. După cum demnitatea umană încât nu
este posibil ca un altul să opună ocolesc nici o posibilitate de a
hipnozei o rezistenţă categorică şi, lucra clandestin. Nu trebuie să se
cu toate acestea, să fie sufleteşte înţeleagă de aici că fenomenele
pregătit la supunere. Hipnoza se pe care le prezintă au la bază
realizează exclusiv pe baza şarlatania. Nicidecum. Dar
atitudinii psihice a medi um-ului, nu creatura umană este atât de
pe baza spuselor sau credinţelor înclinată la îngenunchere încât
acestuia. Din greşita înţelegere a poate deveni victima unui individ
acestui fapt a rezultat multă care are tupeul să se prezinte
confuzie, pentru că în hipnoză drept unul care supralicitează, dat
avem cel mai adesea de-a face fiind că oamenii în majoritatea lor
cu oameni care se împotrivesc, pe sunt dispuşi să se supună, fără să
când, în definitiv, ei sunt înclinaţi verifice cum stau lucrurile,
să îndeplinească cerinţele plecându-se în faţa autorităţii,
hipnotizatorului. Această stare de lăsân-du-se intimidaţi şi captaţi,
disponibilitate (Bereits-wiiligkeit) subordonaţi fără crâcnire, ceea ce,
poate avea diferite grade, aşa fireşte, niciodată nu a putut să
încât rezultatele hipnozei diferă pună ordine în viaţa colectivă a
de la om la om. Dar în nici un caz oamenilor, ci a condus întotdeauna
disponibilitatea în faţa hipnozei la un supliment de revoltă din
nu depinde de voinţa partea celor supuşi. Nimeni până
hipnotizatorului, ci de dispoziţia astăzi nu a practicat telepatia sau
psihică a med/um-ului. hipnotismul cu bune rezultate pe termen
Cât priveşte natura hipnozei, mai lung. Foarte adesea s-a întâmplat ca
ea este înrudită cu starea de hipnotizatorul să dea peste un om,
somn. Enigmatic este doar faptul un aşa-numit medium, care pur şi
10
că pentru ca acest somn să se pro- simplu 1-a „interiorizat" . Acest
ducă este necesară o comandă lucru s-a petrecut şi cu oameni de
din partea altcuiva. Comandă ştiinţă importanţi, care au voit să-
care este eficientă numai dacă se şi exercita forţa asupra unor
adresează unui individ pregătit s- indivizi sugestionabili. De multe
o accepte. Decisive în privinţa ori survin eşecuri când medium-ul se
aceasta sunt, după cum s-a dovedeşte a fi, ca să spunem aşa,
menţionat, esenţa şi dezvoltarea un înşelat înşelător, pe de o parte
personalităţii medium-ului. Numai amăgit, pe de alta îngenuncheat
atunci când cineva este în aşa fel de sine însuşi. Dar puterea care ni
structurat încât să se conformeze se pare a intra în acţiune aici nu
fără spirit critic influenţei altora, este niciodată aceea a hipnotiza-
există posibilitatea de a provoca torului, ci totdeauna avem de-a
în el acest somn specific, care, mai mult face cu înclinaţia medium-ului de
decât somnul natural, este deconectat de a se supune; nu este vorba de nici o
capacitatea de acţiune voluntară putere magică, ci de extraordinara
proprie, în aşa măsură încât pricepere a hipnotizatorului de a
finalmente individul poate fi pus pune în scenă farsa. Dacă, în
în mişcare de centrii motori ai jchimb, cineva este obişnuit să
9
hipnotizatorului care dă comanda . ducă o viaţă întru totul după chib-
Din somnul normal rămâne doar zuinţă sa şi nu-şi însuşeşte fără
un fel de stare crepusculară, aşa discernământ concluziile altora,
încât medium-ul nu-şi poate aminti atunci în mod firesc un astfel de om
din cele ce se petrec în timpul hipnozei nu va putea fi hipnotizat şi nici nu
decât ceea ce vrea hipnotizatorul. Este va prezenta straniile fenomene
eliminat în primul rând spiritul critic, cea ale telepatiei. Deci toate aceste
mai importantă cucerire a organului fenomene nu sunt decât
psihic în condiţiile societăţii fenomene ale ascultării oarbe.
noastre. Un medium este, ca să în acest context este de
spunem aşa, o prelungire a menţionat şi sugestia. Putem
mâinii hipnotizatorului, un organ înţelege esenţa acesteia numai
care funcţionează la ordinul dacă o inserăm, în cel mai larg
acestuia. sens, în sfera impresiilor (Eindriicke).
Majoritatea oamenilor capabili Este de la sine înţeles că omul nu
să-i influenţeze pe alţii atribuie numai că primeşte la un moment
această capacitate şi, în general, dat impresii, ci că şi stă în
orice posibilitate de acest fel, unui permanenţă sub influenţa lor.
Receptarea de impresii nu este cu
totul insignifiantă,
90 91
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
92 93
ALFRED ADLER
de pe cortex, rămase ca atare pe fondul inhibiţiei
Capitolul V
generalizate reprezentatede somn. Drumul până la centrii
motori este apoi mai lung sau mai scurt, funcţieîn de
conţinutul „instrucţiei" date de hipnotizator. (Nota trad.)
10
Proces care, în esenţa sa, este de acelaşi ordin cu SENTIMENTUL DE INFERIORITATE
structurareaSupraeului,aşa cum o analizează Freud. (Nota
trad.)
SI TENDINŢA DE A SE IMPUNE
95
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
96 97
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMU LUI
98 99
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
100
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
102 103
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
104 105
ALFRED ADLER CUN OAŞTEREA
OMULUI
106 107
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
108 109
A LFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
4
„d/e Eigenart derErzieher"',în textul original. (Nota trad.) ii"
Textul adlerian este mai laconic, dar şi mai confuz,
cel puţin dacă Capitolul VI
ar fi să-1 transpunem în româneşte în chip fidel:Wenn „ zwei
dasselbe tun,
is es nicht dasselbe; wenn aber zwei nicht dasselbe tun, so kann es doch
dasselbe sein".(Nota trad.) PREGĂTIREA PENTRU VIAŢĂ
5
„mitliebenswurdigenMitteln",mtextul original. (Nota trad.)
113
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
115
I
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
117
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
putea interesa de alţii decât cu mare greutate,
pe când la un om cu un dezvoltat simţ colectiv „kw»; să fii conştient de aceasta şi să-ţi
acest lucru se va face fără efort. explici o asemenea trăsătură. Ba chiar nici nu
Delăsarea este, prin urmare, o deficienţă este în favoarea omului respectiv, pentru că altfel
a sentimentului de comuniune socială. Cu toate el nu ar putea acţiona în direcţia scopului său. Adesea el
acestea, o intoleranţă exagerată ar fi aici nelalocul îşi dobândeşte graţioasa sa certitudine teatrală
ei. Aşadar, totdeauna se impune să cercetăm de ce un atunci când nu vede nimic din infatuarea sa şi îşi
om nu are interesul pe care noi îl aşteptăm de la îndreaptă atenţia aiurea. Mare parte din acest
dânsul.
proces psihic se desfăşoară în obscuritate. Dacă
Uitarea, ca şi pierderea obiectelor mai importantele
încercăm să discutăm despre aceasta, observăm că
realizează printr-o reducere a atenţiei. Există,
discuţia lâncezeşte, pentru că respectivul înclină să
desigur, posibilitatea unei atenţii mai concentrate,
se fofileze, să eludeze tema abordată, ca şi cum ar
interesul, dar nu fără lacune, ci suferind perturbări
dori să nu fie deranjat. Acest comportament nu face
din partea unei anumite aversiuni care aduce,
favorizează sau produce pierderea sau uitarea. Acesta este, decât să confirme concepţia noastră. Un asemenea
de exemplu, cazul copiilor care îşi pierd manualele. De om vrea să-şi continue jocul şi pe oricine încearcă
cele mai multe ori este uşor să se stabilească să ridice vălul îl socoate un tulburător de linişte,
faptul că ei încă nu s-au adaptat cum se cuvine împotriva căruia trebuie să te pui în gardă.
cerinţelor vieţii şcolare. Există, de asemenea, Având în vedere modul lor de comportare, putem clasifica
menajere care mereu îşi rătăcesc sau îşi pierd oamenii după cum ştiu mai mult sau mai puţin, în
cheile. Şi în acest caz se va constata că este vorba raport cu media, despre procesele ce se petrec în
de femei care nu se pot împăca cu profesia de interiorul lor, sfera lor de conştiinţă fiind, deci, mai
menajeră. mare sau mai mică. Există, astfel, oameni care se
Uitucii sunt oameni care nu se revoltă făţiş, dar concentrează asupra unui sector mai restrâns al
care prin uitare vădesc o anumită lipsă de interes vieţii, pe când alţii au relaţii multiple, interesându-
pentru îndatoririle lor. sc de sectoare mai largi ale vieţii umane şi ale
lumii. De asemenea, putem înţelege că de obicei
4. INCONŞTIENTUL. Cititorul a şi fost frapat de cei care se simt asupriţi aparţin celei dintâi dintre
acele descrieri ale noastre în care adesea am aceste două categorii, limitându-se la un orizont
relatat despre procese şi fenomene asupra cărora îngust al vieţii; ci sunt atât de dezorientaţi încât nu
purtătorul lor de multe ori nu ne poate spune pot vedea cu aceeaşi claritate problemele vieţii ca
decât puţine lucruri. O persoană cu spirit de 4
ceilalţi, care se descurcă bine . Ei nu vor putea
observaţie rareori ne va putea, de exemplu,explica pricepe subtilităţile şi, având un interes limitat, nu
de ce vede imediat totul. Există, prin urmare, vor vedea dintr-o chestiune vitală decât o mică
capacităţi ale organului psihic care nu sunt de găsit
parte; nu pot examina cum se cuvine ansamblul
în domeniul conştiinţei. Cu toate că atenţia
lucrurilor, pentru că evită să-şi irosească forţele în
conştientă se obţine, într-o anumită măsură, prin
această direcţie. Referitor la aspectele particulare
constrângere, forţa propulsivă a atenţiei nu rezidă în
ale vieţii, adesea se poate observa că un individ nu
conştiinţă, ci în interes, iar acesta ţine în cea mai
ştie nimic despre capacităţile sale, că le
mare parte de sfera inconştientului. Acesta este în
întregul său un produs al organului psihic şi, subestimează, după cum nu este suficient edificat asupra
totodată, cel mai puternic factor al vieţii psihice. Aici defectelor sale, considerându-se un om de ispravă, pe când
sunt de căutat şi de găsit forţele care configurează în realitate pe toate le face din egoism sau, dimpo-
linia de mişcare a omului, planul său (inconştient) trivă, se socoate un egoist, pe când, dacă ajungi să
de viaţă. în conştiinţă găsim doar o imagine palidă ai de-a face cu dânsul mai îndeaproape, ţi se
a acestora, uneori chiar contrariul lor. Un infatuat, impune concluzia că este un om cu totul de înţeles.
de exemplu, de cele mai multe ori nu are nici o în general, nu contează ceea ce cineva gândeşte
bănuială despre infatuarea sa, comportamentul său despre sine (sau ce gândesc despre dânsul
exprimând, dimpotrivă, o modestie care sare ceilalţi), ci poziţia de ansamblu pe care şi-a cucerit-
tuturor în ochi. Ca să fii înfumurat, nu este o în sânul societăţii umane, îndeosebi
nicidecum
118 119
¥
ALFRED ADLER
120 121
ALFRED ADLER
i CUNOAŞTEREA
OMULUI
122 123
f
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
125
¥
ALFRED ADLER
126 127
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
128 129
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
130 131
I
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
Luând atitudine faţă de întrevadă linia sa de mişcare.
acest caz, trebuie în primul rând Este ca fumul care arată că
să arătăm că în acele timpuri undeva arde un foc. Un om
naufragiile erau extrem de experimentat va putea chiar să
frecvente şi că, în asemenea spună, după fumul pe care îl
împrejurări, era posibil ca mulţi vede, ce fel de esenţă
oameni să viseze că se impunea să lemnoasă arde.
renunţe la o călătorie şi ca printre Rezumând, putem spune
aceştia să se găsească unul al că visul arată că autorul său
cărui vis să fie confirmat de este preocupat de o problemă de
realitate şi care să fi transmis viaţă, cât şi ce atitudine ia el faţă
posterităţii această ciudăţenie. Se de aceasta. în vis intră în joc
înţelege că oamenii care sunt înclinaţi îndeosebi cei doi factori care se
să discearnă conexiuni misterioase lasă recunoscuţi fie şi numai prin
au o slăbiciune aparte pentru urmele lor, factori care
asemenea povestiri, pe când noi influenţează atitudinea reală faţă
interpretăm visul cu luciditate: de mediul ambiant a autorului
poetul nostru, grijuliu faţă de visului: sentimentul de
bunăstarea sa trupească, nu a comuniune socială şi aspiraţia sa
manifestat niciodată o plăcere către putere.
deosebită pentru călătorii, şi cum
ora deciziei se apropia, el s-a 6. APTITUDINI, TALENT. Dintre
agăţat de ceva ce putea să-i fenomenele psihice care ne dau
întărească pornirea spre posibilitatea să tragem concluzii
comoditate. A recurs la asupra firii unui om, să emitem
convocarea în vis a mortului care judecăţi cu privire la
trebuia să se arate recunoscător. personalitatea lui, le-am neglijat
Bineînţeles că nu s-a ostenit să pe cele care ţin de sfera gândirii
plece în călătorie. Iar dacă vasul umane, care se referă la
nu s-ar fi scufundat, probabil că capacitatea omului de a
niciodată lumea nu ar fi aflat nimic cunoaşte. Am atribuit o valoare
de toată această istorie. Căci noi minimă celor gândite sau
nu înregistrăm decât lucrurile care afirmate de cineva cu privire la
ne zguduie, care ne dau de înţeles propria sa persoană, pentru că
că între cer şi pământ se ascunde avem convingerea că fiecare se
mai multă înţelepciune decât am poate înşela şi că fiecare se simte
putea visa. Profeticul în vis este împins de diferite interese şi
de înţeles în măsura în care atât considerente egoiste de natură
visul cât şi realitatea includ morală etc. să retuşeze imaginea
aceeaşi atitudine a omului. sa în faţa celorlalţi. Cu toate
Ceea ce ne dă de gândit este acestea, ne este permis şi este
şi faptul că nu toate visele sunt posibil, în anumite limite, să
atât de uşor de înţeles, cele uşor tragem concluzii cu privire la
de explicat fiind extrem de puţine. unele procese de gândire şi la
Fie că uităm imediat visul, fie că expresia lor verbală. Dacă vrem
atunci când a lăsat în mintea să ne formăm o opinie judicioasă
noastră o anumită urmă de obicei despre un om, nu putem exclude
nu înţelegem ce se ascunde sub din cercetarea noastră domeniul
aceasta, în afară de cazul în care, gândirii şi limbajul.
întâmplător, am studiat Există în legătură cu
interpretarea viselor. Chiar şi capacitatea de judecată a omului
acestor vise li se aplică cele — ceea ce în general obişnuim să
spuse mai sus cu privire la numim „aptitudine" — o mulţime de
caracterul de parabolă al visului, observaţii, controverse, analize,
care reproduce în chip simbolic care sunt cunoscute în special din
linia de mişcare a unui om. Sensul încercările de a stabili ce este
fundamental al unei parabole este inteligenţa la copii şi la adulţi. Mă
acela că ne introduce într-o refer la testele de aptitudini. Până în
situaţie în care noi vibrăm la prezent aceste teste nu au
unison. Dacă ne preocupă corespuns aşteptărilor. Căci
rezolvarea unei probleme şi dacă dacă le aplicăm unui lot de
personalitatea noastră înclină într- şcolari constatăm că rezultatele
o direcţie determinată, atunci, obţinute sunt de regulă identice
potrivit experienţei, avem nevoie cu cele pe care educatorul le-a
de un impuls. Visul este cât se poate stabilit fără ajutorul testelor,
de apt să întărească afectivitatea, situaţie care la început a fost
verva de care cineva are nevoie pentru a admisă cu multă trufie de
rezolva o problemă într-un sens psihologii experimentalişti, deşi de
determinat. Lucrul nu se schimbă fapt aceasta dovedeşte că testele
cu nimic dacă autorul visului nu sunt, într-o anumită măsură, de
înţelege conexiunea. Este prisos. O altă obiecţie împotriva
suficient ca el să aibă materialul şi adoptării acestor teste se referă la
impulsul. Visul va înregistra într- faptul că gândirea logică nu se
un fel oarecare urma pe care o dezvoltă uniform, aşa încât la mulţi
imprimă ideaţia autorului visului, copii la care testele de aptitudini
lăsând astfel să se au dat rezultate proaste după
câţiva
132 133
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI
a n i se d o ve d e ş te că ap titudinilelo r s- 3
„derBeurteilung", în textul original.
a u d e z vo lta t d e od ată e xtr e m de (Nota trad.)
b in e . U n a l t f a c t o r d e m n d e lu a t î n 4
„wie andere, die gute Mitspieler sind",
c o n s id e r a r e e s t e a c e l a c ă c o p d ii
i ni în textul original. (Nota
m a r i l e o r a ş e s a u c e i d in a n u m i t e trad.)
m e d ii, ca r e du c o via ţă m a i 5
Georg Cristoph Lichtenber
c u p r in z ă t o a r e , p r in re a c ţ ii le lo r (1742-1799), fizician şi scriitor
p r o m p te , d e t e rm in a t e p u r ş i s im p lu german,
d e o a n u m ită e x e rs a r e , d a u ilu z ia profesor la Universitatea din Gottingen. A
unor ap titu d in i s u p e rio a r e , criticat fiziognomonialui
p u n â n d u - i în u m b r ă p e c o p i ii c a r e J. C. Lavater, care susţinea că,
n u d is p u n d e u n a s e m e n e a f odned analizând trăsăturile feţei unui om,
p reg ă tire . Es te cu n os cu t că , de pot fi
re gu lă , cop iii din m ed iile b u rgh e ze emise judecăţi valabile asupra
d isp u n de o pmrop t it u d i n e în caracterului acestuia. (Nota trad.)
6
r ă s p u n s u r i m u lt m a i m a r e d e c â t „davonschwimmen",în textul original.
c o p iii d i n m e d i il e p r o le ta re . (Nota trad.)
7
A c e as ta n u p le d e a z ă în s ă p e n tru „e/ne Stellungsnahme, die nach einer
a p t i t u d i n is u p e r io a re la c e i d in tâ i , c a u z a Hochzeit schreit",în textul
f ii n d d o a r a n t e c e d e n te le d if e ri te . în f e l u l original. (Nota trad.)
8
a c e s ta , n u s - a a ju n s p r e a d e p a r t e 'c u t e s t e l e „dass es ein Geîiihl des Obenscins
d e a p ti tu d in i , m a a i l e s d a c ă ţ in e m iiberhaupl nicht konnte",în
seam a de t r is t e l e re z u lt at e textul original. (Nota trad.)
9
o b ţ i n u t e l a B e r l i n şHi a m b u r g , u n d e Poet liric grec (556-467 î.Chr.), care a
c o pi ii c ar e a u tre c u t c u s uc ce s a c e st e te s te , scris, între altele, o faimoasă
u lte r io r , în m o d s u r p r i n z ă t o r , c e i elegie dedicată eroilor bătăliei de la
m a i m u lţ i d i n t r e e i n u a u m a i Maraton (490 î.Chr.), pentru care i s-a
corespuns e va lu ăr ilo r f ă c u te . acordat premiul la un concurs la
A c e a s t a n e a ra tă că te s t e le d e care participa şi marele Eschil. La
a p titu d in i n u n e p o t d a n i ci o bătrâneţe a trăit în Sicilia, la curtea
g a ra n ţie s ig u ră c u p r iv ire la b u n a tiranului de la Siracuza. Din opera sa,
d e zv ol ta re a co p ilu lu i. în s ch i m b , foarte preţuită, s-au păstrat până
c e r c e t ă r i le de p s ih o l o g ie astăzi doar unele epigrame şi
in d i v id u a lă î ş i c o n f i rm ă p e d e p lin fragmente
v a la b ilit ate a , p e nt ru că ele n u din poemele lirice. (Nota trad.)
u r m ă r e s c d o a r s ă s t a b il e a s c ă o
co n c e p ţie d e s p r e d e z v o lta re , ci s ă
p u n ă în e v id e n ţ ă te m e iu l, c a u z e le
a c e s t e ia ş i, atun ci când e s te
n e c e s a r , s ă p u n ă la d is p o z iţ ie
m i jlo a c e d e î n d r e p t a r e ; t o t o d a t ă ,
p s ih o l o g ia in d i v id u a l ă n u iz o le a z ă
c ap a cita te a d e g ân d ire lo g ică a
c o p i lu l u i d e a n s a m b l u l v ie ţ i i s a l e
p s i h ic e , c i o e x a m in eăa z î n c o n t e x t u l
a c e s t e ia .
NOTE
1
Filos of,
psih op e d ag og
şi e ste ticia n
ge rm an d e
orie n tare
ne ok an tian ă,
K arl Groos
(18 6 1 -1 94 6 ), a l
căru i nu m e est e
uneori grafiat
Gross, autor al unor
importante studii
asupra jocului la
animale(Die Spiele
der Tiere,1896) şi
la om (DieSpiele
derMenschen,1899),
considera acest
fe n om e n d rep t
un e xe rciţiu
fu n d am e nta l d e
de z vo lta re a
in stin cte lo r ş i
predispoziţiilor
ereditare, în
sensul pregătirii
pentru existenţa
de m ai târziu,
ca adu lt.
In flu en ţat d e
psih an aliza
freud ian ă,
ulte rior şi-a
revizuit te oria,
vă z ân d în joc u n
k a th a rs is , u n
m ijloc d e
„pu rifica re "(Das
Spie l,Jen a,
1922). (Nota trad.)
2
„das Ziel der Uberlegenheit",
în textul original. (Nota trad.)
134 135
Capitolul VII
II CUNOAŞTEREA OMULUI
136 137
1
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
umane, diviziunea muncii s-a a ripostat prin accese de furie,
configurat în aşa fel, încât ceea ce arată clar ca lumina
femeia a preluat o parte din zilei că avem tot temeiul să
acele activităţi pe care de cercetăm aceste raporturi. Faptul ne
obicei le efectuau şi bărbaţii, readuce, pe o altă cale, la
pentru ca aceştia din urmă să problema aspiraţiei către
aibă posibilitatea să-şi valorifice putere.
forţele mai cu folos. Această Dacă tendinţa băiatului de a
diviziune a muncii nu poate fi numită se pune în valoare a atins un
neraţională atât timp cât nu lasă anumit grad, el va apuca de
neutilizate forţele de muncă şi nu predilecţie pe acel drum care i se
va conduce la folosirea abuzivă a pare că îi garantează privilegiile
forţelor spirituale şi fizice ale masculinităţii, pe care el le
omului. sesizează peste tot. După cum am
menţionat, educaţia care se
2. SUPREMAŢIA BĂRBATULUI practică azi în familie este axată pe
ÎN CIVILIZAŢIA ACTUALĂ. Dat fiind aspiraţia către putere şi pe
faptul că civilizaţia s-a dezvoltat în înclinaţia de a preţui privilegiile
direcţia aspiraţiei către putere, masculine şi de a le promova.
îndeosebi datorită eforturilor unor Căci de obicei copilul îl are în faţa
indivizi sau puteri sociale care au ochilor pe bărbat,pe tată, ca simbol
vrut să-şi asigure privilegii, al puterii. Al său enigmatic du-te-
diviziunea muncii a fost orientată vino stârneşte mult mai mult
pe căi specifice, care predomină interesul copilului decât mama. El
şi astăzi, făcând ca societatea remarcă repede rolul dominant
omenească să se caracterizeze pe care îl deţine tatăl, care dă
prin importanţa preponderentă tonul, face rânduială, conduce
acordată bărbatului. Diviziunea totul; vede că toţi se supun
muncii este de aşa natură, încât poruncilor sale şi că mama face
asigură prerogative grupului totdeauna referire la ele. Bărbatul
privilegiat al bărbaţilor, care, ca îi apare copilului, în toate
urmare a hegemoniei, stabilesc în privinţele, drept cel mare şi
propriul lor interes poziţia femeii puternic. Sunt copii cărora tatăl le
în procesul de producţie, pare atât de competent în toate,
prescnindu-i acesteia orizontul încât tot ce spune el trebuie să fie
vieţii şi fiind în măsură să impună sfânt, ei întărindu-şi adesea
forme de existenţă care corespund propriile afirmaţii doar cu preciza-
în primul rând viziunii masculine. rea că tata a spus-o. Chiar şi acolo
Aşa cum stau lucrurile în unde influenţa paternă nu iese clar
prezent, dăinuie o permanentă în evidenţă, copiii ajung la ideea
aspiraţie la superioritate a superiorităţii tatălui, pentru că în-
bărbaţilor faţă de femei şi, în mod treaga povară a casei pare a se
corespunzător, o permanentă sprijini pe umerii săi, pe când în
nemulţumire a femeii faţă de realitate numai diviziunea muncii
pnvilegiile bărbaţilor. Dincolo de îi dă bărbatului posibilitatea de a-
strânsa solidaritate dintre cele şi pune mai bine în valoare
două sexe, este evident că o forţele.
asemenea tensiune conduce la o Cât priveşte originile istorice
continuă subminare a armoniei lor ale poziţiei hegemonice a bărba-
psihice, la ample perturbaţii din tului, trebuie să arătăm că
1
care rezultă un climat psihic general aceasta nu a apărut ca un fapt
resimţit ca extrem de chinuitor natural. A fost necesar ca mai întâi să
pentru ambele părţi ale neamului se instituie o serie de legi, pentru
omenesc. ca dominaţia bărbatului sa fie
Toate instituţiile, ca şi toate asigurată. Aceasta înseamnă,
regulile tradiţionale, legile, mora- totodată, că, înainte de
vurile şi obiceiurile noastre legiferarea hegemoniei
depun mărturie cu privire la masculine, trebuie să fi fost o
poziţia privilegiată a bărbatului, vreme în care privilegiul masculin nu era un
pe care o ajustează şi o fac să lucru atât de sigur. Este vorba, de fapt.
dureze. Ele pătrund până în de o perioadă istoriceşte
camera copiilor şi exercită o atestată. A fost vremea
extraordinară influenţă asupra matriarhatului, când mama, femeia,
psihicului acestora. Desigur că nu îndeplinea în viaţă rolul principal,
putem arăta cu exactitate ce faţă de copil înainte de toate, faţă
înţelege copilul din aceste de care şi toţi bărbaţii tribului
raporturi, dar se impune să aveau o anumită datorie. Acest
simţim că fondul său afectiv este lucru îl sugerează şi unele
înrâurit în adâncime. Este moravuri şi datini de azi, ca, de
edificator, în acest sens, cazul exemplu, obiceiul nostim potrivit
bărbatului care, când i s-a cerut să căruia copilul se adresează cu
îmbrace haine de fată, „nene" fiecărui bărbat. Trecerea
de la matriarhat la patriarhat a fost
precedată de o straşnică luptă,
ceea ce dovedeşte că supremaţia
bărbatului, pe care el crede că o
deţine de la natură,
138 139
I
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
2
nu a avut-o de la început , ci a trebuit gândeşti tu despre copleşitorul
s-o cucerească. Victoria principiu al supremaţiei
bărbatului a echivalat cu masculine în societate,îndeosebi în
subjugarea femeii şi în special cadrul familiei. în unele cazuri urmarea va
înscrisurile făcute de legislaţie de- fi o manifestare mai puternică a
a lungul timpului aduc despre aspiraţiei către o poziţie de
acest proces de subjugare o egalitate cu bărbatul, în alte
mărturie elocventă. cazuri un soi de resemnare, mai
Aşadar, supremaţia mult sau mai puţin pronunţată.
masculină nu este un fapt natural. De cealaltă parte a baricadei stă
Există izvoare istorice care arată bărbatul, tatăl, care încă de copil
că ea a apărut în mod necesar a crescut cu convingerea că, în
abia în cursul luptelor calitatea sa de bărbat, are de jucat un
neîntrerupte între popoare rol mai însemnat şi, în virtutea
vecine, lupte în care bărbatului i- acestei convingeri, el simte ca un
a revenit un rol important, de fel de datorie, conform căreia, la
care la urma urmei el a profitat spre întrebările puse de viaţă şi de
a acapara definitiv conducerea. Mână societate, va răspunde totdeauna
în mână cu această evoluţie în favoarea privilegiilor masculine.
istorică a mers dezvoltarea Copilul trăieşte toate
3
proprietăţii private şi a dreptului situaţiile care rezultă din aceste
ereditar la moştenire, care până relaţii familiale. Se degajă pentru
într-atât a fost elaborat pe baza el o mulţime de imagini şi de
supremaţiei masculine, încât puncte de vedere asupra
partea care agoniseşte şi posedă existenţei femeii, din care, în
este de regulă bărbatul. general, femeia iese prost.
Copilul care creşte nu are Dezvoltarea psihică a bărbatului
nevoie să lectureze cărţi pe capătă în acest fel un caracter
această temă. Chiar dacă nu ştie masculin. Ceea ce, în aspiraţia sa
nimic despre aceste lucruri, el către putere, el poate percepe
sesizează din practica vieţii că drept ţel demn de a fi urmărit,
bărbatul este partea care constituie, aproape fără excepţie,
agoniseşte şi care este însuşiri şi atitudini masculine. Din
favorizată, fie şi atunci când nişte relaţiile de putere evocate se
părinţi cu judecată sunt gata să dezvoltă un fel de virtute virilă,
renunţe cu plăcere la privilegiile care ea însăşi îşi dezvăluie în
moştenite din vremuri vechi, în întregime originea. Anumite
favoarea egalităţii în drepturi. Este trăsături de caracter trec drept
foarte greu să-1 lămureşti pe copil „masculine", altele drept
că mama, care îndeplineşte „feminine", fără ca vreun fapt
treburile gospodăreşti, este fundamental să justifice aceste
partenera egală în drepturi a taxări. Căci, dacă comparăm
bărbatului. Să ne imaginăm ce starea psihică a băieţilor cu aceea
înseamnă aceasta pentru un băiat a fetelor şi găsim argumente în
căruia, începând din leagăn, favoarea acestei clasificări, nu vom
supremaţia bărbatului îi sare în putea totuşi vorbi de fapte
ochi. încă de la naştere el este naturale, de vreme ce aceste
primit cu mai multă bucurie decât fenomene le constatăm la oameni
o fată şi este sărbătorit ca un care sunt de-acum cuprinşi în
prinţ. Este un fapt arhicunoscut că cadre bine determinate şi ale
părinţii doresc să dea naştere mai căror plan de viaţă şi linie
degrabă la băieţi. Băiatul ajunge directoare sunt de-acum îngustate
să-şi dea seama la fiecare pas cât de judecăţile lor unilaterale cu
de avantajat este ca descendent privire la putere. Aceste relaţii de
masculin şi îşi supralicitează putere au fixat în mod imperios
valoarea. Diversele cuvinte care i spaţiul în care ei trebuie să
se adresează sau pe care încerce să se dezvolte. Distincţia
ocazional le prinde din zbor, cu între trăsături de caracter
privire la sine, îl fac să înţeleagă zi masculine şi feminine nu este deci
de zi importanţa mai mare a rolului îndreptăţită. Vom vedea cum
bărbatului. Superioritatea ambele categorii de trăsături pot
principiului masculin îi apare de satisface cerinţele aspiraţiei către
asemenea în situaţia femeilor din putere, cum şi cu mijloace
casă, care sunt folosite la munci „feminine", ca, de exemplu,
considerate ordinare, ca şi în ascultarea şi supunerea, cineva
faptul că,în definitiv,nici femeile din poate fi capabil să uzeze de
anturajul copilului nu nutresc putere. Datorită avantajelor de
totdeauna convingerea că sunt care se bucură un copil ascultător,
egale cu bărbaţii. Ele îndeplinesc el poate eventual să o ia mult
de cele mai multe ori un rol înaintea unuia neascultător, cu
subaltern şi inferior. în majoritatea toate că în ambele cazuri la lucru
cazurilor, va rămâne fără nici un este aceeaşi aspiraţie către
răspuns atât de importanta putere. Judecata noastră cu
întrebare pe care femeia o are de privire la viaţa psihică a unui
pus bărbatului înaintea individ este adesea complicată
căsătoriei: ce de faptul că, pentru a se impune,
140 141
ALFRED ADLER CUN OAŞTEREA
OMULUI
142 143
f
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
„Uşurătatea feminină" a fost chiar luată ca
argument în fundamentarea unor legi. Tot aşa, este faptul că — adesea pe baza unor mobiluri
femeia a fost subapreciată în ceea ce priveşte unilaterale, pur egoiste — apreciem valoarea
rezistenţa, destoinicia şi randamentul ei. La toate omului după propriile noastre performanţe, dintr-
popoarele, zicalele, anecdotele, proverbele şi un punct de vedere comercial, punct de vedere din care,
glumele sunt saturate de critici înjositoare la adresa desigur, putem omite să ne punem întrebarea în ce
femeii, imputându-i-se arţagul, nepunctualitatea, măsură performanţele şi randamentul corelează cu
orizontul limitat, prostia („minte scurtă, haine dezvoltarea psihică. Dacă am acorda mai multă
lungi"). S-a făcut uz de o nemaipomenită atenţie acestui aspect, am distinge şi cealaltă cauză
ingeniozitate ca să se dovedească inferioritatea principală a concepţiei eronate potrivit căreia
femeii, iar rândurile misoginilor — ne gândim la randamentul mai redus al femeii s-ar datora în
7
Strindberg, Moebius, Schopenhauer, Weininger — cea mai mare parte naturii sale existenţiale .
au fost îngroşate de un număr deloc neglijabil de Pierdem adesea din vedere faptul că femeii, încă
femei care, în resemnarea lor, au împărtăşit din copilărie, întreaga lume îi împuiază urechile cu
concepţia despre inferioritatea femeii şi rolul o prejudecată care nu face decât să-i zdruncine
secundar ce-i revine. Aceeaşi subestimare se încrederea în sine şi să-i submineze speranţa că ar
reflectă în retribuirea muncii femeii care, fi capabilă să realizeze ceva. Când toţi şi toate îi
indiferent dacă este sau nu echivalentă cu aceea întăresc această prejudecată, când ea vede cum
a bărbatului, este mult mai slab plătită. femeilor le sunt distribuite doar roluri subordonate,
Comparându-se rezultatele la testele de aptitudini, s-a atunci este de înţeles că îşi pierde curajul, că nu mai
constatat că pentru anumite materii, de exemplu, vrea să muncească cumsecade şi că, în final, se
matematica, mai dotaţi se dovedesc băieţii, pe retrage înspăimântată din faţa îndatoririlor vieţii.
când pentru altele, ca de exemplu studiul limbilor, Atunci, ce-i drept, ea este inaptă şi nefolositoare. Dar
mai apte se arată fetele. S-a demonstrat că de fapt când înţelegem că noi suntem cei care am deformat
băieţii au un plus de înzestrare, faţă de fete, la acele o fiinţă omenească, insuflându-i respectul datorat vocii
8
obiecte de studiu care pregătesc pentru profesiunile colectivităţii , şi când îi răpim orice speranţă de a
masculine (Mănnerberufc). Dar faptul acesta numai în putea înfăptui ceva, când astfel îi nimicim cutezanţa,
aparenţă pledează pentru dotarea lor superioară. ca apoi să constatăm că această fiinţă omenească
Dacă examinăm mai îndeaproape situaţia fetelor, nu este bună de nimic, atunci să nu ne permitem
rezultă că afirmaţiile privind slaba capacitate a să spunem că dreptatea este de partea noastră, ci
femeii sunt născociri, o minciună cu mască de să recunoaştem că noi am provocat întregul dezastru.
adevăr. Aşadar, în societatea noastră nu este uşor
O fată aude zi de zi, la fiece pas, pe toate pentru o fată să-şi menţină încrederea în sine şi
tonurile, repetându-se că fiinţele de sexul ei sunt îndrăzneala. De altfel, chiar cu prilejul aplicării unor
incapabile, apte doar pentru munci mai uşoare, teste de aptitudini a ieşit în evidenţă un fapt
auxiliare. Este absolut clar că fetiţa, în remarcabil: o grupă de fete, în vârstă de 14 până la
imposibilitatea ei infantilă de a verifica adevărul 18 ani, a obţinut rezultate superioare celor ale tuturor
unor asemenea judecăţi, va socoti ca pe un destin celorlalte grupe, inclusiv cele de băieţi. Cercetări
implacabil incapacitatea feminină şi, în cele din ulterioare au arătat că toate acele fete erau din
urmă, se va supune ea însăşi acestui pretins familii unde şi femeia, mama, sau numai ea exercita o
destin. Demoralizată, dacă cumva abordează studii profesie în mod independent. înseamnă că în acele
de specialitate — ceea ce, în general, nu se familii prejudecata cu privire la incapacitatea
întâmplă —, încă de la început nu va manifesta femeii nu avea trecere sau abia dacă se făcea
interesul necesar, sau dacă manifestă un simţită, deoarece fetele vedeau cu ochii lor cum
asemenea interes, îl pierde pe parcurs. Atât mama îşi câştiga existenţa prin propriile ei
motivaţia exterioară, cât şi cea interioară îi lipsesc. strădanii. Prin urmare, ele se puteau dezvolta mult
în asemenea circumstanţe, fireşte, dovada mai liber şi mai independent, aproape
incapacităţii feminine pare evidentă. Eroarea are neinfluenţate de toate acele inhibiţii legate de
două cauze. Ceea ce o favorizează prejudecata la care ne referim.
144 145
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
147
f
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
om şi îl împing la revoltă. Dacă o poziţie excepţională. Ele îşi
femeia adoptă o orientare arată atât de deschis
percepută ca fiind sentimentul debilităţii, ca şi
„bărbătească", opţiunea se cum ar căuta în acest fel o
bazează pe faptul că există doar certificare şi o protecţie.
două posibilităţi de a se orienta în Această atitudine nu este însă
lumea aceasta; fie în maniera femeii, fie decât expresia unei revolte mocnite şi
în aceea a bărbatului, luate ca care, la femeia măritată, se
ideal. Fiecare deviere de la rolul manifestă în încărcarea
de femeie trebuie, prin urmare, bărbatului cu acele treburi pe care
să apară ca masculină, şi invers. ea însăşi ar trebui să le ducă la
Nu pentru că ar interveni aici nu îndeplinire, manieră însoţită de
ştiu ce substanţă misterioasă, ci declaraţia măgulitoare că numai
pentru că în spaţiu şi pe plan un bărbat poate face treaba cum se
psihic nu există altă posibilitate. cuvine.
De aceea trebuie avute în vedere Ţinând seama de faptul că
dificultăţile inerente dezvoltării una din cele mai importante şi
psihice a fetelor, aşa încât să nu mai dificile îndatoriri ale vieţii,
ne aşteptăm la o deplină educaţia,în pofida prejudecăţii
reconciliere a femeii cu viaţa, cu predominante cu privire la
realităţile societăţii noastre şi cu
inferioritatea femeii, îi revine în cea mai
formele vieţii noastre obşteşti,
mare parte tocmai femeii, să
atâta timp cât nu i se acordă
vedem acum cum se comportă
egalitatea cu bărbatul.
ca educatori tipurile pe care le-
Celuilalt tip îi aparţin femeile
am descris. în aceste împrejurări
care îşi trăiesc viaţa cu un fel de
deosebirile se reliefează şi mai
resemnare şi pun în evidenţă un
mult. Femeile aparţinând primului
incredibil grad de acomodare, de
tip, cu atitudinea lor masculină în
supunere şi smerenie. După cât
faţa vieţii, vor proceda tiranic,
se pare, ele se adaptează
făcând totul după bunul lor plac,
pretutindeni şi, de asemenea,
prind rădăcini pretutindeni, dar aplicând mereu pedepse cu mare
vădind o atare inaptitudine şi tărăboi şi exercitând, astfel, o
mărginire încât nimic nu le mai puternică presiune asupra
face să progreseze, aşa încât copiilor care, fireşte, vor căuta să
trebuie să intrăm la bănuială. Pe scape de acest tratament. Ceea
de altă parte, pot să prezinte ce se va obţine, în cel mai bun
simptome de patologie nervoasă, caz, va fi doar o dresură fără nici
determinate chiar de slăbiciunile o valoare. Impresia produsă de
lor şi de nevoia de a fi luate în obicei asupra copiilor este aceea
seamă, simptome prin care,în că asemenea mame nu se simt
acelaşi timp, vor dovedi cum un de fapt capabile să facă
asemenea dresaj şi siluire se educaţie. Zarva, scandalul şi
pedepsesc, de regulă, cu agitaţia produc un efect cu totul
suferinţe nervoase şi cu negativ şi există pericolul ca
incapacitatea de a trăi în fetele să fie incitate să copieze
societate. Ele ar fi, chipurile, cele acest stil, pe când băieţii vor fi
mai bune fiinţe omeneşti din marcaţi pentru totdeauna de
lume, dar, din păcate, sunt groaza de a avea de-a face cu
bolnave şi în neputinţă de a femeile. Dintre bărbaţii care au
răspunde pretenţiilor care se stat sub dominaţia unor
manifestă faţă de persoana lor. asemenea mame, foarte mulţi
Ele nu sunt în stare să aducă vor ocoli cât de colo femeile, ca
celor apropiaţi vreo mulţumire şi cum, cunoscând de-acum
de durată. La baza supunerii, amărăciunea traiului cu ele, ei nu ar
umilinţei şi a autorestricţiilor stă mai putea acorda nici o încredere
aceeaşi revoltă ca şi la semenele unei fiinţe feminine. Aşa se
lor din prima categorie, revoltă ajunge la o dezbinare continuă
care pare să spună răspicat: asta între cele două sexe, căreia îi
nu-i o viaţă plină de bucurie. sesizăm clar tenta patologică,
Un al treilea tip pare să deşi şi în această privinţă se
includă acele femei care de fapt găsesc dintre cei care vorbesc
nu refuză rolul lor feminin, dar despre o „proastă distribuire a
care, în consecinţă, sunt substanţei masculine şi
chinuite de conştiinţa faptului că feminine" .
9
148 149
¥
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
150 151
f
ALFRED ADLER
din pricina cugetului ei încărcat şi că într-o zi doua ediţie a tatălui ei, care îi făcea concesii
avea să se întâmple o nenorocire din cauza aceasta. totdeauna şi în toate privinţele.
Vedem cum copilul însuşi făcea eforturi să se elibe- în scurt timp a fost limpede că se înşelase. La numai
reze de ura împotriva mamei sale. Fata a continuat câteva zile după nuntă soţul putea fi văzut şezând în
să se dezvolte şi la un moment dat a părut să-i camera lui, cu pipa în gură şi citindu-şi confortabil
surâdă un viitor frumos. O impresie deosebită a ziarul. Dimineaţa dispărea în biroul său, venind
făcut asupra ei vorba unei învăţătoare care spusese: punctual la masă şi bombănind dacă nu era totul
fata asta va putea să reuşească în toate, numai să gata. Pretindea curăţenie, duioşie, punctualitate —
vrea. Asemenea cuvinte sunt în ele însele lipsite de lucruri exagerate, după cum gândea ea, lucruri care
importanţă, dar pentru dânsa însemnau: dacă vrei nu-i stăteau în obicei. Relaţiile nu erau nici pe
să-fi asumi ceva, e imposibil să nu ai succes. departe comparabile cu acelea care existaseră între
Această interpretare a avut drept urmare dorinţa ea şi tatăl ei. Visurile i se spulberaseră. Cu cât i-o
de a continua lupta împotriva mamei sale. cerea mai mult, cu atât mai puţin îi îndeplinea el
A venit vârsta pubertăţii şi ea s-a făcut o fată dorinţele şi, invers, cu cât mai mult îi atrăgea el
frumoasă, bună de măritat şi a avut mulţi atenţia asupra rolului ei de gospodină, cu atât mai
pretendenţi. Dar limba ei ascuţită tăia mereu orice puţin o vedea îndeplinindu-şi-1. De altfel nu
posibilitate de relaţie. Numai un bărbat mai în pierdea ocazia să-i amintească în permanenţă că
vârstă a izbutit să se apropie de dânsa şi ea se de fapt el nu are nici un drept la asemenea revendi-
simţea atât de atrasă de el, încât a existat temerea cări, din moment ce ea îi spusese categoric că nu-i
că s-ar fi putut căsători cu dânsul. Dar până şi acest este drag. Aceasta însă nu-1 impresiona. El îşi etala
bărbat s-a retras după câtva timp şi fata a rămas mai departe pretenţiile, cu o neîndu-plecare care ei îi
fără pretendent până la 26 de ani. în cercul de care deschidea o perspectivă foarte tulbure pentru viitor.
aparţinea ea faptul trecea drept surprinzător şi Cinstit, pătruns de sentimentul datoriei, bărbatul îi
nimeni nu şi-1 putea explica, deoarece nu se ceruse mâna într-un acces de uitare de sine, uitare
cunoştea trecutul fetei. Lupta dură pe care o dusese de sine care s-a risipit repede, de îndată ce s-a
încă din copilărie împotriva mamei sale făcuse din ea considerat stăpân pe o poziţie sigură.
o fiinţă gâlcevitoare, insuportabilă. Lupta era Discordia existentă între ei nu s-a atenuat când
comportarea ei de predilecţie, poziţia care o femeia a devenit mamă. Ea a trebuit să ia asupra-şi
avantaja: Purtările mamei o aţâţaseră şi o noi îndatoriri. Pe de altă parte, raporturile ei cu
orientaseră spre vânarea de noi şi noi triumfuri. propria-i mamă, care trecuse energic de partea gine-
Cearta la cuţite era domeniul ei preferat. Se reflecta relui, se înrăutăţeau continuu. Neîntreruptul
aici vanitatea fetei. Atitudinea ei „masculină" se război domestic se ducea cu arme de asemenea
trăda în preferinţa pentru acele jocuri în care avea calibru încât nu este de mirare că bărbatul se purta
posibilitatea să înfrângă un adversar. uneori urât şi fără menajamente, iar femeia avea în
La 26 de ani a făcut cunoştinţă cu un bărbat acest caz dreptatea de partea ei. Comportarea
foarte onorabil, care nu s-a arătat deranjat de firea bărbatului era o consecinţă a propriei ei
ei arţăgoasă şi care i-a cerut în mod serios mâna. El inaccesibilităţi şi neîmpăcări cu rolul de femeie.
s-a dat drept foarte modest şi supus. La presiunile Iniţial ea îşi imaginase că nu va fi greu să ocupe o
rudelor ei de a-1 lua de bărbat, ea a explicat în poziţie de suverană şi că va parcurge viaţa alături de
repetate rânduri că simte o mare aversiune un sclav care să-i îndeplinească toate dorinţele.
împotriva lui şi că o căsătorie cu dânsul nu ar putea Probabil că în acest caz acordul ar fi fost posibil.
ieşi bine. Dată fiind firea ei, o asemenea prezicere Dar ce era acum de făcut? Trebuia să
nu era, desigur, greu de făcut. După ce s-a opus divorţeze, să se întoarcă la mama sa şi să se
timp de doi ani, a sfârşit prin a spune da, ferm declare învinsă. Să trăiască singură şi indepen-
convinsă că în acest om dobândise un sclav, cu care va dentă, nu se putea, pentru că nu era pregătită în
putea face ce doreşte. în taină ea sperase să acest sens. Divorţul i-ar fi rănit mândria, vanitatea.
găsească în el o a Viaţa îi era un chin. De-o parte soţul
152 153
¥
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
care o boscorodea într-una, de alta mama cu artileria ei grea,
predicând fără încetare curăţenia şi spiritul de a o combate. Totul nu pentru o exagerată
ordine. venerare maladivă a femeii, ci pentru că o atare
Iat-o şi pe ea, dintr-o dată, adepta curăţeniei şi situaţie distruge viaţa noastră socială.
ordinii. S-a apucat să spele şi să cureţe, cât era ziua în această ordine de idei se cuvine menţionat
de lungă. Se pare că înţelesese, în sfârşit, lecţiile cu încă un fenomen, întrucât prilejuieşte adesea o critică
care mama îi împuiase urechile. La început mama înjositoare a femeii, anume vârsta periculoasă,
desigur că a putut surâde binevoitor, iar bărbatul care se manifestă cam pe la 50 de ani, aducând cu
s-a bucurat întrucâtva văzându-şi soţia devenită sine modificări ale psihicului, în sensul exacerbării
deodată atât de iubitoare de ordine, aranjând dulapurile, anumitor trăsături de caracter. Sub influenţa
golind şi rânduind sertarele. Dar se poate şi exagera; decăderii fizice, femeia este persecutată de gândul
ceea ce s-a şi întâmplat în cazul nostru. Ea spăla, că a venit timpul când ea va pierde şi ultimele resturi
freca, curăţa şi lustruia atât de stăruitor, până ce în de valoare, trudnic păstrate, care şi aşa sunt
întreaga casă n-a rămas fir de praf, şi depunea atâta neînsemnate. Cu mare cheltuială de energie, ea
zel încât fiecare era stânjenit de dereti-cările ei şi,de încearcă tot ce i-ar putea fi de folos în menţinerea
asemenea, ceilalţi o stânjeneau pe dânsa. Dacă poziţiei sale, în condiţii care de-acum se înăspresc.
spălase ceva şi cineva se şi atinsese de acel lucru Dacă în societatea noastră de azi principiul
trebuia să se apuce să-1 spele din nou şi numai ea o dominant al retribuirii după muncă lucrează în
putea face. general în defavoarea oamenilor în vârstă, faptul
Această aşa-numită manie a spălatului este însă şi mai alarmant în privinţa femeilor în
(Waschkrankheit) este un fenomen extrem de vârstă. Deteriorarea care survine la femeile în vârstă şi
frecvent. Toate aceste femei, care încearcă în felul care le subminează cu totul valoarea, într-o altă
acesta să afişeze un soi de perfecţiune şi să le formă atinge universalitatea, în aşa fel încât valoarea
privească de sus pe altele, care nu spală atât de vieţii noastre nu este de apreciat după numărul
des ca dânsele, în fiecare zi, sunt în război zilelor trăite. Ceea ce cineva a realizat în
deplinătatea forţelor sale, va trebui trecut în contul
împotriva rolului lor de femeie. La urma urmelor
său, pentru timpul în care forţele şi influenţa îi vor fi
însă rar se vede.la un om atâta murdărie ca la o
mult scăzute. Nu este admisibil ca un om, pentru că
asemenea femeie. Ceea ce o interesează nu este
a îmbătrânit, să fie de acum încolo pur şi simplu
curăţenia, ci perturbarea pe care o poate determina
exclus de la beneficiile spirituale şi materiale, într-o
pe această cale.
manieră care în cazul femeii bătrâne degenerează
Am putea demonstra, cu ajutorul a
de-a dreptul în batjocură. Se cuvine să ne
numeroase cazuri, că o reconciliere reală cu rolul
reprezentăm cu ce anxietate se poate gândi o
de femeie este cel mai adesea o simplă aparenţă.
adolescentă la o asemenea perioadă a vieţii, care şi
Dacă auzim că o asemenea femeie nu are în
pe ea o aşteaptă. Faptul de a fi femeie (das Weib-Sein)
general prietene, că nu se înţelege cu nimeni şi nu
nu este mai puţin valabil la vârsta de 50 de ani,
are vreo consideraţie pentru careva, toate acestea
demnitatea umană persistă în toată deplinătatea ei
decurg din firea ei. Ceea ce trebuie să ne dea şi dincolo de acest moment şi ea trebuie păzită.
viitorul apropiat este o cale de educare a fetelor
care să le conducă la o mai bună reconciliere cu 5. TENSIUNEA DINTRE CELE DOUĂ SEXE. La
viaţa. Căci astăzi nu constatăm decât că, până şi în baza tuturor acestor fenomene, pe care le-am
condiţiile cele mai favorabile, această reconciliere examinat, se află distorsiuni ale civilizaţiei noastre. De
de multe ori nu este obţinută. în societatea noastră îndată ce o prejudecată şi-a făcut drum aici, ea se
inferioritatea femeii, deşi nu are o existenţă reală şi extinde şi este de regăsit pretutindeni. Aşa stau
toţi oamenii cu judecată o tăgăduiesc, este lucrurile cu prejudecata referitoare la inferioritatea
sistematic stabilită prin lege şi prin tradiţie. Motiv femeii, ca şi cu complementul acestei prejudecăţi,
pentru care trebuie să fim mereu cu ochii deschişi anume aroganţa bărbatului, care tulbură în
şi să identificăm întreaga tehnică a acestor permanenţă armonia sexelor. Urmarea este o
extraordinară
conduite greşite ale orânduirii noastre sociale, spre
154 155
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
156 157
ALFREDADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
colaborarea viitoare a sexelor, în vederea comunismul" (August Bebel, Femeia şi
unor misiuni comune, oameni care socialismul. Editura Politică,
să pună această concepţie la Bucureşti, 1983, p. 67). (Nota trad.)
baza activităţii lor pedagogice, 4
„diemănnlickes Wesen",în
atunci încercările de educaţie textul original. (Nota trad.)
mixtă vor suferi întotdeauna 5
„femeia este motiv de
eşecuri. Adversarii nu vor tulburare pentru bărbat".
vedea în eşecuri decât (Nota trad.)
confirmarea faptului că luările 6
„Conciliul din Mâcon, care î n
lor de poziţie sunt întemeiate. secolul al Vl-lea a pus în discuţie
Ar trebui să ai forţa creatoare dacă femeia are sau nu suflet şi s-a
a unui poet ca să zugrăveşti pronunţat afirmativ cu o majoritate
lucrurile în toată complexitatea lor. de
Trebuie să ne mulţumim cu numai un vot, ceea ce dovedeşte...
indicarea punctelor principale. că biserica nu prea a avut o atitudine
Se poate face legătura cu tipurile favorabilă femeii. Introducerea
descrise mai sus şi unii îşi vor celibatului pentru cler de către
aminti cum şi în acest caz ies la Gri gore
suprafaţă aceleaşi succesiuni de al VH-lea, prin care se urmărea
idei ca în descrierea acelor copii crearea unei tagme preoţeşti pe care
veniţi pe lume cu organe nici
deficiente. Fata aflată în plin un fel de interese familiale să nu o
proces de creştere se comportă sustragă de la slujirea bisericii, a fost
adesea ca şi cum ar fi posibilă numai fiindcă la temelia
handicapată şi în cazul ei este bisericii stătea concepţia despre
valabil ceea ce s-a spus despre păcătoşenia poftelor trupeş ti" (August
compensarea sentimentului de Bebel, op. cit.,p. 94). (Nota trad.)
7
158 159
CUNOAŞTEREA OMULUI
160 161
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
astfel de principiu face din copil Nici unul din aceste două
un unilateral şi, înainte de tipuri nu include de obicei
toate, îl împiedică să devină un oameni de nădejde. Ce-i drept,
bun semen. Prima consecinţă cei care constituie primul tip se
este, de cele mai multe ori, descurcă mai bine într-o
faptul că el se gândeşte numai perioadă în care concurenţa se
la sine şi cum să procedeze ca mai bucură de o oarecare
alţii să nu i-o ia înainte. El apreciere. Acest tip îşi va găsi
devine invidios, îl macină ura şi echilibrul doar în dauna
teama de a nu fi întotdeauna cel dintâi. celorlalţi, pe când cel de-al doilea
Prin însăşi poziţia sa, ultimul
va trăi toată viaţa sub apăsarea
născut este înclinat să devină
sentimentului de inferioritate şi va
recordman, să-i întreacă în
suferi de pe urma imposibilităţii de
performanţe pe toţi ceilalţi.
a se împăca cu viaţa.
Alergătorul de cursă se trădează în
întreaga sa conduită, adesea în Şi primul-născut are
aspecte insignifiante, care de caracteristicile sale. înainte de toate el are
obicei nu bat la ochi dacă nu avantajul unei poziţii excelente
cunoşti întregul angrenaj al pentru dezvoltarea sa psihică. Cu-
acestei vieţi psihice. Un noaştem din istorie că este o
asemenea copil se va sili, de poziţie aparte, favorizată. Această
exemplu, să meargă totdeauna în situaţie privilegiată s-a păstrat ca o
fruntea unui grup sau nu va putea tradiţie la multe popoare şi pături
suferi ca vreun altul să se aşeze în sociale. La ţărani, de exemplu, în
faţa sa. Spiritul de competiţie este mod indiscutabil primul-născut îşi
pe departe caracteristic pentru cunoaşte încă din copilărie
marea majoritate a mezinilor. chemarea, anume că într-o zi el va
Acest tip de mezin, care prelua gospodăria şi că, prin
uneori degenerează, poate fi de aceasta, va avea o situaţie mult
asemenea găsit în toată puritatea mai bună decât ceilalţi, care cresc
sa. Include adesea oameni cu sentimentul că va sosi şi ziua în
energici, socotiţi salvatorii întregii care vor trebui să părăsească casa
lor familii. Să privim în trecut şi să părintească. Şi în alte părţi, în
ne referim, bunăoară, la istoria multe familii se contează pe
biblică, la legenda lui Iosif; vom faptul că fiul cel mai mare va fi la
găsi toate acestea descrise într-un
un moment dat stăpânul casei.
mod absolut uimitor, cu o
Chiar şi acolo unde tradiţia
intenţionalitate şi o claritate de
aceasta nu are greutate, ca de
aşa natură încât s-ar spune că
exemplu în familiile burgheze modeste
autorul acelei legende dispunea
sau în cele proletare, primul-născut
de toate acele cunoştinţe pe care
noi, astăzi, le obţinem cu atâta este în orice caz cel căruia i se
osteneală. Cu siguranţă că în atribuie destulă putere şi
decursul secolelor s-a pierdut înţelepciune, încât să se facă din el
mult material valoros şi că acum un ajutor şi o persoană capabilă
trebuie găsite lucruri noi. să-i supravegheze pe cei mai mici.
Alături de acesta există încă Ne putem reprezenta ce înseamnă
un tip, ca o derivaţie a celui dintâi. pentru un copil să fie în
Imaginaţi-vă că alergătorul nostru permanenţă învestit cu întreaga
dă deodată peste un obstacol şi, încredere a celor din jurul său.
necrezându-se capabil să-1 Aceasta va genera în el o stare de
escaladeze,îl ocoleşte. Când un spirit care se va exprima
asemenea mezin îşi pierde aproximativ în gânduri de felul: tu
curajul, el devine cel mai mare eşti cel mai mare, cel mai tare, cel
laş. îl găsim totdeauna dând bir mai în vârstă, de aceea trebuie să
cu fugiţii, orice treabă este pentru fii mai deştept decât ceilalţi etc.
dânsul prea grea, are pentru toate Dacă dezvoltarea în această
scuze, nu îndrăzneşte să abordeze direcţie nu este stingherită, vom
nimic şi aşa îşi iroseşte timpul. De găsi la primul-născut trăsăturile
cele mai multe ori va da greş şi
caracteristice apărătorului ordinii
abia cu chiu cu vai va găsi el un
existente. Asemenea oameni
domeniu în care orice concurenţă
apreciază în mod cu totul deosebit
să fie dinainte exclusă. Pentru
puterea, atât puterea lor
insuccesele sale vor fi invocate tot
personală, cât şi ideea de putere
felul de pretexte, de pildă, că este
prea firav, că a fost neglijat sau ca atare. Pentru primii-născuţi
răsfăţat, că fraţii şi surorile nu i-au puterea este ceva de la sine
permis să se afirme şi altele de înţeles, ceva de maximă
felul acesta. Asemenea destine se pot importanţă şi de care trebuie să
complica atunci când respectivul are se pătrundă. Nu este de trecut cu
realmente o infirmitate. Pe tema vederea faptul că, de regulă,
aceasta el va bate multă monedă asemenea oameni sunt conservatori.
pentru evaziunile sale.
162 163
ALFRED ADLER CUN OAŞTEREA
OMULUI
164 165
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
ne amintim cât de uşor de interpretat sunt anumite
distorsiuni în dez voltarea copilului care, de exemplu,
NOTE
vine pe lum e cu deficienţe cor porale, stare care
determină o tensiune între el şi cerinţele m ediului, 1
ex act ca la tatăl său, care şi el po ate acăvenit pe lum e „wir brauchen keine Ersten",
în textul original. (Nota trad.)
2
Fiul lui Isac şi al Rebecăi, fratele mai mare al lui
cu orga ne deficiente. Din acest punct de vedere, teoria transmiterii
Iacob, care, după
ereditare a trăs ătu rilo r de caracter se doved eş te lipsită
cum spune Biblia, şi-a vândut pe un blid de linte dreptul de
de întem eiere.
prim-născut.
D in expun erea de m ai sus rezultă că dintre
(Nota trad.)
distorsiunile careintervin în dezvoltarea copiluluiea c m ai
gravă priveşte aspiraţia sa d e a se ridica deasupra
celorlalţi şi de a tinde la o poziţie de forţă, care s ă-i
aducă a vantaje personale. D acă aceas tă tendinţă
proprie societăţii noastre pune stăpânire pe sufletul
om ului, dezvoltarea sa ia un curs obiga l toriu . O
profila xie ped a g og ic ă în aces t d om en iu întâm pină
dificultăţi care reclam ă o înţelegere mai profundă a
situaţiilor. Şi dacă există un punct de vedere coerent,
care să ne ajute laînlăturarea tuturor dificultăţilor,
acesta se referă la cultivare a sentim entului de
com uniune um ană. D acă lucrul acesta reuş eşte, toate
dificultăţile d evin insignifiante. Cum în să în vrem ea
noastră reuşi tele în acest sens sunt relativ rare,
dificultăţile atârnă greu în balanţă. Recu noscând faptul
acesta, nu ne vom m aim ira că întâlnim atâ ţiaoameni care
se luptă de-a lungul vieţii să se menţină pe linia de- plu
tire, ex istenţa fiind du ră p en tru ei. Ş tim că ei su nt
victim ele un eidezvoltări greşite şi că, în consecinţă, şi
atitudinea lor faţă de viaţăeste greşită. De aceea
judecata noastră referitoare la ei trebuie să fie foarte
reţinută şi, m ai presus de orice, să nu fie judecată o
morală, o ju decată asupra valo rii (m orale) a om ului.
M ai degrabă s e im punesă încercăm să valorificăm
cu noştinţele pe care le-am dobândit, să abordăm altfel
om ul, dat fiind că acum suntem în stare să ne facem o
im agine m ult m ai exactă desp re viaţa sa interioa ră.
Pentru educa ţie, d e asem enea, rezultă im portante
puncte de vedere, deoarec ceu n o a ş te re a s u rs elo r d e
er o a re n e o f er ă m u ltip le p o s ib ilit ă ţi dintervenţie.
e
Având o viziune cuprinzătoare şi profundă a dezvoltării
psihice a om ului, în trăsăturile pe care le exam inăm
putem discernen u n um ai trec utul, ci, întru câ tv a, şi
viito ru l să u. Nu m a i a şa o m udevine
l pentru noi cu
adevărat viu. El va fi pentru noi mai mult decât o sim plă siluetă
şi vom obţin e o altă idee despr e valoarea sa dec ât
ideea ca re are adesea curs în societa tea noastră.
166
CARACTEROLOGIE
Capitolul I
W CUNOAŞTEREA OMULUI
168 169
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
170 171
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OM ULU I
172 173
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
174 175
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
176 177
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
ignoră cu totul aceste procese calculată, pentru că mereu
psihice care au loc la copil, sau sunt adulmecate pericole.
nu le înţeleg. Somnul va fi agitat. în general,
Putem clasifica oamenii şi somnul este un excelent
altfel, adică potrivit modului în care instrument de măsurare a
înfruntă dificultăţile. Optimiştii gradului de dezvoltare psihică la
sunt acei oameni la care dezvoltarea om. Tulburările de somn sunt
caracterului urmează, în întotdeauna un semn de
ansamblu, o direcţie lipsită de prudenţă şi incertitudine
ocoluri. Ei înfruntă cu curaj toate exagerate. Este ca şi cum aceşti
greutăţile, fără a le lua în tragic. oameni ar sta tot timpul de pază,
Au o statornică încredere în sine ca să se apere cât mai bine
şi îşi formează cu uşurinţă o contra ostilităţilor vieţii. Se poate
atitudine favorabilă vieţii. Ei nu vedea de aici, de asemenea, cât
sunt peste măsură de pretenţioşi, de puţin stăpânesc pesimiştii arta
pentru că se auto-estimează în de a trăi, cât de puţin înţeleg ei
chip judicios şi nu se simt viaţa şi relaţiile ei, cât timp nu pot
frustraţi. Suportă mai uşor avea parte măcar de un somn
necazurile decât ceilalţi, care bun. Dacă ar avea realmente
totdeauna găsesc motive să se dreptate, atunci nu le-ar fi permis
considere slabi şi neputincioşi. să doarmă. Dacă viaţa ar fi într-
în situaţiile critice ei rămân adevăr atât de grea, atunci
fermi în convingerea că răul somnul ar fi de fapt un fenomen
poate fi îndreptat. 4
dăunător . în înclinaţia de a lua
Optimiştii pot fi recunoscuţi atitudine împotriva unor
şi după aspectul lor exterior. Ei asemenea fenomene naturale
nu se arată temători, vorbesc se trădează incapacitatea vitală
deschis şi liber, fără a se jena. Ar a acestui tip. Uneori nu se
putea fi zugrăviţi plastic ca nişte semnalează tulburări de somn,
oameni care îşi întâmpină ci alte manifestări insignifiante,
semenii cu braţele deschise. cum ar fi grija ca uşa să fie bine
Contactează cu uşurinţă pe închisă, apariţia în vis a unor hoţi
ceilalţi şi se împrietenesc repede, care sparg casa etc. Chiar şi în
pentru că nu sunt suspicioşi. poziţiile pe care le ia în timp ce
Vorbesc cursiv, ţinuta şi umbletul doarme este de recunoscut
le sunt naturale. Acest tip nu se acest tip. Adesea asemenea
întâlneşte decât rareori în stare oameni se strâng covrig pe o
pură, aproape exclusiv în primii palmă de loc sau îşi trag plapuma
ani ai copilăriei. Există însă peste cap.
diferite grade de optimism şi de Pornind de la un alt punct de
seninătate, cu care ne putem vedere, putem clasifica oamenii în
declara mulţumiţi. agresori şi agresaţi. Atitudinea
La polul opus găsim tipul agresivă se vădeşte, înainte de
pesimiştilor, care pun cele mai dificile toate, în amplitudinea
probleme pedagogice. Sunt cei care, ca mişcărilor. Dacă indivizii
urmare a evenimentelor şi impresiilor respectivi sunt curajoşi, curajul
din copilărie, au rămas cu un lor va căpăta proporţii, ei voind
sentiment de inferioritate, să-şi demonstreze lor înşile şi să
dificultăţile de tot felul dându-le le demonstreze şi altora că sunt
senzaţia că viaţa nu este uşoară. capabili de fapte mari. Ei îşi
O dată intrată în orbita concepţiei trădează astfel profundul
pesimiste despre lume, alimentată sentiment de insecuritate care,
de tratamentul nedrept care li se în fond, îi stăpâneşte. Alţii vor
aplică, privirea pesimiştilor va încerca să reprime în ei
cădea fără încetare asupra blândeţea şi afecţiunea, care le
părţilor întunecate ale vieţii. apar drept semne de slăbiciune.
Mult mai conştienţi decât Ei vor voi totdeauna s-o facă pe
optimiştii cu privire la greutăţile grozavii, adesea cu o grosolănie
vieţii, ei îşi pierd lesne curajul. frapantă. Tipul agresorului va
Adesea, sub imperiul unui sentiment de prezenta de multe ori şi trăsături
incertitudine, caută un sprijin,'ceea cum sunt brutalitatea şi cruzimea.
ce de obicei se manifestă în Dacă înclină spre pesimism,
exterior prin imposibilitatea de a adesea toate relaţiile lor cu
rămâne singuri, ca în cazul mediul se schimbă, ei
copiilor care încearcă să se neîmpărtăşind preocupările
agate de fusta mamei sau o celor din jur, nesimpatizând cu
strigă într-una. De multe ori aceştia şi opunându-se tuturor în
acest strigăt după mama poate mod ostil. Autoestimarea
persista până la vârste înaintate. conştientă poate atinge la ei un
Circumspecţia deosebită a grad considerabil, făcându-i să
acestui tip se vădeşte în se umfle în pene de mândrie,
atitudinea sa, care de cele mai aroganţă şi infatuare. Ei pot afişa
multe ori este sfioasă, temătoare, o atare înfumurare, de parcă ar fi
calmă, prudent obţinut realmente mari izbânzi.
Dar grosolănia cu care fac totul,
178 superficialităţile lor, nu numai că
perturbă viaţa în comun, ci lasă
să se întrevadă că totul în
179
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
ei nu este decât o construcţie societatea noastră favorizează
artificială, ridicată pe o nu de puţine ori această
temelie nesigură şi
atitudine şi cei care o adoptă
clătinătoare. Aşa se înfiripă
ajung să nu mai vadă însuşirile
atitudinea lor agresivă, care se
pozitive ale oamenilor şi nici
menţine câtva timp.
părţile luminoase ale vieţii. O
Dezvoltarea ulterioară a unor
trăsătură de caracter
asemenea oameni nu este lipsită
frecventă la aceşti oameni este
de asperităţi. Societatea
extraordinara dezvoltare a spiritului
omenească nu este favorabilă
critic, perspicacitatea cu care
unor astfel de fiinţe. Fie şi numai
sesizează imediat orice neajuns.
prin faptul că şochează, ei se fac
Ei se erijează în judecători, fără a
antipatici. Prin permanentele lor
fi contribuit cu ceva în folosul colecti-
strădanii de a obţine
vităţii. Sunt exclusiv critici,
supremaţia, intră repede în
înveninând în permanenţă
conflict cu ceilalţi, în special cu
climatul social. Suspiciunea îi
tovarăşii de idei, la care ei
constrânge la o atitudine de
suscită spiritul de concurenţă.
expectativă, şovăitoare, înainte
Viaţa lor va fi un lanţ neîntrerupt
de a-şi asuma o sarcină, sunt
de lupte, iar când, cum este
bântuiţi de îndoială,
aproape de neînlăturat, suferă
tergiversează, ca şi cum ar voi să
înfrângeri, adesea linia lor
respingă luarea deciziei. Ca să ne
ofensivă se prăbuşeşte cu totul.
reprezentăm în chip simbolic
Bat atunci repede în retragere,
acest tip, ni-1 putem imagina ca
înspăimântaţi, îşi pierd
pe un om care întinde în faţă
tenacitatea şi numai cu mare
mâinile pentru a se apăra şi care
greutate pot depăşi stagnarea.
uneori îşi întoarce ochii, ca pentru
De asemenea, le este greu să
a nu fi obligat să privească în faţă
mai revină în prim-plan. Eşecurile
primejdia. Asemenea oameni au
încep să-şi pună pecetea pe
şi alte trăsături antipatice. De
existenţa lor şi evoluţia lor
regulă oamenii care nu au
sfârşeşte aproximativ acolo
încredere în ei înşişi înclină să nu
unde începe aceea a celuilalt
aibă încredere nici în ceilalţi.
tip, acela al oamenilor care se
Această atitudine se asociază
simt totdeauna atacaţi.
însă în mod inevitabil cu trăsături
Acest al doilea tip, al
ca invidia şi zgârcenia. Izolarea
„agresaţilor", include pe cei care,
în care adesea trăiesc arată că ei
pentru a-şi depăşi sentimentul de
nu sunt dispuşi nici să facă, nici
slăbiciune, au adoptat nu linia
să împărtăşească altora bucurii.
atacului, ci pe aceea a anxietăţii,
Adesea bucuriile celorlalţi îi
a precauţiei şi a laşităţii. Sigur
îndurerează, ei simţindu-se de-a
că această atitudine nu se
dreptul răniţi în amorul propriu.
instituie fără ca mai întâi să fi
Unora dintre ei le reuşeşte de
fost urmată, fie şi pentru scurtă
obicei trucul de a se simţi superiori
vreme, de linia primului tip, pe
altora, aşa încât este greu să le
care am descris-o. „Agresaţii"
zdruncini acest sentiment. în
sunt curând atât de zdrobiţi de
dorinţa lor de a se arăta superiori
experienţe nefericite şi trag din
pot interveni simţăminte atât de
acestea concluzii atât de sumbre, încât
complicate încât, la o primă
iau lesne drumul fugii. Mulţi reuşesc
privire, să nu se distingă nici
să-şi ascundă lor înşile aceste
urmă de ostilitate.
dezertări, procedând ca şi cum în
faţa lor s-ar fi deschis o nouă 4. DELIMITĂRI FAŢĂ DE
perspectivă, deosebit de fecundă. VECHEA ŞCOALĂ PSIHOLOGICĂ.
Când ei se cufundă în trecut, Nu se poate realiza şi exercita
evocând din belşug amintiri şi cunoaşterea omului fără o
dând frâu liber imaginaţiei, de orientare conştientă clară. De
fapt nu fac decât să scape de o obicei se ia un moment particular
realitate care le apare al dezvoltării psihice şi, pornindu-
ameninţătoare. Dacă nu şi-au se de aici, se încearcă stabilirea
pierdut orice spirit de iniţiativă, de tipuri, în scop de orientare. în acest
unii din aceşti oameni pot reuşi fel, de exemplu, oamenii ar putea fi
să realizeze în această situaţie clasificaţi, pe de o parte, în
lucruri care nu sunt lipsite de categoria celor la care predomină
utilitate pentru societate. Cei care gândirea sau imaginaţia,
se interesează de psihologia oameni prea puţin înclinaţi să
artistului, vor găsi adesea acest tip intervină activ în viaţă şi care, de
printre artişti, care se desprind aceea, sunt greu de pus la
de realitate pentru a-şi clădi o a treabă, iar, pe de altă parte, în
doua lume în imaginaţie, în categoria celor activi prin
imperiul ideilor, unde nu există excelenţă, care meditează mai
nici un obstacol. Dar aceste cazuri puţin şi fac mai puţin apel la
ţin de sfera excepţiilor. Cei mai imaginaţie, dar care sunt mereu
mulţi eşuează. Se tem de totul şi ocupaţi, laborioşi, angrenaţi în
de toţi, devin nespus de viaţă. Aceste tipuri umane
suspicioşi şi se aşteaptă din există
partea celorlalţi doar la
duşmănie. Din nefericire,
180 181
ALFRED ADLER
182 183
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
stea locului sau să se retragă,
problemele caracterului şi
decât să rişte. Este, aşadar, un
temperamentului la oameni,
om la care predomină îndoiala,
se impune să mai spunem
care de obicei înclină să se
câteva cuvinte.
gândească mai mult la sine
Este mai întâi necesar să
decât la alţii, aşa încât nici
exprimăm o temere serioasă.
acest tip nu are căi de acces la
Dacă ne aflăm în faţa unui caz
marile posibilităţi ale vieţii. îl
de îmbolnăvire reală, ca, de
împovărează propriile sale
griji, fiindu-i caracteristice exemplu, funcţionarea deficientă
retrospecţiile sau introspecţia. a tiroidei, este desigur exact că
Flegmaticul pare străin de întâlnim şi manifestări psihice care
viaţă, fără a trage concluzii par să ţină de temperamentul flegmatic.
deosebite din impresiile trăite, Bolnavii nu numai că au un aspect
fără a se lăsa prea impresionat de buhăială, pielea deosebit de
sau interesat, fără a depune nu aspră şi prezintă tulburări în
ştiu ce eforturi, pe scurt, este creşterea părului, ci sunt
poate cel mai departe de viaţă. extraordinar de lenţi în mişcări.
Prin urmare, numai sanguinul poate Sensibilitatea lor psihică este
fi considerat un om ideal. Trebuie puternic diminuată şi iniţiativa
arătat însă că temperamentele este slabă.
nu se întâlnesc decât extrem de Dacă comparăm
rar în formele pure descrise mai hipotiroidismul cu trăsăturile
sus: de cele mai multe ori întâl- temperamentului flegmatic, pe care
nim nişte mixturi, ceea ce face ca îl definim ca atare fără a putea
tipurile definite ca atare să-şi piar- spune că avem de-a face cu o
dă valoarea. Se întâmplă, de pierdere patologică de
asemenea, ca diferitele substanţă din partea glandei
temperamente să treacă unul în tiroide, vedem că aceste cazuri
altul, aşa încât, de exemplu, un nu sunt deloc asemănătoare, că
copil să fie la început coleric, mai avem în faţă tablouri total diferite.
târziu melancolic şi să sfârşească Deci s-ar putea spune: probabil că
prin a deveni flegmatic. Cât există în secreţiile pe care
priveşte sanguinul, trebuie arătat tiroida le varsă în sânge ceva
că în copilărie el a fost cel mai care contribuie la o funcţionare
puţin bântuit de sentimentul de psihică ireproşabilă. Nu putem
inferioritate, prea puţin afectat de însă merge atât de departe încât
deficienţe organice şi n-a fost să identificăm temperamentul
îngenuncheat de excitaţii flegmatic cu deficitul de secreţie
10
puternice, aşa încât s-a dezvoltat tiroidiană în sânge .
armonios, iubind viaţa şi păşind în Tipul patologic al flegmaticului
ea cu încredere. este deci cu totul diferit de acela pe
care îl considerăm flegmatic în
Aici intervine ştiinţa,
viaţa de toate zilele, ale cărui
lămurindu-ne că temperamentul
temperament şi caracter se
omului depinde de secreţiile
8 detaşează de fapt prin
glandelor endocrine . Noile
antecedentele psihologice. Aceşti
cercetări în domeniul medicinei se
flegmatici, care intră în discuţie
ocupă de aşa-zisele glande cu
pentru noi, ca psihologi, nu sunt
secreţie internă. Cele mai importante
tipuri imuabile şi adesea suntem
din acestea sunt tiroida, hipofiza,
surprinşi de reacţiile lor profunde
capsulele suprarenale, paratiroidele
şi vehemente. în general nu
şi glandele sexuale (gonadele).
există flegmatici care să nu-şi
Sunt glande lipsite de canal
dea în petic şi vom constata nu o
excretor, structuri tisulare care
dată că acest temperament nu
îşi varsă sucul direct în sânge.
este altceva decât o mască
Este astăzi unanim admisă
artificială, un dispozitiv de
concepţia potrivit căreia toate
siguranţă pe care şi 1-a făurit un
organele şi ţesuturile corpului
om extrem de impresionabil, inter-
sunt influenţate de aceste
calându-1 între dânsul şi lumea
secreţii care, prin sânge, ajung la
din afară, mod de a proceda
fiecare celulă, producând efecte
pentru care are, probabil, o
de stimulare şi dezintoxicare şi
înclinaţie originară, constitutivă.
fiind, deci, absolut necesare
Temperamentul flegmatic este un
întreţinerii vieţii. Rolul „glandelor
mecanism de siguranţă, o soluţie
endocrine" nu este complet
ingenioasă la problemele vieţii
elucidat. întreagă această ştiinţă
9 şi,în acest sens, fireşte, cu totul
este încă la începuturile sale şi
discrepantă faţă de lentoarea
nu dispunem de date absolut
fără rost, inerţia şi insuficienţa
pozitive în acest domeniu. Cum
unui om lipsit parţial sau în
însă se pretinde că pe baza
întregime de glanda tiroidă.
acestora se poate determina o
Nu putem trece uşor peste
orientare psihologică, putându-
această observaţie
se clarifica
semnificativă, chiar dacă s-ar
ajunge să se demonstreze că au
temperament fleg-
184 185
P
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
matic doar cei la care s-a dovedit o tulburare
patologică a secreţiei glandei tiroide. Nu nice, similar cu starea de beţie, sunt şi oameni
aceasta este esenţa fenomenului, ci avem aici care, pe lângă iritabi-litate, manifestă o
de-a face cu un întreg fascicul de cauze şi de scopuri, cu un nerăbdare specifică şi cad uşor pradă
întreg complex de funcţiuni organice şi de influenţe angoasei, aşa încât, situaţia fiind cu totul alta,
exterioare, care generează mai întâi un sentiment de putem developa antecedente psihice. Aşadar,
inferioritate organică, de unde pornesc apoi tentativele avem de-a face doar cu analogii, pe când elementele de
11
individului, dintre care una poate fi protejarea, cu ajutorul planificare , corespunzătoare caracterului şi
unui temperament flegmatic, a sentimentului temperamentului, lipsesc.
personalităţii, împotriva lezării acestuia. Cu alte Se cuvine să menţionăm şi alte glande cu
cuvinte, ne regăsim aici în faţa unui tip despre care secreţie internă. Caracteristice sunt raporturile
am mai discutat, numai că acum trebuie să dintre toate aceste evoluţii glandulare şi glandele
specificăm că pe primul plan trec inferioritatea sexuale. (A se vedea şi Adler, Studie iiber die Minder-
organică a glandei tiroide şi consecinţele sale, wertigkeit von Organen.) Această constatare reprezintă
inferioritate care determină situarea pe o poziţie astăzi un veritabil principiu al cercetării biologice, în
mai modestă în viaţă şi pe care acum încearcă să o aşa fel încât nu există anomalie a unei glande
compenseze printr-un artificiu psihic, cum este oarecare care să nu fie în acelaşi timp asociată cu
nepăsarea (das Phlegma). anomalii ale glandelor sexuale. încă nu s-a identificat
Concepţia noastră se consolidează dacă luăm în esenţa acestei interdependenţe, baza care
considerare şi alte anomalii ale secreţiei endocrine corespunde acestei inferiorităţi. Dar nici referitor la
şi examinăm temperamentele „corespunzătoare". aceste glande nu putem vorbi despre influenţe
Există şi oameni la care secreţia glandei tiroide se psihice, tabloul la care ajungem fiind acela pe care
dovedeşte în exces, ca în cazul bolii lui Basedow. îl şi cunoaştem, adică acela al unui om cu organe
Din punct de vedere corporal, la asemenea bolnavi se deficiente, care întâmpină greutăţi în ceea ce
observă o intensificare a activităţii cardiace, în priveşte orientarea sa în viaţă şi, în consecinţă, va
special o creştere a frecvenţei pulsului, ieşirea recurge la o mulţime de artificii psihice şi supape de
ochilor din orbite, hipertrofierea glandei tiroide, siguranţă.
precum şi tremură-turi mai mult sau mai puţin S-a crezut că secreţia endocrină a glandelor
permanente ale întregului corp, în special ale sexuale influenţează în special caracterul şi
mâinilor. Se transpiră cu uşurinţă şi adesea survin temperamentul. Constatându-se însă că anomaliile
tulburări digestive, probabil sub influenţa substanţei glandelor sexuale cu urmări mai
pancreasului. Bolnavii sunt agitaţi, nervoşi şi importante nu sunt, în general, frecvente la om, s-a tras în mod
suferă adesea de stări anxioase. Faţa unei necesar concluzia că, acolo unde există astfel de
persoane suferinde de boala lui Basedow oferă fenomene patologice, avem de-a face cu cazuri
aspectul neîndoielnic al unui om anxios în cel mai înalt grad. excepţionale. Dat fiind apoi faptul că suntem obligaţi
Cine va găsi însă aici o identitate cu aspectul să admitem că, în realitate, nu există nici un aspect
psihologic al anxietăţii va comite o gravă eroare. al vieţii psihice care să se poată raporta direct la
Faptele psihologice observate în asemenea cazuri funcţiile glandelor sexuale, că nu există aspecte
sunt, cum am şi menţionat, starea de agitaţie şi o care să rezulte dintr-o situaţie determinată de
anumită incapacitate privind activităţile spirituale raportul glande sexuale-boală, înseamnă că şi aici
sau corporale, o stare de slăbiciune, condiţionată ne lipseşte baza solidă pentru o fundamentare
atât pe plan organic, cât şi pe plan psihic. Dar psihologică. Ceea ce putem stabili este doar faptul
comparaţia cu oamenii care, în afară de agitaţie, că şi de la glandele sexuale emană anumite
suferă de o stare de excitaţie şi de anxietate, pune impulsuri necesare vieţii, impulsuri care pun bazele
în evidenţă o mare deosebire. Pe când despre poziţiei copilului în mediul său specific, dar care pot
hipertiroidieni, oameni cu o secreţie tiroidiană proveni şi de la alte organe şi care nu conduc în
excesivă, putem spune că prezintă fenomenul unei mod necesar la o structură psihică clară (Carlyle).
intoxicaţii cro- Cunoscând cât de delicată şi de dificilă sarcină
este evaluarea unui om, greşelile în această
privinţă putând avea consecinţe de-a
186 187
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
189
ALFRED ADLER
NOTE
Capitolul II
1
„etwas wie einen Schein des Gemeinschaftsgefuhl", în textul
original. (Nota trad.)
2
3
„seinem Machtziel", în textul original. (Nota trad.) TRĂSĂTURI DE CARACTER
„ Wenn zwei nicht dasselbe tun, so kann es doch dasselbe sein", în
textul original. (Nota trad.)
DE NATURĂ AGRESIVĂ
4
„eine schădliche Einrichtung", în textul original. (Nota
trad.)
5
„die tibrige Psychologie",în textul original. (Nota trad.)
6
„in den fruhesten Kindheitstagen",în textul original. (Nota trad.)
7
„Menschen, denen die «Galle iibeigeht»", în textul original,
adică
„oameni pe care îi podideşte fierea". (Nota trad.) 1. VANITATEA (AMBIŢIA). De îndată ce tendinţa
8
Vezi Kretschmer, Charakter und Temperament, Berlin, 1921. de a se pune în valoare devine predominantă,
9
După cum este cunoscut, prima carte de aceasta determină o tensiune crescută în viaţa
endocrinologie pe plan psihică, ceea ce face ca omul să-şi contureze mai
mondial a fost cea intitulată Secreţiile interne (1909), limpede scopul de a obţine putere şi superioritate,
scrisă de C. I. Parhon intensificându-şi totodată acţiunile în acest sens. Viaţa
în colaborare cu M. Goldstein. (Nota trad.) sa devine un fel de speranţă a marelui triumf. Un
10
Foarte departe în această direcţie merge L. asemenea om devine în mod necesar neobiectiv,
Brucăr care, în a sa deoarece îşi pierde legătura cu viaţa, fiind în
Psihologie (Editura de Stat, 1947), susţine pur şi simplu permanenţă preocupat de impresia produsă altora,
că „datorită de ceea ce gândesc ceilalţi despre dânsul. Libertatea
funcţiilor glandelor sale endocrine, omul are o sa de acţiune este astfel inhibată la maximum şi în
psihologie individuală, caracterul său îşi face loc cea mai răspândită
temperamentală. Datorită funcţiei glandelor endocrine trăsătură, vanitatea.
destinul fiecăruia Se poate afirma că nu există om la care vanitatea
nu se amestecă şi nu este identic cu destinul altuia. Funcţiile să nu fie prezentă, fie şi doar sub o formă puţin
sunt aceleaşi, pronunţată. Şi dat fiind faptul că nu te poţi impune
dar o dozare în plus sau în minus a secreţiilor creează o dacă îţi afişezi ostentativ vanitatea, de cele mai
individualitate multe ori aceasta se camuflează, luând diferite
aparte, cu un destin propriu... Aceasta înseamnă că omul se înfăţişări. Poţi fi vanitos şi sub masca unei anumite
naşte cu norocul modestii. Un om poate fi atât de vanitos încât să nu-i
sau nenorocul de a avea o funcţionare normală sau pese de felul în care îl judecă ceilalţi, sau, tocmai în
anormală a glandelor virtutea atitudinii sale, să-i captiveze şi să caute să-i
endocrine" (p. 40). Acelaşi autor, după ce citează folosească avid în profitul său.
cartea lui Gerhard Când vanitatea depăşeşte un anumit grad, ea
Wentzmer Deine Hormone, dein Schicksal, conchide speculativ: „Nu mai devine extrem de periculoasă. Făcând abstracţie de
spunem că stelele şi zeii pot să făurească destinul faptul că îl constrânge pe om la tot felul de demersuri
nostru, ci spunem că şi eforturi inutile, care vizează mai mult aparenţa
miracolul funcţiei glandelor endocrine făureşte acest decât fiinţarea autentică şi care îl face să se
destin. Miracolul gândească mai mult la sine şi să nu ţină seama decât,
acestor funcţii se aseamănă voinţei zeilor sau cel mult, de felul în care este judecat
mersului stelelor...,
făcându-ne fericiţi sau nefericiţi" (p. 41). (Nota trad.)
11
Este vorba de acea planificare în care se include
aşa-numitul „plan
al vieţii" (Lebensplan) invocat de teoria adleriană a psihicului.
(Nota trad.)
12
„seine Mitmenschilchkeit", în textul original. (Nota trad.)
190 191
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
192 193
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
194 195
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
196 197
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
Aşa se face că dorinţele fetiţei, Astfel, tânăra noastră femeie
care era şi foarte plăpândă, declara că de multe ori o apuca
luară proporţii nemăsurate. în aşa hal frica, „de parcă în
într-o zi ea a descoperit că clipa următoare ar fi trebuit să
puterea pe care o exercita fie victima unui atac
asupra celor din jur creştea apoplectic". Există oameni care
atunci când se întâmpla să cadă îşi pot reprezenta atât de viu
bolnavă. Curând boala a început să i aceste stări încât să-şi piardă cu
se pară un lucru cât se poate de bun. Ea adevărat echilibrul, fără a li se
n-a mai simţit faţă de boală putea imputa că simulează. Dacă
aversiunea pe care o au oamenii cineva reuşeşte pe această cale să
sănătoşi şi nu-i era deloc reproducă simptome de boală sau
dezagreabil ca, din când în când, cel puţin de dereglare psihică,
să se îmbolnăvească. în scurt ceilalţi se vor vedea obligaţi să nu-
timp a căpătat atâta experienţă 1 piardă din vedere, să fie atenţi
în această privinţă încât se putea cu el, să-i intre în voie. Va să zică
îmbolnăvi ori de câte ori o dorea, se face apel la sentimentul lor de
îndeosebi atunci când voia să comuniune socială. Iar cu aceasta
obţină ceva. Dar cum totdeauna se întemeiază poziţia de forţă a
avea ceva de obţinut, pentru unui asemenea bolnav.
ceilalţi ea era de fapt mereu în aceste împrejurări se
bolnavă. Aceste forme ale reliefează clar opoziţia faţă de
sentimentului bolii (Krankheitsgefuhl) legea existenţei în comun, care
sunt foarte frecvente la copii şi la pretinde o deplină consideraţie
adulţi, care, în felul acesta, simt faţă de semeni. Vom constata că,
cum le creşte influenţa, situându- de regulă, aceşti oameni numai
se în prim-planul familiei, de cu greu pot lua parte la bucuriile
unde exercită o dominaţie' şi necazurile semenilor, că nu le
nelimitată asupra celorlalţi. Când este greu să le aducă prejudicii, şi
are de-a face cu oameni slabi, cu atât mai puţin le pot fi de folos.
impresionabili, acest procedeu Poate că, cu preţul unor eforturi
cucereşte un câmp larg şi, fireşte, maxime, mobilizându-şi toate
vanitosul învaţă numaidecât să resursele culturii şi educaţiei în
facă din grija celorlalţi pentru comun primite, vor reuşi turul de
propria-i persoană un motiv de forţă de a fi întrucâtva utili, sau,
savuroasă satisfacţie. Procedeul cum se întâmplă cel mai adesea,
poate fi potenţat în fel şi chip, ca să lase cel puţin impresia că se
de exemplu atunci când începi să interesează în mod cu totul
faci nazuri la mâncare, ceea ce îţi special de vreunul dintre semeni.
poate aduce destule profituri: lipsa Altminteri comportamentul lor nu
de poftă de mâncare te face să are la bază altceva decât egoism
slăbeşti, iar ceilalţi trebuie să-ţi şi vanitate. Aşa stăteau lucrurile şi
ofere tot soiul de delicatese. Ţi se în cazul pacientei noastre. Grija ei
deschide astfel pofta de a avea pentru ai săi depăşea, în
mereu pe cineva care să-ţi stea la aparenţă, orice limită. A fost de
dispoziţie. Asemenea oameni nu ajuns ca mama să-i aducă într-o zi
suferă să fie lăsaţi singuri. O atare micul dejun la pat cu o jumătate
poziţie se cucereşte uşor dacă te de oră întârziere, pentru ca ea să
declari bolnav sau ţinta unei fie cuprinsă de cea mai mare îngri-
ameninţări oarecare, ceea ce pe jorare. Nu s-a putut linişti fără ca soţul
ceilalţi îi impresionează, ca şi cum ei să coboare să vadă dacă nu
chiar ei s-ar afla într-o situaţie cumva mamei i s-a întâmplat
periculoasă, pândiţi de o boală ceva rău. Aceasta s-a obişnuit,
sau de nu ştiu ce altă nenorocire. cu timpul, să fie de o punctualitate
Cât de capabil este omul de o ireproşabilă. Cam la fel s-au
asemenea transpunere empatică, petrecut lucrurile şi cu soţul ei,
ne-o arată visele, unde ai care, ca om de afaceri, trebuia să
impresia că trăieşti aievea o ţină seama de clienţi, de prieteni
anumită situaţie. şi care, ori de câte ori venea
Asemenea oameni reuşesc să acasă mai târziu de ora stabilită,
invoce atât de bine sentimentul îşi găsea femeia abătută, de
bolii, încât nici vorbă nu poate fi multe ori moartă de frică, într-o
să-i acuzi de minciună, de prefăcă- stare de-a dreptul lamentabilă,
torie sau de iluzie. După cum am şi plângându-se că a îndurat cele mai
arătat, din transpunerea într-o îngrozitoare chinuri. în asemenea
situaţie poate rezulta un efect situaţie, el însuşi n-a putut face
echivalent cu acela obţinut în altceva decât să devină punctual.
cazul trăirii în realitate a situaţiei Poate că mulţi vor obiecta că,
cu pricina. Aceşti oameni sunt în procedând aşa, femeia aceasta
stare să vomite cu adevărat sau nu obţine triumfuri prea mari.
să manifeste în aşa măsură frica, Dar să avem în vedere că
de parcă ar suferi realmente de procedeul ei constituie doar o mică
greaţă sau, respectiv, s-ar găsi parte dintr-un întreg, un „Ia
realmente în pericol. De obicei seama !"
însă ei se dau de gol, trădându-şi
procedeele.
198 199
t
ALFRED ADLER
200 201
f
ALFRED ADLER
202 203
ALFRED ADLER
204 205
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
206 207
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
208 209
f
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA OMULUI
dorinţele ajung să se îndeplinească. Desigur,
copiii nu cred aproape niciodată că asemenea propriei sale dimensiuni magice. Pentru că el
imagini de poveste ar reprezenta realitatea. Dar crede că de fapt a reuşit să împiedice în timp util
dacă ne gândim la interesul nemărginit al copiilor o nenorocire care îl pândea pe cineva! Se poate
pentru magie, este în afară de orice îndoială că ei vor constata că şi în reveriile lor asemenea oameni
fi cel puţin ispitiţi să exploreze mai profund în această depăşesc orice limită umană. Ni se dezvăluie
direcţie. Ideea magiei şi a influenţelor magice asupra gesturi inutile, acţiuni care nu determină nici o
altora este foarte puternică şi adesea nu e schimbare în natura lucrurilor, ci se constituie doar în planul
abandonată nici la adânci bătrâneţe. într-un fel, imaginaţiei, împiedicându-1 pe autorul lor să se
poate că nici un om nu este scutit de asemenea idei. Mă acomodeze cu realitatea.
gândesc, de pildă, la credinţa unora că femeia ar în civilizaţia noastră un lucru îndeplineşte un
exercita o influenţă magică asupra bărbatului. Se rol pe care, desigur, nu de puţine ori îl putem
mai găsesc încă destui bărbaţi care se comportă în percepe ca magic. Este vorba de bani. Mulţi cred că
aşa fel de parcă s-ar afla sub înrâurirea puterilor având bani poţi face totul şi nu este de mirare că
1
magice ale partenerei lor de viaţă . Aceasta ne ambiţioşii şi vanitoşii sunt preocupaţi, într-un fel sau
aminteşte de vremea când această credinţă era încă altul, de bani şi avere. Aproape că s-ar putea crede
mult mai răspândită, când, sub cele mai că setea de proprietate se întemeiază pe factori
neînsemnate pretexte, o femeie risca să fie acuzată patologici sau rasiali. în realitate nu avem de-a face
că este vrăjitoare sau zripţuroaică, ceea ce a făcut decât cu fenomenul vanităţii, care îl face pe un
ca Europa întreagă să trăiască un coşmar ce a lăsat individ să adune tot mai mult, pentru a avea în mână
urme adânci în istoria sa. Căci dacă ne gândim că ceva din acea mult dorită putere magică şi, prin
un milion de femei au căzut jertfă acestei iluzii, aceasta, să se simtă superior. Unul din acei bogătaşi
atunci nu putem vorbi pur şi simplu de rătăciri care, deşi dispunea, propriu-zis, de destulă avere,
lipsite de importanţă, ci le putem compara doar cu continua să alerge după bani, după un început de
procesele Inchiziţiei sau cu războiul mondial. confuzie mentală a sfârşit prin a mărturisi: „Da,
Pe urmele aspiraţiei de a fi asemenea lui ştiţi, aceasta este tocmai puterea, care ne
Dumnezeu, întâlnim fenomenul satisfacerii ademeneşte fără încetare". Omul acesta a reuşit să-
şi conştientizeze comportamentul, dar mulţi nici nu
trebuinţeireligioaseîntr-un mod abuziv, prin care se
îndrăznesc să privească înăuntrul lor. Posesiunea
caută mulţumirea propriei vanităţi. Să ne gândim
puterii este azi atât de strâns legată de bani şi avere,
cât de important este, de exemplu, pentru un om care a suferit
încât multora setea de bogăţie şi de proprietate li se
un dezastru sufletescsă se poată izola, situându-se
pare naturală, neobservând că o mulţime din cei
deasupra celorlalţi, luând contact cu Dumnezeul
care vânează banii nu sunt puşi în mişcare de nimic
său, dialogând cu el, capabil fiind ca, prin acte
altceva decât de vanitatea lor.
pioase şi prin rugăciuni, să orienteze voinţa divină
Să prezentăm, în încheiere, încă un caz, în care
pe căile dictate de propria necesitate, putând sta cu Dumnezeu
vom reîntâlni toate acele detalii care ne sunt
între patru ochi şi simţindu-se astfel în intimitatea
cunoscute şi care, în acelaşi timp, ne va permite să
lui. Uneori asemenea manifestări se află foarte examinăm mai îndeaproape şi să înţelegem un alt
departe de ceea ce putem numi religiozitate fenomen care joacă un rol important în ceea ce
autentică, producând o impresie de patologic. Aşa priveşte vanitatea, anume starea de decădere. Este
sunt cei care, de exemplu, declară că nu pot vorba de o pereche de fraţi; fratele mai mic trecea
adormi dacă nu au rostit o rugăciune oarecare; drept incapabil, pe când sora sa avea faima unei dotări
căci dacă n-ar face-o, s-ar putea întâmpla ca pe unul dintre cele mai strălucite. Cum fratele nu a mai
de-ai săi aflat departe să-1 pască o nenorocire. putut susţine concurenţa cu ea, a abandonat cursa.
înţelegem sensul acestei pălăvrăgeli goale numai încă de la început el a fost desconsiderat şi, deşi
dacă avem în vedere negativul unei atare comunicări: dacă acum se încerca să i se netezească drumul, asupra
îmi rostesc formula, nimic nu i se poate întâmpla. sa apăsa greaua povară de a şti că probabil este un
Este calea pe care un individ poate ajunge lesne să incapabil. Din copilărie i se tot repetase că sora sa
aibă sentimentul putea învinge cu uşurinţă dificultăţile vieţii, în timp
ce el era sortit să facă doar lucruri neîn-
210 211
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
212 213
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
215
ALFRED ADLER
CUNOAŞTEREA
OMULUI
nu poate favoriza posibilităţile
tiv, să formulăm o axiomă a
de a fi fericit. Dar oricât de
societăţii omeneşti, care nu
respingătoare sunt
poate fi ştirbită fără ca
manifestările de invidie dacă
altundeva să se pună imediat în
le privim prin prisma sentimentului
mişcare forţe contrare. Această
de comuniune socială, oricât de axiomă este: să fie lege egalitatea a
antipatică este în general tot ce poartă chip omenesc.
invidia, sunt puţini oamenii Expresia invidiei este uşor de
capabili să nu o manifeste într-un fel recunoscut în mimică şi îndeo-
oarecare. Trebuie să recunoaştem sebi în privire. Manifestările
că nimeni dintre noi nu este scutit individiei îşi găsesc de asemenea
de atari manifestări. Sigur că în o expresie pe plan fiziologic, fapt
şuvoiul vieţii lucrul acesta nu care se traduce prin anumite
transpare în chip desluşit. Dar locuţiuni. Se vorbeşte despre
când omul suferă şi se simte tenul galben sau despre paloarea
asuprit, când vede că îi lipsesc invidiei, ceea ce înseamnă că
banii, alimentele, sentimentul invidiei influenţează
îmbrăcămintea, căldura, când circulaţia noastră sanguină. Din
perspectiva sa asupra viitorului punct de vedere organic aceasta
se îngustează şi nu vede nici o corespunde unei contracţii
ieşire din situaţia sa critică, periferice a vaselor capilare.
atunci este de înţeles că Pe plan pedagogic, dat fiind
omenirea de azi, care se află că nu putem extirpa invidia din
abia la începutul unei civilizaţii lumea aceasta, trebuie cel puţin
veritabile, dă curs unor să ne străduim să o facem utilă
manifestări de invidie, chiar dacă din punct de vedere general, să
morala şi religia le interzic. Aşa încercăm să o canalizăm în aşa fel
interpretăm invidia celor neavuţi. încât, fără ca viaţa psihică să
Pentru a o considera de neînţeles, sufere mari zguduiri, ea să poată
ar trebui să se demonstreze că deveni rodnică. Lucrul acesta
alţi oameni, puşi în aceeaşi reuşeşte atât pentru indivizi cât şi
situaţie, nu ar manifesta invidie. pentru mase. Pe plan individual,
Deci se impune să conchidem că, va trebui să căutăm să le oferim
dată fiind structura psihică copiilor posibilitatea unor activităţi
actuală a omului, trebuie să care să Ic determine ridicarea
ţinem seama de acest factor. conştiinţei de sine. în viaţa
Este inevitabil ca invidia să popoarelor cu greu se poate face
izbucnească, fie la indivizi, fie la altceva decât în cazul celor ce se
mase, din moment ce ea este simt umiliţi şi care poate, de
determinată de sărăcie. Cu toate asemenea, privesc cu
că nu putem încuviinţa formele infructuoasă invidie cum îşi ridică
respingătoare ale invidiei, trebuie bunăstarea alte popoare, calea de
să spunem că nu cunoaştem nici urmat fiind aceea de a facilita
un mijloc de a elimina, în asemenea valorificarea forţelor neutilizate.
cazuri, invidia şi ura care adesea i Un om veşnic invidios este
nefolositor pentru viaţa în comun.
se asociază. Se cuvine să fie
El se va arăta mereu dornic să
absolut clar pentru oricine
pună mâna pe ce este al altuia,
trăieşte în societatea noastră că
să-1 denigreze într-un fel
asemenea impulsuri nu trebuie
oarecare, să-i pună beţe în
puse la încercare, că nu trebuie
roate, după cum va înclina să
provocate, că se impune să avem
invoce pretexte pentru reuşitele
destul tact pentru a nu le întărâta
sale şi să aducă altora acuzaţii. El
şi accentua atunci când îşi fac
ne oferă imaginea unui luptător, a
apariţia. Deşi acest mod de a
unui stricător de chef, a unui om
proceda nu înseamnă o prea puţin apt să întreţină relaţii
îmbunătăţire a stării de lucruri cu semenii şi care nu este
existente, este minimum pe care îl pregătit să se facă util pentru
putem cere unui om: să nu facă viaţa în comun. Cum nu-şi dă
paradă de superioritatea sa osteneala să se transpună în
momentană faţă de ceilalţi, sufletul altora, el nu este
deoarece lucrul acesta ar putea niciodată un bun cunoscător de
să-i lezeze. oameni şi îi va jigni pe aceştia cu
Această trăsătură de caracter judecăţile sale. Nu se va arăta
ne face să vedem legătura indiso- mişcat când un altul suferă de pe
lubilă dintre individ şi urma felului său de a acţiona.
colectivitate. Nimeni nu se poate Invidia îl poate duce până acolo pe
evidenţia în afara societăţii şi un om încât să simtă o anumită
nimeni nu-şi poate extinde satisfacţie în cazul că aproapele
puterea asupra altora fără ca în său este în suferinţă.
acelaşi timp, de partea opusă, să
nu se trezească forţe care să-i 4. AVARIŢIA. înrudită strâns
contracareze iniţiativele. Invidia cu invidia şi de cele mai multe ori
ne împinge la acţiuni şi la asociată cu ea este avariţia. Nu
măsuri care ţintesc la stabilirea ne gândim doar la acele forme de
egalităţii, a echivalenţei între oa-
meni. Suntem astfel în măsură ca,
pe cale raţională, precum şi intui-
216
217
ALFRED ADLER
218 219
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
220 221
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
aparatului psihic care-şi aduce nuanţe contradictorii: „Eu însumi nu
contribuţia sa în acest domeniu, eram duşman al francezilor în mai
în sensul de a şti ce putem în mică măsură decât tata, cu toate
general pretinde şi la ce ne putem astea, Napoleon mă atrăgea cu o
aştepta din partea indivizilor sau a forţă magică. Cu sufletul cuprins de
colectivităţilor. ură şi fără să fi fost vreodată amator
Imprundenţa este larg de parăzi militare fastuoase, nu
răspândită în familie, în şcoală şi în pierdeam nici una din inspecţiile sale
viaţă în general. O putem găsi de la Schonbrunn sau de pe câmpia
peste tot. Mereu apare undeva în aşa-zisei Schmelz. Parcă-1 mai văd şi
prim-plan un tip care nu arată nici astăzi coborând scara exterioară a
o consideraţie pentru semenul castelului Schonbrunn, mai mult
său. Fireşte că faptul nu rămâne alergând decât mergând" (întâmplări
nesancţionat, modul de a proceda din vremea mea. Editura Univers,
al unui om lipsit de menajamente Bucureşti, 1976, p. 59). (Nota trad.)
5
având de cele mai multe ori drept „sie nicht die besseren
urmare o schimbare Menchenfreunde sind",în textul original. (Nota
neîmbucurătoare pentru dânsul. trad.)
Câteodată acest proces durează
mult timp — morile Domnului
macină încet —, atât de mult încât
legătura între fapte nu poate fi
sesizată, pentru că respectivul le
ignoră, nu le supune controlului şi,
prin urmare, de cele mai multe ori
nu le înţelege. Se vor auzi
tânguieli pe tema unui destin
nemeritat, insuccesele fiind puse
adesea pe seama împrejurării că
celălalt, partenerul ale cărui
brutalităţi a trebuit să le suporte,
după câtva timp a abandonat
orice efort personal, aşa că a rupt-
o cu el.
Deşi actele comise din
imprudenţă îşi găsesc câteodată o
aparentă justificare, dacă le
examinăm mai îndeaproape,
putem sesiza întregul lor conţinut
de ostilitate faţă de ceilalţi. Este,
oarecum, cazul şoferului care,
conducând nebuneşte
autovehiculul, striveşte pe
cineva, susţinând apoi, în apărarea
sa, că se grăbea la o întâlnire pe
care o fixase şi de la care nu putea
întârzia. După cum putem vedea,
există oameni care pun micile lor
interese personale atât de sus
deasupra vieţii şi binelui celorlalţi
oameni, încât neglijează perico-
lele la care îi expun pe aceştia
datorită comportamentului lor.
După distanţa care desparte
propriile lor interese de binele
colectivităţii, se poate recunoaşte
lămurit gradul lor de duşmănie
faţă de ceilalţi.
NOTE
1
„ihres Geschlechtspartners",în textul
original. (Nota trad.)
2
„einesimmer-mehr-haben-WiUens,
einesAlles-haben-Willens", în
textul original. (Nota trad.)
3
„aufgewisse Formen des Lebens", în
textul original. (Nota trad.)
4
Tot Franz Grillparzer, în
Autobiografiasa, evocând intrarea
francezilor în Viena în anul 1809,
descrie şi un sentiment de ură încărcat
de
222
t
Capitolul III
CUNOAŞTEREA OMULUI
224 225
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
226 227
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
228
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
230 231
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMU LUI
232 233
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
234 235
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OM ULUI
236 237
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
238 239
CUNOAŞTEREA OMULUI
240 241
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
3.ATITUDINEA
ŞCOLĂREASCĂ. Foarte des
întâlnim
oameni care ne lasă impresia
că s-au oprit la un anumit punct al
dezvoltării lor, neputând
depăşi stadiul şcolarităţii.
Acasă, în viaţă,
în societate, în profesia lor
ei sunt mereu ca nişte
şcolari, trag
într-una cu urechea, stau la
pândă, ca să vadă dacă au
voie să spună
ceva. îi vedem silindu-se
totdeauna să aibă prompt un
răspuns la
orice problemă care se pune
undeva în societate, ca şi
cum ar vrea
să devanseze pe cineva, să
arate că ei sunt informaţi în
toate, ca şi
cum ar aştepta să li se dea o
notă bună pentru aceasta.
Stă în firea
unor asemenea oameni să se
simtă în siguranţă numai dacă
viaţa li
se prezintă în forme familiare,
fiind derutaţi de îndată ce
sunt puşi
într-o situaţie în care nu mai
pot folosi şablonul şcolar. Şi în
limitele
acestui tip există mai multe
niveluri de diferenţiere. în
cazurile mai
puţin simpatice întâlnim
oameni seci, prozaici, puţin
sociabili, sau
oameni care vor să treacă
drept erudiţi, care fie că ştiu
totul, fie
încearcă să clasifice toate
lucrurile după reguli şi
formule.
4.OAMENI CU PRINCIPII ŞI
PEDANŢI. Un tip de om care
de fapt nu are totdeauna
ceva şcolăresc în sine, dar
care aminteşte
de atitudinea şcolărească,
este acela care încearcă să
subsumeze
unui principiu oarecare toate
manifestările vieţii, dând în
orice
situaţie prioritate principiului
pe care 1-a pus la punct
odată pentru
totdeauna şi de la care nu se
abate, cu convingerea că nu
justă. De cele mai multe ori astfel greutate se va lăsa convins s-o ia
de oameni sunt şi pedanţi. Ei ne pe alt drum decât pe cel pe care
lasă impresia că sunt nişte oameni merge de obicei. Acest tip de oameni nu
care se simt atât de nesiguri încât au nici o disponibilitate pentru viaţa
încearcă să încorseteze viaţa, în largă cu neprevăzutul ei. în
toată nemărginirea ei, în câteva demersurile lor ei risipesc adesea
reguli şi formule, pur şi simplu o groază de timp, punându-se în
pentru că altfel, cuprinşi de dezacord atât cu ei înşişi cât şi cu
anxietate, nu pot merge mai departe. Ei cei din jur. în momentul în care au
sunt gata să intre în joc numai a se confrunta cu o situaţie nouă,
dacă regulile le sunt cunoscute neobişnuită pentru dânşii, refuză
dinainte, dând bir cu fugiţii din s-o accepte, invocând lipsa de
faţa unei situaţii în care nu pot să pregătire, crezând că nu-i pot da
aplice reguli bine cunoscute. Se de capăt fără vreo regulă, fără o
simt jigniţi dacă sunt puşi într-o formulă magică. De aceea ei vor
situaţie nefamiliară pentru dânşii. căuta să evite, pe cât posibil, orice
Se înţelege că metoda aceasta le schimbare. Unor asemenea oameni
dă posibilitatea de a-şi exercita din venirea primăverii, de pildă, le va
plin puterea. Să ne gândim, de provoca dificultăţi, deoarece au
exemplu, la numeroasele cazuri de avut destul timp să se acomodeze
scrupulozitate nesocială. Nu ne va fi cu iarna. îi înspăimântă şi îi
greu să descoperim că aceşti indispune circulaţia în aer liber,
oameni sunt animaţi de o favorizată de vremea frumoasă,
neînfrânată sete de dominaţie şi care face să se amplifice relaţiile
de vanitate. umane. Sunt oamenii care se
Chiar dacă asemenea plâng că primăvara niciodată nu
oameni sunt muncitori se simt în apele lor. Neputându-se
sârguincioşi, caracteristice rămân adapta decât cu mare greutate la
pentru ei pedanteria şi uscăciunea o situaţie nouă, ei vor fi de găsit,
sufletească. Adesea aceste de cele mai multe ori, în posturi
trăsături inhibă în ei orice iniţiativă, care nu le cer prea multă iniţiativă
făcând dintr-înşii fiinţe lipsite de şi tocmai aici şi este locul lor, atâta
orizont, pradă capriciilor. Unii dintre vreme cât nu se pot schimba. Căci
ei vor contracta mania de a merge trebuie să luăm bine aminte că nu
totdeauna pe marginea trotuarului sau de avem de-a face cu însuşiri
a nu pune piciorul decât pe anumite înnăscute, că aceste însuşiri
pavele. Un altul numai cu mare nu sunt
242 243
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
244 245
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
246 247
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
248 249
f
ALFRED ADLER
250 251
____________ALFRED ADLER___________________________ CUNOAŞTEREA OMULUI
mult mai puţine, dacă nu ar exista posibilitatea de a se impune degenerează uneori într-un fel de
de a te impune pe această cale. beţie a puterii (Machtrausch), vădită în cazul în care
Aşadar, la cei care nu se cred destul de capabili să- asemenea oameni răspund, la cea mai mică lezare
şi atingă ţelul obţinerii superiorităţii şi care simt că le a sentimentului puterii, printr-un acces de furie. Ei
fuge pământul de sub picioare, vom constata că de au impresia că prin această conduită, probabil
fapt nu renunţă la ţelul lor, ci vor să-1 atingă prin probată adesea de dânşii, ajung cel mai uşor să-şi
mijloace forte, cu ajutorul afectelor. Este o metodă domine adversarul şi să-şi impună voinţa. Aceasta nu
generată de sentimentul de inferioritate, care îl este, desigur, o metodă elevată, dar în cele mai multe
determină în mod imperios pe om să-şi adune puterile cazuri are efect şi cine nu-şi poate aminti cum, printr-
şi să caute să se impună într-o manieră brutală şi un acces de furie, a putut ieşi dintr-o situaţie dificilă.
necivilizată. Există, fără îndoială, situaţii în care un acces de
Afectele sunt şi ele strâns legate de esenţa mânie este în bună măsură îndreptăţit. Nu ne
personalităţii şi nu sunt caracteristice pentru individul ocupăm aici de asemenea cazuri. Avem în vedere o
izolat, ci sunt de găsit, cu o anumită regularitate, la afectivitate care se afişează nestăvilit, persoane la
mulţi oameni. Fiecare individ intră în aceeaşi care mânia se declanşează în mod obişnuit. Există
categorie în măsura în care el se implică în situaţia la oameni care îşi fac din aceasta un sistem de reacţie
care participă ceilalţi. Numim aceasta starea de şi care se caracterizează prin faptul că, în general, nu
alarmă afectivă a organului psihic. Sunt fenomene adânc recurg la altă metodă. Sunt oameni aroganţi, extrem
înrădăcinate în firea omului şi fiecare din noi poate de susceptibili, care nu suportă ca nimeni să fie mai
dispune de ele. Iar dacă cunoaştem întrucâtva un om, sus ca ei, ori la nivelul lor, care au mereu nevoie să se
ne putem reprezenta ce afecte ţin de natura sa, fără simtă superiori, care mereu stau la pândă să vadă
să le fi sesizat pe viu. dacă nu cumva cineva le impietează domeniul, dacă
Dată fiind perfecta fuziune dintre psihic şi corp, în nu cumva cineva nu le cântă îndeajuns în strună. La
mod necesar un atât de zguduitor proces psihic, cum aceasta se asociază o doză maximă de suspiciune,
este afectul, îşi exteriorizează efectele asupra care îi determină să nu se încreadă în nimeni. Cel
corpului. Afectele sunt însoţite de fenomene fizice mai adesea la astfel de oameni găsim şi alte
secundare, adică de efecte asupra circulaţiei sanguine trăsături de caracter, indicate mai sus ca limitrofe. în
şi organelor respiraţiei (accelerarea pulsului, roşire, cazurile mai grave, un om atât de ambiţios se va
paloare, modificări funcţionale în respiraţie). retrage înspăimântat din faţa unor îndatoriri serioase
şi se va integra greu în societate. Dacă i se refuză
ceva, el nu cunoaşte de fapt decât un singur mod de
a proceda: să facă scandal, într-o manieră de obicei
dintre cele mai dureroase pentru persoanele care îi sunt apropiate.
A. AFECTE DISOCIANTE Va sparge o oglindă, bunăoară, sau va deteriora
obiecte de valoare. Nu este cu putinţă să i se dea
dreptate dacă, după aceea, încearcă în mod serios să
1. MANIA. Un afect care simbolizează clar se dezvinovăţească, susţinând că nu ştie ce a făcut.
aspiraţia către putere şi setea de dominaţie a omului Căci intenţia de a fi vrut să lovească în cei apropiaţi
este mânia. Această formă de manifestare trădează
era prea evidentă. Acest afect va viza întotdeauna
desluşit scopul de a înfrânge rapid, cu ajutorul forţei, orice
ceva de valoare, nu lucruri fără importanţă. Deducem
rezistenţă. Pe baza cunoştinţelor dobândite până
din aceasta că asemenea procedee sunt în mod necesar
acum, recunoaştem în persoana mâniosului un
rezultatul unui plan premeditat.
individ care, desfăşurân-du-şi întreaga forţă, se
într-un cerc restrâns această metodă duce,
străduieşte să obţină superioritatea. Strădania
desigur, la anumite rezultate, dar care se pierd de
îndată ce se iese din cercul respectiv. Căci un asemenea
om va intra în mod fatal cu uşurinţă în conflict cu toată
lumea.
252 253
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
254 255
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
256 257
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
258 259
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
260 261
CUNOAŞTEREA OMULUI
262 263
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA
OMULUI
265
ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI
mereu sentimentul fie că vina pentru aceasta o dezvoltări psihice avantajoase pentru copil şi
poartă alţii, fie că nu poate să facă altfel. Rareori societate. Va fi posibil să vorbim de o şcoală bună
este de găsit cineva care să se fi poticnit în viaţă doar atunci când ea va fi în concordanţă cu
şi care să se oprească asupra greşelii sale, imperativele dezvoltării organului psihic. Numai o
reflectând la ce este de făcut. (Să ne amintim şi asemenea şcoală o vom putea noi numi şcoală socială.
de expunerea noastră cu privire la valorificarea celor
trăite.) NOTE
Viaţa, prin urmare, nu poate determina schimbări 1
„unterrichtigerFuhrung",în textul original. (Nota trad.)
esenţiale, iar din punct de vedere psihologic faptul 2
dcrFunktion derMutter", în textul original. (Nota trad.)
este de înţeles, pentru că viaţa ia în primire oameni
3"mit einer tropischcn Wârme", în textul original. (Nota trad.)
gata formaţi (schon fertige Menscheri). Oameni care au
viziunea lor bine consolidată şi care sunt puşi în
mişcare de ţelul obţinerii superiorităţii. Dimpotrivă,
viaţa este chiar un rău dascăl, deoarece nu este
deloc dispusă la toleranţă, nu ne avertizează, nu are
răbdare să ne înveţe de două ori unul şi acelaşi lucru,
ci ne respinge cu răceală, lăsându-ne să ne
prăbuşim.
Examinând acum ansamblul problemei, nu ne
rămâne decât să formulăm următoarea concluzie:
singura instanţă capabilă să ne ajute este şcoala. Ea
ar fi capabilă de aceasta, dacă nu ar avea greşelile şi
practicile ei abuzive. Căci până în prezent acela care
ajunge să conducă şcoala face din ea un instrument
pentru realizarea propriilor sale planuri, de obicei
vanitoase, ambiţioase. Aceasta nu poate duce în
continuare la rezultate pozitive. Iar când, în timpurile mai noi, se
cere restabilirea în şcoală a autorităţii de altădată,
trebuie să ne întrebăm ce a realizat bun, de fapt,
acea autoritate. La ce va sluji o autoritate care, după
cum am văzut, a fost nocivă chiar şi în familie, unde
condiţiile sunt mai favorabile educaţiei judicioase şi
unde, totuşi, nu se ajunge în cele din urmă decât la
revolta tuturor împotriva ei? în afară de aceasta, deşi
ea va fi nu o dată recunoscută de la sine, o autoritate
trebuie impusă prin constrângere. Până şi în şcoală
autoritatea, când în general ea există, rareori va fi
recunoscută fără rezerve. Şi, oricum, copilul vine la
şcoală cu conştiinţa clară a faptului că dascălul este
un slujbaş al statului. Este imposibil să-i impui
copilului o autoritate fără ca aceasta să aibă
consecinţe păgubitoare pentru dezvoltarea sa psihică.
Nu este permis ca sentimentul autorităţii să se bazeze pe
constrângere, ci trebuie să se întemeieze pe
sentimentul de comuniune socială.
în şcoală fiecare copil este pus într-o situaţie
care urmăreşte dezvoltarea sa psihică. De aceea ea
trebuie să satisfacă cerinţele unei
266
CUNOAŞTEREA OMULUI
268
INDICE DE NUME
BACH,JohannSebastian:9 ENGELS,Fr.:60
BEBEL.August: 158,159 ESAU: 164
BEETHOVEN, Ludwig van: 9,75 ESCHIL: 135
BERGSON, Henri: 24
BIRNBAUM,Ferdinand:8
BRACHFELD,Oliver: 34,35 FARAU, Alfred: 37
BROSER:36,39 BRUCĂR,L.: FERE, Charles: 10
190 FREUD,Sigmund: 7,8,9,11,13, 16,
17,18,23,25,26,28,30,32,33,34,
35,37,73,94
CAPONE,AL.:93 FROEBEL,F.W.A.:30
CARLYLE.Thomas: 187 FURTMULLER.Carl: 8,30,34,64
271
GANZ.Madeleine: 14,26,27,35,37 LA ROCHEFOUCAULD: 196,260, SHAKESPEARE.William: 28 TODORANU.Dimitrie: 36
GAVRILIU, Leonard: 5,38 261 SIMONIDEdinChios:131 TUDOSESCU, Ion: 31,37,38
GOETHE, Johann Wolfgang von: 28, LAVATER.J.C: 135 SMETANA,Bedrich:9
31,125,128,207 LICHTENBERG,G.C: 125,135 SOCRATE: 25,32,194
GOLDSTEIN,M.:190 GORGOS, LOWY, Ida: 8 SPERBER,Manes:34 VAIHINGER,Hans:10,ll
Constantin: 36 GRIGOREalVII-lea: SPRANGER,Eduard:26
159 GRILLPARZER, Franz: M STERN, William: 26 W
219,222 GROOS.Karl: 114,134 MARX,Karl:60 STRINDBERG, August: 144 WEXBERG,Ermin: 8,12,30,64
MILTON,John:9 WIENER, Norbert: 31,38
H WEININGER: 144
MOEBIUS, August Ferdinand: 144
HERODOT: 41 TITA, Aurel: 262 WENTZMER.Gerhard: 190
MONTAIGNE, Michel Eyquem de:
HIPPOCRATE: 183
30
HIRZEL,S.:40
MORENO, JacobL.: 8,34
HOLUB,Arthur:8
MOSAK,HaroldH.:30,38
HOMER: 9
MUCCHIELLI,Roger:8
N
IACOB: 164,167
NAPOLEON 1:223
IBSEN,Henrik::28
NIELSEN,Enne:131
IOSIF: 126, 162
NIETZSCHE.Friedrich: 10,246,263
ISAC: 167
NURMI, Paavo: 9
K
KAUS,Otto:8 KELLERMANN, Anette: 9 KRAW1EC,T.S.:7,32 RATTNER,J.: 20,28,36 REBECA: 167 ROUSSEAU,J.J.:30
KRETSCHMER,Ernst:21
272 273
L A E D IT U R IL E IR I Ş I U N IV E R S
E N C I C L O P EA DU I C
APĂRUT:
Bujor T. Rîpeanu, Cristina Corciovescu - Dicţionar de cinema 47.500 lei
îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie 16.000 lei
Larousse - Dicţionar de psihiatrie 46.900 lei
Larousse - Dicţionar de filosofie 32.900 lei
Larousse - Dicţionar de civilizaţie musulmană 24.900 lei
Larousse - Dicţionar de civilizaţie egipteană 22.500 lei
Larousse-Dicţionar de psihanaliză 24.900 lei
Larousse - Dicţionarul spaţiului 32.000 lei
Jacques Derrida - Diseminarea 26.900 lei
Brice Parain - Logosul platonician 19.900 lei
Marcel Gauchet - Inconştientul cerebral 14.900 lei
Matila Ghyka - Fil osofia şi mistica numărului 27.900 lei
Jeanne Ancelet-Hustache - Meister Eckhart şi mistica renană 17.900 lei
Patricia Hidirog lu - Ap a d iv in ă . 16.900 lei
Franţois Brune - Hristos şi Karma 17.000 lei
Georges Dumezil - Uitarea omului şi onoarea zeilor 26.900 lei
G. Dumezil - Zeii suverani ai indo-europenilor 24.900 lei
Rudolf Steiner - Mistica. Gând uman, gând cosmic 14.900 lei
Rudolf Steiner - Evanghelia după Luca 16.900 lei
Rudolf Steiner - Omul supra sensibil in concepţia antroposofică 18.900 lei
Jeanne Guesne - Corpul spiritual 18.900 lei
W. Shakespeare - Regele Lear 16.900 Ici
Platon - Dialoguri (tiraj nou) 32.900 lei
Aristotel - Organon (voi. 1) 26.900 lei
Aristotel-Organon (voi.I!) 43.000 lei
Th. Ribot - Voinţa şi patologia ei 11.900 lei
Th. Ribot - Logica sentimentelor 7.000 lei
Karen Horney - Personalitatea nevrotică a epocii noastre 22.900 lei
Frieda Fordham - Introducere în psihologia lui C.G. Jung 19.900 Ici
Leonard Gavriliu - Inconş tientul în viziunea lui Lucian Blaga 14.900 lei
Vasile Tonoiu - în căutarea unei paradigme a complexităţii 11.900 lei
William Golding - Oameni de hârtie 15.900Ici
I r i s Murdoch- Dilema iui Jackson ■ 24.%()lei
Eugen Simion - Dimineaţa poeţilor 30.00!! ,ci
Petru Creţia- Norii 7.500 lei
Tudor Opriş - Zoologia 14.900 lei
Copacul fermecat - Poveşti 3.500 lei
F lo r i n C o n s t a n t in i i ] - O i s t o r i e s in c e r ă a p o p o r u l u 4i 4r.9o 0m0 âleni ( t ir a j n o u )
M ih a i R e t e g a n , C o r n e l L u n g u - 1 9 5 6 - E x p lo z ia 1 3 .9 0 0 le i
M ir c e a R e b r e a n u - O p t im ism u l n o s tr u 3 .9 0 0 le i
M ir c e a R e b r e a n u - S e m n if i c a ţ ia s e c o lu l u i n o s t9r.9u 0 0 le i
M ir c e a R e b r e a n u - în s p a ţ i u l c u l t u r a ] a l C a r p a ţ9il.9o0r0 le i
M ir c e a R e b r e a n u - G â n d irice aă filo
r o sm
o fâ n ă 8 .9 0 0 le i
A lb u m - B e r t h e lo t ş i R o m â n i a 2 7 .0 0 0 le i
L A E D IT U R IL E ffil Ş I U N IV E R S
E N C I C L O P EV DO IRC A P Ă R E A :
15%
Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obţineţi o
reducere de:
20%
Costul expedierii prin poştă e suportat de
edituri.