Leac" de aur pentru suflet si trup: Mangaierile

Tatii afectuosi cunosc senzatia unica pe care o simt atunci cand isi tin pruncii culcati
pe piept.

Contactul cu trupul lor plapand si fierbinte (asa se

vindeca colicii intestinali) se traduce intr-un singur
cuvant: fericire. Mamele stiu si ele gustul bucuriei
ametitoare, de a tine un prunc la san, unul dintre
miracolele care nu se pot uita niciodata. Si
adolescentii cunosc paralizanta emotie provocata de
intamplatoarea atingere si apoi inclestare a
mainilor. Imbratisarile parintesti, "acoladele"
prietenesti (o mana pusa pe umar), mangaierile pe
crestet si frunte sunt valori afective bine cunoscute,
dar din pacate prea putin folosite, desi ele sunt
primul pas catre binele sufletesc si trupesc.

Un cobai fericit

Kerstin Uvnas-Moberg, fiziolog la Institutul

Karolinska din Stockholm, mangaie lin si fara
intrerupere burta moale a unui cobai, mentinand un
ritm si o presiune constante. Masajul dureaza cinci
minute, dupa care senzatia de placere pusa in slujba
stiintei ia sfarsit. O asistenta controleaza tensiunea
arteriala, ritmul cardiac si temperatura corpului, iar
cobaiul - in mod evident mai relaxat - este dus inapoi
in cusca lui.

"Masajul ii linisteste in asa masura pe cobai, incat ar

putea fi operati fara narcoza", spune cercetatoarea
suedeza. "Ar fi un posibil punct de plecare pentru a
afla ce se petrece de fapt in corpul omenesc, in
timpul unei atingeri tandre sau al masajului
terapeutic." Aproximativ 5 milioane de celule
senzoriale, majoritatea aflandu-se pe limba, buze si
degete, transmit aceste atingeri pielii. Traiectele
nervoase, cu ramificatii foarte fine, propaga
semnalele de contact in tot corpul, pana la creier. O
senzatie extraordinara de relaxare si liniste,
obtinuta printr-o simpla atingere.

Atingerea, un mister

Scanteia s-a aprins in America, provocata de o

psiholoaga: Tiffany Field, prima care a incercat sa
dezlege "misterul care invaluie pielea", in cadrul
institutului pe care-l conduce si care are un nume
simbolic: "Touch Research Institute" ("Institutul
pentru cercetarea atingerii"). Studiile ei, partial
publicate, au demonstrat ca orice mangaiere, orice
masaj pe piele influenteaza echilibrul nostru
hormonal. Astfel, contactul cu pielea poate declansa
o avalansa de substante purtatoare de mesaj care ne
linistesc, ne alina durerile, elimina stresul si
incordarea sau pur si simplu intaresc sistemul
imunitar. Exista o adevarata "cultura" a contactului,
a atingerii, care, din nefericire, se pierde treptat. "

La inceputul mileniului trei, pipaitul se numara

printre simturile pe cale de disparitie. Lumea,
dominata de mass-media, este o lume vizuala. La
persoanele care nu se dezlipesc toata ziua de
calculator si care tin legatura cu prietenii doar la
telefon, zona de contact se rezuma doar la
suprafetele ergonomice de uzanta", spune Field. Ea
acuza faptul ca "educatoarele de la gradinitele de
copii din SUA se tem pur si simplu sa-i ia in brate pe
micutii care plang, din cauza ca mangaierile lor ar
putea fi interpretate gresit". La fel se intampla si cu
cei ce nu mai indraznesc sa-si bata pe umar colegul
de munca sau sa-l imbratiseze cu compasiune. Field
presupune ca aceasta izolare tactila va declansa o
"foame de contact" pe care tot mai multi si-o vor
astampara prin "ore de mangaieri contra cost". Ele
au si inceput. Doar in 1996, in Germania au fost
prescrise medical 65 de milioane de masaje
(rambursate de asigurarile sociale), dar numarul lor
nu poate fi apreciat corect, pentru ca multe
persoane le-au platit din propriul buzunar. Oferta
este teribil de variata si deci foarte greu de
supervizat. Ti se ofera absolut orice: masajul acustic
tibetan, Watson - un masaj shiatsu subacvatic, Reiki,
Rolfing, terapia zonelor reflexe, scaune speciale de
masaj, masajul Anick-Fit pentru mentinerea energiei
(se practica la locul de munca) etc. La acestea, se
mai adauga: cursuri pentru cupluri (initiere in arta
mangaierilor) si seminarii Tantra - care, toate, promit
o traire senzuala dezlantuita.

In ultima vreme au aparut multe studii care confirma

efectele medicale pozitive ale masajului.

* Dupa un masaj zilnic de 45 de minute, femeile cu

operatii pe uter de la Clinica Universitara Virginia n-
au mai folosit calmante in cantitati asa de mari, au
devenit mai active, mai increzatoare. Rezultate
asemanatoare au fost consemnate si in urma unui
studiu efectuat asupra persoanelor cu arsuri grave,
la Universitatea din Miami.

* Dupa 6 saptamani de masaj si stimulare electrica a

pielii, la bolnavii de Alzheimer s-a constatat o
ameliorare a memoriei si starii psihice.

* Prin metoda "cangur" - copiii stau culcati (goi)

cateva ore pe abdomenul mamei sau al tatalui - a
fost reglata respiratia prematurilor si a scazut ritmul
cardiac la sugari. Atat parintii, cat si copiii au numai
de profitat de pe urma contactului piele-piele.

Moartea copiilor nemangaiati

Intr-unul din experimentele efectuate, Tiffany Field a

despartit temporar cativa pui de cobai in varsta de
10 zile de mamele lor. Drept urmare, puii au inceput
sa produca mai putini hormoni de crestere, mai
putina insulina si mai putine enzime de care depind
dezvoltarea si diferentierea celulelor. Echilibrul
hormonal a inceput sa se normalizeze doar in
momentul cand unuia din colaboratorii lui Field i-a
venit ideea sa-i perie regulat cu o pensula uda - un
fel de inlocuitor pentru limba mamei. Acesta este
deci motivul pentru care mamiferele isi ling si isi
spala (curata) puii. Maimutele antropomorfe isi
poarta progeniturile in spate sau pe abdomen, ani in
sir, le leagana si le despaducheaza.

Asa poate fi explicat deznodamantul unui

experiment de o cruzime iesita din comun, ordonat in
secolul 13 de catre imparatul Friedrich al II-lea. El le-
a cerut mamelor adoptive si doicilor sa alapteze si
sa imbaieze copiii fara sa le vorbeasca sau sa le
arate nici cea mai mica afectiune. Se spune ca nici
unul dintre copii nu ar fi supravietuit.

"La copii, contactul fizic este conditia de baza a

cresterii", spune Field. "Se pare ca in noi, nevoia de
contact (atingere) este inradacinata genetic. Orice
mangaiere tandra ne face mai siguri pe noi, suntem
mai putin timorati."

Sexualitatea si atingerea

Tandretea este un element deosebit de important si

pentru terapia sexuala si terapia cuplului. "Pentru o
viata sexuala buna, ar trebui sa-nvatam sa ne
atingem din nou asa incat sa ne faca placere", spune
aceeasi cercetatoare.
"Sexul, dragostea si fenomenul de atingere sunt
privite - de regula - ca niste subiecte nestiintifice, dar
noi cream argumente care sa-i convinga pe savanti",
spune Tiffany Field.

Persoanelor care nu vor sa-si cheltuiasca banii pe

masaje sau care duc lipsa de partener li se da
urmatorul sfat: "Masati-va singuri! Lipsa momentana
a unui suflet alaturi de dvs. nu este un motiv ca sa
renuntati la masaj".

Graficul contactelor epidermice

Iata cateva date stabilite de cercetatori in anii '90.

In cazul unor cupluri aflate intr-o cafenea, partenerii
s-au atins dupa cum urmeaza (este vorba de o ora):

* in America - de doua ori

* In Paris - de 110 ori

* In Caraibe (San Juan/Puerto Rico) - de 180 de ori

Rezultatele unor analize video din 1995 arata:

Contactul fizic a fost cautat de:

* 21% dintre greci

* 14% dintre italieni

* aproape la fel de multi irlandezi si scotieni

Mai distanti au fost:

* englezii - 8%

* suedezii - 5%

* olandezii - 4%.
Modelul feminin

Femeile cauta atingerea mai frecvent decat barbatii

- este o constatare facuta de doi psihologi americani
care au observat comportamentul pasagerilor de pe
aeroportul din Kansas City:

Femeile: au imbratisat si sarutat persoanele care le

asteptau (indiferent de sex).

Barbatii: i-au salutat pe barbati printr-o scurta

strangere de mana.

Copiii - marcati de parinti

La adulti, contactul fizic cu propriii copii este identic

cu cel al parintilor lor cu ei. Mai mult sau mai putin
intens.

Mangaierile si bacsisul
Din experimentul efectuat in 1992 de cercetatorul
american Jakob Hornik rezulta ca bacsisul mai mare
il iau chelnerii sau chelneritele care pun mana pe
bratul clientului.

Concluzii

Pentru a fi fericiti, pentru a ne elibera de stres si

pentru a lupta impotriva bolilor avem nevoie de
mangaieri. Fara aceste atingeri devenim agresivi,
stresati, ne imbolnavim mai usor. Sfatul care rezulta
din cercetarile intreprinse este urmatorul: trebuie sa
ne mangaiem copiii mai des, sa-i dezmierdam, sa-i
alintam si sa-i masam, trebuie sa incurajam
practicarea nestanjenita a acestui contact piele-
piele in scoli, in spitale si in alte parti. Cultura
contactului trebuie reactivata. In urma unui studiu, s-
a constatat ca violenta excesiva, agresiunea, merg
mana in mana cu contactul fizic limitat. Prescolarii
care au un contact fizic mai intens cu parintii sau
persoanele care-i ingrijesc au un comportament mult
mai echilibrat. Animalele mangaiate sunt mult mai
blande si sanatoase. Maturii sunt mai optimisti si
mai echilibrati. Batranii nu se mai tem de
singuratate si moarte. Mai ales ei au nevoie sa fie
imbratisati. .. Si atunci? Daca binele lumii si-al
oamenilor se obtine atat de lesne, printr-o simpla
mangaiere, printr-o strangere afectuoasa in brate, ce
ne impiedica oare sa le practicam mai des? Grea
intrebare. Statisticile arata ca din 10 subiecti
anchetati, 4 au raspuns ca n-au fost mangaiati
niciodata. Raportati-i la populatia lumii (sa zicem 6,5
miliarde) si va veti ingrozi. Din randul lor se ridica
agresorii, delincventii si criminalii.

Cristiana Levitchi